Stresul

Studenta : Budovinschi Marina

Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare.Pornind de la conceptul de stres, menionm c termenul aparine lui Hans Hugo Bruno Selye care consider c stresul se leag de sindromul de adaptare reacia la stress pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului. Hans Selye definete stresul ca ansamblu de reacii al organismului uman fa de aciunea extern a unor ageni cauzali (fizici, chimici, biologici i psihici) constnd n modificri morfofuncionale, cel mai adesea endocrine. n cazul n care agentul stresor are o aciune de durat vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluie stadial.

Caracteristicile stresului
Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale.n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv.

Stadii clinice Primul stadiul este cel al reaciilor de alarm i are dou subetape: 1. faza de oc, cnd pot aprea hipertensiune i hipotermie. 2. faza de contraoc, cnd organismul individului realizeaz o contracarare a simptomelor din faza de oc i are la baz rspunsuri de tip endocrin. Acest stadiu este caracteristic perioadei copilriei cnd rezistena biologic este foarte sczut.Stadiul al doilea este cel de rezisten specific (revenire), cnd dup primul contact cu agentul stresor organismul se adapteaz, comportamentul individului fiind aparent normal, persistnd modificri specifice stadiului anterior, n special de la faza de contraoc. n plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturitii, cnd individul are o rezisten bun, fiind posibil adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu.Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparine btrneii) cnd scad aproape toate resursele adaptative ale organismului.

Stresul Psihic Paul Frasse definete stresul psihic ca totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-i gsesc soluia pe moment. Mihai Golu definete stresul psihic ca stare de tensiune, ncordare sau disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, stare de frustrare (reprimare) a unor trebuine, dorine sau aspiraii. Vulnerabilitatea psihic la stres este constituional sau dobndit. Vulnerabilitatea psihic este o trstur proprie doar anumitor persoane i se manifest prin reacionare uoar, prin stare de stres psihic, la o gam larg de ageni stresori.

Situaii generatoare de stres psihic: 1. existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face fa. 2. semnificaia unui eveniment. 3. angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat. 4. particularitile contextului social. 5. lipsa condiiilor interne. 6. modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului. 7. subsolicitare / suprasolicitare. 8. situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual. 9. criza de timp. 10. izolarea. 11. apariia unui obstacol fizic sau psihic n cale scop care duce la frustrare.

Terapia Stresului Prima etapa a controlului stresului este sa observati ce sau cine va face sa va simtiti stresat si cum reactionati. A doua etapa este sa reduceti stresul. Al treilea element este sa folositi strategii pentru a va ajuta sa reactionati la presiuni intr-un mod constructiv.In perioadele de stres corpul consuma nutrientii mai repede ca de obicei, ceea ce poate duce la deficiente si, in consecinta, la scaderea imunitatii, daca nutrientii nu sunt inlocuiti prin mancare sau prin suplimente.

Mancati regulat si in atmosfera relaxata. Consumati alimente bogate in vitaminele A, B, C si E , flavonoizi, calciu, magneziu, seleniu si acizi grasi esentiali. Reduceti consumul de cofeina si alcool.Mancati mai multe fructe, legume si cereale integrale.Luati un adaos zilnic de multivitamine si multiminerale.

Aromaterapie Folositi uleiuri esentiale relaxante- pentru masaj, in baie sau pentru a inhala dintr-un vaporizator sau de pe o bucata de material. Masati-va sau rugati pe altcineva sa o faca. Folositi un ulei de masaj preparat dintr-un total de 8 picaturi de ulei de levantica, neroli amestecate cu 1 lingura de ulei de migdale dulci sau samburi de struguri.

Trucuri pe care potei s le incercai zilnic

1. Respirai de 3 ori adnc, astfel ncat att inspiraia, ct i expiraia s aib cte 5 secunde. V vei ncetini rata btilor inimii i echilibra hormonii. 2. Cntai melodia preferat. Astfel, vei respira mai din plin i nivelul de oxigen din snge va creste. 3. Stai ct de drept potei. Atunci cnd umerii stau nspre spate, pieptul se "deschide" i putei respira mai uor. 4. Mestecai o gum. Micarea maxilarului vva relaxa i vei simi cum scpai de o parte din stres. 5. Luai o pauz n ceea ce privete gndurile i grijile. Privii poza cuiva drag sau un peisaj frumos i concentrai-v asupra acestor lucruri, uitnd de restul pentru cteva minute. 6. Folosii-v ntregul corp atunci cnd cscai. Inhlai adnc v va ajuta la relaxarea muscular. 7. Dac suntei acas, stai ntini pe pat, cu genunchii ndoii i tlpile pe podea. Rmnei aa cteva minute.

8. Lasa soarele sa fie cel care te invioreaza. Intoarce-ti fata catre o fereastra, inchide ochii si lasa-te desfatat de caldura si lumina naturala pentru cateva minute. 9. Atunci cand stai jos, incordeaza-ti intregul corp pentru 10 secunde, dupa care relaxeaza-te. Te vei simti mai bine apoi. 10. Incearca terapia prin tipete. Atunci cand esti in masina si ai muzica la volum mare sau esti intr-o zona unde nimeni nu trece pe strada, tipa o data si elibereaza-ti sentimentele negative. 11. Cojeste o portocala si inspira aroma ei; iti va oferi o stare de bine. 12. Daca inima iti bate prea tare, asculta o melodie linistitoare, al carui ritm sa iti ajute cordul sa se linisteasca. 13. Spala-te pe dinti. Senzatia de prospetime te va face sa te simti mai plin de energie. 14. Ai grija de o planta. Fie ca ii rupi frunzele uscate, o cureti de praf sau o uzi, aceasta te va ajuta sa te relaxezi. 15. Mananca un bol cu ovaz. Carbohidratii ajuta la producerea serotoninei.

16. Suna-ti un prieten care te va asculta fara sa te judece. Nu numai ca te va ajuta sa te descarci, dar calmul celeilalte persoane te va invalui si pe tine. 17. Planuieste-ti vacanta, chiar daca nu poti pleca in curand. Aceasta activitate te va face sa uiti de probleme si sa te gandesti la ceva placut, crescandu-ti doza de optimism. 18. De cateva ori pe saptamana, renunta la obiceiurile stricte pe care le ai in casa. Lasa-ti sotul sa faca patul si seara uita vasele in chiuveta, fara sa te simti vinovata. 19. Adopta un animal de companie. Acesta iti ofera afectiune si te va determina sa te plimbi zilnic, ceea ce-ti va aduce o sumedenie de beneficii. 20. Foloseste ritualuri care sa te detensioneze, precum sa bei o cana de ceai dimineata, fara graba, sau sa faci o plimbare scurta in fiecare seara ori sa asculti muzica.

"Cine rade la urma, rade mai bine" Rasul poate fi folosit ca terapie alternativa impotriva depresiei. In momentul in care radem in organism se secreta anumiti hormoni, care sunt cunoscuti ca fiind hormonii fericirii. Aceeasi hormoni care se secreta de altfel si in momentul in care noi mancam. Este demonstrat statistic ca oamenii care rad mai mult au mai mult succes in viata.Specialistii spun ca pentru o viata sanatoasa ar trebui sa radem zilnic.Oamenii care rad sunt mai putin stresati si depresia are mult mai putine sanse de a aparea in viata lor.