Contractul de donaie. Noiune, caractere juridice i principii.

Contractul de donatie
Sectiunea I. Delimitarea contractului de donatie 1. Notiune si reglementare Cine daruieste in timpul vietii, prcis o sa regrete, mai tarziu(Antoine Loysel-celebru ganditor si jurist, 1536-1617). Rezulta ca donatia este departe de a fi o manifestare de vointa comuna a celui care daruieste. Dorinta este deci, un act juridic sui-generis, caracterizat astfel in special prin inegalitatea dintre prestatiile partilor. Desi se accepta unanim ca donatia este un contract, Codul civil o regelmenteaza ca liberalitate alaturi de testament (si nu intitlul rezervat diferitelor contracte speciale). Donatia este contractul prin care se transfera gratuit si irevocabil, un drept real sau de creanta de la donator la donator. In contractual de donatie, donatorul isi manifesta intentia liberal(animus donandi), prin care isi micsoreaza propriul patrimoniu, fara a urmari sa primeasca ceva la schimb. Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane(art. 984 alin. 1 C. civ.) Potrivit art. 984 alin. 1 C. civ., nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin l egat cuprins in testament. La cele doua in doctrina recenta se mai adauga si mecenatul. Impreuna cu contractile dezinteresate, donatia face parte din categoria actelor cu titlu gratuit prin care una din parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu, fara a obtine in schimb un avantaj (art. 1172 alin. 2 C. civ.). Donatia este, totodata, o liberalitate inter vivos, deoarece se incheie si isi produce efectele, de regula, in timpul vietii donatorului (spre deosebire de testament, care este tot o libertate, insa mortis causa).

Calidicare contractului ca donatie, are drept criteriu principal intentia libera (animus donandi) a donatorului. Astfel in materie de liberalitati, elemental vointei prezinta, mai mult ca oricand, o importanta deosebita deoarece prin aceste acte (cu caracter gratuit), dispunatorul instraineaza bunurile sale fara a primi un echivalent in schimb (cum se intampla de obicei). Dupa forma de realizarea a vointei animus donandi, donatiile pot fi : directe (realizate cu respectarea formei autentice), indirect (infaptuite pe calea unui alt act juridic decat donatia; de exemplu renuntarea la un drept, remiterea de datorie, stipulatia pentru altul) sau simulate (deghizate sau desimulate sub aparenta unui act cu titlu oneros(s.n.)). Amintim in acest context si donatia facuta viitorilor soti, sub conditia incheierii casatoriei. Potrivit art.1030 C. civ. , in acest caz, daca conditia nu se indeplineste, donatia este caduca. Donatiile sunt reglementate indeosebi in Codul civil in cartea a IV-a Titlul III, intitulat Liberalitatile, Capitolul II, Donatia , art. 1011-1033. Astfel donatiile au fost reglementate alaturi de testament civile. Alte acte normative cuprind dispozitii incidente in materie. De exemplu, Legea nr. 32/1994 a sponsorizarii numeste doua contracte noi, respective contractual de sponsorizare si contractual de mecenat. Tot astfel si legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu medificarile ulterioare (Titlul VI Efectuarea prelevarii si transportului de organe, tesuturi si cellule de origine umana in scop terapeutic); Legea nr 336/2006 privind finantarea activitatilor partidelor politice si a campaniilor electorale, Legea 246/2005 pentru aprobarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. 2. Caractere juridice a) Donatia este un act unilateral. Desi, actul juridic se incheie prin acordul celor doua parti, numai una dintre acestea are obligatii contractual(doantorul) In principiu, donatarul nu isi asuma obligatii fata de donator. Se accepta unanim insa ca donatarul trebuie sa abia o obligatie de recunostinta (fata de donator). De regula, obligatia de recunostinta a donatarului este, in general o obligatie morala si, pe cale de consecinta, neindeplinirea ei nu poate atrage in mod direct sanctiuni juridice.

Ca exceptie, in cazul in care lipsa de recunostinta imbraca forma ingratitudinii, prevazute de art. 1023 C. civ., donatia poate fi revocata. b) Donatia este un contract cu titlu gratuit. Astfel donatorul transmite unul sau mai multe drepturi donatarului, fara ca acesta din urma sa se oblige la plata unui echivalent. Ca exceptie, in cazul donatiei cu sarcini, contractual devine oneros, dar numai in limitele valorii sarcinii. In aceasta situatie, donatia nu mai este unilateral ci, in limitele sarcinii, devine sinalagmatica. c) Donatia este un contract solemn, deoarece este supusa formei special, impusa ca o conditie ad validitatem de art. 1011 C. civ., potrivit careia, donatia se incheie prin inscris authentic. Exceptie de la regula de mai suso fac donatiile indirect, donatiile deghizate in daruirile manual(care se perfecteaza valabil numai prin predare, traditiune). d) Donatia este un contract translativ de proprietate. Astefl, prin incheierea contractului, dreptul de proprietate este transferat de la donator la donator. Donatia este insa translativa de proprietate numai prin natura sa, contractual putand transmite valabil si un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept de creanta). In principiu, si in cazul donatiei, dreptul de proprietate se transfera in momentul incheierii contractului, dar este posibil ca partile sau legea sa amane acest moment (a se vedea cazul imobilelor). Ca exceptie, amanare dreptului de proprietate nu este posibila in cazul darului manual, deoarece, fiind un contract real, incheierea sa valabila presupune (pe langa acordul de vointa) si traditiunea (predarea ) bunului la momentul incheierii contractului. Precizam ca in contractile unilateral, riscul pierderii fortuite a bunului nu se pune. Sectiunea III. Principiul irevocarii special a donatiei Potrivit art 1270 alin. 1 C. civ. Contractul valabil incheiat are putere de lege ntre prile contractante Cu alte cuvinte orice contract valabil ncheiat este i irevocabil (neputnd fi desfcut sau desfiinat prin manifestarea de voin a unei singure pri). Astfel, putem spune c

donaia (ca i celelalte contracte civile) este irevocabil, n primul rnd, n temeiul dreptului comun (pentru c este un contract). Irevocabilitatea donaiei nu este ns, numai una general, comun tuturor contractelor, ci i o irevocabilitate, proprie, special acestui contract, derivat din calitatea sa, distinct de celelalte contracte, de liberalitate. Acesta este i sensul dispoziiilor art. 985 C. civ. potrivit crora donatia este contractual prin care donatorul dispune in mod irevocabil de un bun, in favoarea celeilalte parti numita donator. n literatura de specialitate, irevocabilitatea special a donaiei a fost adesea exprimat prin adagiul Donner et retenir ne vaut Irevocabilitatea donaiei este, n consecin special, deoarece privete nu numai efectele contractului, dar i natura intrinsec a contractului. Pentru aceste considerente, n doctrin irevocabilitatea donaiei a fost supranumit i irevocabilitate de gradul doi. Aceasta se justific prin ocrotirea intereselor donatorului, garantarea dreptului de proprietate dobndit de donatar, precum i pentru protejarea intereselor terilor ce intr n raporturi juridice cu acesta din urm i n consecin, contribuie la sigurana circuitului civil. Prile nu pot include n contract clauze care s contravin irevocabilitii donaiei, astfel includerea unor clause ce permit donatorului sa o revoke prin vointa sa va atrage nulitatea absolut a contractului (art. 1015 alin. 1 C. civ.). Ca exceptie, potrivit art. 1016 C. civ. Donatorul poate stipula ntoarcerea bunurilor druite fie pentru cazul cand donatorul ar precede donatarului, fie prentru cazul cand atat donatarul cat si descendentii sai, ar precede donatorului. In doctrina s-a apreciat ca, intoarcerea bunurilor daruite este o clauza permisa deoarece contine o conditie rezolutorie care nu depinde de vointa donatorului, ci de hazard (si deci conditia nu este pur potestativa). Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitii donaiilor Donatia nu este valabila cand cuprinde clause ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa (art. 1015 alin. 1 C civ.)

Sunt, deci, sanctionate cu nulitatea absoluta: a) donatia care este afectata de o conditie (pur potestativa) a carei realizare depinde exclusive de dorinta donatorului (in acest caz, donatia este nula, chiar daca conditiile sunt simple potestative- nu depend exclusive de dorinta donatorului). b) donatia care impune donatorului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinate in contractual de donatie. c) doantia care confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractual. d) donatia care permite donatorului sa dispuna viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun. In cazul de mai sus, daca dreptul de a dispune vizeza doar o parte din bunurile donate (si acestea sunt divizibile), nulitatea opereaza numai in privinta acestei parti, adica nulitatea este partial (art. 1015 lit. d C. civ.) La clauzele de mai sus (incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor), Codul civil prevede alte doua clause prohibite prin dispozitiile sale: clauza prin care donatorul il obliga pe donator sa conserve bunul liberalitatii si sa-l transmita unui tert desemnat tot de dispunator (substitutia fideicomisara prevazuta de art. 993 C. civ. ) si clauza prin care, donatarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clause de inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor impuse in contract (art. 1009 alin. 1 C. civ.). Nerespectarea conditiilor acesteia. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitii donaiei. a) donaia poate fi afectat de un termen. Clauza este permis deoa-rece termenul, ca modalitate a actului juridic, nu afecteaz dobndirea drep-tului transmis, ci numai exerciiul acestuia. b) donaia poate fi afectat i de o condiie, ns aceasta trebuie s fie exclusiv cauzal i mixt . de mai sus se sanctioneaza cu desfiintarea liberalitatii sau restituirii obiectului

c) donaia poate stipula plata datoriilor prezente (deci cu dat anterioar ncheierii contractului). d) donatia poate sa prevada intoarcearea bunurilor daruite (in conditiile prevazute de art. 1016 C. civ.) Revocabilitatea donatiilor ntre soti Potrivit art. 1031 C. civ. orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei. Revocarea donatiilor intre soti este singura exceptie veritabila de la principiul irevocabilitatii speciale a donatiei. Ea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator, indiferent de forma in care s-a facut donatia (act autentic, donatie indirecta sau dar manual). Dreptul sotului donator de a revoca liberalitatea este de esenta donatiei facute intre soti. Pentru acest considerent, sotul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donatie sa renunte la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donatiilor intre soti este de ordine publica. Dreptul sotului donator de a revoca donatia poate fi exercitat numai in timpul casatoriei. In caz de divort, revocarea donatiei poate surveni pana cand hotararea de desfacere a casatoriei devine definitiva si irevocabila. Nulitatea casatoriei atrage si nulitatea relativa a donatiei facute sotului de rea credinta. Donatia dintre soti devine definitiva dupa moartea donatorului. Principiul solemnitii donaiei Potrivit art. 1011 alin 1 C. civ. Toate donaiile se fac prin act autentic; rezult c donaia este un contract solemn (nscrisul autentic fiind cerut ca element esenial de valabilit ate a contractului i nu ca mijloc de prob). Ca exceptie, nu sunt supuse formei autentice donatiile indirecte, deghizate si darurile manuale (art. 1011 alin. 2 C. civ.). In conditiile de mai sus, donatia se prezinta ca o exceptie de la principiul consensualismului. Solemnitatea donaiei nu nsemn ns, numai o simpl form de prezentare a voinei liberale (animus donandi). Ea are o semnificaie mai profund, innd de natura extrinsec a acestui contract.

Solemnitatea donaiei nu nsemn ns, numai o simpl form de prezentare a voinei liberale (animus donandi) . Ea are o semnificaie mai profund, innd de natura extrinsec a acestui contract. Intre principiul irevocabiliattii special si principiul solemnitatii exista o stransa si inseparabila legatura care, impreuna, fac din donatie cel mai special contract. Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absoluta a contractului, aceasta putand fi invocata de orice persoana sau de instant, din oficiu. Pentru a deveni valabila, donatia care nu respecta conditia de forma ceruta de lege trebuie refacuta in intregime. Ca exceptie, s-a admis ca, dupa moartea donatorului, nulitatea donatiei pentru nerespectarea conditiilor de forma poate fi acoperita. Astfel, confirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciile de forma sau orice alte motive de nulitate fara, ca prin aceasta renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor.

Bibliografie: 1. Moiu, Florin, Contracte special, ed. Universul juridic, Bucureti, 2013. 2. Stniciulescu Liviu, Dreptul contractelor civile i comerciale, editura Hamangiu, Bucureti, 2013.