PEDAGOGIE CURS NR.

4 Sisteme de educatie Avand ca punct de plecare varietatea situatiilor de invatare,gradul diferit de intentionalitate actionala al acestora si distinctia dintre actiunile si influentele educative, educatiase poate obiectiva n trei ipostaze principale: educatia formal, educatia nonformal i educatia spontan sau informal .EEdduuccaatiaaf f oorrmmaall Educatia formal se refer la ansamblul actiunilor sistematice i organizate, elaborate i desfurate n cadrul unor institutii de nvtmnt specializate (coal, universitate, etc.) nscopul formrii personalittii umane. n acest conte!t educatia i instruirea sunt e!plicite, desfurate n virtutea atingerii unor obiective clar formulate iar procesul educativ se caracterizeaz prin intensitate, concentrare a informatiilor i continuitate). "regtirea elevilor este elaborat n mod contienti ealonat, fiind asigurat de un corp de specialiti anume pregtiti n acest sens. #nformatiile transmise sunt atent selectate i structurate, caracterizndu$se prin e!actitate i unor abilitti i deprinderi necesare integrrii individului n societate.Educatia formal este puternic e!pus e!igentelor si comandamentelor sociale iar rezultatele actiunii educative sunt supuse unei activitti evaluative realizat n modalitti i dup criterii riguros stabilite (%uco, &'''). Avanta(ele principale ale educatiei formale sunt reprezentate de posibilitatea realizriiunei evaluri individualizate de tip formativ i dezvoltarea sistematic a deprinderilor de munc intelectualale celui care se educ Educatia formal prezint i anumite dezavanta(e sau inconveniente dintre care amintim: centrarea e!cesiv pe realizarea competentelor prevazute de programa colar i restrngerea liberttii de actiune a elevului, fapt ce poate conduce aparitia dezinteresului, plictiselii sau monotoniei. EEdduuccaatiiaan noonnf f oorrmmaall a Educatia nonformal include un ansamblu de actiuni i influente educative, structurate,organizate i institutionalizate, dar desfurate n afara sistemului de nvt mnt. Educatia nonformal include astfel multiple activitti de educatiei instruire e!tracolare, actiunile situate n acest conte!t caracterizndu$se printr$o mai mare varietate i fle!ibilitate, oferind o mai bun posibilitate de pliere pe interesele i abilitile i optiunile particulare ale elevilor.Educatia nonformal are n structura sa dou tipuri de activitti: )activitti parascolare (de perfec*ionare, reciclare, etc.)+ )activitti pericolare (vizite la muzeu, e!cursii, cluburi, cercuritiintifice, vizionri de filme)+ Educatia nonformal permite lrgirea orizontului cultural, mbogtirea cunotintelor din anumite domenii, dezvoltarea unor aptitudini i interese speciale etc. Educatia nonformal prezint avanta(ul unui spatiu instructiv$educativ mult mai fle!ibil dect cel strict colar oferind astfel individului o mai mare libertate de actiune, permtnd o mai bun selectare a informatiilor resimtite ca necesare de cre cei care se instruiesc.,ezavanta(ul ma(or al educatiei nonformale este legat de absenta unor demersuri evaluative sistematice, fapt care n absenta unei autoevaluri riguroase i obiective poate conduce laserioase rmneri n urm ale beneficiarilor acestei forme de educatie. ,in acest motiv se recomando alternant (udicoas a educatiei nonformale cu cea formal. .

&

EEdduuccaa t iaai innf f oorrmmaall Educatia informal se refer la totalitateainfluentelor educative neorganizate, nesistematice i nesubordonate unor finalitti educationale e!plicite. Educatia informal include astfel totalitatea informatiilor ve-iculate n conte!tul situatiilor cotidiene cu care este confruntat individul, informatii ce nu sunt selectate, prelucrate pedagogic sau transmise n conformitate cuprincipiile de organizarei desfurare a procesului instructiv$educativ.#nformatiilei cunotintele transmise n conte!tul educatei informale sunt informatii aleatorii, neselectate nfunctie de valoarea lor euristic i ac-izitionate de cele mai multe ori involuntar n mpre(urrile particulare ale e!istentei cotidiene a individului (mass$media, discutiiocazionale, etc.)."recizm faptul c educatia formal este aceea care, n ultim instant, organizeaz istructureaza sistemul cognitiv, aptitudinal i atitudinal al individului de o manier care s permit receptivitatea fat de informatiile i valorile ve-iculate prin intermediul educatie inonformale sau informale.%u toate acestea educatia informal nu$i pierde importanta valoarea,tiut fiind faptul c aceast form a educatiei oferindividului o mai mare libertate de actiune i posibilitatea de a gestiona procesul de formare al propriei personalitti. %oordonareai integrarea celor trei ipostaze ale educatiei, ipostaze ntre care e!ist certe raporturi de complementaritate, este o problem e!trem de dificil i comple!.%um fiecare tip de educatie are propria sa manierde actiune i propria functionalitate, este necesar asigurarea unui spatiu instructiv$educativ la nivelul cruia cele tre iforme de educatie trebuie s se spri(ine i s se potenteze reciproc. Tipuri ale comunicarii %omunicarea este un element esential al vietii sociale . .rice activitate desfasurata in comun presupune sc-imbul de informatii , adica procese si relatii de comunicare. /enomen e!trem de comple! , daca avem in vedere diversitatea codurilor , canalelor , situatiilor si modalitatilor in care se produce , comunicarea umana beneficiaza de tipologii diverse. #n functie de numarul participantilor si tipul de relatie dintre acestia sunt delimitate urmatoarele tipurri de comunicare (0.,inu , &''1)+ (a) Comunicarea intrapersonala in care emitatorul si receptorul sunt una si aceeasi persoana. ,ialogul pe care$l purtam cu noi insine , cu sau fara cuvinte ,reprezinta un autentic proces de comunicare. (b) Comunicarea interpersonala diadica presupune dialogul direct dintre doua persoane. Acest tip de comunicare pune cel mai bine in evidenta o dimensiune fundamentala a fiintei umane : nevoia de altul+ (c) Comunicarea de grup este o alta ipostaza a comunicarii interpersonale , care presupune mai mult de doi partecipanti. 2ipica pentru acesta forma de comunicare este comunicare in grupul mic in care membrii se afla in contact direct , fata in fata , ceea ce permite flu!ul liber al informatiilor . (d) Comunicarea publica implica prezenta unui emitator unic iar receptorul sau auditoriul este un public larg, aflat in relative directa cu emitatorul (prelegeri , conferinte, comunicari stiintifice, rapoarte) + (e) Comunicarea de masa se refera la situatia in care informatia este transmisa unui public de mare amplitudine prin canale de transmisie speciale , precum presa, televiziunea, radioul, cinematograful. Acest tip de comunicare se caracterizeaza printr$o slaba prezenta a feed$bac3$ ului.

5uand in considerare finalitatea actului de comunicare , 6.7a(onc (&'81) distinge trei tipuri de comunicare+ (a) Comunicarea accidentala (intamplatoare ) in care emitatorul transmite informatii altuia fara a avea intentia de a o face si c-iar fara sa$si dea seama + (b) Comunicarea subiectiva prin intermediul careia emitatorul e!prima direct (verbal sau nonverbal) starea sa emotionala dintr$o nevoie de e!primare sau de descarcare in urma acumularii unor tensioni psi-ice. Elevul care face creta bucati in timp ce este ascultat la matematica isi descarca astfel emotiva acumulata+ (c) Comunicarea instrumentala urmareste in mod intentionat si vadit un scop precis, cauta sa produca anumite efecte aspra receptorului si este capabila sase modifice in functie de reactiile partenerilor pentru a$si atinge telul. ,e o atentie aparte in analiza comunicarii umane se bucura tipologia ce are la baza instrumentul cu a(utorul caruia se codifica informatia si canalul de transmitere a mesa(ului astfel rezultat. ,in acest punct de vedere distingem : (a) Comunicarea verbala este comunicarea realizata prin cuvinte . Alegerea cuvintelor , dispunerea lor in propozitii si in fraze cu scopul constructiei mesa(ului sunt elemente foarte importante ale comunicarii verbale pentru ca puterea cuvantului poate fi imensa atat in te!tele scrise , dar mai ales in comunicarea orala. (b) Comunicarea paraverbala este realizata prin elemente ce insotesc cuvantul si vorbirea in general : caracteristicile vocii, paricularitatile vorbirii , accent , intonatie , pauza, ritmul si debitul vorbirii, intensitatea rostirii. %-iar si tacerea in doze bine masurate si in anumite conte!te pragmatice , poate transmite diferite semnificatii (%ucos, &''8). "araverbalul nu poate esista decat concomitent cu e!primarea verbala. E leste elementul care da e!presivitate vorbirii. "araverbalul are darul de a personaliza actul comunicarii. 2onul vocii, ritmul vorbirii , intonatia pot transmite informatii despre starea afectiva a emitatorului , despre atitudinile ori gradul de siguranta in raport cu ceea ce se spune. %ercetatorii au constatat ca indicii paraverbali pot servi foarte bine pentru distingerea unor emotii precum teama, dezgustul , admiratia , amuzamentul, iubirea. (c) Comunicarea nonverbala este acea forma de comunicare in care transmisia mesa(ului se realizeaza prin alte mi(loace decat cuvantul . 9oluntar sau involuntar , noi comunicam si prin : e!presia fetii , privire, gesturi, pozitia corpului, pro!imitatea, contactul corporal, infatisarea fizica, imbracaminte . %ercetarile au aratat ca intr$o conversatie aspra unor probleme personale , subiectii se privesc intre ei intre 8:;si 1:;din timpul total al conversatiei. ,upa 0.Arg<le, contactul vizual are functii importante in comunicare : reglarea flu!ului conversatiei, furnizarea de feed$bac3 vorbitorului despre ceea ce a comunicat , e!primarea emotiilor si informarea ambilor partecipanti despre natura relatiilor lor. %omponentele nonverbale , direct perceptibile de catre interlocutor in relatia de comunicare , sunt decodificate si intelese mult mai rapid decat mesa(ul verbal. %omunicarea nonverbala are rolul de a sustine comunicarea verbala . Ansamblul elementelor paraverbale si nonverbale este denumit metacomunicare . 0etacomunicarea este foarte importanta deoarece ascultatorul este tentat sa preia intalesul , semnificatia mesa(ului mai degrada din metacomunicare decat din cuvintela auzite. . cercetare realizata de Arg<le, Al3ema si =ilmour a aratat ca oamenii reactioneaza cu o probabilitate de cinci ori mai mare la indicii nonverbali si paraverbali decat la cei verbali. ,aca mesa(ul nonverbal si paraverbal il contrazice pe cel verbal (cu mar fi un mesa( ostil transmis intr$ o maniera prietenoasa), subiectii au tendina de a ignora cuvintele tinand seama doar de mesa(ul nonverbal si cel paraverbal. >

Aspecte ver ale si nonver ale ale comportamentelor asertive! a"resive si pasive #$edell si %enno&! '(()* Asertivitatea , agresivitatea si pasivitatea reprezinta forme diferite de manifestare in relatiile interpersonale , fiecare dintre acestea e!primandu$se verbal si nonverbal intr$o maniera specifica. %unoasterea lor reprezinta o prima conditie a dezvoltarii capacitatii de autocontrol in situatiile sociale. a) Aspecte ver ale Comportament asertiv $comportament verbal ce reflecta decizia de a tine cont de dorintele celorlalti concomitent cu promovarea dorintelor proprii."oate sa implice compromisul , decizia unei parti de a sacrifica partila dorintele, proiectele sale , astfel incat ambele parti sa aiba un anumit beneficiu+ $ comportament verbal , care e!prima direct dorintele , asteptarile si sentimentele. $comportament verbal socialmente adecvat. Comportament agresiv $ comportament verbal ce reflecta decizia de a nu tine cont de dorintele celorlalti , concomitent cu tendinata de a$si impune dorintele si proiectele proprii + nu ia deloc in calcul compromisul+ $ cel mai adesea nu implica o e!primare directa a dorintelor , asteptarilor si sentimentelor. $comportamentul verbal este frecvent inadecvat din punct de vedere social+ Comportament pasiv $ comportament verbal ce esprima decizia de a nu tine cont de dorintele personale concomitent cu permisiunea acordata celorlalti sa$si promoveze dorintele si proiectele+ $implica fie (a) incapacitatea de a e!prima dorintele, asteptarile si sentimentale, fie (b) e!primarea indirecta a acestora , fapt ce poate sa determine comunicarea lor intr$o maniera defensiva, parca cerand scuze ori la minimizarea importantei lor. #nteractiunile sociale presupun nu numai manifestari verbale , ci si nonverbale. %unoastem cu totii cat de important este cum spunem ceea ce spunem . #ndicatorii nonverbali ai comportamentului care completeaza continutul verbal al mesa(elor trasmise includ : contactul vizual, distanta dintre parti , postura corpului, gesturile mainilor, e!presiile faciale, miscarile corpului si aspecte ale vocii (tonul ,volumul intonatia etc.) * Aspecte nonver ale Comportamentul asertiv $contact vizual : direct fara a fi!a interlocutorul. $postura : cu fata orientate spre interlocutor sau asezat oblic , pastrand o pozitie asimetrica + bratele si picioarele rela!ate + corpul poate fi inclinat usor spre interlocutor. $gestica : rela!ata , miscari calme ce accentueaza comunicarea verbala + $distanta :mentinerea unei distante adecvate conversatiei, apro!imativ :,?$&m + $latenta : raspunsuri formulate fara ezitare dupa ce interlocutorul a terminat de vorbit+ $vocea : volum suficient fara a fi prea ridicata +bine modulata , viteza normala Comportament agresiv $contact vizual : fara e!presie , strans, rece, care fi!eaza interlocutorul + $postura : rigida, incordata corp tensionat , picioare departate , pozitie asimetrica+ $gestica : maini inclestate sau pe solduri + gesturi abrupte sau largi + gesturi directive+ $distanta : mai mica decat :.? m @

$ latenta + foarte scurta , intreruperi frecvente+ $voce : foarte ridicata , ritm rapid+

A ilitati de autoe&primare A+irmatiile de tipul ,eu simt-. #n loc sa ne certam sau sa devenim defensivi , putem sa ne e!teriorizam sentimentele utilizand afirmatii de tipul Aeu ma simt nervos, suparat, deprimat etc.B "rin intermediul unor afirmatii de acest gen , pot fi e!primate urmatoarele tipuri de stari afective (Curns, &'D'). a) sentimente negative: A0a simt criticat + 0a simt suparat + 0a simt neinteles + 0a simt constrans etcB b) sentimente care e!prima vulnerabilitatea : A 0a simt trist + 0a simt respins + 0a simt neinteles + 0a simt constrans etcB c) dorinte si aspiratii : AAs dori sa plecam impreuna o perioda mai lunga + As vrea sa rezolvam aceasta probleme si sa ne simtim mai aproape unul de celalalt + As dori ca tu sa intelegi punctul meu de vedere etc B Afirmatiile de tipul Aeu simt B sunt opuse celor care incep cu Atu E.ma enervezi + tu nu ai dreptul sa spui acest lucru + tu gresestiE.B, pentru ca acestea cuprind in sine critica si blamarea celuilalt , conducand la discutii in contrdictoriu si c-iar la cearta. Abilitatile de ascultare va vor a(uta sa intelegeti sentimentale celorlalti , in timp ce abilitatile de e!primare va vor folosi in dezvaluirea propriilor simtaminte. Fe pare ca este mult mai simplu sa adresam vorbe grele unei persoane care ne$a suparat decat sa$i spunem : A0a simt ranit de ceea ce mi$ai spus .Gai mai bine sa discutam problema impreuna.B /olositi$l pe EH cel de pozitionare si responsabilizare+ !!Eu imi asum intreaga responsabilitate pentru ceea ce spun, imi exprim emotiile, resentimantele mele, dezamagirile mele, suferintele mele, imi impartasesc dorintele si nevoile , imi spun parerea caci sunt singura fiinta pe care o cunosc (sau ar trebui sa o cunosc) si despre care pot vorbi.,, /otive care ii impiedica pe oameni sa comunice in mod adecvat unii cu altii '0 atitudini care ne impiedica sa ne e&primam sentimentale &.1o ia de con+licte Fubiectul se teme de conflicte sau de sentimentale de ostilitate e!primate de alte persoane. El crede ca oamenii care au relatiti bune unii cu altii nu se cearta niciodata . ,e asemenea , traieste cu impresia ca persoanele apropiate se vor simti lezate si nu vor putea suporta sa auda ceea ce simtim sau gandim. Curns (&'D'), denumeste acest fenomen Apolitica strutului B pentru ca persoana isi ascunde capul in nisip in loc sa rezolve in mod desc-is problemele care apar in relatiile cu ceilalti. 4.Per+ectionismul emotional "ersoana considera ca nu trebuie sa traiasca emotii negative ca mania, gelozia, depresia, sau an!ietatea . Ea isi impume sa fie totdeauna rationala si cu un control perfect asupra emotiilor sale , temandu$se ca nu cumva sa fie perceputa ca slaba si vulnerabila. ?

Fubiectul este convins de faptul ca oamenii il vor privi de sus daca vor afla ce simte cu adevarat. >.Teama de de2apro are si respin"ere #ndividul este atat de ingrozit la gandul ca va fi respins si ca va sfarsi in singuratate incat isi in-iba total sentimentale, acceptand c-iar ca ceilalti sa abuzeze de el. El simte nevosa e!agerata de a face pe plac celotlalti si de a veni in intampinarea dorintelor acestora. Fubiectul se teme ca oamenii nu il vor agreea daca isi va e!prima propriile idei si sentimente. @. A"resivitatea pasiva Fubiectul isi reprima sentimentale de frustrare si ostilitate in loc sa le e!prime in mod desc-is. #n relatiile cu ceilalti se refugiaza in tacere , incercand sa$i faca sa se simta vinovati , in loc sa$si impartaseasca sentimentale. ?. %ipsa de speranta "ersoana este convinsa de faptul ca relatiile sale interpersonale nu se pot imbunatati , indiferent ce ar face , asa ca renunta sa mai faca vreo tentativa. ,e asemenea , subiectul crede ca a incercat totul si ca nimic nu a dat rezultate sau ca partenerul sau este prea incapatanat si prea insensibil pentru a se putea sc-imba. Aceste convingeri actioneaza ca o profetie autoimplinita.,e indata ce subiectul renunta , lucrurile raman nesc-imbate si acesta a(unge la concluzia ca situatia este intradevar lipsita de speranta. 8. Nivelul sca2ut al autostimei Fubiectul considera can u are dreptul sa$si esprime sentimentale sau sa le ceara celorlalti anumite lucruri . El isi inc-ipuie ca trebuie totodeauna sa$i multumeasca pe ceilalti si sa vina in intampinarea dorintelor sale. 1.Spontaneitatea "ersoana considera ca are drteptul sa spuna tot ce gandeste sau ce simte atunci cand este suparata. Ea este de parere ca orice modificare in stilul sau de comunicare este ridicola si pare falsa. D, ,Citirea "andurilor. Fubiectul crede ca ceilalti trebuie sa stie ce simte si ce doreste el, fara a fi necesar sa$si e!prime in mod desc-is sentimentele si dorintele . Aceasta atitudine ii confera o scuza pentru faptul ca isi ascunde sentimentale si nutreste resentimente intrucat celorlalti pare sa nu le pese de ceea ce simte el. '. Tendinta spre martiri2are #ndividul se teme sa recunoasca faptul ca este suparat deoarece nu vrea sa dea nimanui satisfactia de a afla ca l$a ranit . El e foarte mandru de capacitatea sa de a$si controla sentimentale si de a suferi in tacere. &:. Nevoia de a re2olva pro lemele Atunci cand avem un conflict cu cineva , facem tot felul de incercari de a rezolva problema , in loc sa ne impartasim in mod desc-is sentimentale si sa ascultam ceea ce simte cealalta persoana.

Atitudini care ne impiedica sa3i ascultam pe altii #$urns! '(4(* &.%onvingerea ca dreptatea este de partea noastra Fubiectul isi inc-ipuie ca numai el are dreptate si ca cealalta persoana se inseala .El este preocupat sa dovedeasca (ustetea propriului punct de vederein loc sa:si e!prime propriile sentimente de ostilotate in mod desc-is si sa incerce sa inteleaga ce simte sau gandeste interlocutorul sau. 4.Clamarea #ndividul este convins ca probleme a fost generata de greseala celeilalte persoane.Aceasta il face sa se simta total nevinovat si ii confera dreptul de a$l blama pe celalalt . >. Ievoia de victimizare #ndividul isi Aplange de milaBsi considera ca ceilalti il trateaza in mod nedrept datorita egoismului si lipsei lor de sensibilitate . #ncapatanarea de a nu intreprinde nimic pentru a ameliora situatia lasa celorlalti impresia ca subiectul in cauza se complace in postura de martir . @.Fcoaterea din cauza "ersoana nu$si poate imagina ca a contribuit in vreun fel la crearea problemei survenite , pentru ca nu sesizeaza impactul comportamentului sau asupra celorlalti . ,e pilda sotia se plange de faptul ca sotul este dogmatic , incapatanat si nu asculta ceea ce Ji spune ea, fara sa$si dea seama ca es insasi il contrazice ori de cate ori incearca sa emita o parere. ?.,efensivitatea Fubiectului ii este atat de teama de critica incat nu supotra sa auda nimic negativ sau dezagreabil.#n loc sa asculte si sa identifice ce este adevarat in spusele celuilalt, el invoca argumente pentru a se apara. 8.Gipersensibilitatea la constrangere "ersoana se teme sa cedeze sau sa fie condusa. #ntrucat ceilalti oameni ii par e!cesiv de dominatori , considera ca trebuie sa reziste cu orice pret tendintelor acestora de a o influenta in vreun fel. 1.Folicitari e!agerate fata de ceilalti "ersoana se crede indreptatita sa beneficieze de un tratament special din partea celorlalti si se simte frustrata atunci cand nu este tratata asa cum s$a asteptat. #n loc sa incerce sa inteleaga ce$i determina pe cei din (ur sa procedeze astfel subiectul considera ca acestia nu sunt rezonabili si ca nu au dreptul sa se poarte ca arare. D.Egoismul Fubiectul doreste un amunit lucru , intr$un anumit moment si face crize de nervi daca nu$l obtine. El nu este interesat de ceea ce cred sau simt altii. '.Ieincrederea #ndividul se incon(oara de un zid, de teama ca , daca va asculta si va cauta sa inteleaga ce simt si gandesc ceilalti , acestia vor profita de el. &:.Ievoia compulsiva de a oferi a(utor. Fubiectul simte nevoia sa$i a(ute pe ceilalti , desi acestia nu doresc decat sa fie ascultati.Atunci cand prietenii sau membri de familie se plang ca se simt rau , subiectul le da tot felul de indicatii in legatura cu ce trebuie sa faca. #n loc sa aprecieze acest lucru , cei care au primit sfaturile se simt agasati si continua sa planga , ambele parti implicate simtindu$se frustrate.

CO/UNICAREA 5N ACTI6ITATEA DIDACTIC7 KA comunica nseamn a intra n orc-estrB, afirma =regor<Cateson, oferind o definitie a comunicrii pe ct de simpl, pe attde profund. %u alte cuvinte, comunicarea nu este posibil dac neaflm n disonant iar muzica noastr nu se armonizeaz cupartiturile celorlalti i cu codurile n vigoare. A intra n orc-estr presupune cunoaterea i respectarea unui cod, implicarea ntr$orelaLie compatibil cu mi(loacele de comunicare, cu canalele i retelele disponibile. 0etafora orc-estrei a fost lansat de teoreticienii Mcolii de la "alo Alto care au elaborat o nou paradigm a comunicrii $paradigma interactionist $ ntemeiat pe teoria psi-osociologic asupra comunicrii. "rin aceasta, ei ncearc s analizeze, s e!plice i s interpreteze nu doar variabile luate separat, ci o situatie global de interactiune."lasat n conte!tul e!igentelor actuale ale educatiei iale comunicrii educationale, ideea comutrii accentului pe relatie n raport cu continutul mesa(ului ne conduce ctre finalittile educatiei europene actuale care, fr a negli(a latura de continut acomunicrii, subliniaz necesitatea formrii i dezvoltrii relat iilorinterumane dintre statele Kbtrnului continent.B %a atare,comunicativitatea ca disponibilitate i aptitudine a omului ctresc-imbul informational se constituie ntr$una dintre cele mai eficiente modalitti de cunoatere uman. Aceasta se petrece nconte!tul creterii continue a nevoii de informare a subiectulu iuman, a cererii din ce n ce mai diversificate de pe piata muncii,conte!t n care mediile comunicationale au cunoscut o amploare fr precedent. /irete, au sporit i sarcinile educatiei privind selectarea, prelucrarea, transmiterea i evaluarea informatiei dup criteriile fle!ibilittii, continuittii i coerentei. n acelai timp,educatia este c-emat azi s readuc procesul comunicrii ctre ntelesul cel dinti (comuniune) i ctre principalul beneficiar(omul), prin statornicirea unei relatii de sc-imb ce presupuneparticiparea la toate nivelurile. Altminteri, avertizeaz 6aoul "antanella (&''8) K...toti aspir s vorbeasc, s dialog-eze ntr$olume zguduit de comunicarea multimedia, dar care n mod parado!al, instaureaz o tcere impersonal. 2otul se petrece ca i cum nu s$ar comunica esenLialulB (apud. 5. Ezec-il, 4::4). #at dece, studii i cercetri recente dezvoltate n domeniul psi-ologieisociale pun n evidenL rolul comunicrii asertive n optimizarearelaLiilor de intercunoatere, n prevenirea i rezolvarea situaLiilorconflictuale, n dezvoltarea i modelarea personalitLii umane(Arg<le, &''D+ Cban, A., 4::>+ ,umitriu, %., &'''+ 4::8, Ftoica$%onstantin, 4::@) Comunicarea educational8 9i comunicarea didactic8 n literatura de specialitate se opereaz distinctia dintre comunicarea educational (realizat att n cadrul educatiei formale, ct i non$formale i informale) i comunicarea didactic (desfurat n cadrul procesului de nvtmnt, n mod organizat,de ctre persoane cu o pregtire special care transmit cunotinte,formeaz deprinderi i atitudini, initiaz activitti n vederea educrii generatiei tinere $ =-. ,umitriu, &''D+ ,. Flvstru,4::@). Particularitti %omunicarea didactic are mai multecaracteristici, care odeosebesc de alte forme ale comunicrii interumane: *este un act intentionat, viznd sc-imbri n domeniul cognitiv,afectiv, comportamental al elevului+ *se desfoar ntr$un cadru organizat, dup anumite principiide eficient educational+ *n general, se desfoar n institutii specializate (coal,universitate)+ *eficienta comunicrii trebuie supus evalurii n raport cu un ideal prestabilit. *se desfoar ntre doi sau mai multi agenti: profesor i elevi,avnd ca scop comun instruirea acestora, folosind comunicarea verbal, scris, non$verbal, paraverbal, darmai ales forma combinat+ *mesa(ul didactic este conceput, selectionat, organizat i structurat logic de ctre profesor, prin raportarea la obiective didactice precise+ D

*stilul didactic al comunicrii este determinat de conceptia didactic a profesorului i de structura personalittii sale *mesa(ul didactic (repertoriul) are o dimensiune e!plicativ$demonstrativ i este transmis elevilor folosind strategiididactice adecvate dezvoltrii intelectuale a acestora inivelului de cunotinLe dobndite+ *comunicarea se regleaz i autoregleaz cu a(utorul unor retroactiuni, nlturnd bloca(ele care pot apare pe parcurs. Functii: #n cadrul interactiunii profesor$elev, comunicarea psi-opedagogic ndeplineste mai multe functii: *functia informativ,de transmitere a mesa(ului didactic i educativ+ *functia formativ,de stimulare a gndirii, imaginatiei,motivatiei elevilor+ *functia educativ, de transmitere a valorilor socio$morale, de e!ersare i formare a conduitelor civice, de realizare acoeziunii grupurilor colare+ *functia de evaluare i reglarea procesului de predare $ nvtare+ *functia de rezolvare a problemelor educationale i a conflictelor colare. n situatia didactic, comunicarea interpersonal dintre profesor$elev ndeplinete urmtoarele functii psi-osociale+ )de a mentine unitatea i integritatea grupului educational+ )de a realiza obiectivele pedagogice proiectate+ )de a asigura coordonarea actiunilor individuale n grupul colar+ )de a distribui adecvat informatii i sarcini de nvtare+ )de a evalua efectele diferitelor tipuri de mesa(e asupra organizarii si functionarii activitatii grupului clasa, etc %onditii ale comunicrii didactice eficiente: a. pentru profesor: o claritatea mesa(elor o precizia acestora o utilizarea unui limba( adecvat si accesibil elevilor o transmiterea unui continut (mesa( didactic) corect d. p.d.v stiintific o structurarea logic a mesa(elor transmise o forma atractiv, interesant de prezentare acontinutului instruirii o asigurarea unui climat adecvat comunicrii o capacitatea de ascultare a elevilor, de acordare aliberttii de e!primare. b. pentru elevi: o capacitate de concentrare (pentru a putea recept ai intelege mesa(ul profesorului)+ o s posede cunotintele anterioare necesare nvtrii ce urmeaz+ o s fie motivati pentru a nvta+ o s cunoasc limba(ele utilizate (de profesor sau de calculator) . Bariere in comunicarea didactica %omunicarea poate fi perturbat de o serie de factori care se interpun ntre semnificatia intentionat i cea perceput+ ei pot viza oricare dintre componentele comunicarii: emitator, mesa(,canal, receptor, sau de interactiunea lor.,intre acetia cei mai importanti sunt : &. Efectele de statut J adesea, statutul prea nalt al emitatorului n raport cu receptorul pot cauza rstalmciri ale mesa(ului de ctre acesta din urm+ '

4. "robleme semantice J specialitii au tendinta s foloseasc un limba( profesional, creznd c i ceilalti i pot ntelege+ >. ,istorsiuni perceptive J cnd receptorul are o imagine despre sine nerealist i este lipsit de desc-idere n comunicare,neputndu$i ntelege pe ceilalti n mod adecvat+ @. ,iferente culturale J persoane provenite din medii culturale cu valori, obiceiuri si simboluri diferite. ?. Alegerea greit a canalelor sau a momentelor+ trebuiealese canalele corecte pentru fiecare informatie, precum i momentul potrivit. 8. 5ungimea e!cesiva a canalelor J o retea organizational complicat duce la o comunicare lent.,intre actorii fizici perturbatori retinem: * iluminatul necorespunzator * zgomote * temperaturi e!cesiv de coborteNridicate * ticuri, elemente ce distrag atentia J telefon, cafea,ceai etc. Factori interni : $implicare pozitiva (e!: #mi place colega, decio ascult)+ $implicare negativa (e!: ea m$a brfit...deci interpreteztot ce spune ca fiind mpotriva mea). $frica $ diferentele de perceptie $ concluzii grbite $lipsa de cunoater $ lipsa de interes a interlocutorului fata de mesa(ulemitatorului $ emotiile puternice pot produce blocarea comunicarii 6eguli pentru eficientizarea comunicrii didactice: * comunicarea clar, desc-is, direct (care previne sau reduce distorsiunea mesa(elor)+ * ncura(area feedbac3$ului din partea elevilor pentru acunoate n ce msur mesa(ele transmise au fost corectreceptionate, ntelese+ *ascultarea atent i ncura(atoare a mesa(elor primite din partea elevilor, concomitent cu efortul de a ntelege e!act sensul acestor mesa(e+ *folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesa(+ *repetarea mesa(elor mai comple!

&:

&&