UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE AUTOMATICA, CALCULATOARE, INGINERIE ELECTRICA SI ELECTRONICA Domeniul: INGINERIE ELECTRICA Speci li!

"e : ELECTROMECANICA Di#ciplin : EC$I%AMENTE ELECTROCASNICE

%ROIECT

Ap " &e 'e e" con'i&ion &

Indrumator: S.l.drd.ing. Marcel Oanca

Student: Marius Cuciureanu

()** + ()*(

I. Notiuni generale
1.1 Istoria Aerului Condiionat

Desi aparatele de aer conditionat sunt o inventie relativ moderna, ideea de racire a aerului dintr-o incapere nu este deloc noua. entru prima data egiptenii, iar mai tar!iu romanii, au reusit sa puna la punct un sistem de circulare a apei prin apeducte in pereti pentru a racori incaperile. "n inventator c#ine! din secolul al II- lea, pe nume Ding $uan a inventat un evantai destul de mare, %ormat din & palete de cate ' m in diametru %iecare, manevrat manual. Cateva sute de ani mai tar!iu, aceleasi evantaie erau miscate prin puterea apei. In (uropa medievala se %oloseau cisterne de apa cu care sa se racoreasca cladirile pe timpul verii. Apa de ploaie era colectata in aceste cisterne ase!ate in mi)locul curtii, de unde era %acuta sa se evapore in cladire printr-un sistem de captare a curentilor de aer. Oamenii au g*sit soluii s*-+i r*ceasc* locuinele din cele mai vec#i timpuri. Ast%el, romanii reglau temparatura locuinelor construind canale ,n !idurile caselor prin care, vara, circula apa rece. -otu+i, doar cei .ogai aveau acces la aceasta metod*. /ntr-o %orm* mai avansat*, ast%el de soluii se reg*sesc +i ast*!i ,n lume. rimele aparate de aer condiionat destinate utili!*rii pe scar* larg* au %ost concepute ,n 1012. 3illis Carrier, un intreprin!*tor american, este autorul acestei invenii. Compania lui producea soluii de climati!are pentru mediul industrial. rimul ventilator a %ost construit ,n C#ina, ,n timpul dinastiei $an. Inventatorul, Ding $uan, a conceput un ventilator %ormat din & pale ,n lungime de ' metri cu acionare manual*, %olosit pentru r*cirea aerului. rimul sistem de ventilaie mecanic a %ost %olosit ,n Orientul Mi)lociu +i India. Acesta era %ormat dintr-o pala 4pun5a#6 prins* ,n tavan +i acionat* manual de c*tre servitori printr-o %a+ie de pan!*. Cunoscut ,nca din secolul 7, sistemul a ,nceput s* %ie larg r*sp8ndit ,n India ,ncep8nd cu secolele 17-10 iar variante moderne, acionate electric, mai sunt ,nt8lnite +i ast*!i. -ermenul 9aer condiionat9 a %ost inventat de c*tre Stuart 3. Cramer ,n 101:. (l c*uta o soluie care s* permit* nu doar controlul temperaturii aerului 4;r*cirea aerului;6 ci +i a umidit*ii lui, de aici +i nevoia unui nou termen care s* denumeasc* acest proces.

rimul ventilator de tavan a %ost inventat de c*tre inginerul german #ilip Die#l, ,n 1772. Inventatorul +i-a per%ecionat invenia ad*ug8ndu-i un mecanism de oscilare dar +i o instalaie de iluminat. Ale<ander Sa.lu5ov, un militar rus, a inventat primul ventilator centri%ugal. Invenia, dat8nd din 17'2, a %ost denumit* 9pomp* de aer; +i a %ost %olosit* ,n minele de c*r.uni +i %a.rici. =reonul a %ost inventat ,n 1027 de c*tre -#omas Midgle>, ?r.. (l ,nlocuia su.stanele periculoase %olosite p8n* atunci pentru r*cire: amoniac, dio<id de sul% etc. -otu+i, nici %reonul nu este lipsit de pericole: poate cau!a as%i<ierea 4,n cantit*i mari6 +i are e%ecte negative asupra mediului 4in special asupra stratului de o!on6, ,n pre!ent %iind din ce ,n ce mai puin %olosit. -ermenul 9%reon; este marc* ,nregistrat* a companiei Du ont. "n aparat de aer condiionat ne,ntreinut poate cau!a pneumonie. @egionella pneumop#ila este numele .acteriei care se de!volt* ,n mediul umed +i neigieni!at al aparatelor de aer condiionat ne,ntreinute +i care cau!ea!* o .oal* grav* denumit* popular 9.oala legionarului;. Compania ac5ard este cea care a introdus pentru prima data un sistem de aer condiionat ,n ma+inile pe care le producea.

1.2 -ipuri constructive, clasi%icare

(<ist* posi.ilitatea de a avea ,n casele noastre aparate de aer condiionat care s* poat* %i mutate dintr-o camer* ,n alta, dup* dorin* sau nevoi si aici avem si o diversitate de variante constructive./n cele ce urmea!* vom %ace o trecere ,n revist* a c8torva modele de aparate mo.ile de aer condiionat, numite pe scurt: aparate porta.ile. Desigur, mutarea aparatului dintr-o ,nc*pere ,n alta nu se %ace pentru o or*-dou*, dar sigur se poate %ace de pe o !i pe alta. A%irmaia de mai sus ine seama de %aptul c* un aparat de r*cire 4vara6 sau de ,nc*l!ire 4iarna6 a aerului, este dependent ,n %uncionarea sa ,n interdependen* cu mediul ,ncon)ur*tor 4perei, mo.ilier etc.6.Motivul: corpul uman, a%lat ,ntr-o incint*, este supus simultan unei triple aciuni

termice a mediului ,ncon)ur*torA dup* cum sunt +i c*ile de transmitere a c*ldurii de la corpul uman la mediu, ,n am.ele sensuri. =orme de transmitere a c*ldurii: Calea conductiv* B ,n care c*ldura 4sau %rigul6 se transmite prin contactul nemi)locit dintre corpuri, de atingerea lorA de e<., ne vom ,nc*l!i m8inile dac* le a+e!*m pe un corp de ,nc*l!ire 4radiator6, Calea convectiv* B ,n care c*ldura 4sau %rigul6 se transmite prin ,nv*luirea corpului uman de c*tre un curent de aer, care se mi+c* ,n ,nc*pere cu o vite!* accepta.il*A dac* aceast* vite!* dep*+e+te anumite valori 4asociate cu anumite temperaturi de%avora.ile6 spunem c*, ,n camer*, e<ist* cureni de aer, Calea radiativ* B ,n care c*ldura 4sau %rigul6 se transmite la distan*, prin unde, ,n %uncie de di%erena de temperatur* dintre corpuriA de e<emplu, soarele sau un perete mai cald ne ,nc*l!esc prin radiaie si pentru a avea sen!aia de r*coare 4vara6, ,ntr-o ,nc*pere, un aparat de aer condiionat tre.uie s* r*ceasc*, at8t aerul, c8t +i supra%eele pereilor ,ncon)ur*tori, proces continuu care necesit* un anumit interval de timp 4c8teva ore .une, dup* ca!6.

1.2.1 Instalaiilor porta.ile

Deose.irile dintre variantele constructive a%erente acestui tip de ec#ipamente provin din modul ,n care este re!olvat* evacuarea c*ldurii 4vara6, produs* de condensator. Ast%el, se disting dou* variante constructive: Aparate porta.ile tip split, %ormate ca +i cele staionare, din dou* p*ri: unitatea interioar* Aparate porta.ile cu tu. %le<i.il evacuator a aerului cald de la condensator, %ormat dintr-o 4vara, cu %uncie de evaporator6 +i unitatea e<terioar* 4vara, cu %uncie de condensator6 unitate interioar* unic*, mono.loc, ,n care se g*sesc toate componentele unui ec#ipament de aer condiionat plus un canal %le<i.il 4diametru de 71-121 mm6 prin care aerul de r*cire al condensatorului evacuea!* ,n atmos%er* c*ldura e<tras* din ,nc*perea r*cit*.

1.2.2 (<emple de aparate porta.ile tip split

a6 Climati!or cu pomp* de c*ldur*

uteri: %rigori%ic* 0'11 C-"D# 42,&' 536, la te<tE F'2 GC, de ,nc*l!ire 11H11 C-"D# 4',11 536, la te<tE F12 GC utere a.sor.it*: :&1 3 4,n r*cire6 +i idem 4,nc*l!ire6 Dimensiuni 4$<@<l6: unitatea intern* I&H < IH1 < 2HH mm +i unitatea e<tern* HH1 < &I1 < 'IH mm De!umidi%icare: '2 l condensD 2I ore Spaiu climati!at: cca. H1 mp Consum anual energetic 4H11 #6: ''H 53# 4clasa A6, pentru mediu temperat moderat. =uncii speciale: telecomand*, auto-%an 4selecie automat* de.it de aer insu%lat6, sleep 4u! nocturn silenios6, smart 4automati!are parametri %uncionare6, timer =iltru: normal ("I Je%rigerant: J I11a.

.6 Climati!or numai r*cire . uteri: %rigori%ic* 12&11 C-"D# 4',&2 536 la te<tE F'2 GC utere a.sor.it*: 011 3 Dimensiuni 4$<@<l6: unitatea intern* 711 < IH2 < IHH mm +i unitatea e<tern* I71 < H&1 < 2:1 mm De!umidi%icare: I1,7 l condensD 2I ore Spaiu climati!at: cca. 71 mp Consum anual energetic 4H11 #6: I01 53# pentru mediu temperat moderat. =uncii speciale: telecomand*, auto-diagnost 4identi%icare de%eciuni6, auto-%an 4selecie automat* de.it de aer insu%lat6, Kuiet 4u! nocturn silenios6, smart 4automati!are parametri %uncionare6, timer =iltru: electrostatic Je%rigerant: ropan J 201 4ecologic6.

1.2.' (<emple de aparate porta.ile cu tu. %le<i.il evacuator

a6 Climati!or numai r*cire uteri: %rigori%ic* 7111 C-"D# 42,'I 536, la te<tE F'2 GC utere a.sor.it*: 0H1 3 4,n r*cire6 Dimensiuni 4$<@<l6: 711 < I:1 < '21 mm

De!umidi%icare: 2& l condensD 2I ore Spaiu climati!at: cca. IH mp Consum anual energetic 4H11 #6: I&H 53# 4clasa C, cu e%iciena de sc#im. energetic ((JE 2,2:6, pentru mediu temperat moderat. =uncii speciale: panou de comand*, termostat, timer. =iltru: normal Je%rigerant: J I11a. .6 Climati!or numai r*cire uteri: %rigori%ic* 7111 C-"D# 42,'I 536, la te<tE F'2 GC utere a.sor.it*: 7H1 3 4,n r*cire6 Dimensiuni 4$<@<l6: 0H1 < I0H < I11 mm De!umidi%icare: '1 l condensD 2I ore Spaiu climati!at: cca. I7 mp Consum anual energetic 4H11 #6: I2H 53# 4clasa A, cu e%iciena de sc#im. energetic ((JE 2,:H6, pentru mediu temperat moderat. =uncii speciale: tele-comand*, auto-%an 4selecie automat* de.it de aer insu%lat6, termostat, sLing 4)et de aer ,n mi+care6, timer. =iltru: electrostatic Je%rigerant: ropan J 201 4ecologic6.

II %"incipiul 'e ,unc-ion "e

2.1 rincipiul de %uncionare a instalaiilor %rigori%ice

Instalaiile %rigori%ice +i pompele de c*ldur*, sunt ma+ini termice care au rolul de a prelua c*ldur* de la un mediu av8nd temperatura mai sc*!ut* +i de a o ceda unui mediu av8nd temperatura mai ridicat*, a+a cum se o.serv* +i pe sc#ema energetic* din %igura 1. Acesta poate s* %ie considerat cel mai simplu model de instalaie %rigori%ic*, deoarece nu conine nici un element de natur* constructiv*. Din acest punct de vedere, poate s* %ie asimilat cu o Mcutie neagr*M, a c*rei %uncionare va %i anali!at* ,n continuare +i care urmea!* s* %ie 9desc#is*; pentru a i se studia componena +i a i se releva secretele de proiectare, e<ploatare +i automati!are.

Mediul cu temperatura mai sc*!ut*, de la care se preia c*ldur* este denumit sursa rece, iar mediul cu temperatura mai ridicat*, c*ruia i se cedea!* c*ldur*, este denumit sursa cald*. Deoarece au capacitate termic* in%init*, temperaturile surselor de c*ldur* r*m8n constante c#iar dac* acestea sc#im.* c*ldur*. =lu<ul de c*ldur* a.sor.it* de la sursa rece a %ost notat cu N1 , iar %lu<ul de c*ldur* cedat* sursei calde, a %ost notat cu N5 .Con%orm principiului doi al termodinamicii, pentru transportul c*ldurii, ,n condiiile pre!entate, este necesar un consum de energie, notat cu ./n ca!ul instalaiilor %rigori%ice, sursa rece se g*se+te su. temperatura mediului am.iant, iar procesul de co.or8re a temperaturii su. aceast* valoare, este denumit r*cire arti%icial*. Agentul de lucru, care evoluea!* ,n aceste instalaii, este denumit agent %rigori%ic. entru a putea s* preia c*ldur* de la sursa rece, agentul %rigori%ic tre.uie s* ai.* temperatura mai mic* dec8t aceasta. /n timpul prelu*rii de c*ldur* de la sursa rece, agentul %rigori%ic se poate comporta ,n

dou* moduri di%erite: se poate ,nc*l!i m*rindu-+i temperaturaA poate s*-+i menin* temperatura constant*.

Cele dou* posi.ile variaii de temperatur* 4t6 a agentului de lucru, de-a lungul supra%eelor de sc#im. de c*ldur* 4S6, sunt pre!entate ,n %igurile 2 +i '. Cu tr a %ost notat* temperatura sursei reci, iar s*geile repre!int* sensul trans%erului termic 4de la sursa rece la agentul %rigori%ic6. (ste evident c* meninerea constant* a temperaturii agentului %rigori%ic ,n timpul prelu*rii de c*ldur*, este posi.il* numai ,n condiiile ,n care se produce trans%ormarea st*rii de agregare +i anume vapori!area.

2.2 *rile componente ale instalaiilor %rigori%ice

S-a ar*tat anterior c* presiunea de condensare are o valoare mai ridicat* dec8t cea de vapori!are 4p5Op16, deci ,n instalaiile de acest tip, se consum* energie pentru cre+terea presiunii vaporilor %urni!ai de vapori!ator, unde s-au %ormat prelu8nd c*ldur* de la sursa rece, p8n* la presiunea din condensator, unde vor ceda c*ldur* sursei calde. Acest proces se poate reali!a ,ntr-o ma+in* denumit* compresor, av8nd tocmai rolul de a comprima vapori sau ga!e, .ine,neles cu a)utorul unui consum de energie mecanic*. (<ist* +i alte soluii te#nice pentru reali!area comprim*rii vaporilor ,n instalaii %rigori%ice sau pompe de c*ldur*, utili!8nd ,ns* energie termic* ,n locul celei mecanice.Si ca urmare, instalaiile %rigori%ice +i pompele de c*ldur*, au ,n componen* cel puin patru elemente

componente: vapori!ator 4P6, compresor 4C6, condensator 4Q6 +i detentor 4D6, iar cea mai simpl* sc#em* constructiv* a instalaiilor de acest tip poate s* %ie repre!entat* ca ,n %igura I.

Instalaiile %rigori%ice av8nd ,n componen* aceste dispo!itive de destindere, sunt ceva mai puin e%iciente dec8t cele pre!entate ,n %igura I, deoarece nu mai produc lucru mecanic, respectiv putere de destindere, dar sunt mult mai renta.ile din punct de vedere te#nicoeconomic, repre!ent8nd practic singurele soluii te#nice utili!ate ,n pre!ent, ,n construcia instalaiilor %rigori%ice cu comprimare mecanic* de vapori, de tipul celor pre!entate anterior. /n %igura H este pre!entat* o sc#em* constructiv* a unei instalaii de putere %rigori%ic* redus* ,n care laminarea este reali!at* prin tu. capilar, iar ,n %igura :, sc#ema unei instalaii de putere %rigori%ic* medie, ,n care laminarea este reali!at* ,ntr-un ventil de laminare termostatic.

Cul.ul care poate %i o.servat pe conducta de aspiraie, are rolul de a controla procesul de laminare, ,n vederea elimin*rii pericolului ca eventuale pic*turi de lic#id nevapori!at s* a)ung* ,n compresor. @aminarea este controlat* prin valoarea temperaturii vaporilor la ie+irea din vapori!ator, de unde provine +i denumirea acestui aparat: ventil de laminare termostatic.

2.'

ropriet*i ale agenilor %rigori%ici

ropriet*ile agenilor %rigori%ici sunt impuse de sc#ema +i tipul instalaiei, precum +i de

nivelurile de temperatur* ale celor dou* surse de c*ldur*. C8teva dintre aceste propriet*i sunt urm*toarele: presiunea de vapori!are tre.uie s* %ie apropiat* de presiunea atmos%eric* +i u+or superioar* acesteia, pentru a nu apare vidul ,n instalaieA presiunea de condensare tre.uie s* %ie c8t mai redus*, pentru a nu apare pierderi de agent %rigori%ic +i pentru a se reali!a consumuri energetice mici ,n procesele de comprimare impuse de %uncionarea acestor instalaiiA c*ldura preluat* de un 5ilogram de agent, prin vapori!are, tre.uie s* %ie c8t mai mare, pentru a se asigura de.ite masice reduseA c*ldura speci%ic* ,n stare lic#id* tre.uie s* %ie c8t mai mic*, pentru a nu apare pierderi mari prin ireversi.ilit*i interne, ,n procesele de laminare adia.atic*A volumul speci%ic al vaporilor tre.uie s* %ie c8t mai redus, pentru a se o.ine dimensiuni de ga.arit reduse, ale compresoarelorA s* nu pre!inte pericol de in%lama.ilitate, e<plo!ie +i to<icitateA s* nu %ie poluani 4este cunoscut %aptul c* unii ageni %rigori%ici clasici +i anume c8teva entru a nu se utili!a denumirile c#imice complicate ale acestor su.stane, agenii %rigori%ici au %ost denumii %reoni, sunt sim.oli!ai prin ma)uscula J, 4de la denumirea ,n lim.a engle!* - Je%rigerant6 +i li s-a asociat un num*r care depinde de compo!iia c#imic*. "nii dintre cei mai cunoscui ageni %rigori%ici sunt pre!entai ,n ta.elul de mai )os, ,mpreun* cu temperatura normal* de vapori!are +i indicele trans%orm*rii adia.atice.

tipuri de %reoni, contri.uie la distrugerea stratului de o!on al stratos%erei terestre6.

2.I Domenii de utili!are a agenilor %rigori%ici

Cele mai importante domenii de utili!are a %reonilor +i agenii de su.stituie pentru %reonii clasici, sunt pre!entate ,n ta.elul urmator

2.H Instalatii %rigori%ice cu compresie mecanica intro trepta

1. Cu amoniac
Aceste instalatii stau la .a!a %unctionarii aparatelor de aer conditionat.

1-compresor Q, 2-condesator C, '-ventil de laminare P@, I-vapori!ator P Din P compresorul preia vaporii reci, ii comprima si ii re%ulea!a in C,unde condensea!a un lic#id4agent %rigori%ic6care intra in P@ unde lic#idul pierde din presiune si trece in P. In C se produce caldura care este preluata de apa de racire.

SJ-su.racitor, C=-consumator de %rig, S@-separator de lic#id, S"-separator de ulei, JAre!ervor de amoniac, CC-.loc comanda.

Instalatia lucrea!a intre 2 nivele de temperatura si presiune. -nivelul o- temp de vapori! o- pres de vapori!are -nivelul c- temp de condensare c- pres de condensare P@- %ace trecerea de la pres
c

1- compresorul Q aspira vaporii reci de stare 1 entru %unctionarea compresorului B el %unctionea!a uscat S@ B picaturile antrenate sunt separate Q B vaporii sunt comprimati de la starea 1 la 2 1-2 comprimare la 'Ect 4comprimare adia.atica teoretica6 2-2R in condensator B racire a vaporilor i!o.ar @ic#idul intra in su.racitor 4SJ6 '-'R su.racire a lic#idului la
c c

Ect

2R-' condensare a vaporilor 4proces i!o.ar cat si i!oterm cEct6 Ect

@ic#idul 'R a)unge in P@ unde are loc procesul de laminare B proces i!entalpic 4entalpie const6, lic#idul de stare I a)unge in separatorul de lic#id S@ B asigura %unctionarea inecata a vapori!atorului I-HR proces de separare a vaporilor de lic#id I-1 proces de vapori!are la
o

Ect si oEct a lic#idului

C l' 'e . po"i! "e este preluata de la saramura S1. Se reia ciclul din punctul 1. -rasarea ciclului de %unctionare permite e%ectuarea calculului termodinamic.

Calculul termodinamic S1, L1, 1 Se calculea!a sarcinile speci%ice pt aparat Ko-sarcina speci%ica de vapori!are Kc-sarcina speci%ica de condensare KSJ-sarcina speci%ica de su.racire @Q-lucrul mec de comprimare

Nm -de.itul masic de vapori de amoniac in circulatie NP-de.itul volumic (c de .ilant CO - coe% de per%ormanta Determinarea temp de lucru o, c, SJ oE 1E I cE 2RE' SJE'R Diadrame temp B supra% 4 -S6

2. Cu %reoni articularitati: -nu avem separator de ulei dupa compresor -inst nu are separator de lic#id 4%unctionarea uscata a compresorului este asig prin supraincal!irea vaporilor aspirati in 2 trepte, prima supraincal!ire-prin marirea supra% de sc#im. a vapori!atorului, a2-a se %ace prin prevederea unui sc#im de cald economi!or. -instalatia nu are re!ervor de lic#id Sc#ema

Ciclu teoretic

=reonul vapori!ea!a in P re!ultand vapori saturati uscati de starea 1 cu temperatura treapta de supraincal!ire 2EH-11oC Din starea 1; vaporii intra in compresor Q si sunt comprimati pana la starea 2 1;-2-proces de comprimare adia.atica la SEct

a2-a

Paporii de stare 2 intra in condensatorul C, se su.racesc de la starea 2 la 2R 4proces i!o.ar la pEct6 urmea!a procesul de condensare 2R-' re!ultand lic#id saturat de starea '. @ic#idul de st ' se su.raceste in economi!orul ( de la '-'Rproces i!o.ar la 9(; asigura un trans%er intern de caldura intre lic#idul ins pierderea de sarcina in P@ de la p1proces i!entalpic #Ect I-1 vapori!area %reonului lic#id in vapori!ator. procesul '-'R si vap 1-1;, urmea!a

Calculul termodinamic (ste identic cu cel de la inst similara cu amoniac, dar cu mici deose.iri Apare aceasta !ona in plus-supraincal!irea vaporilor la iesirea din vapori!ator se %ace pe .a!a unei di%erente de temp 9t; lQ-lucrul mec e%ectuat de compresoare t1REt1Ft1 t1;Et1RFt2 #'RE#I

2.: Ciclul Carnot- Mod de %unctionare al pompelor de caldura

Circuitul din pompa de caldura urmea!a in esenta ciclul Carnot 4ideal6 in sens invers Ast%el, CO -ul poate %i calculat prin di%erenta de temperatura dintre sursa de caldura 4vapori!ator6 si sistemul de incal!ire 4condensator6: ec / T 0 1T 2 Tu3 / T 0 DT ec E CO dupa Carnot -u E -emperatura mediului incon)urator de unde se e<trage caldura - E -emperatura mediului unde se va ceda caldura D- E Di%erena de temperatura intre partea calda si cea rece

Alaturat pre!entam valorile varia.ilelor - si S 4entropia6 in timpul ciclului Carnot Imagine: Diagrama --S. Cur.a consta in doua adia.ate 4S E const6 si doua isoterme 4- E const6

(nergie electrica pentru compresor: supra%ata . -otal energie cedata: supra%ete a F .

S E entropie E continut de energie I - 1: vapori!are 1 - 2: comprimare 4ecart temperatura6 2 - ': condensare ' - I: e<pansiune (<emplu: -u E 1GC E 2&' Q, - E H1GC E '2' Q ec E - D 4- - -u6 E '2' D '2'-2&' E :,I: rocesele ideale nu sunt posi.ile. CO -urile din procesul concret al pompelor de caldura, deci inclusiv pierderi, vor %i in consecinta mai mici. -inand cont de pierderile termice, mecanice si elecrice cat si de necesarul de energie pentru ec#ipamentele adiacente, CO -ul e%ectiv care se atinge Se9 este mai mic decat Sec9. entru un calcul apreciativ Se9 poate %i egal cu 1,H < Sec9.

2.&. Aparatul de aer conditionat 4pompa de caldura6. rincipiu de %unctionare

Aparatele de aer conditionat sunt masini %rigori%ice cu compresie mecanica, in %unctie de sensul circuitului %rigori%ic, ele pot %unctiona sa %aca %rig sau cald intr-o incapere. Denumirea de pompa de caldura se re%era la %aptul ca acest ec#ipament transporta caldura, in ca!ul nostru de la interior catre e<terior 4in timpul verii6 si de la e<terior catre interior 4in timpul iernii6. ompele de caldura sunt de mai multe %eluri in %unctie de mediul de transmitere al caldurii: aer-aer, aer-apa, pamant-apa. In comparatia noastra ne vom re%eri la pompa de caldura aer-aer, adica aparatul de aer conditionat o.isnuit.

pe racire: Compresorul aspira vapori, ridica presiunea acestora pana la presiunea de condensare, vaporii a)ung in sc#im.atorul de caldura de la e<terior unde condensea!a eli.erand caldura latenta de condensare, se consuma presiunea in valva de laminare 4tu. capilar6 pana cand lic#idul a)unge la presiunea de vapori!are. Acesta intra in sc#im.atorul de caldura de la interior unde vapori!ea!a preluand din incapere caldura latenta de vapori!are. Paporii sunt %iltrati prin acumulator de lic#idul care nu a vapori!at si ciclul se reia.

pe incal!ire: Palva cu I cai comuta si inversea!a circuitul %rigori%ic, ast%el incat vapori!atorul devine condensator si condensatorul devine vapori!ator. Circuitul este similar, cu mentiunea ca acum la unitatea interioara se cedea!a caldura latenta de condensare, iar la e<terior se preia caldura latenta de vapori!are.

(%icienta acestui sistem este notata CO , Coe%%icient o% er%ormance - coe%icientul de per%ormanta, este raportul dintre puterea electrica a.sor.ita si puterea termica de incal!ire generata. "n sistem cu CO clasa A de energie tre.uie sa ai.a acest indice peste ',:. Asta inseamna ca pentru 1 53 de energie consumata el tre.uie sa transmita ',: 53 energie termica. Je!ulta ca este cu mult mai e%icient decat centralele electrice, la care acest coe%icient este 1,00. Daca e%icienta este in%avoarea pompelordecaldura, decenuse%olosesc pe scaralargaT -otul tine de preluarea caldurii de a%ara. Cu un aparat de aer conditionat o.isnuit acest lucru se poate %ace e%icient pana la temperaturi situate in )urul a 1 grdC. Cu un aparat de aer condtionat cu compresor de tip inverter se poate a)unge pana la -1H grdC. Cu noile sisteme Alt#erma Dai5in se poate a)unge pana la -21grdC. Cu cat temperatura e<terioara de %unctionare este mai mica, cu atat ec#ipamentele sunt mai costisitoare. Conclu!ie: Centralele electrice pot %unctiona tot timpul anului, indi%erent de temperatura e<terioara, aparatele de aer conditionat, in %unctie de tipul lor, pot %unctiona numai o parte din timpul iernii. (%icienta este de partea pompelor de caldura. In %unctie de aplicatie se alege solutia potrivita.

2.7 Moduri de %uncionare ale aparatului de aer condionat

JUCIJ(: aparatul elimin* ,n e<terior caldura din ,nc*pere 4 de aceea unitatea e<tern* tre.uie montat* ,ntr-un spaiu desc#is6 /NCU@VIJ(: /nc*l!irea se reali!ea!* dup* principiul pompei de caldur* spre deose.ire de aparatele care %olosesc re!istena electric*.

ompa de caldur* e<trage energia din aerul e<terior +i o aduce ,n interior, de aceea aparatele care asigur* r*cire +i ,nc*l!ire se mai numesc +i pompe de c*ldur*.Consumul de energie electric* se reduce semni%icativ %a* de cel al re!istenelor electrice, %iind de ' ori mai mic.Aparatul poate %unciona ,n modul ,nc*l!ire c#iar +i la temperaturi de -11WGC P(N-I@AJ(: "nitatea interioar* poate ventila aerul din ,nc*pere utili!8nd un minim de energie din ,ntreaga sa capacitate, asigur8nd ast%el uni%ormi!area temperaturii. D(V"MI=ICAJ(: "n %actor important ,n sen!aia de con%ort este umiditatea,W nivelul optim situ8ndu-se ,ntre I1X +i :1X. De!umidi%icarea aerului cre+te sen!aia de con%ort. De asemenea, prin asigurarea unui nivel optim de umiditate este limitat* de!voltarea microorganismelor +i a mucegaiului. A"-O: @a pornirea aparatului, sen!orii detectea!* temperatura camerei, un anumit mod de %uncionare este selectat, iar temperatura camerei este crescut* sau sca!ut* c*tre temperatura de con%ort optim*. S@(( : pe timpul nopii aparatul %uncionea!* ,n a+a %el ,nc8t s* nu deran)e!e ,n timpul somnului 4 ventilatorul %uncionea!* la o vite!a mic*, )etul de aer este direcionat ,n sus pentru a nu creea discon%ort6. ?(-:4?et Cool, -ur.o, Super speed, Super ,ncaperii. J(S-AJ- A"-OMA- 4 A"-OJ(S-AJ-6: ,n ca!ul unei ,ntreruperi de curent ,n timpul %uncionarii aparatul reporne+te automat p*str8nd set*rile de %uncionare. "SCAJ( : previne apariia mucegaiului. oLer etc6 este %uncia de r*cire rapid* a

2.0 Yeneralit*i privind con%ortul termic

rin con%ort, ,n general, se ,nelege starea care re!ult* ,n ca!ul unei relaii armonioase dintre om +i mediul ,ncon)ur*tor, natural sau arti%icial, instituit* %*r* e%orturi deose.ite de adaptare din partea organismului uman, respectiv %*r* o stare de o.oseal* )enant*. entru un spaiu ,nc#is, con%ortul repre!int* totalitatea condiiilor care determin* o am.ian* ,n care omul se simte .ine. O ,nc*pere poate %i considerat* con%orta.il* numai dac* parametrii care

caracteri!ea!* %actorii microclimatului interior pre!int* valori optime, iar din punct de vedere su.iectiv, dac* e%ectul lor glo.al asigur* sen!aia de .un*stare %i!ic* total* a ocupanilor. Componenta principal* a con%ortului general o constituie con%ortul termic, de%init ca %iind acea stare ,n care mecanismul de termoreglare al organismului uman este supus doar unor solicit*ri reduse, la cer poate %ace %a* %*r* e%orturi deose.ite, o.ositoare, de adaptare. Con%ortul termic are capacitatea de a asigura meninerea unei temperaturi constante a corpului, pe .a!a ec#ili.rului dintre producia de c*ldur* a organismului +i dega)*rile spre mediul ,ncon)ur*tor, care au loc at8t %i!ic, prin conducie, convecie +i radiaie, c8t +i %i!iologic, prin procesele de respiraie +i transpiraie. =actorul #ot*r8tor pentru sen!aia de con%ort glo.al ,l constituie temperatura aerului. Datorit* unor di%erene dintre sen!aiile oamenilor, temperatura de con%ort este varia.il*. De o.icei, noiunea de con%ort termic este asociat* cu temperatura interioar* a ,nc*perii ,n care se g*sesc oamenii. De %apt, sen!aia de con%ort termic tre.uie ,neleas* ca un ec#ili.ru termic al corpului uman su. in%luena %actorilor de natur* %i!ic* ai mediului ,ncon)ur*tor. De asemenea, pentru sen!aia de con%ort termic este de mare importan* temperatura medie a supra%eelor limitatoare +i radiante ale unei ,nc*peri, deoarece aceasta particip* la sc#im.ul de c*ldur* prin radiaie cu ocupanii ,nc*perilor. -emperatura medie a acestor supra%ee tre.uie corelat* cu temperatura aerului interior, ast%el: cre+terea temperaturii supra%eelor s* %ie ,nsoit* de sc*derea temperaturii aerului +i invers. "miditatea aerului in%luenea!* ,n mic* m*sur* condiiile de con%ort dac* temperatura aerului se situea!* ,n limite normale. (%ectul umidit*ii relative prea mari devine ,ns* sup*r*tor ,n ca!ul unor temperaturi ridicate, c8nd evaporarea transpiraiei de pe piele este diminuat*, determin8nd sen!aia nepl*cut* de !*pu+eal*. Pite!a de mi+care a aerului constituie un %actor important care in%luenea!* con%ortul termic din ,nc*peri, ,ntruc8t intervine ,n sc#im.ul de c*ldur* al corpului cu mediul ,ncon)ur*tor prin %enomenele de convecie +i de evaporare a transpiraiei la supra%aa pielii. Dac* toi parametrii mediului am.iant pre!int* valori corespun!*toare capacit*ii de adaptare %*r* e%ort a organismului uman, mediul respectiv se resimte ca %iind con%orta.il. Dac* ,ns* posi.ilit*ile sistemului de termoreglare sunt dep*+ite +i nu asigur* .ilanul termic al corpului, mediul respectiv se resimte ca necon%orta.il, %iind necesare m*suri de protecie.

Deoarece mediul e<terior nu are ,n permanen* parametrii de clim* corespun!*tori cerinelor de con%ort, respectiv .ilanul termic al corpului ,n condiii optime, pentru evitarea suprasolicit*rii organismului se impune: 1.reali!area corespun!*toare a cl*dirilor, ,n special a elementelor de ,nc#idere +i de separare dintre spaiile cu microclimat di%erit, respectiv asigurarea unui grad ridicat de termoi!olare a acestoraA 2.dotarea ,nc*perilor cu instalaii de climati!are e%iciente, pentru compensarea pierderilor de c*ldur* spre e<terior %avori!ate de elementele de ,nc#idere ,n perioadele reci, ast%el ,nc8t s* se asigure un mediu interior cu parametrii ,n concordan* cu cerinele de con%ort, respectiv cu capacitatea de adaptare a omului.

2.11 (valuarea gradului de con%ort #igrotermic

(valuarea gradului de con%ort #igrotermic din unit*ile %uncionale ale cl*dirilor se %ace ,n scopul veri%ic*rii modului ,n care sunt ,ndeplinite criteriile de per%orman* re%eritoare la igiena SIgiena #igrotermic* a mediului interior; (valuarea gradului de con%ort termic se %ace pentru sta.ilirea soluiilor corespun!*toare de rea.ilitare termic* a cl*dirilor, precum +i pentru concepia +i proiectarea cl*dirilor noi. (valuarea se poate %ace de instituii, la.oratoare autori!ate care au personal de specialitate +i care dein aparatur* de m*surare necesar*.

2.11 Metodologie de evaluare a gradului de con%ort termic

(valuarea gradului de con%ort presupune determinarea parametrilor 4temperatura aerului interior, umiditatea relativ* a aerului, vite!a de mi+care a aerului6 , compararea valorilor determinate cu nivelurile de per%orman* estimate ca satis%*c*toare pentru asigurarea condiiilor de con%ort +i sta.ilirea eventualelor !one ce pot conduce la un discon%ort local. Determinarea parametrilor de con%ort se poate %ace Sin situ; +i prin calcul. Amplasarea sen!orilor de m*surare a unei am.iane se %ace ,n centrul ,nc*perii la diverse ,n*limi.

(%iciena acestui sistem este notat* CO , Coe%%icient o% er%ormance - coe%icientul de per%ormanta, este raportul dintre puterea electric* a.sor.it* +i puterea termic* de ,nc*l!ire generat*. "n sistem cu CO clasa A de energie tre.uie sa ai.a acest indice peste ',:. Asta inseamna ca pentru 1 53 de energie consumata el tre.uie sa transmita ',: 53 energie termica. Je!ulta ca este cu mult mai e%icient decat centralele electrice, la care acest coe%icient este 1,00. Daca e%icienta este in %avoarea pompelor de caldura, de ce nu se %olosesc pe scara larg*T -otul tine de preluarea caldurii de a%ara. Cu un aparat de aer conditionat o.isnuit acest lucru se poate %ace e%icient pana la temperaturi situate in )urul a 1 grdC. Cu un aparat de aer condtionat cu compresor de tip inverter se poate a)unge pana la -1H grdC. Cu noile sisteme Alt#erma Dai5in se poate a)unge pana la -21grdC. Cu cat temperatura e<terioara de %unctionare este mai mica, cu atat ec#ipamentele sunt mai costisitoare. "n CO de I inseamna in consecinta, ca energia electrica %olosita se trans%orma in energie termica de patru ori mai mare. Coe%icientul de per%ormanta este o valoare momentana. Japortul dintre energia termica %urni!ata intr-o perioada determinata de incal!ire %ata de energia electrica consumata in aceasta perioada se numeste ci%ra anuala de lucru. De mentionat: tre.uie %acuta deose.irea intre ci%ra anuala de lucru strict a pompei de caldura si ci%ra de lucru a intregului sistem 4incl. pompe de circulare, su.mersi.ila, ventilatoare B %unctie de tipul de pompa de caldura6.

III. (lemente componente

'.1 -e#nolgia inverter

Ce este tehnologia inverter? -e#nologia inverter este integrat* ,n unitatea e<terioar*. oate %i comparat* cu te#nologia ma+inilor: Mcu c8t ape+i mai tare pe acceleraie, cu at8t mergi mai repedeM. O unitate inverter ,+i va cre+te gradat capacitatea pe .a!a capacit*ii cerute ,n spaiul climati!at. O unitate non-inverter poate %i comparat* cu stingerea +i aprinderea unei l*mpi. C8nd unitatea este pornit*, ea va %unciona la capacitate ma<im*. -e#nologia inverter - standard la Dai5in Sistemul inverter, devenit standard la DAIQIN, este utili!at la toata gama de ec#ipamente. Spre deose.ire de aparatele convenionale, la care regla)ul de capacitate se %ace prin alternarea regimurilor de %uncionareDstand .>, la sistemele inverter regla)ul se %ace ,n mod continuu, acestea distri.uind cantitatea de energie necesar* 4varia.il*6 cu un consum de energie electric* proporional cu sarcina cerut*. Aparatele Dai5in asigur* %urni!area continu* a sarcinilor speci%ice de r*cire +i ,nc*l!ire, prin reglarea electronic* a motoarelor electrice, distri.uind cantitatea corect* de energie termic* necesar* atingerii climatului interior cerut. Yraie te#nologiei Dai5in de neegalat a inverterului, motoarele %uncionea!* lin, e%icient +i economic +i aproape nu se aud, %*r* s* genere!e cureni reci, produc8nd cu preci!ie numai capacitatea necesar* la un moment dat. Ca urmare, durata de via* a aparatului se prelunge+te iar c#eltuielile legate de ,ntreinere +i service se reduc.Controlul electronic al climatului menine temperatura constant* ,n camer*, permi8nd economii de energie considera.ile datorit* %uncion*rii e%iciente. Controlul e<act, +i ,n mod continuu al temperaturii, asigur* o variaie %oarte mic* 4de ma<. Z1GC6 a acesteia ,n camera climati!at*, di%eren* care, ,n ca!ul sistemelor convenionale, poate a)unge la Z 2GC +i c#iar mai mult. rincipalele elemente ale unei instalaii de condiionare a aerului sunt urm*toarele: ri!* de aer proasp*tA Cateria de condiionareA Pentilatoare de aerA Jeea de canale pentru distri.uia aerului proasp*t 4cu guri de re%ulare6A Jeea de canale pentru evacuarea aerului din incint* 4cu guri de a.sor.ie6A

Aparate de masur* control +i automati!are. ri!a de aer proasp*t se amplasea!* ,ntr-o !on* cu aer curat, la o oarecare ,n*lime pentru a

evita aspirarea impuritatilor sau acoperirea cu !apad*. Desc#iderile pentru aer proasp*t sunt ec#ipate cu )alu!ele pentru a ,mpiedica p*trunderea precipitaiilor atmos%erice. Cateria de condiionare este compus* din camere de amestec, .aterii de pre,nc*l!ire, re,nc*l!ire +i r*cire a aerului, instalaie %rigori%ic*, camera de umidi%icare, separatoare de pic*turi +i %iltre de aer.Circularea aerului peste .aterii se poate reali!a dup* mai multe sc#eme, dintre care ,n imagine este pre!entat* o variant* inovatoare propus* de %irma -rane 4imaginea din stanga6 +i una tradiional* 4imaginea din dreapta6.

=ig. 7 Sc#eme de circulare a aerului peste .ateriile de condiionare Jeeaua de canale tre.uie s* ,ndeplineasc* urmatoarele condiii: - Sta.ilitate #idraulic* ridicat* a reelei 4distri.uia aerului ,n di%eritele spaii s* nu %ie in%luenat* de condiii e<terne6A - S* nu genere!e cureni de aer ,n ,nc*perile climati!ateA - S* nu produc* !gomote, sau s* nu permit* propagarea acestora. /n %igur* sunt pre!entate c8teva elemente posi.ile ale unor reele de canale utili!a.ile ,n condiionarea aerului.

"nul dintre cele mai silenioase ventilatoare pentru circularea aerului ,n sistemele de condiionare a aerului a %ost reali!at de %irma -rane +i denumit MSilentM, iar unul dintre cele mai moderne tipuri de ventilatoare reali!ate de aceea+i companie este ventilatorul N.

=ig. 11 Pentilator MNM Pentilatoare moderne produse de compania -rane

=ig. 11 Pentilator MSilentM

Di%erite tipuri de instalaii pentru condiionarea aerului : a6 Instalatie simpl* de tip desc#isA .6 Instalatie desc#is* cu utili!area c*ldurii aerului evacuatA c6 Instalaie cu recirculare +i pre,nc*l!irea aerului proasp*tA d6 Instalie cu recirculare +i pre,nc*l!irea aerului amestecat. r - pre,nc*l!itorA C" - camer* de umidi%icareA I - ,nc*l!itorA Pt - ventilatorA IC - incint* condiionat*A Jg - regeneratori de instalaii pentru condiionarea aerului sunt pre!entate ,n %igur*.

'.2 Condiionarea aerului pe timp de iarn*

-ratarea comple<* a aerului se reli!ea!* ,n agregate sau centrale de condiionare,reali!ate din sc#im.*toare de c*ldur* +i de mas* precum +i aparate au<iliare. entru a %i adus la parametrii cu care s* poat* %i introdus ,n spaiul de condiionat, aerul su%er* o succesiune de trans%orm*ri elementare.Modul de tratare a aerului se alege ,n %uncie de condiii particulare 4parametrii aerului din interior +i e<terior, regimul ,nc*perii climati!ate, sursa de %rig disponi.il*, costuri, posi.ilit*i de reglare +i automati!are6.Dimensionarea aparatelor componente ale agregatului sau centralei se reali!ea!* consider8ndu-se at8t regimul de %uncionare pe timp de var* c8t +i cel pe timp de iarn*. "nele aparate se utili!ea!* ,n am.ele regimuri, iar altele numai ,n unul din cele dou* regimuri./n %uncie de sursele de su.stane nocive, din spaiul condiionat se poate alege unul din urm*toarele sisteme de recirculare a aerului: - =*ra recirculare 4,nlocuirea complet* a aerului viciat cu aer proaspat6A - Jecirculare parial* 4,nlocuirea parial* a aerului viciat cu aer proasp*t6A - Jecirculare total* 4%*r* introducere de aer proasp*t6. /n %igur* este pre!entat* una din numeroasele soluii posi.ile pentru condiionarea pe timp de iarn*, cu recirculare partial*.

=ig.1I :Sc#ema aparatului de condiionare a aerului pe timp de iarn*,cu recirculare parial*. = - %iltru, r pre,nc*l!itorA C" - camera de umidi%icareA - pomp*A S - separator de pic*turiA I - ,nc*l!itorA Pt - ventilator

'.' Condiionarea aerului pe timp de var*

/n %igura este repre!entat un agregat pentru condiionarea aerului pe timp de var*, cu recirulare parial*.

=ig.1H: Sc#ema aparatului de condiionare a aerului pe timp de var*, cu recirculare parial*. =-%iltru, P vapori!ator, C - compresor, Q - condensator,P@ - ventil de laminare, I - ,nc*l!itor, Pt - ventilator

Jepre!entarea ,n diagrama #-< a procesului de condiionare a aerului pe timp de var*

'.I "nitatea S$AJ

Aceasta unitate este de tipul Ssplit-room;.

Speci%icatii "nitate Capacitate de r*cire Capacitate de de!umidi%icare 53 @iteriD# Interioar* A$-A120( '.IH 1.' (<terioar* A"-A120(

Date electrice =a!* =recven* Yama de tensiuni %uncionare

B $! P

Simpla H1 107 to 2:I

-ensiuni %uncionare P Curent %uncionare Jece A utere Jece 3 Compresor -ip Model Sc#im. ulei Sistem re%rigerare (vaporator Condensator Control Polum re%rigerant Marime tu. capilar Diam. (<t. mm Diam. Int. mm @ungime mm cantitate Nivel !gomot dC4 /nalt A6 dC4 Mediu A6 dC4 ?os A6 Sistem de ventilare Cantitate %lu< /nalt aer 4la r*cire6 Mediu Jedus Pentilatorul

B B B B I2 I1 ':

221 - 2I1 H.' - H.1 11H1 - 1171 -ip rotativ i!olat ermetic. J$21&P[(H21cc 4DIAMOND MSH:66 -u. tip @ouver %in +i Yrooved 4tu. &mm6 -u. tip @ouver %in +i Yrooved 4tu. &mm6 -u. Somida; 0I1g 2.& 1.: &11 1 I7 B B

m'Dmin. m'Dmin. m'Dmin.

0.' 7.I &.1 Pentilatorul de %lu< ,ncrucisat

2: B B Pentilatorul principal

Conectori
Cuplor re%rigerant Dimensiune tu. re%rigerant Ya!, @ic#id Num*rul de serie a seturilor de tu.uri pentru re%rigerant \eava de scurgere mm4Inci6 Altele Dispo!itive de siguran* -ip %lac*r* 1D2M, 1DIM AV-2I-&=A &m42'%t6 O.D ] 174IHD:I6

=iltre de aer Dimensiuni nete Yreutate net*

@ungime Inaltime Adancime

mm mm mm 5g

Compresor: rotecie la suprasarcin* 4Intern*6 Motoare ventilator: Siguran* termic* Siguran*, control microcomputer lasa polipropilena 4poate %i spalat*6 70& &21 20& H'H 17: 2': 11 'H

Dimensiuni e<terioare @ungime 4mm6

-elecomanda "nitatea Interioar*

"nitatea (<terioar*

*ri electrice
D(SCJI(J( Compresor Motor ventilator interior Motor ventilator e<terior Condensator motor ventilator interior Condensator motor ventilator e<terior Condensator de %ug* -rans%ormator Siguran* MOD(@ J$21&P[(M@-AH2H M@-AH0' B B B B B J(MAJCI 221D2I1P, H1$!, 11113 221 - 2I1P, H1$!, 221P, :1$! 221D2I1P, H1$!, 221P, :1$! I'1P, 2m= I'1P, 1.Hm= I11P, '1m= rimarA AC 221D2I1P, H1$! SecundarA AC1I.HD1H.0P, H1$! 2H1P, 2.HA @OC A" A$ A" A$ A" A" A$ A$

MICJOCOM "-(J B sistemul de control Microcomputer 4IC16 - este un CMOS, c#ip singular, microcomputer pe 7 .ii. Alocarea pinilor este descris* ,n ta.elul ce urmea!*:
Num*r in Num*r in '' 1 'I 2 'H ' ': I '& H '7 : '0 & I1 7 I1 0 I2 11 I' 11 II 12 IH 1' I: 1I I& 1H I7 1: I0 1& H1 17 H1 H2 10 21 H' HI 21 HH 22 2' H: H& 2I 2H H7 H0 2: :1 2& :1 27 :2 20 :' '1 :I '1 '2 Nume -erminal Nume -erminal 2& H' 2: H2 2H H1 2I H1 2' '' 22 '2 21 '1 21 '1 QI AYND 1& CQ2 1: CQ1 1H J(S(1I = 1' JI: 12 JIH 11 JII 11 JI' 1& JI2 1: JI1 1H JI1 1I 1' Q$ 12 :: :H 11 11 :I :' YND PDD YND PJ :2 H& :1 H: :1 HH OSC HI OSC -(SIntrare 4in6Die+ire 4out6 Intrare 4in6Die+ire IN 4out6 IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN IN O"IN O"IN O"IN O"O"O"IN O"IN O"IN O"IN O"IN O"O"IN IN O"O"IN O"IN IN O"O"IN IN IN IN IN IN IN IN O"IN IN IN IN IN O"IN =uncie

=uncie MOD(@ I MOD(@ C MOD(@ ' P(N-I@A-OJ $ MOD(@ 2 P(N-I@A-OJ M MOD(@ 1 P(N-I@A-OJ @ S3I-C$ A"[. 3IJ(@(SS S3I-C$ J"@AJ( -(SJ(INCA@VIJ( B JM @"S( O3(J ON S3(AS(MNA@ 3IJ(@(SS 1P O (JAJ( @(D OSI@A-I( JIM(J @(D OSI@A-I( B J(S(B C"VV(J 4COCINA PA@PA6 D(IC( A 4P(N-I@A-OJ D(IC( C ([-(JIOJ6 J^1 COM . O== 3ID-$ P(N-I@A-OJ SSJ D(V"MIDI=ICA-OJ @O"P(J MO-OJ O== -(S- 1 B B @O"P(J MO-OJ @O"P(J MO-OJ @O"P(J MO-OJ

S(MNA@ BJM B B B B B B

AC C@OCQ 1P 1P B HP HP

4NIP(@ C"J(N-6 (( JOM C@OCQ (( JOM DA-A -$1 B B B -$2 MOD(@ A

=uncii

Caracteristicile controlului temperaturii =unctionare J(C( In modul SJ(C(;, circuitul termostat este controlat de I linii termostat 4de la C1 la CI6.

=unctionare "SCA-A In modul S"SCA-;, circuitul termostat este controlat de ' linii termostat 4de la D1 la D'6.

Moduri de operare

Modul J(C( Compresorul se desc#ide si se inc#ide, con%orm liniilor de termostat C' si CI. Motorul ventilatorului de e<terior este de asemenea controlat odata cu compresorul.

=uncionare "SCA-A @a pornire, compresorul porneste intotdeauna sa %unctione!e pentru 2 minute cu vite!a de ventilator SD; 4mai inceata decat S"@;6. Microcalculatorul masoara temperatura din camera la 2 minute dupa aceasta prima pornire a compresorului. Aceasta temperatura a camerei este setata ca %iind temperatura presetata automat. -emperatura presetata este intre 17GC si '2GC. Cand temperatura camerei este su. 17GC, temperatura presetata este setata la 17GC iar cand temperatura camerei este peste '2GC, temperatura presetata este setata la '2GC. =unctionarea uscata este divi!ata in ' !one 4Vona de racire, Vona de de!umidi%icare si !ona de circulatie6 de catre liniile de termostat 4de la D1 la D'6, si compresor si motorul ventilatorului sunt controlate in %iecare din !one ca in ta.elul urmator.

Pite!ele ventilatorului

Pite!ele ventilatorului sunt date de motorul ventilatorului de interior, si sunt S$;, SM;, S@; si S"@;, diponi.ile in urmatoarele moduri de %unctionare. Comutator Pentilator $IY$ 4mare6 @O3 4redus6 SO=- 4.land6 Anti-transpiratie J(C( M @ "@ Doar ventilator M @ "@

Cand %unctionarea continua '1 de minute in !ona rece sau in !ona de de!umidi%icare in timpul %unctionarii uscate sau in timpul %unctionarii continue a compresorului in !ona %unctionarii reci, vite!a ventilatorului interior se sc#im.a superior de la S"@; la S@; sau de la SD; la S"@;. revenirea ing#etului Cand temperatura tevii interioare scade su. -1GC in timpul %unctionarii reci sau a %unctionarii uscate, compresorul este oprit. Julare de test Cand este apasat .utonul S-(S- J"N; 4rulare de test6 in timpul suspendarii %unctionarii, incepe testul %unctiei reci. In acest moment, vite!a ventilatorului este setata pe SA"-O;. Daca acest .uton este apasat in timpul %unctionarii, testul de %unctionare incepe in modul curent de %unctionare. @edul de %unctionare 4rosu6 palpaie in timpul testului de %unctionare. In timpul %unctionarii reci si a operatiei de incal!ire, compresorul este mentinut activ dar in modul de operare uscat si este setat in !ona de de!umidi%icare. In modul doar ventilator, motorul ventilatorului intern rulea!a continuu. -IM(J -imer programa.il pe 2I de ore de tip ONDO== -imerul de ON sau de O== poate %i programat independent. Cand unitatea %unctionea!a in timpul unei ore dupa ce timerul de O== a %ost setat, setarea termostatului este automat sc#im.ata 4F1GC in %unctionarea rece si in %unctionarea uscata, -'GC in %unctionarea de incal!ire, dar temperatura minima setata %iind 1:GC6. Cand timerul ON este setat in %unctionarea de inca!ire s racire, %unctionarea incepe intre 1 si '1 de minute 4depin!and de temperatura camerei6 ast%el incat temperatura presetata este o.tinuta la ora setata. -imerul de o ora

Cand timerul de o ora 4ON(-$O"J -imer6 este setatm unitatea se inc#ide automat dupa o ora. -imerul de o ora are prioritate %ata de timerul ON si timerul O==. Daca .utonul ON(-$O"J -IM(J este apasat din nou in timpul %unctionarii, unitatea va %unctiona pentru inca o ora. Aer conditionat automat Cand este selectata %unctia de aer conditionat automat, modul de %unctionare si temperatura presetata sunt setate automat con%orm temperaturii camerei din momentul pornirii 4ta.lel $-26. Pite!a automata a ventilatorului Cand este selectata vite!a automata a ventilatorului %ie in %unctionare rece %ie in %unctionare calda, vite!a ventilatorului este sc#im.ata automat de liniile de termostat C1 la C' in %unctionare rece si $1 la $I in %unctionare calda.

-ensiune la start 4 oLer on start6

Daca %irul ce conectea!a S O3(J ON; este taiat pe ansam.lul 3C, cand tensiunea este %urni!ata prin activarea unei siguramte, aparatul de aer conditionat incepe automat in %unctionare SA"-O;. 4=ig. @-26. Auto restart Daca apare o cadere de tensiune in timpul %unctionarii, unitatea va restarta dupa revenirea tensiunii in acelasi mod de operare ca inainte. Iesirile in %iecare mod de operare 4ta.el $-I6
compresor rece racire circulare racire ON O== ON Motor ventilator e<terior ON O== ON Motor ventilator interior ON ON @D"@

uscat

de!umid. circulare numai ventilator

ON O== O==

ON O== O==

"@DD DD O== ON

rocedura de diagnosticare

Cand motorul ventilatorului interior este de%ect sau apare un .loca) de compresor, compresorul, motorul ventilatorului interior, motorul ventilatorului e<terior si racitorul sun toate oprite si ledul rosu se aprinde si se stinge sincron cu tempori!area ledului de timer. Cand termistorul din camera sau tu.ul de temperatura este desc#is sau scurt, ledul de %unctionare se aprinde sau se stinge sincron cu tempori!area ledului de timer, prin apasarea sincrona pentru mai mult de ' secunde a .utoanelor S-(S-; si SA"[;.

Yra%icul ledului de -IM(J si a ledului de =unctionare a procedurii de diagnostic. Cand .utonul SOI; de pe telecomanda este apasat sau .utonul SA"[; de pe unitate este apasat, unitatea iese din rocedura de Diagnosticare. Modul de test Se pun terminalele 1 si 2 ale conectorului CNI si sursa in scurt-circuit. erioada timerului devine mai scurta, de e<emplu un ciclu de ' minute este %acut in ' secunde, e<ceptie %acand: Modul de test este pentru veri%icarea %iecarei iesiri operationale. Continuand apasarea pe .utoanele SA"[; si S-(S- J"N; simultan, si unitatea %iind desc#isa, sistemul intra in modul de test 2. In acest mod, iesirea %unctionarii este sc#im.ata de .utonul S-(S- J"N; din unitate sau de

.utonul SOI; de pe telecomanda. Se doloseste .utonul SA"[; pentru a reveni la pasul 1. Iesirile normale sunt evidentiate in ta.elul urmator 4ta.elul $-H6.

_1 : &GC`temperatura camereiaI2GC..............................................................................................ON : &GCO4temperatura camerei6 sau 4temperatura camerei6bI2GC................................................O== _2 : -2GC`temperatura eveiaI2GC...................................................................................................ON : -2GCO4temperatura evei6 sau 4temperatura tevei6bI2GC.........................................................O==

_': ON ,n ca!ul pornirii la venirea tensiunii.

Ciclul de re%rigerare

Circulaia re%rigerantului

Ciclul temperaturi +i presiunii portului de serviciu 4J*cire ISC6

Num*rul condiiei 1 2 ' I _ resiunea portului de serviciu _indicator de presiune J*cire 71GC '0GC 1'GC 0GC 1.H'M a

IP Ci.liogra%ie
#ttp:DDLLL.re%erate.ro

#ttp:DD#ig#per%ormance#vac.comDair-conditionersD#oL-air-conditioners-Lor5 #ttp:DDsimple.Li5ipedia.orgDLi5iDAircconditioner #ttp:DDLLL.centrale-termice.roDcomparatiiDcentrala-termica-electrica-sau-aerconditionat-pompa-de-caldura #ttp:DDLLL.vreau aerconditionat.roDDocumentatii-te#nice.p#p