Sunteți pe pagina 1din 21

Camer foto digital

Moduri de realizare si stocare a fotografiei digitale


nelegerea esenialului
S spunem c vrei sa realizezi o fotografie i vrei s o trimii unui prieten prin e-mail. Pentru a face asta,
trebuie ca imaginea s fie reprezentat intr-un limbaj pe care calculatoarele l neleg bii i byi. senialul este
c imaginea este !oar un lung ir !e " si # care reprezint toate puncte mici colorate sau pi$eli care in
totalitate formeaz imaginea.
%ac vrei s realizezi o fotografie in aceast form, ai !ou
opiuni&
Poi realiza fotografia folosin! o camera cu film
conventional, s procesezi c'imical filmul, s tipreti pe
'(rtie fotografic si apoi s foloseti un scanner !igital
pentru a re!a in calculator imaginea )s in!ici tiparul luminii
ca valori !e pi$eli*.
Poi s re!ai !irect in calculator lumina original care ii
inva!eaza subiectul, ime!iat !esface lumina n serii !e valori
ale pi$elilor cu alte cuvinte poi folosi o camer !igital.

+a majoritatea nivelelor fun!amentale, totul se afl in camera !igital. ,a fel ca o camer conventional are o
serie !e lentile care focalizeaz lumina pentru a crea imaginea unei scene. %ar n loc sa focalizeze lumina pe o
bucat !e film o focalizeaz pe un !ispozitiv semicon!uctor care inregistreaz electronic lumina. -n calculator
transform apoi informaiile electronice in !ate !igitale. .oata frumuseea si infiarea interesant a camerelor
!igitale se obine ca un rezultat !irect al acestui proces.
%iferena !intre o camer !igital i o camer bazat pe film este ca o camer !igital nu are film. /n loc !e el
are un senzor care transform lumina in sarcini electrice.
Senzorii !e imagine folosii !e majoritatea camerelor !igitale se numesc ++% )!ispozitive incarcate cuplate*.
0lte camere, !e calitate sczut, folosesc te'nologia +12S )semicon!uctor complementar cu o$i! metalic*. /n
timp ce senzorii +12S se vor mbunti aproape sigur i vor !eveni mai populari in viitor, ei probabil nu vor
nlocui n viitorul apropiat senzorii ++% n camerele !igitale.
+eea ce vei nva se va aplica i la camerele +12S.
Senzorii ++% sunt o colecie !e !io!e mici !e lumin
sensibil, care transform fotoni )lumina* n electroni )sarcini
electrice*. 0ceste !io!e sunt numite fotosituri. /n cateva
cuvinte fiecare fotosit este sensibil la lumin cu c(t lumina
care lovete un singur fotosit este mai puternic cu at(t se
acumuleaz mai mult sarcin pe acea locaie.
-nul !intre lucrurile care au !us la sc!erea preturilor
camerelor !igitale a fost intro!ucerea senzorilor !e imagine
+12S. Senzorii !e imagine +12S sunt mult mai ieftin !e
creat !ec(t senzorii ++%. 0m(n!ou categoriile !e senzori, i
++% i +12S au o baz comun trebuie s transforme lumina n electroni pe fotosituri. -n mo! simplu !e a
nelege senzorul folosit in camera !igital este s te g(n!eti la ea ca av(n! o or!ine 3%, !e mii sau milioane !e
mici celule solare, fiecare transformn! lumina !e pe o mic poriune a imaginii n electroni. 0mbele !ispozitive
++% si +12S n!eplinesc aceast sarcin folosin! aceeai varietate !e te'nologii. -rmtorul pas este s citim
valoarea )sarcina acumulat* fiecarei celule !in imagine. /ntr-un !ispozitiv ++% sarcina este transportat prin
circuit i citit !in fiecare col in or!ine. $ista un !ispozitiv care transform fiecare valoare a unui pi$el n valori
"34
Senzor de imagine CMOS
!igitale. /n majoritatea !ispozitivelor +12S e$ist mai multe tranzistoare la fiecare pi$el care amplific i mut
sarcina folosin! mai multe fire tra!iionale. +ile !e acces +12S sunt mult mai fle$ibile !eoarece fiecare pi$el
poate fi citit in!ivi!ual. Senzorii ++% folosesc un proces !e fabricare pentru a crea abilitatea !e a transporta
sarcina !e-a lungul circuitului fr !istorsiuni. 0cest proces !uce la o foarte mare calitate a senzorilor n termeni
!e fi!elitate i la lumin sensibil. Pe !e alt parte, circuitele +12S folosesc procese stan!ar! complete !e
fabricare pentru a crea un circuit acelai proces folosit pentru a crea microprocesoarele. %in cauza proceselor
!e fabricare !iferite, e$ist c(teva !iferene notabile ntre senzorii ++% i +12S&
Senzorii ++%, cum am menionat mai nainte, creaz calitate ri!icat i !istorsiune mica a imaginilor.
Senzorii +12S, tra!iionali, sunt mult mai susceptibili la !istorsiuni.
%eoarece n senzorii +12S fiecare pi$el are mai multe tranzistoare localizate unul l(ng cellalt,
sensibilitatea luminii unui circuit +12S este mai sczut. 1ajoritatea fotonilor care lovesc circuitul,
lovesc tranzistoarele n locul foto!io!elor.
Senzorii +12S, tra!iionali, consum mai puina lumin. 5mplement(n! un senzor n +12S se pro!uce
un senzor !e putere mic. Pe !e alt parte, senzorii ++% folosesc un proces care consum foarte mult
energie. -n senzor ++% consum cam !e "## !e ori mai
mult energie !ec(t un senzor ec'ivalent +12S.
Senzorii +12S pot fi fabricai !e aproape orice linie !e
pro!ucie stan!ar! !e silicon, aa c ei tin! s fie e$trem !e
ieftini in comparaie cu senzorii ++%.
Senzorii ++% au fost pro!ui in mas pentru o lung
perioa! !e timp, !eci ei sunt mult mai maturi. i tin! s
aib o calitate mai mare a pi$elilor si muli mai muli pi$eli.
6az(n!u-te pe aceste !iferene, poi observa !e ce senzorii ++%
tin! s fie folosii in camere care focalizeaz imagini cu muli pi$eli
i cu o e$celent sensibilitate a lumii. Senzorii +12S au !e obicei
senzori !e o calitate mai slab, rezoluie mai slab i o sensibilitate
mai slab. 2ricum, camerele +12S sunt mult mai puin scumpe i
au o !urat !e viat mai lung.
Rezoluia
+antitatea !e !etalii pe care camera o poate primi se numeste rezoluie si se msoar in pi$eli. +u c(t camera
ta are mai muli pi$eli cu at(t mai multe !etalii ea poate captura. +u c(t ai mai multe !etalii cu at(t poi folosi
zoom-ul )apropriere* mai mult nainte ca imaginea sa !evina neclar .
+(teva rezoluii pe care le poi gsi n camerele !igitale !in ziua !e azi&
347$347 pi$eli - 8ei gsi aceast rezoluie pe camerele foarte ieftine. 0ceast rezoluie este at(t !e slab
nc(t calitatea imaginii este mai ntot!eauna inacceptabila. $ist 74### pi$eli.
79#$9:# pi$eli - 0ceasta este cea mai sczut calitate la camerele ;reale<. =ezoluia este bun !ac vrei
s trimii imaginile prin e-mail sau vrei s le afiezi pe o pagin !e >eb. $ist ?#@### pi$eli.
"3"7$A"3 pi$eli - %ac vrei s tipreti imaginile aceasta este rezolutia bun. $ist ""#A### pi$eli.
"7##$"3## pi$eli - 0ceasta este una !intre cele mai mari rezoluii. 5magini realizate cu aceasta rezoluie
pot fi tiprite i la !imensiuni mai mari )e$. :$"# inci* cu rezultate bune. $ist 3 milioane !e pi$eli, !ar
poi gsi camere i cu "#.3 milioane pi$eli.
S-ar putea s nu ai nevoie !e multe rezoluii, !epin!e !e ceea ce vrei s faci cu imaginile. %ac nu vrei sa faci
altceva !ec(t s le afiezi pe o pagin !e >eb atunci iat c(teva avantaje ale rezoluiei 79#$9:#&
+amera ta va memora mai multe imagini la aceast rezoluie mai sczut !ec(t la una ri!icat.
"37
/ti va lua mai puin timp s mui imaginile !in camer n calculator.
5maginile vor ocupa mult mai puin spaiu n calculatorul tu.
Pe !e alta parte, !ac scopul tu este s tipreti imagini mai mari, i vrei neaprat s realizezi fotografii cu o
rezoluie ri!icat atunci ai nevoie !e muli pi$eli
Ce rezolutie poate oferi calitate maxima pe o imprimanta inkjet
$ista multe te'nologii !iferite folosite !e imprimantele cu jet !e cerneala )inBjet*. 5n general pro!ucatorii !e
imprimante isi comercializeaza pro!usele in functie !e raportul !ots)puncte* per inc' )C!pi*. %e altfel nu toate
punctele sunt egale, o imprimant poate sa aloce mai multe picaturi !e cerneala )neagra , albastra, rosie si
galbena* pe un punct !ecat alta. %e e$emplu imprimantele DeElett PacBar! care folosesc te'nologia P'oto=t
555 pot picura o combinatie !e 3A !e picaturi per !ot, gener(n! aproape ?.4## !e posibile culori per !ot. 0sta ar
putea insemna mult !ar o camera foto !igitala poate capta "7.: milioane !e culori per pi$el)unitate !e masura a
suprafetei*. %eci aceste imprimante nu pot realiza culoarea e$acta a unui pi$el folosin! un singur !ot. 5n sc'imb
ele trebuie sa creeze un grup !e !oturi )puncte* care vizualizate !e la !istan formeaza culoarea unui singur
pi$el. =egula consta in faptul ca rezolutia imprimantei trebuie !ivizat la 9 pentru a obine o calitate foto
ma$im. %eci pentru o imprimant cu "3## !pi, o rezoluie !e ?## !e pi$eliFinc' ar insemna calitatea ma$im !e
care e capabil imprimanta. 0sta inseamna ca o imagine !e "3##$A## pi$eli poate fi printat la calitate ma$im
la marimea !e 9 inc' lungime pe ? inc' lime. Pentru a printa rezonabil cu o calitate apropiat !e cea a
tra!iionalelor fotografii, este nevoie !e "4#-3## pi$eliFinc' !in marimea printat.
=ecoman!area Go!aB&
1arimea printrii 1egapi$eli =ezoluia imaginii
Portofel #.? 79#H9:#
9H4 inci #.9 @7:H4"3
4H@ inci #.: ""43H@7:
:H"# inci ".7 "4?7H"#39

Captarea culorii
%in pcate fiecare fotosit nu are culoare. l !oar memoreaz intensitatea total a luminii care lovete
suprafaa. Pentru a obtine o imagine total colorat, majoritatea senzorilor folosesc filtrarea pentru a ;privi<
lumina in componetele ei principale !e culoare. 2!ata ce toate trei culorile au fost memorate ele pot fi a!use
impreun pentru a crea spectrumul complet !e culori !e care ne-am obinuit a il ve!ea pe monitoarele
computerelor.
+um se combina cele ? culori primare pentru a forma multe alte culori
"3@
Cum este divizat imaginea initiala (stnga).
$ist c(teva ci pentru a memora cele ? culori cu o camer !igital. +ele mai performante aparate folosesc ?
senzori separai, fiecare cu un filtru propriu.,umina esta con!us la !iferiii senzori ampas(n! un spliter
)impritor* !e raze in camer. Ian!ii-va la lumina care intr in camer ca i apa care curge printr-o con!uct.
Jolosin! acest spliter ar insemna
impartirea apei in mo! egal pe ? con!ucte
!ierite. Jiecare senzor primete o ;privire<
i!entic a imaginiiK !ar !atorit filtrelor,
fiecare senzor rspun!e la numai una
!intre culorile principale.
0vantajul acestei meto!e este acela ca
aparatul !igital inregistreaz fiecare
culoare pentru fiecare pi$el. %in pcate
camerele ce folosesc astfel !e !e meto!e
sunt fosrte scumpe.
2 a !oua meto! este !e a roti o serie
!e filtre roii, verzi si albastre in faa unui
singur senzor. Senzorul inregistreaz trei
imagini separate intr-o succesiune rapi!a.
0ceast meto! ofera informaii !espre
cele trei culori pe fiecare pi$el in parteK
!ar, !eoarece cele trei imagini nu sunt
captate e$act in acelai moment, ambele, si
camera si inta fotografiat trebuie s fie
staionare.
2 alta meto! mai practic si mai economic pentru inregistrarea celor trei culori primare !intr-o singur
imagine o constituie plasare unui senzor permanent !easupra fiecarui fotosit. 5mprin! senzorul intr-o varietate
!e pi$eli roii, verzi si albatrii, este posibil !e a con!uce suficient informaie in vecintatea fiecrui senzor
pentru a se inregistra aproape culoarea a!evrat a inteiFlocaiei. 0cest proces care const in verificarea pi$elilor
!in vecintate unui senzor si in ;bnuial e!ucat< a culorilor se numeste interpolare.
+el mai comun mo!el !e filtre este mo!elul !e filtre 6ayer. 0cest mo!el alterneaz un r(n! !e filtre rou i
ver!e cu un r(n! !e filtre albastru si ver!e. Pi$elii nu sunt neaprat separai si egali ca numrK e$ist at(ia pi$eli
verzi c(t albatrii si roii la un locK aceasta se !atoreaz faptului c sensibilitatea oc'iului uman nu este aceeai
pentru fiecare culoare. ste necesar s se obin mai mult informaie !e la pi$elii verzi pentru a se putea forma
o imagine pe care oc'iul uman s o poat percepe n ;a!evrata culoare<C<true color<.
$ist si alte meto!e !e a manevra culorile intr-o camer !igital. -nele camere cu un singur senzor folosesc
alternative ale mo!elului !e filtre 6ayer. 2 comapnie numit Joveon a !ezvoltat un senzor care poate capta cele
trei culori prin implementarea foto-!etectorilor in silicon. 0ceast te'nologie se numete L? si funcioneaz
!eoarece lumina roie, galben i albastr pentreaz fiecare siliconul la !iferite a!ncimi. $ist meto!e care
folosesc si !oi senzori !ar majoritatea camerelor !igitale !in ziua !e azi folosesc un singur senzor ce alterneaz
ran!uri !e filtre ver!eFrou si ver!eFalbastru.
Tehnologia X3
Joveon L? imbunataeste calitatea imaginii
fac(n!-o mai clar, bogat n culori si mai
rezistent la problemele !e culoare. Pn acum
nu ai ineles nimic. Sau cel puin nu totul.
0sta pentru ca Joveon L? este primul si
singurul senzor care capteaz roul, ver!ele si
albastru la orice pi$el in parte. 2ricare alt senzor
!e imagine nregistreaz o singur culoare pe
fiecare pi$el- !e aceea senzorul Joveon !ispune !e claritatea mai mare,
culori imbunataite si rezistena la orice problem neateptat.
"3:
%esignul revoluionar al senzorului Joveon L? conine trei grun!uri !e pi$eli. Irun!urile sunt MimbrcateN in
silicon, profit(n! !e avantajul ca lumina ver!e, roie si albastr penetreaz siliconul la !iferite a!(ncimi-
form(n! primul senzor !e imagine !irect !in ntreaga lume.
%e la camere !igitale profesioniste p(n la ec'ipament profesionist, Joveon L? ofer o mulime !e beneficii
at(t cumprtorilor cat si creatorilor. /n acelai timp, !esc'i!e calea ctre alte inovaii, precum noi tipuri !e
camere care nregistreaz at(t vi!eo cat i pozeaz fr a aciona negativ asupra calitii imaginii.
Pentru a captura culorile pe care ali senzori !e imagine le scapa, senzorul !e imagine Joveon L? folosete
trei grun!uri !e senzori pi$el ;mbracate< in silicon. Irun!urile sunt poziionate pentru a folosi avantajul c
siliconul absoarbe !iferite lungimi !e un! !e lumin !e !iferita profunzime, astfel c un grun! inregistreaza
roul, altul ver!ele si cellalt albastrul. 0sta inseamn c pentru fiecare pi$el la Joveon L? e$ist !e fapt trei
senzori !e pi$eli, form(n! prima si singura imagine senzor.
P(n acum, toi ceilali senzori !e imagine aveau ncorporat !oar un grun! !e senzori pi$el, cu un singur senzor
pt fiecare pi$el. Pentru a capta culoarea, senzorii sunt organizai intr-o reea sau intr-un mozaic, form(n! a tabla
!e a' cu trei culori. Jiecare pi$el este acoperit cu un filtru si reine o singura culoare- rou, ver!e sau albastru.
0ceasta abor!are are o ntoarcere inerenta, nu conteaz c(i pi$eli o imagine !e senzor mozaic poate conine. %e
c(n! senzorul mozaic capteaza !oar una !in trei culori, comple$ul !e procesare e necesar pentru a interpola
culorile pe care le rateaz. 5nterpolarea !uce la !iferite probleme si la pier!erea !etaliilor. Jiltrele sunt folosite
pentru a re!uce problemele, !ar cu preul claritii si a rezoluiei.
+u procesul su revoluionar !e captare a luminii, te'nologia Joveon nu va compromite nicio!at calitatea,
astfel c vei face poze mai clare, av(n! culori a!evrate si mai puine probleme. Oi camerele !otate cu
te'nologie Joveon L? nu se vor mai baza pe puterea !e procesare pentru a umple culorile lips, re!ucan!
cerinele 'ar!Eare, simplific(n! !esign-ul si re!uc(n! timpul !e asteptare !intre o fotografie si urmatoarea.
Pixeli aria!ili in tehnologia X3
Senzorul Joveon L?P nu con!uce !oar ctre poze mai bune, ci i camere ma bune, ca rezultat al puternicei
proprieti !e variaie a marimii pi$elilor-culoare )8PS*. 8PS)variable pi$el size* !esc'i!e ua ctre un tip nou-
"3A
nou !e camere, unul care trece foarte uor !e la fotografie la camera vi!eo !igital, fr a !eteriora calitatea
vreuneia.
8PS permite pi$elilor alturai s se uneasc n grupuri si s fie citii ca un pi$el mai mare. Spre e$emplu, un
senzor !e imagine 3?## $ "4## conine mai mult !e ?.9 milioane !e locuri pentru pi$eli. %ar !ac 8PS a fost
folosit pentru a grupa pi$elii n blocuri 9$9, senzorul !e imagine ar prea s aib 4@4 $ ?@4 pi$eli, fiecare !intre
ei fiin! !e "7 ori mai mare !ec(t cei obisnuii. 1rimea si configurarea grupului !e pi$eli sunt variabile- 3$3,
9$9, "$3, etc.- i sunt controlate prin sofisticate circuite integrate in senzorul !e imagine Joveon L?
Iruparea pi$elilor mrete raia semnalului-la-!istorsiune, permi(n! camerei sa fac poze n ntregime color
in con!iii !e luminozitate sczut cu zgomot re!us. Jolosin! capabilitatea 8PS !e a mri pi$elii si !e a re!uce
rezoluia i se permite senzorului !e imagine s funcioneze la o turaie mai mare, acceler(n! viteza la care
imaginile pot fi captate.
0ceasta face posibil filmarea la o calitatea superioar prin interme!iul camerei !igitale, permi(n!
!ezvoltarea primelor camere cu funcie !ubl. Jr Joveon L?, camerele !e acest gen ar trebui s sacrifice una
!in funcii pentru a funciona cealalt bine. Oi !e c(n! sc'imbarea marimii pi$elilor poate fi fcut ime!iat, un
senzor Joveon L? poate capta o rezoluie mare, !ar si fotografia n timpul filmrii vi!eo - i aceasta fiin! o
premier in !omeniul camerelor !igitale.
Claritate sporit"
0bilitatea unic a te'nologiei Joveon L? !e a capta toat
lumina la fiecare pi$el face ca, pe l(nga apariia culorilor
a!evrate, imaginile sa fie mai clare.
.oate culorile, in special ver!ele, !ein semnale luminoase pe
care sistemul uman vizual le folosete pentru a !iscerne si
!efini !etaliile imaginilor. =ecunosc(n! importana luminii
verzi, creatorii sistemului cu senzori mozaic aloc 4#Q !in
pi$eli pentru capturarea luminii verzi, cu restul !e 4#Q
eventual !ivizat intre rou si albastru. +u toate acestea, ele
capteaz !oar pe jumtate !in c(t poate capta senzorul
Joveon L?, care capteaz in proporie !e"##Q orice culoare
form(n! imagini mai clare.
/n multe cazuri, !iferena n claritate si !etalii este
compus !in folosirea filtrelor !e culoare la camerele !igitale
cu senzori mozaic. Jiltrele !e culoare au menirea !e a minimaliza luminozitatea si problemele !e culori.
0rtefactele sunt pro!use neprevzute ale comple$ului !e procesare necesare pentru a interpola informaiile ratate
!e senzorul mozaic. 2ricum, filtrele re!uc artefactele cu preul rezolutiei si claritaii. 0ceste sc'imburi nu sunt
necesare cu Joveon L?. Ru este nevoie s v bazai pe interpolare pentru a reconstrui informaiile lips,
"?#
!eoarece toate informaiile sunt captate !e revoluionarul !esign !e aezare in grmezi a pi$elilor al te'nologiei
Joveon L?.
#fectele filtrelor asupra imaginilor
+amerele ce folosesc senzorul mozaic sunt forate s aleag intre calitatea si claritatea imaginii. 5maginile
formate !irect cu senzor mozaic au o mai buna rezoluie !ecat cele formate cu filtre !e culoare , !ar sufer !e
interpolarea artefacterlor. Jiltrele re!uc artefactele, !ar cauzeaz o re!ucere a rezoluiei si a !etaliilor imaginii.
1ozaic fara filtru
1ozaic cu filtru
Joveon L?
0rtefacte vizibile far filtru !e culoare. 5magine cu filtru !e culoare. Senzorul L? far filtru !e culoare
$oua tehnologie ce corecteaz" automat pro!lema de iluminare a fotografiei digitale
Rumele aceste te'nologii este L? Jill ,ig't )lumina !e umplutur*K acest nou softEare imbuntete
!ramatic calitatea imaginii !igitale afectat !e co!iiile !e iluminare. L? Jill ,ig't simuleaz meto!a fotografic
!e a!ugare a luminii in zonele umbroase, in timp ce conserv !etaliile. ste o meto! foarte puternic in care
fiecare pi$el este ajustat optim in functie !e pi$elii vecini. 0ceasta te'nologie poate fi aplicat foarte uor&
mut(n! pozitiv cursorul !e la valoarea iniiala )#.#* asa cum este ilustrat. 5n timp ce cursorul este !eplasat
pozitiv, relaia intre zonele
imaginii care conin umbre,
tonuri me!ii si puternic
luminate sunt alterate
fiecare in raport cu cealalt.
1arin! cantitatea !e lumin,
luminozitatea si contrastul
umbrelor !intr-o regiune
sunt mrite pentru a spori
vizibilitatea !in respectiva
regiune. Simultan contrastul
unei regiuni puternic
luminate este mrit iar
luminozitatea este ajustat
pentru a se evita saturarea
imaginii. $empe !e situaii in care L? Jill ,ig't este necesar sunt cele in care sunt fcute fotografii in con!iii
!e luminozitatea me!ie in care apar zone cu umbre sau lumina !irecta, scene interioare sau e$terioare, fenome
"?"
naturale !ramatice. =ezultatul final este o imagine care arat cat se poate !e natural si care pot fi printate la
calitate ma$ima.
Comparatia intre imagini
.e'nologia Joveon L? mbuntete vizibil calitatea imaginilor, !up cum !emonstreaz si aceast paralel.
/n acest caz, o imagine facut cu un senzor mozaic este comparat cu o imagine facut cu Joveon L?.

+aptur mozaic +aptur Joveon L?

+laritate
1ozaic Joveon L?
%up cum ve!ei, camera !otata cu te'nologie Joveon L? face poze mai clare. 0ceasta !eoarece capteaz !e
!oua ori mai mult ver!e !ec(t imaginile captate !e senzorul mozaic, si lungimile !e un! ale luminii sunt foarte
importante n !efinirea !etaliilor imaginilor.
%etaliul culorii
"?3
0ceste poze !ove!esc mo!ul in care te'nologia Joveon L? imbuntete calitatea culorilor. %iferena este ca
senzorul !e imagine Joveon L? msoar intreaga culoare si fiecare pi$el, in timp ce senzorul mozaic capteaza
4#Q !in ver!e si 34Q !in rou si albastru.

0rtefacte )!istorsiuni*

%up cum se ve!e, te'nologia Joveon L? ofer rezisten la situaiile neprevzute. 2 imagine a senzorului
mozaic este mult mai vulnerabil, !eoarece se bazeaz pe un proces comple$ !e a interpola culorile pe care le-a
ratat. Rici o cantitate !e putere !e procesare nu poate inltura complet presupunerile !in interpolarea culorilor.
5n concluzie, !ollar pentru !ollar, pi$el pentru pi$el, nimic nu se compar cu te'nologia Joveon L?, ea
!ove!in!u-se a fi foarte bun si e$act, singurul lucru care mai rm(ne !e fcut fiin! cel al impementrii ei c(t
mai rep!e la preuri c(t mai mici, accesibile tutror.
Transformarea informaiei analoage in digital"
,umina este transformat in incrcturi electrice, !ar aceaste incrcturi construite in ++% nu sunt semnale
!igitale ce pot fi interpretate !e un computer. Pentru a transforma aceste incrcturi in informaie !igital
semnalul trebuie s treac printr-un convertor analog-la-!igital )analog to !igital convertorC0%+*. 5nterpolarea
este manevrat !e un microprocesor !upa ce informaia a fost !igitizat. Pentru a inelege mai bine vom face o
analogie& consi!erm fiecar foto-situl o gleat iar fotonii i cosi!erm picturi !e ploaie. /n timp ce picturile
ca! in gleat, ap se acumuleaz )n realitate se acumuleaz incrcturi electrice*. -nele glei au mai mult ap
altele mai puin, acesta reprezent(n! sectiunile luminoase sau intunecate ale imaginii. =m(n(n! la analogie,
0%+-ul msoar a!ncimea apei, care este consi!erat informaie analoag, apoi aceasta este transformat intr-o
form binar.
#ste num"rul de foto%situri egal cu cel al pixelilor&
Rumrul pi$elilor unei camere !igitale si rezoluia ma$im sunt numere care nu prea sunt egale. %e e$emplu,
o camer care are 3." megapi$eli, este capabil sa pro!uc imagini la o rezoluie !e "7##H"3##. S calculm
matematic& o imagine cu rezoluia !e "7##H"3## conine ".A3#.### pi$eli. %ar 3." megapi$eli inseamn c ar
trebui sa fie 3."##.### pi$eli. 0ceasta nu este o eroare a apro$imrii si nici nu este vreo smec'erie matematic.
$ist o !iscrepan real intre cele !ou numere. %ac in specificaiile unei camere se menioneaz ca aceasta
are apro$imativ 3." megapi$eli, atunci ea c'iar are apro$imativ 3."##.### foto-situri pe ++%. $plicaia este
urmtoarea& unele foto-situri nu sunt folosite pentru crearea imaginii. ++%-ul este un !ispozitiv analog, este
necesar s e$iste niste circuite ce pleac !e la foto-situri la 0%+ pentru ca acesta s poat msura incrctura
electric. 0ceste circuite sunt negre ca s nu absoarba lumina i s nu pro!uc !istorsiuni ale imaginii.
Cat de mari sunt senzorii&
"??
Ieneraia curent !e senzori !igitali este mai mica !ecat cei al camerlor cu film. -n senzor ++% al unei
camere tipice msoar 9.9 mm $ 7.7 mm iar al unei camere cu film 39mm $ ?7mm. Senzori mai mici inseamn
si lentile mai mici.
Producerea' (tocarea )i Comprimarea
1ajoritatea camerelor !igitale !e pe piaa !e astSzi au ecran ,+%, ceea ce inseamnS cS putei ve!ea poza
ime!iat. 0cesta este unul !intre marile avantaje ale unei camere !igitale& se primeste ime!iat un fee!bacB
)reacie !e autocontrol* pentru ceea ce pozai. 2 !atS ce imaginile parasesc senzorul ++% )pe calea 0%+ si un
microprocessor* , este gata sa fie vazuta pe ,+%.
6inenteles, acesta nu este sfarsitul povestii. Privitul imaginii pe camera i-ar pier!e farmecul !acS aceasta ar
fi tot ce ai putea sS facei. 8rei sS putei incSrca poza pe calculator sau sS o trimitei unei imprimante. Sunt
!iferite meto!e !e stocare a imaginilor pe camera i apoi !e transfer pe un calculator.
(tocarea
Primele generaii !e camere !igitale aveau !eposit fi$at n interiorul camerei. .rebuie sS conectati !irect
camera la un computer cu ajutorul cablurilor pentru transferul imaginilor. +u toate ca majoritatea camerelor !e
astSzi se pot conecta la un serial, parallel, S+S5 iFsau -S6 port, !e obicei vS oferS un fel !e mecanism !e
tergere a pozelor !epozitate.
$istS un numar !e sisteme !e stocare n prezent folosite la camerele
!igitale&
Memorie incorporat" % -nele camere ieftine au memorie Jlas'
incorporata.
Carduri (martMedia % +ar!urile Smart1e!ia
sunt mici mo!ule cu memorie Jlas'.
Compact*lash % +ar!urile +ompactJlas' sunt
alte forme !e memorie Jlas', similare, !ar mai
mari !ecat cele Smart1e!ia.
Memor+(tick% 1emory SticB este o forma !e
memorie Jlas' folosita !e Sony.
*lopp+ disk% -nele camere stoc'eaz imaginile
!irect pe !isc'ete floppy.
,ard disk% -nele camere mai avansate
folosesc mici !iscuri incorporate sau car!uri
P+1+50 pentru stocarea imaginilor.
C- si -- iscripti!ile% -nele !intre cele mai noi camere folosesc
!rivere +% si %8% inscriptibile pentru stocarea imaginilor.
Crearea fotografiilor haioase
Cu ajutorul editorului de imagini
care il primiti adesea o data cu
achiziionarea camerei putei
face o sumedenie de lucruri.
De exemplu:
taiai poza pentru a
avea doar partea pe
care o dorii
adaugai text unei
imagini
reglai gradul de
luminozitate al pozei
schimbai contrastul si
rezoluia
aplicai filtre pozei
pentru a prea pictata
neclara.
modificai mrimea
pozei
rotii poza
lipii mai multe poze
pentru a crea impreun
un mozaic de imagini
creai imagini !"D pe
care le putei roti mri
sau mic#ora.
"?9
Pentru a transfera fiierele !e memorie Jlas' pe propriul calculator fr a folosi cabluri, vei avea nevoie !e
un !river sau !e un rea!er pentru calculator. 0ceste mecanisme se aseamn cu !riverul floppy i sunt ieftine.
+onsi!erati aceste !ispozitive !e stocare ca un film !igital reutilizabil. +an! umplei unul, ori transferai !atele,
ori punei alt !ispozitiv n aparat. .ipurile !iferite !e memorie Jlas' nu se pot sc'imba ntre ele. Jiecare
pro!us conine un !ispozitiv sau altul !e memorie Jlas'. Jiecare !ispozitiv are nevoie !e asemenea !e un
anume car! pentru a transfera !atele.
Care este capacitatea imaginii fiec"rui tip de memorare &
5n acest moment e$ist !ou tipuri principale !e memorare folosite.-nele aparate !e fotografiat folosesc
floppy-!isB-uri !e ",99 16, iar altele folosesc !iverse forme !e memorie Jlas' care au capaciti !e la c(iva
megaoctei la " gigaoctet. $ist mai multe formate, !ar pentru moment le vom !iscuta pe acestea !ou.
Principala !eosebire !intre tipurile !e memorare este capacitatea fiecruia. +apacitatea unui floppy-!isB
este fi$, iar capacitatea !ispozitivelor !e memorie Jlas' este n continu cretere. 0sta !in fericire, pentru c
mrimea fotografiilor crete, !easemenea, constant, cu c(t aparatele fotografice !e rezoluie mare !evin
!isponibile.
Principalele !ou formate !e !ocument folosite !e camerele !igitale sunt .5JJ i TPI)Toint P'otograp'ic
$perts Iroup*. .5JJ este un format necompresat, iar TPI este un format copresat. 1ajoritatea camerelor
folosesc formatul TPI pentru a memora fotografii, i c(teo!ata ofer setri ale calitaii)cum ar fi me!iu sau
avansat*. -rmtorul grafic v va oferi o i!ee !espre mrimea !ocumentelor la care v putei atepta n cazul
fotografiilor !e !iverse mrimi.

M"rimea imaginii
T.**
)necompresat*
/P#0
)calitate avansat*
/P#0
)calitate me!ie*
79#$9:# ".# 16 ?## G6 A# G6
:##$7## ".4 16 4## G6 "?# G6
"#39$@7: 3.4 16 :## G6 3## G6
"7##$"3## 7.# 16 ".@ 16 93# G6
-n lucru evi!ent este acela c un !isB !e ",99 16 nu poate reine foarte multe fotografii. %e fapt, n cazul
anumitor mrimi ale fotografiei, nu este posibil s fi$ezi nici mcar o fotografie pe !isB. %ar floppy-!isB-ul are
propriile sale ntrebuinri. Pentru publicarea pe 5nternet a imaginilor sau pentru a le trimite prietenilor prin e-
mail, aproape nicio!at nu ai nevoie !e o fotografie mai mare !e 79# $ 9:#, i aproape mereu o vei salva n
format TPI. 5n acest caz, vei putea fi$a cam "7 fotografii pe !isB.
%ac ncerci s memorezi fotografiile cele mai mari i !e cea mai nalta calitate posibil,atunci vei alege
cel mai mare me!iu !e stocare. -n car! !e memorie Jlas' !e "3: 16, !e e$emplu, poate memora mai mult !e
"9## !e fotografii compresate la rezoluii mici sau 3" !e fotografii "7## $ "3## , necompresate. Probabil c nu
vei folosi nicio!at toi cei "3:16 !ac memorezi imagini cu rezoluie mic, !ar !ac le nmagazinezi pe cele
mari, este posibil s se nt(mple aa. +apacitatea mare poate fi, !easemenea, la n!em(na ta !ac pleci ntr-o
cltorie mai lung i vrei s faci multe fotografii.
Compresia
"?4
S memorezi o fotografie cu peste ",3 milioane pi$eli, i ocup mult spaiu !in memorie.0proape toate
camerele !igitale folosesc anumite tipuri !e compresie a !atelor pentru a micora !ocumentele.Sunt !ou
trsturi caracteristice ale imaginilor !igitale care fac compresia posibil. -na este repetiia. +ealalt este
irelevana.
5i poi imagina c !ealungul unei fotgrafii, anumite mo!ele sunt transformate in culori. %e e$emplu, !ac un
cer albastru iese pe ?#Q !in fotografie,poi fi sigur c multe nuane !e albastru vor aprea n repetate
r(n!uri.+an! rutina compresia profit !e mo!ele si nuane !e culori ce se repet, nu e$ist pier!ere !e
informaie, i imaginea poate fi reconstituit e$act aa cum a fost nregistrat. %in nefericire,asta nu re!uce
mrimea !ocumentelor cu mai mult !e 4#Q, i c(teo!at nici mcar nu se apropie !e acest nivel.
5relevana este o problema cu !us-ntors. 2 camer !igital nregistreaz mai multe informaii !ec(t este
capabil oc'iul nostru s !etecteze. 0numite mo!ele !e compresie profit !e acest fapt pentru a elimina anumite
informaii inutile. %ac ai nevoie !e !ocumente mai mici, trebuie sa fi !ispus sa elimini anumite informaii.
1ajoritatea aparatelor fotografice ofer mai multe nivele !iferite !e compresie, !ei aceasta se poate numi altfel.
Probabil c v vor oferi nivele !iferite !e rezoluie. ste acelai lucru. =ezoluiile mici nseamn o compresie
mare.
1ateriile
+amerele !igitale, in special cele ce au sensor ++% si afiaj ,+% )afiaj pe cristale lic'i!e*, folosesc mult
putere ceea ce inseamn c ;mn(nc< bateriile. 0cumulatorii re!uce costurile folosirii unei camere !igitale, !ar
acestea sunt !e obicei !estul !e scumpe. +(teva lucruri la care trebuie sa fii ateni&
". %ac aparatul folosete baterii reincrcabile stan!ar!
)e$. 00* sau folosete baterii speciale pro!use !e
pro!uctorul respectiv. %ac folosete aceste baterii
speciale verificai preul unui astfel !e pac'et.
3. %ac aparatul are baterii reincrcabile pot fi inlocuite
sau !ac are un acumulator permanent ceea ce
inseamn ca o!at ce s-a terminat energia
acumulatorului nu mai putei folsi camera pana can! nu ajungei la o sirs !e energie. 0sta poate fi o
mare problem !aca !orii sa facei multe poze o!at.
izorul si 2iteza diafragmei
ste important s fie controlat cantitatea !e lumin
care ajunge la sensor. I(n!in!u-ne la analogia cu glei
cu ap, !ac prea mult lumin lovee senzorul, anumite
glei vor fi pline si nu vor mai putea accepta mai mult.
%ac aceasta se int(mpl, informaii !espre intensitatea
luminii sunt pier!ute.
+uv(ntul ;camer< vine !e la termenul camer
obscur. +amer inseamn incpere iar obscure
inseamn intunecat. 5n alte cuvinte aparatul foto este o
camer intunecat. 0ceasta ine afar toat lumina
ne!orit. ,a apsarea unui buton, aceasta las sa intre o
cantitate controlat !e lumin printr-o !esc'iztur si in!reapt lumina spre un sensor.
Marimea 2izorului3aperture4
0ceast !esc'iztur )vizorul* este situat in spatele lentilelor. 5ntr-o zi luminoas, lumina reflectat poate fi
foarte intens si nu este necesar prea mult lumin pentru crearea unei imagini !e calitate. 5n aceast situaie
este necesar o !esc'i!ere mic. %ar intr-o zi mai intunecat sau la amurg, lumina nu este aa !e intens iar
"?7
Diafragm digital
camera are nevoie !e mai mult lumin pentru a forma imaginea. Pentru a furniza mai mult lumina !esc'i!erea
trebuie marit.
2c'iul uman lucreaz e$act la fel. +(n! ne aflm intr-o zon intunecat, irisul oc'iului !ilat pupila. +(n!
iesim la lumin, irisul se contract i micsoreaz pupila.
iteza diafragmei
.ra!iional, viteza !iafragmei este intervalul !e
timp in care ii este permis luminii s treac prin
!esc'i!ereC)aperture*. 2 !iafragm mecanic poate
fi comparat cu o jaluzea. ste plasat in spatele
!esc'i!erii pentru a bloca lumina. 0poi, pentru un
interval fi$at !e timp, se !esc'i!e si se inc'i!e.
5ntervalul !e timp cat este !esc'is !iafragma se
numete viteza !iafragmei. -n mo! prin care o
cantitate
mai mare !e lumin poate ptrun!e este micsorarea vitezei
!iafragmei, in alte cuvinte, !iafragma trebuie s stea !esc'is o
perioa! mai lung !e timp.
+amerele cu film trebuie s aibe o !iafragm mecanic. 2!at ce
filmul este e$pus la lumin, nu poate fi refcut !in nou cum a fost
iniial. %e aceea trebuie protejat !e surplusul !e lumin. %ar senzorul
unei camere !igitale poate fi resetat si poate fi refolosit. 0ceasta
poarta numele !e !iafragm !igital. -nele camere !igitale prezint
combinaii !e !iafragme !igitale si mecanice.
#xpunerea senzorului
0ceste !ou aspecte ale unei camere, !esc'i!erea si viteza
!iafragmei, funcioneaz impreun pentru a capta o anumit cantitate !e lumin necesar realizarii unei imagini
calitative. 5n termeni fotografici, ele !eci! e$punerea senzorului. 1ajoritatea camerelor !igitale seteaz automat
!esc'i!erea si viteza !iafragmei pentru o e$punere optim. -nele camere ins ofer posibilitatea reglrii acestor
setri folosin! un meniu !e opiuni afiat pe ecranul ,+%. Profesionitii si pasionaii !e fotografie aleg reglarea
manual !eoarece le place sa aibe sub control aceste !ou aspecte. 0sta !eoarece le ofer un control creativ
asupra imaginii finale. +u c(t urcai in nivelul camerelor !igitale si intrai in tr(mul camerelor profesionale, vei
!a !e controale ce au aspectul i funciile prezente la camerele cu film.
5entilele si lungimea focal"
,entilele unei camere a!un lumina !isponibil i o concentreaz pe senzor. 1ajoritatea camerelor folosesc
te'nici !e concentrare automat.
%iferena important !intre lentilele unei camere !igitale si lentilele !e ?4mm unei camere este lungimea
focal. 0ceasta este !istana !intre lentile si suprafaa unui senzor. 2 camer !igital tipic !e ".? megapi$eli are
un senzor !e ase ori mai mic !ecat un senzor al unei camere cu film, fiin! necesar micsorarea lungimii focale
tot !e at(tea ori.
0ceast !istan este !e asemenea informaia critic pentru a !etermina cu c(t se m(reste peisajul can! privii
printr-o camer. +u o camer !e ?4mm , niste lentile !e 4#mm ofer o imagine in marime natural a subiectului.
%ac este marit !istana focal se marete marirea iar obiectele par a fi mai aproape %ac se intamp invers,
lucrurile par a fi mai !eparte, !ar poate fi captat o imagine mai lat.
$ist patru tipuri !e lentile la o camer !igital&
". ,entile cu focusCcentrare fi$ si zoomCmarire fi$ 0cest tip !e lentile sunt in(lnite la camerele ieftineK
3. ,entile cu focus automat si zoom optic sunt similare cu lentilele unei camere vi!eoK
"?@
?. ,entile cu zoom-!igital cu zoom-ul !igital, camera preaia pi$elii !in centrul senzorului !e imagine si ii
interpoleaza pentru a forma imaginea. 5n funcie !e rezoluie aceast apropriere poate crea o imagine mai
vag.
9. Sistem !e lentile nlocuibil !ac suntei familiari cu aparatele !e top !e ?4mm atunci suntei familiar cu
sistemul nlocuibil !e lentile. +amerele !igitale superioare pot folosi acest sistem, ele pot c'iar folosi un
astfel !e sistem !e la o camer cu film U
5at un tabel in care putei compara !istana focal a unei camere !igitale !e ".? megapi$eli si ec'ivalentul
su la o camera !e ?4mm.
6oom optic 2s7
zoom digital
5n termeni generali, o
lentil !e zoom este
orice lentil ce ii poate
mo!ifica lungimea
focal. %up cum am vzut ve!erea Vnormala< a lumii este cea cu o camer ce are lungimea focal !e @.@mm.
Putei micora pentru a ve!ea lumea mai lat sa putei mri pentru a ve!ea anumite aspecte. +amerele !igitale
prezint zoom opic sau zoom !igital sau pe am(n!ou.
Woom-ul optic mo!ific lungimea focal a lentilelor. +a rezultat imaginea este mrit sau micorat !e lentile.
+u cat este amplificat zoomul optic, lumina este rsp(n!it pe intregul senzor ++% si toi pi$eElii pot fi folosii.
8 putei g(n!i la zoom-ul optic ca un <a!evrat< zoom care va imbunti calitatea imaginii.
Woom-ul !igital este o Vmec'erie< a computerului care mrete o poriune a informaiei care lovete
senzorul. S zicem ca facei o poz cu zoom !igital 3L. +amera folosete jumtate !in pi$elii !in centrul
senzorului ++% i i va ignora pe ceilali. 0poi folosete interpolarea pentru a a!uga !etalii pozei. %ei pare c
ai fcut o poz !e !ou ori marit, putei obine acelai efect folosin! camera normal i apoi s mrii poza cu un
softEare specializat.

Macro
%ac !orii sa facei poze !e la !istane mici, cutai o camer ce are
capabilitti !e centrare macroUU. 0ceast aspect v las s apropiai
lentilele camerei foarte mult !e subiect. -n e$emplu este poza fcut
acestui mic motor electric. %ac nu avei o camer cu capabiliti macro
s fii sigur ca nu o sa putei face o astfel !e fotografie
.nformaii interesante8
- 5n Statele -nite e$ist cel pui o camer !igital la fiecare a!ultK
- +u o camer !e ? megapi$eli putei face fotografii pe care majoritatea computerelor !in ziua !e
azi nu le pot afia la calitate ma$imK
- Primele camere !igitale orientate pieei !e consum au fost v(n!ute !e Go!aB si 0pple in "AA9K
- 5n "AA: Sony a van!ut peste @##.### !e camere vi!eo ce aveau abiliti limitate !e a ve!ea prin
'aineK
- Putei folosi !iferite softEare-uri pentru a combina !iferite fotografii !igitaleK
*ormate 9nt:lnite
Pe internet, cu noroc, avem !e-a face numai cu ? principale tipuri !e imagini & +ompuServeI5J, TPI i
6itmaps. /n acest moment, acestea sunt singurele tipuri ce sunt in mare suportate !e majoritatea broEserelor. %ar
care este !iferenta !intre eleX +e inseamna c o imagine I5J este sau nu interliniaraX ste imaginea TPI
Lungimea focal Echivalentul la 35mm Vederea
$.% mm !$ mm
&biectele par mai mici si mai
indeprtate
'.' mm $( mm &biectele sunt in mrime natural
)*.+ mm )($ mm
&biectele sunt mrite si par mai
apropiate.
"?:
progresiv !eoarece beneficiaza !e art !ecoX 2fera intr-a!evar o imagine 6itmap !irecii un!evaX 5at cea mai
frecvent intrebare&
C:nd folosesc un anumit format de imagine&
.magine sau grafic&
.e'nic, nici una. %aca se !orete strictee, imaginile computerului sunt fiiere, la fel precum !ocumentele
>2=% sau jocurile Solitaire. Sunt toate o grma! !e " si # inlnuite. %ar trebuie s comunicam unu cu altu
aa c trebuie s ne 'otr(m. 5magine. 8om folosi acest cuv(nt !eoarece acoper acest subiect.
VIrafic< este mai mult !ec(t un a!jectiv , ca n Vstructur grafic<. Roi !enumim imaginile !e pe internet
!up structura grafic. I5J nu este numele unei imagini. I5J reprezint factorii compresivi folosii la crearea
unui format rapi! setat !e ctre +ompuServe.
%eci, sunt toate imagini !oar !aca nu vorbim !e anumite !iferene specifice.
;; de formate grafice diferite&
Pare a fi un numr mare nu-i aaX 5n realitate , nu e$ist at(t !e multe formate grafice. 1ulte !in ele sunt
!iferite versiuni ale aceleiai compresii, interliniara sau nu, I5J, !e e$emplu.
/nainte !e a !etalia, s !etaliem anumite aspecte pentru moment.
$ist !e fapt !oar !ou meto!e !e baz prin care un calculator re!, retne sau afieaza o imagine. +(n! se
salveaz o imagine intr-un anumit format se creaz fie un format mai rapi! fie un metaFvector format.
Rastru
Jormatele !e imagine rastru )=aster 5mage JormatsC=5J* ar trebui s fie cele mai familiare utilizatorilor !e
internet. -n format rastru sparge imaginea n serii !e puncte colorate numite pi$eli. Rumrul !e " sau # )bits*
folosit la crearea fiecrui pi$el !enot profunzimea culorii pe care poate fi pus in imagine.
%ac pi$elul este reprezentat cu " bit pe pi$el atunci pi$elul trebuie sa fie alb sau negru. %e ceX %eoarece acel
pi$el poate fi !oar # sau ", inc'is sau !esc'is, alb sau negru.+resc(n! numrul la 9 bii pe pi$el vom putea s
setm acel punct colorat cu "7 culori. %aca numrul mai creste inc la : biti pe pi$el acel punct colorat se poate
salva la 347 !e culori !iferite. Sun acel numar, 347 familiar cuivaX 0cela este nivelul ma$im al unei imagini
I5J. +u siguran, acest numr poate !escrete !ar nu poate crete mai mult !e att. %e aceea o imagine I5J nu
poate suprapune prea bine fotografii si imagini spaioase. $ista n lume cu mult mai multe culori !ecat 347.
5maginile pot suporta milioane !e culori. %ar !aca se !oresc imagini, icoane mici, I5J-urile sunt cele mai
in!icate.
5maginile n format rastru pot reine !e asemenea "7, 39 si ?3 bii pe pi$el. ,a ultimele !ou nivele, pi$elii
inii pot reine p(n la "7,@@@,3"7 culori !iferite. 5maginea arat slen!i!U 6itmapurile salvate la 39 biti pe pi$el sunt
imagini !e calitate, !ar !esigur si ele trebuie rulate la apro$imativ " megabyte per imagine. $ist ntot!eauna un ec'ilibru,
nu-i asaX
<lte formate Rastru
+ele trei formate importante pentru 5nternet, I5J, TPI si 6itmap sunt !e asemenea formate rastru.
,at alte formate rastru:
CLP -indo.s Clipart
DCX /&01 2aintbrush
DIB &34+ -arp format
FPX 5oda67s 0lash2ic
I! 89: 2aint format
"IF ;298 <elated ,mage format
#C :ac2aint
$P :ac2aint =e. >ersion
"?A
PC% :acintosh 2,C1 format
PCX /3oft 2aintbrush
PP 2ortable 2ixel :ap ?@=,AB
P$P 2aint 3hop 2ro format
&#' @nencoded image format
&LE
<un"Cength 9ncoding
?@sed to lo.er image bit ratesB
%IFF Dldus Corporation format
'P! -ord2erfect image format
Pixeli si =e!
%in moment ce am menionat pi$elii, ar fi o buna ocazie sa !iscutm !espre pi$eli si Eeb. +(t !e mult
inseamn prea multX +at !e muli inseamna prea puiniX
$ista o sensibil egalitate intre contrastana unei imagini i numrul !e pi$eli necesar afirii ei. S presupunem
c avem !ou imagini, fiecare av(n! 4 inci pe orizontal i ? inci pe vertical. -na folosete ?## pi$eli , cealallt
folosete "4##. ,ogic, aceea cu "4## folosete pi$eli mai mici. ste !e asemenea imaginea care ofer o mai
mare calitate, privit in !etaliu. +u c(t e$ist mai muli pi$eli cu at(t imaginea va fi mai !etaliat. %esigur, cu cat
vor fi mai muli pi$eli cu at(t numrul !e bii va fi mai mare.
0a!ar, c(t este !e ajunsX 0cest fapt !epin!e !e imprejurare. =ecoman!area noastr este "## pi$eli la un
inc'. 0cest alegere creaz un inc' !e "# mii !e pi$eli ptrati. 0m aflat c acest fapt ofer unei imagini calitate
fr a mri numrul !e biti. %e asemenea ofer o anumit !eviaie in mrirea sau micorarea imaginii fr a o
!eregla prea mult. 1inimul ar insemna alegerea !e @3pi$eli per inc', cea mai mic valoare acceptat pe scara
imaginilor. 5n termeni !e pi$eli pe inc' ptrat, inseamn o impresionant pictur pana la 4":9 pi$eli. 5ncercatiU
8e!eti !aca v place, !ar cre! ca vei cre!e ca rezolutia minima a monitorului a !evastat imaginea.
*ormate Meta>ector

Probabil nu ai auzit !e aceste tipuri !e formate ale imaginii, nu c ai fi auzit mcar !e formatul =astru.
0cest format se regsete in proprietatea multor formate, formate create pentru anumite programe. +orel%raE
)+%=* , DeElett-PacBar! Irap'ics ,anguage )DI,*, i >in!oEs 1etafiles )1J* sunt !oar cateva e$emple.
Jormatele 1etaF8ector sunt mai folosite !ec(t cele =astru in programele pretenioase si !e specialitate
!eoarece sunt mai mult !ec(t o reea !e puncte colorate. 0colo e$ista mai !egrab( vectori actuali !e !ate stocai
in formate matematice fa !e biii !e puncte colorate. 0cest fapt ofer ciu!ate forme !e culori si imagini care
pot fi str(nse pe un arc. 2 'art ptrat !e puncte nu poate repro!uce la fel !e bine acel arc. Pe langa asta, !in
moment ce informaia este memorat in vectori , formatele !e imagini 1etaF8ector pot fi mrite sau micorate
)prorietate numita Vscalabilitate<* fara a face imaginea s par crestat sau aglomerat )proprietate numita
Vpi$elitate<*. $ist totui o !iferen ntre formatele 1eta si 8ector. Jormatele 8ector pot conine numai
!ateYvectori pe c(n! fiierele 1eta, aa cum sugereaza i numele, pot conine mai multe formate. 0!ic n
centrul fiierului >in!oEs 1eta poate e$ista o superb imagine 6itmap.Ru vei sesiza nicio!at !iferena !ei ea
e$ista.
Ce reprezint" o imagine 1.TM<P&
0cest intrebare este !eseori pus. %e obicei este urmat !e Vcum se face ca acestea functioneaza numai pe
5nternet $lorerX< 0ceast intrebare are un raspuns foarte simplu. 1icrosoft a inventat acest format. ste logic
s-l inclu! in broEserul lor. %e fiecare !at can! !esc'izi Pc-ul, majoritatea imaginilor folosite in procesare si
pe !esBtop sunt bitmapuri.
5n contrast cu cele !eclarate mai sus, bitmapurile vor fi afiate pe toate broEserele, nu numai pe familiarele
Zimg src[<\ <] formate ar'icunoscute. Se observ c bitmapurile folosite cel mai !es ca imagini !in P=,
+ommon IateEay 5nterfaces )+I5s*. -n contor este e$emplul perfect. Paginile numerotate care au acel efect al
Vcontorului !e parcurs< sunt bitmapuri create !e server spre !eosebire !e cele 5R,5R. 6itmapurile sunt perfecte
pentru acest proces ntruc(t reprezint o simpl serie !e puncte colorate. Ru e nimic bizar in alctuirea lor. ste
"9#
!e fapt un proces c(t se poate !e simplu. /n acel script ce ruleaza un contor, fiecare numr este construit pentru a
putea face posibil afiarea contorului. +ontorul este alb si negru. 0sta inseamn nivel al imaginii !e un bit per
pi$el. Pentru crearea unui numr zero in contorul !e mai sus, se va construi o grila !e @ pi$eli lrgime pe "#
pi$eli inltime. Pi$elii ce se !oresc a rm(ne negri sunt notai cu # iar cei albi cu ". -n
mo!el poate fi observat n figura alturat.
Se observ numarul zero !in graficul !e mai susX 0 fost colorat pentru a se face
!iferena. Se creez unu !in multele abloane pentru numerele cuprinse intre # si A. Scriptul
P=, returneaza in acest caz o imagine 6itmap reprezent(n! numerele pentru a obine astfel
efectul reelei contorului !e parcurs. 0cesta este conceptul unui bitmap. 2 grila !e puncte
colorate. +u c(t e$ist mai muli bii per pi$el, cu at(t mai e$travagant poate fi bitmapul.
6itmapurile sunt imagini bune, !ar nu sunt grozave. %ac se incearc o comparatie ntre
bitmap i orice alt format, se poate observa c formatele bitmap creaz imagini care
consum muli bii. 1otivul este acela c formatul bitmap nu este eficient n privina stocrii
!atelor. +eea ce se ve!e se si primete a!ic o serie !e bii ingrm!ii unul peste altul.

Imagine Bitmap
Compresia
0m spus mai sus c bitmapurile sunt !oar o serie !e pi$eli ingrm!ii. %ar aceeasi imagine salvat intr-un
format I5J sau TPI folosete mai puini pi$eli. +umX +u ajutorul compresiei.
V+ompresia< este un termen al computerelor ce reprezint varietatea algoritmilor matematici utilizai la
compresarea numrului !e bii al unei imagini. S presupunem c avem o imagine in care colul !in !reapta-sus
are 9 pi$eli, toi !e aceeai culoare. %e ce s nu gsim un mo! !e a face !in acei 9 pi$eli unu singurX 0cest fapt
ar re!uce numrul !e bii cu @4Q, cel putin intr-un col. 0cesta reprezint un factor !e compresie.
6itmapurile pot fi compresate !oar p(n la un anumit punct. 0cest proces se numeste Vco!ificator !e
lungime<. .oi pi$elii !e aceeai culoare sunt combinai intr-un singur pi$el. +u c(t e$ist mai muli pi$eli
asemntori cu at(t compresia va fi mai mare. 6itmapurile cu puine !etalii sau puine variaii !e culoare vor fi
compresate cel mai bine. +ele larg !etaliate nu ofer o prea mare posibilitate !e compresie. 2 alt !iferen ntre
cele 3 fiiere este c bitmapul comun poate accepta p(n la "7 milioane !e !iferite culori per pi$el. Salv(n!
aceeai imagine cu ajutorul co!ificatorului !e lungime numrul !e biti per pi$el ajunge la :. 0cest fapt bloc'eaz
nivelul culorii la ma$im 347. 0sta inseamn c'iar mai mult compresie !e fcut.
0a!ar, !e ce nu se creaz un singur pi$el !in moment ce toate culorile se aseamnX S-ar putea c'iar
micora numrul !e culori valabile i s-ar putea astfel crea o mai mare ans !e a ngloba pi$elii in culoare. 2
i!ee buna. +ei !e la +ompuServe au crezut acelai lucru.
( ( ( ( ( ( (
( ( ) ) ) ( (
( ) ) ) ) ) (
( ) ) ( ) ) (
( ) ) ( ) ) (
( ) ) ( ) ) (
( ) ) ( ) ) (
( ) ) ) ) ) (
( ( ) ) ) ( (
( ( ( ( ( ( (
"9"
*ormatul /P#0
TPI este un algoritm !e compresie !ezvoltat !e oamenii !up care algoritmul i ia numele, Irupul -nit al
$perilor in Jotografiei )Toint P'otograp'ic $perts Iroup TPI*. Punctul forte al acestui algoritm este c
factorul compresiv !epoziteaz imagine pe 'ar! !isB in mai puini bii !ec(t atunci c(n! imaginea este
vizualizat. 5nternetul a preluat acest tip !e compresie ime!iat si nu numai pentru c aceasta stoca imaginile in
mai puini bii !ar o si transfera in mai puini bii. +u c(t se e$tin!e internetul, Veava< C lrgimea !e ban! nu
crete !eci trebuie s facem cat mai mici lucrurile ce sunt transferate.
Pentru ceva timp formatul I5J fcea legea pe internet. 2!at cu aparii TPI-ului, !ei acesta a!ucea si ceva
probleme, acesta a fost implementa !estul !e repe!e.
Jormatul TPI poate fi salvat la !iferite nivele !e compresii si avem mai jos o serie !e e$emple ale aceleiai
fotografii care original avea "4? Bilobii, la o rezoluie !e 9##H??7, salvat la !iferite compresi
+ompresie 3#Q - ?@ bii +ompresie 9#Q - 34 Gilobii

+opresie 7#Q - "A Gilobii +ompresie :#Q - "3 Bilobii

+ompresie A#Q - @ Bilobii +ompresie A4Q - 9 Bilobii
"93
%iferen calitativ a imaginii nu este mare ntre compresii !e " 7#Q !ar mrimea fotografiei s-a re!us
consi!erabil. +ompresia !e A4Q a re!us semnificativ mrimea !ar i calitatea, concluzia este c nu merit
compresie mai mare !e :#Q. +ompresie !e 4#Q inseamn ca 4#Q !in imagine a fost supus algoritmului. ,a
compresii !e peste A#Q se pot observa nite blocuriK asta inseamn ca biii sunt mai puini !ar c s-a pier!ut
!etaliul. 0ici se poate observa cum algoritmul a gsit grupuri !e pi$eli ce preau a avea aceeai culoare i i-a
grupat in unul singur. 5n unele cazuri i in unele fotografii !atorit compresiei nici nu se mai realizeaz ceea ce
vrea sa fie fotografia, se ajunge la calitate e$trem !e sczut.
"9?
*ormatul 0.*
I5J, care ec'ivaleaza cu VJormat grafic inter-sc'imbabil<)Irap'ic 5nterc'ange Jormat*, a fost stan!ar!izat in
"A:@ !e +ompuServ, !ei i!eea algoritmului matematic folosit la crearea compresiei I5J aparine -nisys.
Primul format I5J folosit pe >eb era numit I5J:@a, reprezent(n! anul si versiunea. 1emora imagini la : bii pe
pi$el, numrul !e culori fin! !e 347. Rivelul !e : bii permite imaginii s funcioneze multiple tipuri !e servere,
incluz(n! +ompuServ, .+PF5P si 02,. ra grafica pentru orice Vsezon< s zicem aa.
+ompuServe a imbuntit formatul I5J in "A:A pentru a inclu!e animaie, transparen si intercalare. ,-au
numit, cum era !e ateptat I5J:Aa. Ru e$ist !iferen vizibil intre cele !ou formate. +'iar !ac numrul !e
bii este acelai ceea ce face !iferena este animaia si transparena.
I5J:@a I5J:Aa
<nimaia
+onceptul !e animaie I5J:Aa este in mare asemntor cu un album foto ce are mici celule !e animaie in
coluri. %ai paginile repe!e si avei impresia c vizualizai un filmule. 0ici avei posibilitatea !e a seta viteza
!erulrii celulelor )numite si Vca!re !e animaie<* n o sutime !e secun!. -n ceas interior imlementat c'iar in
formatul I5J asigur numerotarea si !erularea celulelor la timpul potrivit.
Procesul !e animaie a fost imbuntit !e ctre companii care au gsit propria lor meto! s compreseze mai
mult formatul I5J. %ac vei urmri vreo animaie vei constata foarte mici !iferene !e la ca!ru la ca!ru. Oi !e
ce este necesar crearea unui nou format I5J !ac !oar o mic seciune a ca!rului trebuie mo!ificat. 0ceasta
este c'eie unor noi factori !e compresie n animaia I5J. 1ai puine sc'imbri inseamn mai puini bii.
Transparena
Procecesul !e transparena este foarte bine !escris ca fiin! similar cu cei ce prezint stirile meteo. 5n fiecare
sear stau in faa unui ecran ver!e si mare ecran si comunic tirile iar in timp ce n spatele lor acel ecran este
nlocuit cu o alt surs !e imagine. Procesul in televiziune poart numele !e Vsoluia cromatic< -nui computer
i este Vspus< s focalizeze o culoare, !e obicei ver!e. +uloarea ecranului este !e obicei ver!e !eoarece este
culoarea cea mai rar int(lnit n pielea uman sau pe 'ainele prezentatorilor. 0poi culoarea este tears i
inlocuit !e o alt imagine.
5n cazul imaginilor I5J. $ist !oar 347 !e culori in
imaginea I5J. +omputerului i este Vspus< s se a$eze pe una !intre
ele. ste facut alegerea !intre umbrele !e culoare rou, ver!e sau
albastru care care !eja e$ist in imagine si care sunt astfel eliminate.
+uloarea este luat !in palea !e culori a imaginii iar ce se afl in
spatele culorii respective este afiat.
2rice culoare int(lnit n formatul I5J poate fi fcut
transparent, nu numai culoarea !in fun!al. %ac fun!alul imaginii
este fr(miat atunci si transparena va fi fr(miat. %ac se elimina culoarea albastr !in !in fun!al i !ac
aceasta apare i n mijlocul imaginii va fi eliminat i !e acolo.

"99
0.*%uri intercalate si neintercalate
5maginile cu cei !oi oamenii ce canta la c'itar sunt
imagini neintercalate. 0ici se face !iferena c(n! cineva
se refer la I5J Vnormal< sau pur si simplu I5J.
+(n! o imagine nu este intercalat, este Vumplut< n
totalitate !e sus p(n jos, linie !up linie. %ac avei o
cone$iune mai lent !e internet , a!ic trebuie s ateptai
ceva mai mult s incarce poza, vei observa cum imaginea
este incrcat linie cu linie. %e aici a venit i!eea
revoluionar !e I5J:Aa intercalat.
5ntercalarea reprezint conceptul !e umplere a fiecrei
linii !e !ate apoi revenirea la inceput i reluarea
procesului p(n la incrcrea tutror liniilor srite anterior.
.elevizorul funcioneaza asemnator. fectul pe un
monitor funcioneaz astfel& la inceput imaginea pare
inceoat apoi cu umplerea celorlalte linii !evine clar.
0sta ! posibilitatea celui care vizioneaz s ii fac o
i!ee !espre acea poz, fr sa fie nevoie s atepte p(n incarc toate liniile, una c(te una. -rmtoarea imagine
este !intr-un bazar !in 5stambul si este un I5J:Aa intercalat.
0mbele mo!uri !e I5J, intercalat sau neintercalat, !uc la acelai rezultat numai ca pe !oua ci !iferiteK
0cestea pot fi mai utile sau nu in funcie !e utilizator si nevoi.
/P#0%uri progresi2e
0cest factor !e compresie lucreaz asemntor cu formatul I5J:Aa intercalat, av(n! acelai principiu !e
funcionare. $emplu !e mai jos prezint trei compresii !iferite !e "Q, 4#Q si AAQ.
+ompresie "Q +ompresie 4#Q
+ompresie AAQ
%up cum observai pentru a avea o calitate acceptabil trebuie sa nu compresai imaginea mai mult !e @4Q
"94