GENOCIDUL DIN ROMANIA

Comunismul, democratia populara, epoca de aur este o perioada istorica ce ascinea!a pe multi dintre noi, ce continua sa lase urme adanci in societate si"n mentalitati c#iar si asta!i$ Acesta este o ideolo%ie care, o icial, promo&ea!' un sistem social (n care nu e)ist' stat, clase sociale i proprietate pri&at', i care are scopul de a reali!a o societate e%alitar'$

I*+ORIE
,O+EA M-D-LINA Clasa a.Ia

Istorie " Comunismul/

0$ Instaurarea Re%imului Comunist$ 1erioada 02330234$

Actul de la /5 Au%ust 0233 a ost urmat de eli6erarea teritoriului national si, apoi, de participarea la ra!6oiul anti#itlerist$ Desi s"a &oit un act ce &a repune principiile democratiei in drepturi, cu acordul tacit al Marii 7ritanii si *tatelor Unite, Romania a e&oluat intr"o directie contrara intereselor sale, instaurandu"se, treptat, un re%im politic si economic aser&it Uniunii *o&ietice$ Un asemenea re%im a ost instaurat in tara noastra in patru etape, cu alte doua repere ulterioare importante in cadrul unui stat comunist8 9 martie 023: impunerea %u&ernului 1etru Gro!a, controlat de 1$C$R$ si sustinut de so&ietici 02 noiem6rie 0239 alsi icarea ale%erilor in a&oarea comunistilor iulie octom6rie 023; di!ol&area 1$N$+$ si procesul liderilor sai 5< decem6rie 023; a6dicarea silita a re%elui Mi#ai 5< au%ust 0234 in intarea D$*$*$ =*ecuritatea> // ianuarie 0232 in intarea D$G$M$ =Militia> Acapararea puterii de catre comunisti s"a reali!at in mare parte datorita pre!entei Armatei Rosii pe teritoriul Romaniei pe toata perioada acestui proces si inca timp de multi ani =pana in 02:4> ca mi?loc de pre&enire a unor e&entuale re6eliuni antiso&ietice$ Cu prile?ul con erintelor de la +e#eran =inca din 0235, deci>, @alta, 1otsdam sau in timpul unor intalniri neo iciale, *talin a reusit sa"si impuna punctul de &edere in ata aliatilor occidentali, care au inteles sa sal&e!e unele tari prin sacri icarea altora in a&oarea so&ieticilor$ Acesta este sensul aimoasei cmeli intre C#urc#ill si *talin, o 6ucata de #artie care a #otarat un destin tra%ic pentru milioane de oameni din intrea%a Europa de Est$ Acordul de procenta?, sta6ilit la 2 octom6rie 0233 la Mosco&a, lasa, printre alte tari, Romania in proportie de 2<A in s era de in luenta a U$R$*$*$ In perioada ra!6oiului, Mosco&a a instruit si pre%atit militanti comunisti care sa preia responsa6ilitatile unor %u&erne proso&ietice$ Ec#ipa mosco&ita din Romania a&ea in runte pe8 Ana 1auBer, Casile Luca, Emil 7odnaras =7odnarenBo>, G#eor%#e 1intilie =1antiusa>, etc$ In perioada 0233"023:, Romania, la el ca si celelalte tari ocupate, a ost supusa unui proces de pre" comuni!are$ Acest proces s"a reali!at prin patru o6iecti&e8 *indicatele s"a urmarit politi!area lor, atra%erea liderilor in partidul comunist sau promo&area comunistilor de incredere la conducerea acestor or%ani!atii$ Cu precadere doua au ost sindicatele &i!ate de catre comunisti8 cel al lucratorilor din C,R =cu a?utorul lor putand i parali!ata, daca interesul 1CR ar i cerut"o, intrea%a acti&itate din tara> si al tipo%ra iilor =care a&eau sa 6loc#e!e tiparirea !iarelor 6ur%#e!e, pri&andu"i ast el pe ad&ersari de posi6ilitatea a"si e)pune punctele de &edere>$ 1artidele democratice s"a cautat spar%erea lor si crearea de disidente ale caror se i sa ie casti%ati, de aimarea si compromiterea liderilor si a istoriei acestor partide =indeose6i 1N+ si 1NL>$ In climatul de teroare creat, au ost oameni politici care s"au %andit ca o acti&itate normala nu se poate duce si ca este mai 6ine sa plece in Occident pentru a aduce la cunostinta opiniei pu6lice %ra&ele atentate ce sa&arsesc in Romania autoritatile comuniste$ Numai ca runtsii 1N+ ce au &oit sa paraseasca tara =023;> au ost arestati la +amadau, iind tradati de pilotul care urma sa"i transporte$ Acesta a ost prete)tul olosit pentru a scapa de cei mai seriosi ad&ersari ai politicii lor$ Armata multe dintre unitati au ost trecute in mod a6u!i& su6 comanda so&ietica, mii de o iteri au ost dati a ara su6 prete)tul cola6orarilor trecute cu na!istii si inlocuiti cu tineri ara e)perienta, usor de manipulat si indoctrinat$ Re%imentul // Garda si 1rotocol, %arda personala a re%elui, a ost de!armat$ Inter&entia re%elui a acut sa intar!ie de!nodamantul$ ,asi icarea ale%erilor " o trasatura a perioadei 023:"023; este amestecul de manipulare si actiuni le%ale$ *e o6ser&a o %ri?a deose6ita pentru sal&area aparentelor, ie prin pastrarea secretului actiunilor ile%ale, ie dand un aspect le%al presiunilor sau inter&entiilor in orta$ Aceasta e)plica de ce comunistii s" au straduit sa casti%e ale%erile, prin orice mi?loace$ ,rauda electorala a ?ucat un rol

Istorie " Comunismul5

deose6it, dar atunci nu a putut i do&edita ormal$ Era aplicat principiul lui *talin com orm caruia nu contea!a cine si cum &otea!a, ci cine Numara &oturile$ Ale%erile de la 02 <ctom6rie 0239 s"au des asurat int"o atmos era de tensiune ma)ima$ Re!ultatele indicau o &ictorie a comunistilor si a acolitilor lor, to&arasii de drum ce au ost indepartati ulterior, cu apro)imati& ;<A din &oturi$ Do&e!ile descoperite dupa 0242 arata ca in realitate ale%erile au ost casti%ate de 1N+$ 1e masura ce comunistii se indreptau spre monopulul asupra puterii politice, monar#ia de&enise, in opinia lor, o anomalie$ 1artidul se temea ca acest ultim &esti%iu al &ec#ii ordini sociale putea sa de&ina un centru de opo!itie in noua societate =in 023; Romania era sin%ura tara din s era de in luenta so&ietica ce mai pastra aceasta institutie, de remarcat, deci, opo!itia re%elui>$ In acest conte)t, comunistii au acut ultimul pas in asi%urarea dominatiei lor asupra tarii, ortandu"l pe re%ele Mi#ai sa a6dice la 5< decem6rie 023; si sa paraseasca tara$ 1roclamarea Repu6licii 1opulare Romane in aceeasi !i a repre!entat punctul culminant al campaniei pentru preluarea puterii$

/$ Re%imul Nicolae Ceausescu =029:"0242>$

Cenirea noului lider la conducerea partidului unic a ost 6ine primita de societatea romaneasca8 Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai ideli discipoli ai lui De? si era de asteptat continuarea procesului de li6erali!are a re%imuluiD pe de alta parte, Ceausescu sim6oli!a si o alta %eneratie a?unsa la putere =in &arsta de 3; de ani, era cel mai tanar lider comunist>$ In iulie 029:, la Con%resul al 2"lea al 1artidul Comunist Roman =redenumit ast el, din 1artidul Muncitoresc Roman>, Ceausescu pune 6a!ele propriului sau pro%ram de politic, oarte promitator in conditiile epocii8 se distin%e, mai ales, principiul conducerii colecti&e, menit sa impiedice"potri&it &ersiunii o iciale" acumularea puterii in mainile unei sin%ure persoane$ Cel putin pe moment, acest principiu a&ea si acoperire practica8 in acel moment, Romania a&ea, ormal, o conducere colecti&a8 Nicolae Ceausecu =secretar"%eneral al 1CR>, C#i&u *toica =presedintele Consiliului de *tat> si Ion G#eor%#e Maurer =prim"ministru>$ +otusi re%imul Ceausescu nu se poate sustra%e traditiei ractioniste a partidului8 in aprilie 0294, cu prile?ul unei plenare a partidului care &a rea6ilita sim6olic &ictimile re%imului precedent =*te an ,oris, Lucretiu 1atrascanu, etc>, noul lider aduce %ra&e acu!atii atat predecesorului sau, G#eor%#iu"De?, cat si unora dintre cole%ii de partid, precum ministrului de Interne Ale)andru Dra%#ici, un posi6il ad&ersar politic, a carui epurare &a urma imediat$ Nicolae Ceausescu a atins apo%eul popularitatii sale interne cat, mai ales, si e)terne in 0294 cand, &or6ind in numele partidului si statului, dar si al natiunii romane, condamnand in termeni duri inter&entia trupelor +ratatului de la Carso&ia imptri&a re ormelor politice in curs din Ce#oslo&acia =inter&entie la care Romania nu participa>$ Aceasta opo!itie =mane&ra a6ila ce"i asi%ura dominatia interna pentru /: de ani>, ca si alte deci!ii de politica e)terna opuse liniei comune a statelor comuniste l"au trans ormat pe &iitorul dictator , din perspecti&a tarilor occdidentale, intr"un lider re%ional important, o isura in monolitul comunist est"eurpean$ In urma unei &i!ite intrepinse in iunie 02;0 in cate&a tari asiatice comuniste =in special C#ina si Corea de Nord>, Ceausescu &a pune capat relati&ei li6erali!ari incepute de G#eor%#iu"De?$ Asa numitele +e!e din iulie 02;0 lansea!a o re&olutie culturala al carei 6ilant, in deceniul urmator, &a trans orma Romania intr"o e)ceptie ne ericita c#iar si" n randurile tarilor socialiste$ In martie 02;3, Nicolae Ceausescu de&ine primul presedinte din istoria repu6licii, cu un ceremonial ce aminteste mai mult de incoronarea unui re%e$ In paralel, odata cu anul 02;; incep si mani estarile de opo!itie propriu"!isa ata de politica re%imului, atat in mediile muncitoresti =au%ust 02;;"%re&a minerilor din Calea Eiului, 0: noiem6rie 024;"mani estatia muncitorilor de la U!inele *tea%ul Rosu din 7raso&> cat si"n mediile intelectuale =disidenta romaneasca, cola6orarea unor intelectuali de marca cu postul de radio Europa Li6era, e6ruarie 024;"miscarea de protest a studentilor din Iasi>$ Ca urmare a +e!elor din iulie 02;0 si a de!&oltarii in anii urmatori =+e!ele din iunie 024/, +e!ele din aprilie 0244>, printre sin%urele coordonate admise ale politicii interne s"au numarat8 reinstaurarea treptatata a controlului total al partidului asupra s erelor culturale =cu precadere dupa 024<, odata cu moartea scriitorului Marin 1reda>, politice, stiinti iceD promo&area protocronismului ca orientare cultural"ideolo%ica a%reata de re%imD acceptarea neo iciala a unor mecanisme de conducere si deci!ie personala speci ice

Istorie " Comunismul3

dictaturilorD promo&area politica a rudelor amiliei Ceausescu =ceea ce a acut sa se &or6easca, in anii F4<, despre o e&entuala dinastie comunista la 7ucuresti>D decaderera treptata a importantei deci!ionale a partidului =in ciuda cresterii numerice a mem6rilor sai8 noiem6rie 0242"5$4/3$<<<> si reducerea lui pro%resi&a la conditia de instrument docil in mainile amiliei conducatoareD promo&area unui cult al personalitatii cu precedent doar in &remea lui *talin, etc$ Re%imul Ceausescu a de&enit din ce in ce mai nepopular pe plan intern in anii F4<, pe masura deprecierii conditiilor de trai o erite populatiei si punerii in practica a unor proiecte costisitoare, precum ac#itarea in termen scurt a datoriei e)terne a tarii =reali!ata, cu mari sacri icii ale populatiei, in martie 0242>, sistemati!area satelor, construirea noilor centre ci&ice ale oraselor, etc$ In paralel, pe plan e)tern, presti%iul lui Ceasescu a intrat in declin, mai ales dupa 024:, o data cu re ormele incura?ate in Europa de Est de noul lider so&ietic Mi#ail Gor6acio&$ Re u!ul lui de a admite re ormarea politica a partidului, ca si #otararea sa de a i!ola din ce in ce mai mult Romania de restul lumii l"au trans ormat, in prea?ma caderii re%imului sau, in ultimul lider de tip stalinist al Europei$

5$ Contradictiile industriali!arii, reali!ari si esecuri =0234"0242>$

Industriali!area a ost o pro6lema esentiala pentru re%imul comunist$ 1lanul de stat lansat la /3 decem6rie 0234 urmarea reali!area a cinci o6iecti&e8 de!&oltarea e)tensi&a, autar#ia economica, planul central si plani icarea, in&estitii masi&e in industria %rea in de a&oarea celei de consum si so&ieti!area industriei romanesti$ Nationali!area proprietatilor in iunie 0234 si inceputul procesului de colecti&i!are in martie 0232 au acut din stat sin%urul detinator de resurse, care puteau i ast el directionate spre accelerarea de!&oltarii industriale$ In primii ani de democratie populara, su6ordonarea economica ata de UR** a impiedicat statul sa dispuna e icient de resurse$ Ocupatia economica so&ietica consta in8 plata datoriilor de ra!6oi si e)istenta *o&romurilor, companii mi)te romano" so&ietice care intre anii 023: si 02:9 unctionau e)clusi& in pro itul UR**$ In consecinta, pro%ramul de moderni!are rapida, lansat dupa 0234, a ost un esec$ Realitatea de la s arsitul anilor F:< indica persistenta acelorasi pro6leme8 inapoierea, in principal, apoi o structura sociala predominent a%rara, cu o e icienta sca!uta$ Declinul economic si teama de re&olte sociale au impus sc#im6ari mana%eriale semni icati&e$ Una din solutiile propuse de UR** si de statele de!&oltate ale la%arului socialist a ost inte%rarea economiilor comuniste europene prin reacti&area CAER$ Inte%rarea presupunea departa?area si speciali!area economiilor statelor mem6re pe di&erse ramuri =Romania urma sa de&ina o tara eminamente a%raraG> Acest apt tre!it suspiciunea re%imului comunist de la 7ucuresti, care dupa 02:4 nu mai &oia permanenti!area dependentei economice de ata de Mosco&a$ Industriali!area de&enea ast el o necesitate pentru economia romaneasca$ Constructia com6inatului siderur%ic de la Galati a de&enit sim6olul acestei politici de industriali!are prin orte proprii$ Dupa 02;<, Ceasuescu a accentuat rata de de!&oltare a industriei ara a tine cont de indicatorii economici reali$ Acestia au ost supliniti de un diri?ism economic a6solut$ Cresterea pre&ederilor planului cincinal 02;9"024< a ost primul esec al acestei politici$ Ca urmare, pentru prima data in istoria comunismului romanesc, pre&ederile cincinalului urmator au ost reduse$ 1e termen scurt, acest permanent salt inainte in domeniul economic s"a resimtit po!iti& pe plan social8 de6usee pentru orta de munca, ur6ani!area localitatior, o 6unastare relati&a$ 1e termen lun%, s"a do&edit a i o politica alimentara, care a promo&at speciali!area industriala a unor re%iuni intre%i, ara a o eri alternati&e si o depopulare a satelor$ Autoritatile au in&estit in trei domenii8 industrie %rea, in rastructura si proiecte cu caracter mai mult propa%andistic decat economic$ Administrarii de ectuoase si in&estitiilor industriale i s"au adau%at datorii e)terne impo&aratoare si o se&era cri!a de ener%ie$ Dupa 024<, economia romaneasca producea mar uri scumpe si de calitate sla6a$ In plus, e ortul urias din ultimul deceniu al re%imului de a ram6ursa datoria e)terna a u!at te#nolo%ic principalele ramuri economice si a acuti!at lipsa de resurse$ Calitatea sla6a a produselor romanesti a reorientat in anii F4< e)porturile in tarile mem6re CAER, intr"un procent de :;A in 024:$ Le%aturile economice cu Mosco&a, atat de 6lamate in anii F9<, au re&enit in orta in anii F4<$ In 0242, desi Romania anunta ram6ursarea datoriei e)terne, cri!a economica de&enise acuta in toate sectoarele economiei$ 1rodusele a&eau tot mai putin acces pe pietele occidentale, or%anismele

Istorie " Comunismul:

inanciare internationale e&itau Romania, iar Ceausescu a renuntat la clau!a natiunii celei mai a&ori!ate in sc#im6urile cu *UA$ Cu toate acestea, in 022<, Romania tre6uia sa de&ina in optica partidului o tara de de!&oltare medie, cu perspecti&e impresionante de a trece la stadiul de tara socialista multilateral de!&oltata si indreptarea Romaniei spre comunism$