Sunteți pe pagina 1din 10

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comer

Teoria Pieei Libere Adam Shotter

Autor: Seria: E Grupa: 320 B C !E"T# 200$


1

C P!#%S PAG#%A
#& 'E CE S %T P#E(ELE L#BE!E A"A 'E B %E) ##&#P*TE+ELE P#E(E# L#BE!E:CATE,A FAPTE E-PE!#.E%TALE
1.DILEMA ECHITATE-EFICIENTA:ACIUNEA AFIRMATIVA I LEGILE OPORTUNITII EGALE 2. REZULTATE DE TURNEU 3. CLTORIA GRATUIT 4. RAIONALITATE: ONESTITATE SI INCOMPETENA PE PIEE CU INFORMAIE ASIMETRIC 5. INSTRUCIUNILE LUI PITCHI I SCHOTTER 6-7 7 6 6 4-5

3-4

###&'E ESTE S#STE. L 'E P#A(A L#BE!/ A.E!#CA% A"A 'E STAB#L)
1. NATURA UMAN I SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE 2.CULTURA UMAN I SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE 3.CORECTITUDINEA ECONOMIC 4. PRODUCTIVITATEA I SISTEME ECONOMICE 7 8 8 8-9 9 10

B#BL#*G!AF#E

#&'E CE S %T P#E(ELE L#BE!E A"A 'E B %E)


Una dintre caracteristicile critice ale argumentului pieei libere este ipoteza sa con orm c!reia piaa" prin ea #ns!$i" %a genera rezultate sociale dezirabile& 'iaa concurenial! este un mecanism e(trem de e icient de prelucrare a in ormaiei care permite in mod indi%idual c! in ormaia local! cunoscut! doar speciali$tilor s! ie sc)imbat! la un cost minimal cu scopul de a coordona in mod e icient acti%itatea social!& 'entru a identi ica cel mai rele%ant argument din punct de %edere economic pentru pieele libere" s! consider!m o economie cu lucr!tori a%*nd abilit!i %ariate" determinate ie ereditar ie de mediul societal" $i cu antreprenori care sunt dispu$i s! intre in industriile de la care a$teapt! s! ie cele mai pro itabile& +ucr!torii $i antreprenorii i$i o er! munca $i capitalul pe piee $i obin salarii $i pro ituri pentru tipul de munc! pe care l-au o erit" prin piaa liber!" concur*nd pentru ocupare" iar irmele concur*nd pentru ser%iciile lor $i pentru in%estiii& ,ntreb!rile economice rele%ante sunt1& .e bunuri %or i produse/ 2& 0n ce cantit!i %or i produse/ 3& .um %a i alocat timpul de munc! al lucr!torilor pentru a obine aceste bunuri %ariate/ 4& .um %or i alocate aceste bunuri catre lucr!tori $i antreprenori/ 1(ist! dou! modalit!i de a r!spunde la aceste intreb!ri& Una dintre ele este de a permite plani icatorului s! ia decizii prin decret" pentru a asigura un plan pentru c*t de multi panto i" lum*n!ri" c!ri etc& ar trebui ca economia s! produc! intr-un anumit an" c*i lucr!tori s! ie repartizai pentru a produce lista de produse la te)nologia e(istenta" $i cum %or i repartizate aceste bunuri dup! ce %or i produse& .ealalta cale de a proceda ar i s! nu se aca nimic& 'ur $i simplu" de a permite antreprenorilor s! g)iceasca ceea ce %or oamenii" s! produc! aceste bunuri" s! le aduc! pe pia!" iar preurile de a2ustare s! acopere cererea actual!& 3ac! antreprenorii %or decide s! produc! un produs pe care nimeni nu-l dore$te" sau dac! ei %or produce prea multe bunuri" preul lor %a scadea&.a rezultat" %eniturile acestor produc!tori %or i sc!zute $i de 3

asemenea satis acia alegerii produciilor lor %a i redus! $i unii se %or reorienta spre bunurile cu un pro it anticipat mare& '*na c*nd ei nu %or proceda ast el economia nu %a i in ec)ilibru& 1(ist! multe raiuni care e(plic! de ce susin!torii pieelor libere pre er! s! aib! mai degrab! o piaa liber! dec*t plani icatori centrali care s! aloce bunurile $i ser%iciile& Un moti% ma2or pri%e$te obiecti%ele plani icatorilor& 4ce$ti oameni urm!resc s! produc! $i s! distribuie bunurile con orm pre erinelor lor" ideilor lor relati%e la pre erintele populaiei& 0n iecare caz" pot i ridicate obiectii importante& 0n primul caz" ce argument moral poate cine%a s! in%oce pentru a 2usti ica ca plani icatorii s! se ia pe ei ins!$i drept criteriu de alocare a bunurilor/ +a urma urmelor" dac! cine%a %ede societatea ca iind nimic mai mult dec*t o agregare a indi%izilor" atunci ar trebui ca pre erintele indi%izilor sa ie re lectate #n alocare social! $i nu cele ale plani icatorilor& ,n consecin!" dac! urm!m aceast! logic!" sarcin! plani icatorilor ar i doar implementarea pre erinelor indi%izilor in societate& 5rice mecanism care incearc! s! pun! #n e%iden! pre erinele indi%iduale poate i manipulat #n mod strategic de c!tre indi%izi" odat! ce ei i$i dau seama c! alocare lor %a i a ectat! de r!spunsul lor& .)iar dac! ei i$i declar! #n mod sincer pre erinele" nu e(ist! o cale noncontradictorie de a agrega aceste pre erine intrun set social consistent de pre erine& .a urmare" e ortul ar i zadarnic& .)iar dac! aceste probleme de mai sus ar i rezol%ate" colectarea $i prelucrarea acestei in ormaii ar i e(cesi% de scump!& 'iaa liber! obine e(act rezultatul opus& ,n acest caz" pre erinele indi%iduale pot i e(primate prin licitatea resurselor dinspre utiliz!ri mai puin pre erate spre utiliz!ri mai pre erate& 0n ormaia pri%ind pre erinele indi%iduale este rele%at! si transmis! la costuri minime pe piaa liber!&

##&#P*TE+ELE P#E(E# L#BE!E :C0TE,A FAPTE E-PE!#.E%TALE


1.DILEMA ECHITATE-EFICIENA:ACIUNEA AFIRMATIV I LEGILE OPORTUNITII EGALE ,n dezbaterea public! #n 2urul problemei legilor oportunit!ilor egale $i a programelor aciunii a irmati%e" e(ist! o credina #nsu$it! indeob$te c! e(ist! o ne ericit! 4

dilem! #ntre ceea ce este considerat ec)itabil $i ceea ce este e icient& 3e e(emplu" este intuit aptul c!" #ntruc*t corporaiile trebuie sa-$i sacri ice per ormana atunci c*nd instituie un program de aciune a irmati%!" ele sunt obligate s! pl!teasc! pentru 6bunele lor intenii7 prin pro iturile corporaiei sc!zute& 3ac! acesta ar i cazul" noi nu ne %om a$tepta de la corporaii s! ie dornice s! iniieze ast el de programe" mai ales c! una dintre tezele pieei libere este ideea c! corporaiile nu ar trebui s! combine scopurile sociale nobile cu mandatul lor de a ma(imiza %aloarea bun!st!rii acionarilor lor& .li%e 8ull" 4ndre9 :c)otter $i ;eit) <eigelt stabilesc c! ceea ce este ec)itabil poate i de asemenea e icient& =ai precis " in termenii legii oportunit!ii egale" e(perimentale lor indic! aptul c! impunerea unor asemenea legi m!re$te %eniturile grupurilor deza%anta2ate $i " #n mod cert" m!re$te pro iturile corporaiilor care le-au instituit& >aiunea acestui lucru este simpl!& 3ac! grupuri care inainte eru discriminate unele a! de altele sunt dintr-o dat! tratate ca egale" ele au stimulant de a se str!dui mai mult& 3ac! ele se straduiesc mai mult" ele %or obine un e ort mai mare de la colegii anterior a%anta2ai& .a urmare" #ntruc*t toi agenii se str!duiesc mai mult" producia corporaiei %a cre$te ar! nici un cost suplimentar pentru irm!& 'e scurt" pro iturile corporaiei cresc& >ezultatele pri%ind legile aciunii a irmati%e sunt mai comple(e& 3ac! %aloarea discrimin!rii istorice #n corporaie sau societate" rezultatele sale indic! aptul c! de$i asemenea programe m!resc probabilitatea ca grupurile deza%anta2ate s! ie promo%ate" ele tind s! reduc! producia" $i ca urmare" pro itabilitatea organizaiei& ?otu$i" dac! un program de aciune a irmati%! este instituit #ntr-o situaie #n care unele grupuri s-au con runtat cu o mare discriminare istoric!" nu numai c! aceste programe a2ut! grupurile deza%anta2ate" dar ele m!resc" de asemenea" pro iturile irmelor care le instituie& 8ull" :c)otter $i <eigelt caracterizeaz! problema aciunii a irmati%e $i legile oportunit!ii egale #n organizaiile economice ca prezent*ndu-$i agenii #n cadrul unor turnee #n care ei concureaz! pentru premii& 1i consider! programele de aciune a irmati%! ca incerc!ri de a compensa grupurile pentru costul lor #nalt al e ortului prin sc)imbarea regulilor turneului #n a%oarea lor& 'e scurt" programele de aciune a irmati%! iau turneele neuni orme" dar corecte $i le ac neuni orme $i incorecte trat*nd #n mod pre erenial

grupurile discriminate anterior&+egile oportunit!ii egale iau turneele incorecte $i le ac corecte& 2. REZULTATE DE TURNEU ,n general" teoria turneelor pre%izioneaz! comportamentul subiecilor destul de bine& ,n medie" subiecii au o erit %olumul de e ort pre%!zut de teorie& ,ntr-un set separate de e(perimente" 8ull" :c)otter $i <eigelt au ar!tat c! dac! parametrii se sc)imb!" subiecii i$i modi ic! comportamentul a$a cum pre%ede teoria& ,n turneele incorecte@#n care regulile discrimineaz! un grup de ageniA" teoria pre%ede c!" #n ciuda ni%elului de discrminare" toi agenii %or alege acela$i ni%el al e ortului& ,n turneele neuni orme@ #n care un grup de ageni consider! c! este mai costisitor s! realizeze un obiecti%A" teoria pre%ede c! di erite tipuri de ageni %or alege ni%ele di erite de e ort $i c! di erena #n ni%elele lor de e ort este egal! cu di erena dintre costul e ortului lor& +egile oportunit!ii egale au ost absolute e ecti%e #n cre$terea ni%elelor de e ort al membrilor grupurilor discriminate& 'rogramele de aciune a irmati%! m!resc #ntotdeauna c*$tigurile membrilor grupurilor discriminate& 3ilema #ntre ec)itate $i e icien! nu mai poate i operati%! #n cazul legilor oportunit!ii egale $i a programelor de aciune a irmati%! c*nd e(ist! ni%ele #nalte ale discrimin!rii istorice& 1c)itatea poate i intr-ade%!r o condiie necesar! pentru e icien!& 3. CLTORIA GRATUIT 'iaa liber! poate s! e$ueze atunci c*nd #ncearc! s! aloce ceea ce se nume$te 6bunuri publice7" #ntruc*t alocarea adec%at! a acestor bunuri se bazeaz! pe sinceritatea indi%izilor de a rele%a c*t de mult sunt dispu$i s! pl!teasca pentru a dispune de asigurarea unor asemenea bunuri" iar un asemenea comportament sincer poate s! nu ie urmat de c!tre agenii raionali $i egoi$ti& ?otu$i" una este s! teoretizezi asupra unui asemenea comportament de c!l!tor raudulos $i alt! s! #ncerci cu ade%!rat s! m!sori c*t de serioas! ar putea i" de apt" o problem! de c!l!torie gratuit!& 'entru teoria economic! e(perimental! e(ist! un a%anta2 real #n studierea enomenelor de tipul c!l!toriei gratuite" #ntruc*t ea permite in%estigatorului s! induc! $i s! controleze %aloarea pe care subiecii o acord! bunurilor publice ipotetice& 4. RAIONALITATE: ONESTITATE I INCOMPETEN PE PIEE CU INFORMAIE ASIMETRIC 6

>aionalitatea care conduce piaa spre e icien! poate"de asemenea"s-o conduc! spre esec atunci c*nd piaa conine in ormaie asimetric!"bunuri publice sau e(ternalit!i& +a mi2locul anilor 1980" 'itc)iB $i :c)otter au realizat o serie de e(perimente pentru a %edea dac! pieele pentru diagnosticul e(pert $i intreinere@piee cu in ormaie asimetric!A uncioneaz! #n mod e icient #n sensul de a crea stimulente adec%ate pentru e(peri de a o eri diagnostice ade%!rate clienilor care le solicit! opinia& 5. INSTRUCIUNILE LUI PITCHI I SCHOTTER :copul acestui e(periment este de a in%estiga un num!r de ipoteze asupra modului #n care oamenii iau decizii #n situatii #n care in ormaia nu este complet!& ,n e(periment " unii %or 2uca rolul de e(pert" a c!rui slu2ba %a i de a ormula opinii de diagnostic pentru un set de consumatori" #n timp ce alii %or 2uca rolul de consumatori& 4cest e(periment e(amineaz! piaa diagnosticului e(pert $i intreinere& 5 asemenea piaa ar putea i piaa de reparaii de automobile& ,n aceste piee un grup de e(peri diagnostic)eaza $i trateaz! problemele pe care le are un grup de consumatori& :e presupune c! consumatorii sunt ignorani cu pri%ire la cauzele problemelor $i" #n consecina" trebuie s! caute opinii a%izate care s!-i a2ute s! decid!& 'roblema pentru consumatori este ca e(perii pot a%ea un stimulent de a mini $i de a le recomanda reparaii nenecesare& ,n a ar! de aceasta" pe aceste piee unii e(peri sunt incompeteni $i sunt capabili s! dea diagnostice oneste" dar incorecte& .a urmare" dac! suntei un consumator care caut! o reparaie corect!" trebuie s! luai #n considerare aptul c! unele opinii pe care le primii sunt o erite cu onestitate" dar cu incompeten!&

###&'E ESTE S#STE. L 'E P#A(A L#BE!/ A.E!#CA% A"A 'E STAB#L)
5rice s-ar putea spune despre meritele sistemului american de piaa liber!" el a do%edit cu certitudine c! este un sistem remarcabil de stabil care a r!mas imun la alter!rile ma2ore ale sutelor de ani de c*nd a luat iin!& 4ceasta nu inseamn! c! tipul de capitalism" structura de m!rime a irmelor sau rolul gu%ernului pe care le a%em sunt acelea$i c! #n secolele de #nceput& =ai degrab! #ncrederea americanului mediu #n piaa liber! a r!mas relati%e nesc)imbat! de-a lungul anilor #n ciuda crizelor economice repetate $i a coc)et!rilor ocazionale cu socialismul& 7

1. NATURA UMAN I SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE :istemele economice sunt organizaii sociale meninute impreun! prin aciunea comportamental! sau psi)ologic! a agenilor componeni& 1le sunt organizaii socialcomportamentale& ,n consecin!" dac! oamenii trebuie s! participe #n cadrul lor $i s! accepte #n mod organizat rezultatele lor" aceste sisteme trebuie s! includ! unele caracteristici psi)ologice de baz! #n sistemul lor de stimulente pentru a i per ormane& 3e e(emplu" s! spunem c! am dorit s! proiect!m un sistem economic ale c!rui reguli le-am prescris $i apoi am pus agenii din societate s! unctioneze #n conte(tul lor& 4ceste reguli %or speci ica aciunile premise $i interzise $i recompensele sau sanciunile care %or rezulta din miriadel de aciuni pe care agenii le pot e ectua& 3e e(emplu" piaa liber! poate i pri%it! prin intermediul unui set de reguli" din care una stipuleaz! c! aciunea de a ura de la altcine%a orice bunuri este ilegal! $i este pasibil! de pedeaps!& >egula speci ic!" de asemenea" c! toi cump!r!torii $i %*nz!torii sunt liberi s! %*nd! sau s! cumpere orice doresc la orice pre pe care #l doresc" dar nu le este permis s! realizeze #ntelegeri pentru i(area acestor preuri" care %ioleaza legile antitrust& 4ceste reguli stabilesc un sistem de stimulente care recompenseaz! indi%izii pentru unele categorii de aciuni si-i penalizeaz! pentru altele& 2.CULTURA UMAN I SISTEMELE SOCIO-ECONOMICE 0ndi%izii dez%olt! instituii sociale pentru a-i a2uta s! rezol%e o %arietate de probleme recurente cotidiene& 4ceste instituii de inesc reguralit!i #n comportament care a2ut! agenii sociali s!-$i conduc! %iaa #ntr-un mod ordonat&.a $i con%eniile de limba2" instituiile sociale dau structura %ieii noastre zilnice& 1le conser%! " de asemenea" comportamentul nostru $i il ac mai puin le(ibil& 3e e(emplu" americanii $o eaz! pe partea dreapt! a drumului $i g!sesc c! este o e(perien! #ngrozitoare modi icare $o atului #n =area 8ritanie& :c)imb!rile #n politicile sociale trebuie !cute a$a #nc*t ele s! poat! i mai per ormante dac! nu %ioleaz! reguralit!ile sociale de comportament& 3.CORECTITUDINEA ECONOMIC 'entru ca un sistem economic s! supra%euiasc!" rezultatul pe care el il de ine$te trebuie s! ie considerat corect sau 2usti icatibil de c!tre cei mai muli ageni din 8

societate& Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale sistemului american de liber! intreprindere este caracterul de mas! #n care oamenii" indi erent de c*t de s!raci sunt" sunt con%in$i c! bogaii au dreptul la %eniturile pe care le castig!" indi erent de ct de mari sunt ele& ,n locul resentimentului a! de %eniturile superstarurilor sporti%e sau ale directorilor de corporaii" populaia pare s!-i considere pe ace$ti oameni printre eroii culturali $i s!-i idolatrizeze& 4cest apt este" probabil" responsabil pentru mare stabilitate a scociet!ii americane $i pentru mai degrab! slaba tendin! istoric! pentru orice redistribuire radical! a %eniturilor& 4. PRODUCTIVITATEA I SISTEME ECONOMICE :istemele economice trebuie s! ie producti%e& 4ceasta este prima $i cea mai prioritar! cerina $i baza pricipal! pentru care ele trebuie e%aluate& .ea mai bun! m!sur! a e icienei este cea olosit! de c!tre economi$ti& 'rin aceast! m!sur!" o organizare societal! de producie este presupus! ine icien! dac! acolo e(ist! o alt! organizare care este capabil! s! produc! mai mult din iecare bun" sau cel puin mai mult din unele bunuri !r! a produce mai puin din toate celelalte&

Biblio1ra2ie :Teoria Pieei Libere Adam Shotter

Pa1inile: 33450 664778 7334753

10