http://www.fashionup.ro/rochie-nissa-rz0689-bej~negru.html Definitie !

Raportul juridic reprezinta acea relatie sau legatura sociala dintre participanti determinati, relatie reglementata de lege, si care, in caz de nevoie, poate fi aparata prin apelul la forta de constrangere a statului. Este vazut ca un acord de vointa intre cel putin 2 participanti. De exemplu, actul de vanzare-cumparare este un raport juridic civil. Norma de drept este o premisa a raportului juridic. Raportul juridic are 3 elemente : subiecte = cine incheie, cine participa la raportul juridic continut = ce rezulta din raportul juridic (drepturi + obligatii) obiect = ce se reglementeaza in raportul juridic

I. Subiectul raportului juridic a) conceptul de subiect b) capacitatea juridica = premisa capacitatii de subiect c) clasificarea subiectului de drept

a) CONCEPTUL DE SUBIECT Notiunea de subiect de drept a fost amplu dezbatuta in literatura de specialitate, formandu-se conceptia generala potrivit careia oamenii, fie vazuti individuali, fie grupati in diverse organizatii, pot avea calitatea de subiect de drept in orice raport juridic. Prin urmare, pot fi subiecte persoana fizica sau persoanele juridice lato sensu. Persoanele juridice se compun din oameni, reprezinta o creatie abstracta, o fictiune juridica. Subiectul de drept este fie o persoana vazuta individual, fie organizata intr-o anumita structura, care este titulara/purtatoare de drepturi si obligatii izvorate din norma de drept si care poate, prin manifestarea acordului de vointa, sa participe la orice relatie sociala.

b) CAPACITATEA JURIDICA Pentru a putea fi, insa, subiect de drept, este necesara existenta capacitatii juridice. Capacitatea juridica cunoaste manifestari diferite in ramurile

dreptului. Astfel, in dreptul civil se face distinctie intre capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. Capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii. Ne nastem cu capacitate de folosinta. Capacitatea de exercitiu reprezinta aptitudinea unei persoane de a exercita drepturi si de a executa obligatiile asumate. Capacitatea de exercitiu se imparte in : capacitate de exercitiu restransa - intre 14-18 ani, cand minorul poate incheia acte administrative dar nu de dispozitie, cu privire la patrimoniul sau. capacitate de exercitiu deplina - de la majorat, si presupune faptul ca subiectul de drept poate sta singur in justitie si poate incheia orice fel de acte neasistat, in primul rand acte de dispozitie. In dreptul constitutional, distinctia dintre capacitati nu are relevanta pentru ca se vorbeste despre capacitate electorala, care presupune capacitate deplina de exercitiu. Capacitatea electorala priveste drepturile politice, de a alege si de a fi ales. Dobandirea capacitatii electorale presupune indeplinirea conditiei de varsta, iar in ceea ce priveste dreptul de a fi ales, legiuitorul a prevazut o serie de conditii speciale, precum cea de varsta pentru a accede in anumite functii, sa nu ai cazier judiciar (adica o conditie de buna reputatie sociala). Din punct de vedere al teoriei dreptului, capacitatea juridica reprezinta aptitudinea generala a unei persoane de a dobandi si exercita dreptul, si de a-si asuma si executa obligatii. capacitatea juridica generala = aptitudinea unei persoane/subiect de drept de a intra/incheia orice raport juridic. capacitatea juridica speciala = aptitudinea unei persoane/subiect de drept de a participa la anumite raporturi juridice pentru care legea prevede/leaga indeplinirea unor conditii speciale (ex : reducere pentru transport pentru studenti calitatea de student).

c) CLASIFICAREA SUBIECTELOR

1. Persoana fizica, individuala cel mai des intalnit subiect de drept 2. Subiecte colective

1. Persoana poate avea 3 calitati : Cetatean - toate raporturile juridice Strain - cu exceptia drepturilor politice Apatrizi cu exceptia drepturilor politice

In ceea ce priveste categoriile de raporturi juridice in care intra persoana fizica, s-a pus problema determinarii legii aplicabile. Sunt consacrate 2 sisteme : a) Lex patriae - potrivit ei, legea nationala se aplica tuturor cetatenilor aflati pe teritoriul acelui stat dar si cetatenilor aflati in strainatate, in privinta starii civile si capacitatii persoanei. b) Lex domicilii - aplicarea legii locului unde se afla subiectul respectiv. Cu toate acestea, sistemul romanesc permite si aplicarea lui lex domicilii cu caracter de exceptie (de lex specialia). Astfel, legea 105/1992 prevede ca lex patriae se aplica in Romania in acele situatii in care legiuitorul nu prevede alte conditii, de unde rezulta ca in anumite materii se poate aplica si lex domicilii (lex patriae ca lege generala) Majoritatea statelor au consacrat lex patriae, lex domicilii fiind vazut ca o exceptie (ex : Franta consacra lex domicilii in trecut).

2. Subiectele colective : a) Statul b) Autoritatile statului c) Persoana juridica

a) Statul - poate incheia raporturi juridice atat pe plan intern cat si pe plan international.

 Pe plan intern apare ca purtator de suveranitate, iar acest lucru inseamna ca statul are dreptul de a elabora legile pe cuprinsul intregului teritoriu, de a organiza executarea legii si de a controla respectarea acesteia. Pe plan international, statul este independent, ceea ce inseamna ca este egal in raporturile juridice pe care le incheie cu toate celelalte state. De asemena poate incheia raporturi juridice si cu organizatiile internationale(ONU,Consiliul Europei)

b) Autoritatile statale corespunzatoare celor 3 puteri : Puterea legislativa - exercitata de Parlament Puterea executiva - exercitata de Guvern si presedinte Puterea judecatoreasca - exercitata de autoritatea judecatoreasca, care e formata din instantele judecatoresti, Ministerul Public (procurorii sunt grupati in parchete, si parchetele in Ministerul Public). Ministerul Public nu este un organ al Guvernului (ad minister = supus cuiva). Procurorii presteaza un serviciu (CSM). Aceste instante incheie raporturi juridice de putere, fiind titulare de putere publica. c) Persoanele juridice - pentru ca o structura organizata sa fie persoana juridica, trebuie sa indeplineasca 3 conditii : Sa aiba o organizare de sine statatoare, proprie Sa aiba un patrimoniu (bunuri) Patrimoniul sa fie afectat scopului organizarii Persoanele juridice pot participa la orice raport juridic. Statul si autoritatile sale pot incheia raporturi de drept privat, caz in care se comporta ca un simplu particular.

II. Continutul raportului juridic Continutul raportului juridic = ansamblul drepturilor si obligatiilor ce rezulta din incheierea acestuia, prin manifestarea acordului de vointa al subiectelor de drept. Subiectul de drept = purtator de drepturi subiective si de obligatii juridice. Dreptul subiectiv = posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane de a avea o anumita conduita, de a pretinde unei alte persoane sa-i

respecte acea conduita si de a apela in caz de nevoie la forta de constrangere a statului. Drepturile subiective se clasifica in mai multe categorii. Cea mai importanta clasificare este aceea in : drepturi absolute = acele drepturi opozabile tuturor (erga omnes) ex : dreptul la educatie, libertatea constiintei, dreptul la circulatie etc drepturi relative = acele drepturi pe care o persoana le are numai fata de anumite persoane (inter partes) ex : dreptul de creanta Obligatia juridica = indatorirea pe care o are o persoana, care poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune. Cea mai importanta clasificare este aceea in : obligatii active = indatorirea unei persoane de a a da sau a face ceva obligatii pasive = indatorirea unei persoane de a se abtine de la un anumit comportament (a nu face ceva). III. Obiectul raportului juridic Nu trebuie confundat cu bunurile care formeaza obiectul operatiunilor juridice. Obiectul raportului juridic il reprezinta conduita partilor, care poate consta fie intr-o actiune, fie intr-o inactiune.

IV. Faptul juridic a 3-a premisa a raportului juridic. Se clasifica in : Evenimente = acele imprejurari comise fara vointa oamenilor, dar pentru care legea prevede crearea de efecte juridice, fiind esentiala raportarea la lege (ex : catastrofe naturale, eruptii vulcanice acordare de despagubiri) . In absenta reglementarii legale, in sensul de a se prevedea producerea de efecte juridice, un simplueveniment nu poate fi calificat fapt juridic. A produce efecte juridice inseamna a crea sau a stinge drepturi si obligatii, adica a modifica realitatea preexistenta. Actiunile = imprejurari produse prin vointa oamenilor, fie cu respectarea legii, fie fara respectarea legii. actiuni licite = imprejurari create prin manifestarea de vointa a oamenilor, cu respectarea legii actiuni ilicite = imprejurari create prin vointa oamenilor, cu incalcarea legii

Unii autori considera ca ar trebui adaugata la categoria faptelor juridice si starile. Se considera ca starile sunt imprejurari produse atat prin vointa oamenilor (ex : starea de casatorie, starea de afinitate), fie fara vointa oamenilor (ex : starea de rudenie). ***Stare de afinitate = cumetrie (nasii) In ceea ce ne priveste, consideram ca trebuie retinute numai primele 2 categorii, pentru ca starile nu pot fi clasificate precis ca fiind fapte juridice.