Sunteți pe pagina 1din 7

1. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag.

2560) A. cateva secunde . cateva minute !. cateva ore ". cateva zile #. nici unul de mai sus $aspuns: ! 2. !ea mai frecventa localizare a %emoragiei cerebrale datorata %ipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 25&') A. talamus . putamen !. cerebel ". punte #. nucleii cenusii de la baza creierului $aspuns: (. )enumbra isc%emica este (pag. 255*) A. zona de mic infarct in substanta alba . zona de edem citotoxic !. zona de perfuzie redusa situata in +urul ,miezului, isc%emic ". zona de lipo%ialinoza indusa de -.A #. zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebrale $aspuns: ! /. "intre variantele de mai +os0 selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 25&5) A. infarctul miocardic recent . endocardita bacteriana !. %ipertensiunea arteriala ". fibrilatia atriala non1reumatica #. stenoza mitrala $aspuns: ! 5. #fectele antiplac%etare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 25&2) A. stimularea fosfodiesterazei plac%etare . blocarea receptorilor A") plac%etari !. acetilarea ciclooxigenazei plac%etare ". in%ibarea fosfodiesterazei plac%etare #. activarea receptorilor glicoproteinei 2 2 b 3 2 2 2 a $aspuns: ! 6. #videntiati afirmatia falsa in legatura cu edemul citotoxic0 din cadrul edemului cerebral: (255') A. afecteaza predominant substanta cenusie4 . incepe la cateva minute de la o in+urie0 de tipul %ipoxiei4 !. este determinat de umflarea gliei0 neuronilor0 celulelor endoteliale4 ". datorita insuficientei pompei de 5a energo1dependenta0 5a se acumuleaza intracelular0 iar apa trece in spatiul intracelular0 pt a mentine ec%ilibrul osmotic4 #. este cel mai frecvent tip de edem cerebral.

$aspuns: # &. 2n ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii0 aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de: (pag. 2562) A. nistagmus rotator . diplopie prin paralizie de nerv 222 (oculomotor comun) !. deficit motor contralateral0 intins ". afazie senzoriala 6ernic7e fara pareza #. diplopie prin parez de nerv 82 (oculomotor extern) $aspuns: " '. Arterita temporala sau arterita cu celule gigante (pag. 25&&) A. este o afectiune frecventa la tineri . este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale !. se asociaza de obicei cu boala 9o:amo:a ". ocazional poate aparea oftalmoplegia #. nici un raspuns nu este corect $aspuns: " *. -alucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia: (pag. 2566) A. Arterei cerebrale anterioare . Arterei cerebrale medii !. Arterei cerebrale posterioare ". Arterei carotide interne #. Arterei coroide anterioare $aspuns: ! 10. -emibalismul controlateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri (pag. 2566) A. nucleul rosu . nucleul subtalamic ;u:s !. tractul dentorubrotalamic ". partea mediala a lobului occipital #. corpul calos $aspuns: 11. 2n cazul unui accident vascular cerebral0 decelarea unei infarctizari %emoragice pledeaza pentru: (pag. 25600 25&50 25&6) A. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral . mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral !. %emoragie lobara la debut ". %emoragie pontina la debut #. %emoragie subara%noidiana $aspuns: 12. .erapia c%irurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde: (pag. 25&2) A. b:pass aortocarotidian . rezectia segmentului carotidian stenozat !. rezectia anevrismului carotidian ". endarterectomia #. b:pass carotido1+ugular

$aspuns: " 1(. !el mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la A2. (accident isc%emic tranzitoriu) sau A8! (accident vascular cerebral) este reprezentat de: (pag. 2561) A. ramurile arterei cerebrale anterioare . originea arterei carotide interne !. originea arterei cerebeloase superioare ". ramurile arterei cerebrale posterioare #. artera comunicanta anterioara $aspuns: 1/. "intre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 25&2) A. obezitatea . sedentarismul !. %ipertensiunea ". consumul de alcool #. consumul de droguri $aspuns: ! 15. )rincipalul factor de risc pentru boala lacunara cerebrala este: (pag. 256') A. -ipercolesterolemie . -.A !. 29A <n antecedente ". =ibrilatia atriala #. =umatul $aspuns: 16. #demul cerebral isc%emic a+unge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 255*) A. (0 de minute . 1 ora !. 2 1 / ore ". 6 1 & ore #. 2/ de ore $aspuns: ! 1&. >indromul alint apare in : (pag. 2566) A. leziuni ale ariei calcarine bilateral . leziuni ale ariei calcarine unilateral !. leziuni ale ariilor vizuale de asociatie ". leziuni unilaterale ale lobului frontal #. leziuni bilaterale ale lobului frontal $aspuns: ! 1'. ;eziunea isc%emica a nucleului subtalamic ;u:s are ca efect aparitia: (pag. 2566) A. %emianopsiei %omonime . %emiplegiei contralaterale !. %emibalismului controlateral ". afaziei #. paraliziei de nerv oculomotor extern $aspuns: !

1*. !ea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 25&6) A. electroencefalograma . scanarea $95 !. punctia lombara cu examenul ;!$ ". radiografia craniana de profil #. angiografia cerebrala $aspuns: 20. 2n ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566) A. bulb . lobul frontal !. lobul parietal ". lobul temporal #. lobul occipital $aspuns: A 21. !el mai important factor de risc al aterosclerozei este: (pag. 25&2) A. =umatul . "iabetul za%arat !. -ipertensiunea arteriala ". 8arsta #. -ipercolesterolemia $aspuns: ! 22. 2n cazul unui accident vascular cerebral0 explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura non%emoragica a leziunii este: (pag. 25&*) A. examenul "oppler transcranian . punctia lombara !. tomografia computerizata cerebrala ". electroencefalograma #. ec%ografia cardiaca $aspuns: ! 2(. !auza principala a %emoragiilor cerebrale primitive este: (pag. 25'2) A. %ipertensiunea arteriala . consumul de cocaina !. diateza %emoragica ". anevrismele vaselor cerebrale #. disectia arterelor cervicocerebrale $aspuns: A 2/. -ematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 255&) A. malformatii arterio1venoase . singerari la nivelul unor tumori cerebrale !. traumatisme cranio 1 cerebrale ". ruperea anevrismelor saculare #. sangerari spontane $aspuns: ! 25. $iscul cel mai mare de A8! <l confera una din urmatoarele contexte clinice: (pag. 25&1) A. Accident isc%emic tranzitoriu <n antecedente

. A8! ma+or <n antecedente !. !ecitate monooculara tranzitorie ". >tenoze carotidiene?&0@ simptomatice #. -.A cu valori mari $aspuns: " 26. 6arfarina este mai eficienta decat aspirina in prevenirea (pag. 25&6) A. A8! isc%emic la %ipertensivi . A8! isc%emic la pacienti cu ateroscleroza !. A8! isc%emic asociat cu fibrilatia atriala ". A8! isc%emic la pacienti cu diabet za%arat #. A8! isc%emic asociat cu tulburari de coagulare $aspuns: ! 2&. -alucinoza pedunculara este data de obstructia: (pag. 2566) A. arterei cerebrale posterioare . arterei cerebrale medii !. arterei cerebrale anterioare ". arterei oftalmica #. arterei temporale $aspuns: A 2'. !ea mai frecventa cauza de embolism cerebral o reprezinta: (pag. 25&5) A. fibrilatia atriala nereumatica . bolile cardiace congenitale !. mixomul atrial ". prolapsul de valva mitrala #. contraceptivele orale $aspuns: A 2*. Amauroza fugace poate apare in ocluzia: (pag. 256() A. Arterei cerebrale anterioare . Arterei cerebrale medii !. Arterei cerebrale posterioare ". Arterei carotide interne #. Arterei coroide anterioare $aspuns: " (0. 9ici emboli plac%etari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc (pag. 2561) A. exoftalmie . cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace) !. cecitate corticala ". afazie #. %emiplegie $aspuns: (1. #demul isc%emic a+unge la maxim la: (pag. 255*) A. 1 ora dupa infarct . 21/ ore dupa infarct !. 1 zi dupa infarct ". 1 saptamana dupa infarct

#. la sfarsitul celei de a doua saptamABni $aspuns: (2. "eficitul neurologic ma+or al %emoragiei occipitale lobare este: (pag. 25'0) A. %emianopsia . afazia !. delirul ". pareza bratelor #. deficit senzitiv pe un %emicorp $aspuns: A ((. )entru %emoragiile pontine0 aspectul clinic caracteristic la nivelul oc%ilor este urmatorul: (pag. 25&') A. midriaza de partea leziunii . midriaza de partea opusa leziunii !. pupile midriatice ". pupile miotice #. devierea in +os a globilor oculari $aspuns: " (/. Amauroza fugace semnifica (pag. 2561) A. edem cerebral . cecitate monooculara tranzitorie !. nevrita optica ". diminuarea cimpului vizual #. leziune isc%emica la nivelul lobului frontal $aspuns: (5. 5atura %emoragica a unui accident vascular cerebral0 in faza acuta0 este infirmata cu certitudine prin: (pag. 25&*) A. absenta debutului caracteristic 1brutal0 in timp ce pacientul este in stare de veg%e sau cand este supus unui stress . punctia lombara !. tomografia computerizata cerebrala ". electroencefalograma #. ec%ografia cardiaca0 daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac $aspuns: ! (6. -emianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 25&6) A. artera cerebrala posterioara . artera cerebrala anterioara !. artera carotida comuna ". artera carotida interna #. artera cerebrala medie $aspuns: A (&. !are dintre urmatoarele afirmatii referitoare la %emoragiile cerebeloase este adevarataC (pag. 25&* 1 25'0) A. impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii c%irurgicale . sunt rareori insotite de cefalee occipitala0 varsaturi0 incapacitatea pacientului de a sta in picioare

!. au totdeauna o gravitate redusa ". sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii #. nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii c%irurgicale0 c%iar daca sunt mai mari de ( cm $aspuns: A ('. 2nteresarea nucleului rosu si3sau a tractului dentorubrotalamic poate produce: (pag. 2566) A. %emiplegie . %emianopsie !. ataxie controlaterala ". cecitate #. afazie $aspuns: ! (*. 9entionati cea mai frecventa cauza de isc%emie si infarct cerebral: (pag. 255') A. boala 9o:amo:a . meningita . ! !. arterita .a7a:asu ". embolismul cardiogen #. cancerul sistemic $aspuns: " /0. #ndocardita bacteriana poate determina %emoragii subara%noidiene prin: (pag. 25'() A. trombocitoza . cresterea tensiunii arteriale !. anevrisme micotice ". complexe imune circulante #. bacteriemie $aspuns: ! /1. "intre variantele de mai +os0 selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare (pag. 25&5) A. boala mitrala . endocardita bacteriana !. %ipertensiunea arteriala ". stenoza mitrala #. fibrilatia atriala non 1 reumatica $aspuns: ! /2. ;a pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara0 pentru prevenirea embolismului cerebral0 este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale 25$: (pag. 25&6) A. 25$D 2 . 25$? / !. 25$E0 1 1 ". 25$E 21 ( #. 25$? 6 $aspuns: "

S-ar putea să vă placă și