Sunteți pe pagina 1din 7

Una din patru persoane sufera de o tulburare mintala (OMS, 2007)

Definitia Psihiatriei: Psihiatria este o ramura a stiintelor medicale care se ocupa de cunoasterea si tratarea bolilor psihice, precum si de reinsertia sociala si redarea calitatii vietii pacientilor cu maladii mintale. Cuvantul "psihiatrie" are origine greceasca (psych = suflet si iatrein = vindecare) insemnand vindecarea sufletului. Locul psihiatriei in medicina: Abordarile diagnostice si terapeutice tintite pe organ si pe boala pot duce la interpretari eronate daca se ignora persoana care poseda organele si boala respectiva. Corelarea acu elor si disfunctiilor pe care le pre inta pacientul cu personalitatea sa si cu circumstantele sociale a!uta la determinarea naturii si a cau elor bolii, stabilind astfel daca conflictele psihologice sunt semnificative, au importanta limitata sau sunt nelegate de afectiunea somatica a pacientului. Definitia tulburarii mentale: "n individ devine bolnav psihic atunci cand nu se mai accepta pe sine insusi sau pe altii, cand are o preocupare e#cesiva pentru propriul corp si propria persoana, cand pierde contactul cu realitatea retragandu$se in propria lume si nu se mai poate adapta normelor sociale, ocupationale si culturale. Destigmatizarea bolnavului psihic: %oala psihica este privita inca de catre societate ca o afectiune rusinoasa, chiae reprobabila. Acest fapt e#plica reticenta multor persoane aflate in impas sufletesc de a apela la psihiatru. &e aceea, trebuie sa subliniem ca stiinta moderna a demonstrat ca maladia psihica este o boala ca oricare alta, provocata in principal de dereglari organice intime in creer, iar cel afectat trebuie ingri!it, tratat si privit ca un individ cu drepturi egale cu ceilalti membrii ai societatii. 'n acest sens, mentionam ca responsabili area privind activitatea cotidiana nu$l impovarea a pe bolnav ci, dimpotriva, ii stimulea a capacitattile psihice restante. Perceptia acestuia ca este acceptat si nu e#clus de catre societate, il determina la efortul de a$si armoni a comportamentul cu al celorlalti. Psihiatria moderna este o stiinta a de alienarii persoanei cu tulburari psihice, a implicarii comunitatii in care traieste aceasta atit in spri!inirea tratamentelor pe termen lung , cit si a reabilitarii profesionale si reintegrarii in comunitate. (oleranta fata de suferinta psihica este un semn de civili atie a unei comunitati ) societati. Dispozitia = stare emotionala relativ persistenta ce poate avea fluctuatii ale profun imii, intensitatii si duratei. (ulburarile de dispo itie se deosebesc de variatiile normale de dispo itie prin* persistenta+ durata+ severitatea+ pre enta altor simptome si tulburari functionale. TULBURAREA A E!T"#A B"P$LARA %B$ALA &A'"A!$(DEPRE)"#A* ,ste o boala recurenta caracteri ata prin episoade de manie si depresie cu perioade normale intre episoadele de boala.

a* &ania - caracteri ata prin* modificari de dispo itie (e#citatie) modificari de forma a gandirii (grandoare) tulburari de comportament* energie crescuta si de inhibitie (e#. cheltuieli e#agerate, indiscretii se#uale, familiaritate e#agerata) logoree (vorbire e#agerata cantitativ, accelerata si dificil sau imposibil de intrerupt) scaderea capacitatii de concentrare scaderea nevoii de somn b* Depresia - caracteri ata prin*

scaderea bunei dispo itii sau lipsa placerii si a interesului pentru orice activitate $ tulburari de somn (insomnie sau hipersomnie) modificari de apetit si greutate fatigabilitate (lipsa de energie, oboseala) scaderea stimei de sine an#ietate (frica fara obiect) tristete iritabilitate culpabilitate lentoare sau agitatie psiho$motorie idei de suicid

II. TULBU ! I "# !$%I#T!T#


Persoana resimte in mod e#cesiv an#ietatea care poate fi* somatica: palpitatii, respiratie dificila, gura uscata, greata, mictiuni frecvente, ameteala, tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci+ psihica: sentimente de spaima si amenintare, iritabilitate, panica, anticiparea an#ietatii, tensiune interioara, ingri!orare pentru lucruri minore, dificultati de concentrare, insomnie de adormire, incapacitate de rela#are Tipuri de tulburari de an+ietate: a) (ulburarea de an#ietate generali ata - tendinta la ingri!orare e#cesiva pentru lucruri cotidiene, tensiune fi ica, nervo itate, slaba concentrare b) (ulburarea de panica - palpitatii, sen atie de nod in gat, ameteli, dureri toracice, frica de a nu innebuni sau frica de moarte subita $ ce apar spontan in situatii in care cei mai multi oameni nu s$ar teme c) Agorafobia - tulburare in care un individ se fereste sa mearga in locuri publice, temandu$se ca ar putea avea un atac de panica si nu ar putea fugi d) (ulburarea obsesiv$compulsiva $ compulsie = nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care, daca i se re ista produce an#ietate (comportament repetitiv e#ecutat in conformitate cu anumite reguli) $ obsesie = idee, gand sau impuls persistent care nu poate fi eliminat prin logica sau rationamente e) (ulburari severe de stres - apar la scurt timp dupa un evenimet traumati ant si se manifesta prin* an#ietate+ depresie+ tulburari de somn+ imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumati ant f) (ulburarea post$traumatica de stres - apare dupa . luni, pacientul retraind evenimentul respectiv intr$un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.

III. S&'I(O) #$I!

)imptome de alarma care necesita consult psihiatric: au ul unor voci cand nu este nimeni in !ur au ul gadurilor in cap cu voce tare a avut ganduri sau pareri care au parut neobisnuite sau stranii altora a simtit ca oamenii ar fi impotriva sa a simtit ca primeste mesa!e prin radio sau (/ a simtit ca cineva il spionea a sau complotea a impotriva sa cu scopul de a$i face rau tendinta la i olare sociala comportament bi ar

I*. TULBU ! I O +!$I&# &# #B !L#


0unt tulburari in care e#ista disfunctii cerebrale ce se manifesta prin pierderea memoriei, de orientare, tulburari de comportament. a* Delirium %sindrom cerebral acut* - se caracteri ea a prin* tulburarea constiintei, de orientare, lipsa de atentie, agitatie, halucinatii vi uale, tulburari de somn (inversarea ritmului nictemeral). b* Dementa %sindromul cerebral cronic* - este o afectiune generali ata a intelectului, memoriei si a personalitatii, fara afectarea constiintei

*. TULBU ! I !L# !,#TITULUI


a* Bulimia nervoasa - ingestia cu pofta a alimentelor urmata de provocarea vomei sau utili area de purgative. b* Anore+ia nervoasa - se caracteri ea a printr$un regim alimentar e#cesiv, e#istand si episoade de ingestie de alimente urmate de provocarea vomei+ pacientii anore#ici au mult sub greutatea normala si pot pre enta semne de malnutritie

*I. TULBU ! I "# SOM!TI(! #


)omatizare = manifestare a unui stres psihologic prin simptome fi ice care apartin mai multor sisteme ale organismului* digestiv, cardiac, respirator, musculo$scheletic, genital si nu pot fi e#plicate pe deplin printr$o boala organica

*II. TULBU ! I "# ,# SO$!LIT!#


,- Personalitatea paranoida persoane reci si distante in relatiile interpersonale sau sunt geloase si autoritare daca devin atasate reactionea a cu suspiciune la schimbarile de situatie si gasesc motive ostile si rau$voitoare in spatele actelor inocente sau chiar po itive ale altor persoane atunci cand ei cred ca si$au confirmat suspiciunile reactionea a cu furie persoanele paranoide au tendinta de a lua atitudine legala impotriva altora in special cand au sen atia unei indignari indreptatite, dar ei nu$si pot vedea propriul lor rol intr$un conflict motivele ostile repre inta proiectii ale propriilor ostilitati fata de altii

din punct de vedere ocupational, aceste persoane pot fi eficiente si constiincioase, dar au nevoie sa lucre e intr$o relativa i olare .- Personalitatea schizoida persoanele sunt introvertite, retrase, solitare, reci din punct de vedere emotional sunt adesea absorbite in propriile ganduri si sentimente se tem de apropierea si intimitatea cu altii sunt reticente, visea a cu ochii deschisi si prefera speculatiile teoretice in locul actiunii practice /- Personalitatea schizotipala persoanele sunt i olate social si detasate emotional, la fel ca persoanele schi oide dar, in plus, pre inta ciudatenii in gandire, perceptie si comunicare, cum ar fi* gandirea magica, clarvi iunea, ideile de relatie sau ideatie paranoida aceste ciudatenii sugerea a schi ofrenia, dar nu sunt suficient de severe niciodata 0- Personalitatea borderline persoanele sunt instabile din punct de vedere al dispo itiei,al imaginii proprii, al comportamentului si al relatiilor interpersonale aceasta tulburare de personalitate este mai evidenta in primii ani de viata adulta, dar tinde sa devina mai usoara si sa se stabili e e cu varsta aceste persoane cred ca au fost deprivate de ingri!irea adecvata in copilarie si, in consecinta, se simt parasite, neca!ite si indreptatite sa solicite atentie si protectie persoanele sunt permanent in cautarea cuiva care sa le poarte de gri!a cand se simt abandonate, ele se i olea a sau devin foarte impulsive trec foarte repede de la o stare de dispo itie la alta, de la ura la dragoste sau invers, modificandu$si e#trem si parerile despre lume, ei insisi sau despre altii cateodata, conceptia lor despre realitate este atat de deformata, incat au scurte episoade de gandire psihotica, cum ar fi ideile paranoide si halucinatiile agresivitatea este mai mult indreptata asupra propriei persoane (tendinta la automutilare) 1- Personalitatea antisociala %psihopatica sau sociopatica* aceste persoane ignora fara mila drepturile si sentimentele celorlalti ii e#ploatea a pe ceilalti in scopul unor castiguri materiale sau satisfactii profesionale (spre deosebire de persoanele narcisice care ii e#ploatea a pe ceilalti deoarece cred ca superioritatea lor ii indreptateste sa faca acest lucru) au toleranta sca uta la frustrare nu anticipea a consecintele negative ale comportamentului lor antisocial si nu simt remuscari sau vinovatie dupa aceea aceste persoane pot e#plica logic si veridic comportamentul lor sau dau vina pe altii aceasta tulburare de personalitate este adesea asociata cu alcoolismul, dependenta de droguri, infidelitatea, promiscuitatea, esecul profesional, schimbarile frecvente de domiciliu si condamnarea la inchisoare tulburarea tinde sa se diminue e sau sa se stabili e e cu varsta 2- Personalitatea narcisica persoanele se cred grandioase, au o sen atie e#agerata de superioritate relatiile cu ceilalti sunt caracteri ate prin nevoia lor de a fi admirate aceste persoane sunt e#trem de sensibile la critica, nereusita sau infrangere cand se confrunta cu imposibilitatea de a$si satisface opiniile despre sine, ele se infurie sau devin depresive pentru ca se considera superioare, cred ca ceilalti le invidia a si se simt indreptatite sa$i e#ploate e pe altii, ale caror nevoi sau pareri le considera mai putin importante 3- Personalitatea histrionica %isterica* persoana cauta sa atraga atentia, sunt constiente de infatisare si sunt teatrale e#primarea emotiilor pare adesea e#agerata, copilaroasa si superficiala si, ca si alte comportamente teatrale starneste atentia intelegatoare sau critica a altora relatiile se stabilesc frecvent cu usurinta, dar tind sa fie superficiale si trecatoare in realitate, au nevoie de dependenta si protectie 4- Personalitatea dependenta

le lipseste increderea in sine si se simt deosebit de nesigure in ceea ce priveste capacitatea lor de a avea gri!a de propria persoana responsabili andu$i pe cei din !ur ei declara ca nu pot lua deci ii si ca nu stiu cum sau ce sa faca acest comportament se datorea a partial parerii ca altii sunt mai capabili si partial unei retineri de a$si e#prima propriile pareri, de teama de a ofensa persoanele de care au nevoie prin agresivitatea lor ( de fapt acest comportament este o forma de agresiune fata de sine ). 5- Personalitatea evitanta aceste persoane sunt hipersensibile la respingere si se tem sa inceapa o relatie sau orice activitate noua pentru ca ar putea esua sau ar putea fi de amagite au o dorinta puternica de afectiune si acceptare aceste persoane raspund la respingere cu retragere si prin accese de furie au un raspuns terapeutic slab la medicatia an#iolitica ,6- Personalitatea obsesiv(compulsiva persoanele sunt constiincioase, ordonate, perseverente, de incredere, perfectioniste sunt infle#ibile si nu se pot adapta la schimbare sunt preva atoare si cantaresc toate aspectele unei probleme avand greutati in luarea deci iilor isi iau responsabilitatile in serios, dar pentru ca urasc greselile si imperfectiunea se pot pierde in detalii si pot avea dificultati in a$si duce la bun sfarsit sarcinile responsabilitatile le produc an#ietate si, rareori, reali arile le produc satisfactie sufera datorita sentimentelor, relatiilor interpersonale si a situatiilor in care nu au controlul sau in care trebuie sa se ba e e pe altii sau in situatiile in care evenimentele sunt imprevi ibile ,,- Personalitatea pasiv(agresiva %negativista* sunt persoane care apar pasive, dar acest comportament este destinat pentru a evita responsabilitatea sau pentru a controla sau pedepsi pe altii comportamentul pasiv$agresiv se manifesta prin tergiversare si ineficienta aceste persoane sunt de acord sa efectue e sarcini pe care nu doresc sa le efectue e si apoi subminea a subtil ducerea sarcinii la bun sfarsit acest comportament ascunde ostilitate sau de aprobare ,.- Personalitatea ciclotimica acest tip de personalitate este considerat un temperament pre ent la oamenii dotati si creativi la aceste persoane alternea a starea de vioiciune, energie si optimism cu tristetea si pesimismul schimbarile ritmice ale dispo itiei sunt regulate si nu sunt declansate de factori e#terni ,/- Personalitatea depresiva %masochista* persoanele sunt posomorate, ingri!orate, au o vi iune pesimista si descura!ea a si deprima persoanele care petrec mai mult timp in compania lor ei cred inconstient ca suferinta lor este un simbol, un semn de merit necesar pentru a castiga dragostea sau admiratia celorlalti pentru ele satisfactia personala este nemeritata si plina de pacat

*III. TULBU ! I L#+!T# "# &O$SUMUL "# SUBST!$T# ,SI'O!&TI*#


Abuzul se defineste prin: Consumul oricarei substante psihoactive ilicite indiferent de cantitate si frecventa+ &aca substanta este legala sau medicamentoasa atunci abu ul este utili area e#cesiva in scopul obtinerii placerii+ Absenta tolerantei si sevra!ului+ "tili area recurenta a substantei avand ca re ultat neindeplinirea obligatiilor ma!ore (la scoala, locul de munca, familie)+ "tili area recurenta a substantei in situatii cu potential de periculo itate (e#. sofatul)+ Consecinte legale+ Continuarea utili arii substantei in pofida problemelor de natura personala si sociala.

Dependenta se manifesta prin: 0imptomele tolerantei (nevoia acuta de a creste do ele pentru a atinge efectul subiectiv al into#icatiei si)sau efect diminuat la administrarea aceleiasi cantitati de substanta)+ 0imptomele sevra!ului (apare la oprirea sau diminuarea consumului si dispare cand substanta este readministrata)+ &orinta compulsiva de a utili a substante+ &ificultatea de a controla consumul+ Comportament de cautare a substantei+ &orinta permanenta si incercari nereusite de a abandona consumul+ Abandonarea sau reducerea semnificativa a activitatilor ocupationale, sociale si recreationale+ Continuarea utili arii substantei in pofida recunoasterii de catre individ a problemelor somatice si psihice pe care aceasta i le provoaca sau i le e#acerbea a. Dependenta: fi ica - caracteri ata prin simptome ale tolerantei si sevra!ului psihica - este nevoia de a mentine sau de a regasi sen atia de placere, de bine prin consumul substantei sau de a evita sen atia de rau psihic atunci cand nu mai consuma substanta respectiva 'nto#icatia acuta este un sindrom reversibil specific caracteri at de ingestia recenta a unei cantitati de substanta suficiente pentru a produce modificari comportamentale maladaptative acute. ,fectele somatice si psihice dispar odata cu eliminarea substantei, recuperarea fiind completa, e#ceptand situatiile in care au aparut le iuni ale tesuturilor sau alte complicatii. !onsultul psihiatric este recomandat in urmatoarele situatii: dependenta este severa sau e#ista probleme multiple legate de consumul de substanta e#ista comorbiditati (alte afectiuni asociate) medicul generalist considera ca este necesara deto#ifierea persoana a avut numeroase incercari nereusite de a abandona consumul sau a avut e#periente anterioare po itive in tratamentul efectuat intr$un serviciu speciali at pacienta este gravida sau alaptea a Alcoolismul Alcoolul este substanta se abu cea mai larg disponibila si cea mai acceptata cultural. ,#ista mai multe moduri de a consuma alcool* !onsumul social %moderat* = consumul de alcool care nu pune probleme si care poate fi tinut sub control* $ cel mult 1 unitati) i la barbati sau 2 unitati la o oca iecel mult 3 unitate) i la femei sau sub 4 unitati la o oca ie cel mult 3 unitate) i indiferent de se#, dupa varsta de .5 ani !onsumul de risc %periculos*: barbati peste 32 unitati)saptamana sau peste 2 unitati la o oca ie femei peste 6 unitati)saptamana sau peste 4 unitati la o oca ie , unitate alcool %, U* 7 .6 grame alcool pur Aceasta se regaseste cu apro#imatie in* ,U 7 , sticla bere %166 ml* 7 , pahar de vin %.66 ml* 7 06 ml spirtoase Efectele alcoolului Pe termen scurt: somati-e. $ dupa 3$1 ore* sen atie de bine, rela#are musculara, inrosirea fetei, scaderea sen atiei de durere, modificarea apetitului $ dupa 2$7 ore* greata, varsaturi, probleme de mers, accidente, vatamari corporale psi/i-e. $ dupa 3$1 ore* stare de buna dispo itie, scaderea inhibitiilor, cresterea increderii in sine, cresterea dorintei se#uale $ dupa 2$7 ore* deprimare, vorbire si e#primare dificile, probleme de memorie si atentie, confu ie, somnolenta, coma so-iale.

$ dupa 3$1 ore* cei din !ur par mai prietenosi si intri mai usor in relatie cu ei $ dupa 2$7 ore* te certi mai usor, probleme in familie, faci lucruri pe care apoi le regreti (acte violente, condus periculos etc.) Pe termen lung: somati-e* tremuraturi, transpiratii, frisoane mai ales dimineata, boli de stomac (ulcer, gastrita), boli de ficat (steato a hepatica, ciro a, cancer), boli de inima, neuropatie (dureri la nivelul membrelor inferioare, amorteli, mers dificil), scade potenta se#uala psi/i-e* stare de frica, nervo itate, neliniste, agitatie mai ales dimineata, insomnie, cosmaruri, iritabilitate, plans usor, accese de furie sau de tristete, depresie, tentative de suicid, halucinatii (frecvent cu animale - insecte), dementa (atrofie corticala) so-iale* probleme la locul de munca, in familie, pierderi financiare, i olare in societate $piacee %morfina8 heroina*: Into0i-atia a-uta. euforie, inrosirea pielii, prurit tegumentar, mio a, somnolenta, hipotensiune arteriala, bradicardie, bradipnee, scaderea temperaturii corpului Se1ra2ul* an#ietate, cresterea ritmului respirator (tahipnee), transpiratii, lacrimare, rinoree, midria a, piloerectie (pilea de gaina), crampe musculare, tremor An+iolitice si hipnotice: Into0i-atia -u sedati1e* nistagmus, somnolenta, confu ie, atonie marcata cu cadere, mio a, bradipsihie, in final deces Se1ra2ul - in special barbituricele* neliniste, tremor, slabiciune, refle#e osteotendinoase e#agerate, delir, confu ie, halucinatii (terifiante, vi uale si auditive) 0evra!ul la ben odia epine produce un sindrom asemanator dar mai putin sever. !annabis %mari9uana*: 8umatul produce o stare de constiinta asemanatoare visului, in care toate par detasate, suspendate, se modifica perceptia timpului, culorilor si spatiului, stare de bine, de e#altare, tahicardie, in!ectare con!unctivala, uscaciunea gurii, bradipsihie. 0imptomele schi ofrenice sunt accentuate de mari!uana chiar si la cei care fac tratament cu antipsihotice. !ocaina: 'n!ectarea intravenoasa sau fumatul determina* hiperstimulare,vigilenta, euforie, sen atie de putere si competenta, tahicardie, hipertensiune arteriala,midria a, insomnie, nervo itate, halucinatii, idei paranoide, comportament agresiv. 0uprado a determina* tremor, convulsii, delir, chiar deces prin tulburari de ritm cardiac si insuficienta cardiaca. Pri area repetata poate determina perforarea septului na al. Amfetaminele: Abu ul determina* e#citatie, grandomanie, urmate de oboseala e#cesiva si somnolenta, psiho a paranoida. :alucinogene %L)D8 psilocibina8 mescalina*: Consumul determina* stare de e#citatie a sistemului nervos central, modificari de perceptie, modificari de dispo itie (euforie, rar depresie), ilu ii vi uale, an#ietate. )olventi volatili %hidrocarburi aromatice8 cetone8 eter8 cloroform etc-*: Provoaca* ameteala, somnolenta, vorbire ininteligibila, mers nesigur, impulsivitate, iritabilitate, ilu ii, halucinatii, idei delirante, labilitate emotionala.