Despre apararea drepturilor nepatrimoniale precum si despree mijloacele de aparare se face vorbire in Titlul V art.

253 din Noul Cod Civil. Persoana lezata in drepturile sale poate alatura actiunilor de la alin( ! al articolului 253 care prevede" Persoana fizica ale care drepturi nepatrimoniale au fost incalcate sau amenintate poate cere oricand instantei# a!interzicerea savarsirii faptei ilicite$daca aceasta este iminenta% b!incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor$daca aceasta dureaza inca% c!constatarea carcaterului ilicit al faptei savarsite$daca tulburarea pe care a produs&o subzista" si o actiune in despa'ubiri$sau$pe aceasta din urma o poate intenta separat ori in cadrul procesului penal$atunci cand fapta constituie o infractiune. (ceste masuri se vor lua la initiativa reclamantului si$evident$pot fi &daca instanta le autorizeaza&altele decat cele pe care judecatorul le ia din oficiu in rezolvarea actiunilor mentionate.Trebuie sa se deosebeasca )repararea prejudiciului cauzat )(prevazuta in art 253 alin(3! lit b!de )despa'ubirile sau$ dupa caz$o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul c*iar nepatrimonial ce a fost cauzat (+! art.253 alin(,!. Din lectura te-tului mentionat (art.253 alin(,!! )De asemenea $persoana prejudiciata poate cere despa'ubiri sau$dupa caz$ o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul $c*iar nepatrimonial$care i&a fost cauzat$daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile..n aceste cazuri$dreptul la actiune este supus prescriptiei e-tinctive."$ rezulta ca pe lan'a cele trei actiuni de aparare$reclamantul poate intenta$dupa caz$ inca doua actiuni reparatorii$si anume#in repararea prejudiciului patrimonial suferit% pe de o parte$si in repararea prejudiciului moral(dauna morala!$pe de alta parte. .n ceea ce ne intereseaza in cazul de fata $ vom face vorbire de prejudiciul nepatrimonial(e-trapatrimonial sau moral!./n astfel de prejudiciu presupune ca victima sa fi resimtit efectiv o suferinta morala sau fizica.0epararea acestui prejudiciu nu constituie o compensare economica a unei valori patrimoniale$ci repararea satisfacatoare a lezarii unui drept fundamental al personalitatii..1valuarea sa va consta in stabilirea unor indemnizatii compensatorii menite sa atenueze suferintele(fizice sau psi*ice! ale victimei..ndemnizatia stabilita trebuie sa fie ec*itabila si nu trebuie sa apara ca derizorie victimei%uneori asa&zisele despa'ubiri pentru atin'erile aduse onoarei$demnitatii si vietii private sunt cerute simbolic.. Putem lesne constata ca art.253 alin(,! califica sumele de bani care se pot acorda victimei pentru repararea prejudiciului nepatrimonial ca fiind despa'ubiri..1le nu pot sa inlocuiasca o valoare economica cu o alta valoare$ au o alta destinatie si finalitate$aceea de a atenua sau alina suferintele psi*ice si fizice ale victimelor. .n speta de fata$ putem spune ca poate fi admisibila o actiune in despa'ubiri in momentul in care este incalcat un drept nepatrimonial$dar aceste despa'ubiri trebuie evaluate in functie de anumite criterii. /nul din criteriile cele mai importante este 'ravitatea atin'erii suportate de vitima. .n ce priveste prejudiciul moral materializat intr&o suferinta$ el trebuie sa depaseasca masura a ceea ce este normal suportabil%trebuie evaluata 'ravitatea suferintei si nu neaparata 'ravitatea atin'erii$pentru ca o atin'ere 'rava poate sa nu justifice o reparare a prejudiciului moral daca ea nu are drept consecinte decat repercursiuni fizice si psi*ice minore pentru victima2ravitatea unui atare prejudiciu se va aprecia in functie de suferintele fizice si psi*ice$precum si de consecintele ne'ative si implicatiile acestora pe toate planurile vietii personale$familiale si sociale a victimei. Pornind de la acest reper$doctrina de specialitate si practica judiciara au statuat ca aprecierea 'ravitatii prejudiciului moral trebuie faculta in concreto$de la caz la caz$dupa urmatoarele criterii#a!importanta valorii morale lezate pentru persoana vatamata% b!durata mentinerii consecintelor vatamarii pe plan fizic si psi*ic$adica durata prejudiciului%c! intensitatea durerilor fizice si psi*ice%d! repercursiunile prejudiciului pe pl%an social$profesional si personal al victimei. .n aceasta situatie$stabilirea compensatiei banesti se va face de catre judecator ci nu de victima in

functie de 'ravitatea prejudiciului moral.3a acest criteriu m$ai trebuie adau'at si criteriul ec*itatii $ cu valoare orientativa$astfel incat asemenea sume sa nu se transforme in amenzi e-cesive pentru persoanel raspunzatoare si nici in venituri nejustificate pentru victime.

.Drepturile personalitatii fiind drepturi absolute$ orice atin'ere care le&ar fia dusa este pro*ibita si$ ca urmare ilicita. .n prima etapa$ victima trebuie sa dovedeasca faptul ca a suferit o atin'ere a personalitatii $in cea de& a doaua etapa$apartine autorului atin'erii sa aduca dovada unui motiv justificativ(spre e-emplu consimtamantul victiomei! care asa il absolve de raspundere. 3uand in considerarea acestea$ si particularitatile drepturilor personalitatii propriu&zise$e-ista o usurare a probei$simpla atin'ere facand sa se prezume prejudiciul si vinovatia%victima unor astfel de atin'eri nu ar mai trebui sa faca dovada vinovatiei.aceasta fiind prezumata prin atin'erea care a fost adusa dreptului sau.4olutia trebuie sa fie aceasi atat pentru atin'erile vietii private$ cat si pentru atin'erea onoarei$ima'inii sau vocii$ Prejudiciul moral nu poate fi supus aceluiasi re'im probator ca si prejudiciul economic$acesta nu se probeaza ci se constata $fiind supus prezumptiei simple a judecatorului$dedus prin cauzalitate. .n cazul prejudiciilor aduse prin mijloacele presei scrise cum este cazul spetei de fata$instanta judecatoreasca nu poate sa dispuna incetarea $cu titlu provizoriu$a actiunii prejudiciabile decat daca prejudiciile cauzate reclamantului sunt 'rave$daca actiunres nu este in mod evident justificata.