Bucegii i dezvluie tainele

http://www.andreeatalmazan.ro/2009/04/viitor-cu-cap-de-mort-imagini-din- ucegi/

04 ianuarie 2009

Pentagonul spioneaza cu sateliti (toata lumea stie asta)

Pentagonul are mai multe programe militare secrete si de spionaj geodezic, folosind mai multi sateliti geostationari de inalta tehnologie. !nul dintre ace"tia# care "e azeaza pe tehnologia ionica a undelor de $orma# a reperat in anul 2002 o "tructura aparte intr-o anumita zona a muntilor Bucegi. In primul rand, spatiul gol identificat in interiorul muntelui nu avea corespondenta cu exteriorul, ci incepea direct din interiorul muntelui, la o anumita distanta de panta acestuia. In al doilea rand, avea forma unui tunel foarte regulat care cotea brusc spre centrul muntelui, sub un unghi de 26 de grade. raseul tunelului era perfect plan. %el de-al treilea element a pu" pe ganduri echipa &entagonului. !canarea din satelit a muntelui a evidentiat doua bloca"e ma"ore ale structurii din interiorul solid de piatra care margineau inceputul tunelului si sfarsitul lui si re"pingeau orice tip de "ondare "au analiza# ca "i cum ar $i prote'at ceva in acel loc. #rau bara"e energetice artificiale$ primul era plan, drept ca un zid, ca un perete care bloca accesul in tunel. %l doilea era imens, ca o cupola sau semisfera, care se afla la capatul opus tunelului, aproape de centrul muntelui. (a""ini a recunoscut ca acolo se afla ceva extrem de important si care era foarte bine protejat.

%nsamblul tunel&semisfera se afla intr&un plan paralel cu solul, iar bara"ul semisferic se afla pe verticala ce corespunde stancilor de pe creasta numite 'abele. (e fapt, verticala iesea la aproximativ 40 de metri intre 'abele si !finxul din 'ucegi.

) structura similara in Ira*

)chipa de la &entagon a o "ervat ca ara'ul energetic "emi"$eric are e*act aceea"i $recventa de vi ratie "i aceea"i $orma ca cel dintr-o alta "tructura "u pamanteana $oarte "ecreta pe care ei o de"coperi"era inainte# in apropiere de Bagdad, in Irak. +a scurt timp dupa descoperirea din subsolul Ira*ului s&a declansat razboiul si dupa cateva luni americanii au avut acces, in cel mai mare secret, la zona respectiva, despre care ira*ienii nu stiau absolut nimic. )ricat s&au straduit, nu au reusit sa penetreze zidul energetic, iar intreaga operatiune era tinuta in cel mai mare secret.

recutul misterios al planetei

Massini a mai precizat ca ceea ce se afla acolo avea legatura cu trecutul misterios al planetei dar si cu istoria organizatiei lor. +aptul ca &entagonul a remarcat "imilitudinea datelor de inve"tigare intre "tructura "u terana de langa Bagdad "i cea interioara din muntii Bucegi i-a agitat $oarte mult pe cei din elita ma"onilor. Initial aproape devenise panica generala. &anica era datorita $aptului ca acea"ta "tructura , mult mai mare "i mai comple*a decat cea din -ra. , se afla pe teritoriul Romaniei.

%oreland ace"t $apt cu unele a"pecte re$eritoare la viitorul /omaniei a'ungem la o viziune corecta a motivelor de ingri'orare pe care le au in prezent marii ma"oni. 0ricat de mult ar dori ei "a di"imuleze acea"ta# actiunile "i intentiile lor ne arata cu pri"o"inta contrariul. 0 enigma $oarte mare era $elul in care reu"i"era cei care l-au con"truit "a realizeze "tructura "i golurile direct in interiorul muntelui# $ara nici-o core"pondenta in a$ara lui. (a""ini a furnizat planul corect pentru a ajunge la tunel, asa cum a fost el calculat de specialistii din Pentagon. %ea mai apropiata "trapungere era po"i ila la 10-20 de metri de primul ara' energetic# pe coa"ta muntelui. 3enera ilul a garantat "pri'inul tehnologic ultra "o$i"ticat al armatei 4!5 pentru

realizarea "trapungerii "pre primul ara' energetic. )ra vor a de un di"pozitiv $oarte per$ormant de $orare in mare viteza a rocii care utiliza un 'et de pla"ma puternic "i un camp magnetic rotitor. (a""ini a cerut in"a re"pectarea cu "trictete a "ecretului "i prezenta lui $erma in acel loc in momentul "trapungerii muntelui.

,iarul

6iarul a pu licat un amplu articol de"pre muntii Bucegi "i ciudateniile "emnalate in zona. -ata un e*tra" "emni$icativ: -'usteni. Piscurile muntilor se cufunda in nori. Crucea de pe Caraiman impunge cerul cu semetie. Nimic n-ar prevesti ca linistea seculara a naturii ar putea fi tulburata de evenimente neobisnuite. Traian Trufin stie insa ca totul e doar aparenta. Aici a trait cele mai stranii intamplari. #ste convins ca sub .arpatii nostri exista o alta lume. 'ucegii sunt considerati de catre specialisti un punct energetic foarte puternic . !&au emis ipoteze asupra existentei unor galerii subterane, s&au facut teste radiestezice. .ercetarile au demonstrat ca zona este incarcata energetic mai mult ca oricare alta din /omania. 7raian 7ru$in, muzeograf conservator la Muzeul "Cezar Petrescu" din usteni, publicist si cercetator al fenomenelor stranii la care a fost martor, a incercat sa gaseasca niste explicatii.! -In 0991, timp de doua saptamani, in partea de sud a orasului, oamenii aveau insomnii, indiferent de varsta. 2&am gandit ca sunt emanatii de noxe de la fabrica de hartie. 3ici vorba de asa ceva. #ra ciudat ca, desi nu dormeau, oamenii nu se simteau obositi. "i-au confirmat acest lucru cel putin #$ de persoane!, povesteste muzeograful. %nii localnici au ajuns sa traiasca adevarate stari de euforie. "anifestarile aveau loc numai in timpul noptii. &upa ce au bagat in sperieti tot orasul, au incetat la fel de brusc cum aparusera.! -%poi au inceput cutremurele. Paradoxal, dar acestea n&au putut fi localizate in 'ucegi si nici nu aveau vreo legatura cu sursa seismica din 4rancea. 'eria de cutremure a inceput in ())* si a tinut + ani. ! 'e produceau la ore fixe, la ora #$ si la + noaptea. -n fiecare zi, invariabil. Nu erau insa seisme propriu-zise. 'e manifestau dupa alte legi. Aveau un areal redus, Azuga - usteni - 'inaia. %neori cuprindeau doar un cartier din usteni. 'e auzea din pamant un vuiet, ca si cum s-ar fi prabusit sub picioarele tale tavanul unei grote. Nu apareau nici miscari orizontale, nici verticale!, povesteste raian rufin. A numarat peste ($$ de astfel de miscari seismice.!

-%veam niste casti de radioamator. .eceptionam in ele un program de radio. &ar am observat ca numai in zona usteni. -esind din oras, spre ucuresti sau rasov, nu mai receptionam nimic. Cred ca exista un puternic c/mp energetic in zona care amplifica semnalele radio!, crede raian rufin. % mai observat si alte fenomene bizare. -n 'urul %rucii de pe %araiman apar de"eori aureole ciudate "i chiar holograme. - raian rufin crede ca toate anomaliile din Busteni sunt cauzate de e!istenta unor galerii su"terane in maruntaiele muntilor. #ceste uriase tunele su"terane sunt de natura artificiala si au fost sapate de civilizatii nepamantene. Aici au loc experiente, punctul fierbinte fiind in zona crucii de pe Caraiman. Asa se explica bubuiturile care insotesc cutremurele. 'au receptionarea undelor radio, emise nu din eter, ci din aceste coridoare. Cine produce acele amplificari stranii, in ce scop, cui ii sunt destinate acele comunicari radio bizare, raian rufin nu poate raspunde. 8%onvingerea mea e"te ca e*i"ta in "u teran o alta lume. )*tratere"trii cuno"c totul de"pre lumea de la "upra$ata. 4pectrul lor in$ormational e"te $oarte larg. 9ar nu "tiu ce $el de activitate de"$a"oara acolo "i nici de ce nu vor "a comunicam. &ro a il pentru ca omenirea inca nu e"te pregatita "a inteleaga ni"te lucruri8# conchide geologul. !pera ca fenomenele se vor intensifica si pana la urma vor deveni o cale de comunicare intre cele doua civilizatii. )ricum, e mai mult decat lipsa de explicatii satisfacatoare pe care au oferit&o pana acum oamenii de stiinta.-3izionara 3alentina, femeia oarba din Iasi care poate pune diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii ca un important suvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza comple!ul de la $izeh din 0g1pt, scalda si %fin!ul nostru din Bucegi. -ar subteranele nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din 0gipt. !Acolo e trecutul omenirii. &ar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. 0 cu mult mai demult, tare mult inainte. 4$in*ul din Bucegi e"te ocrotitorul pamantului pe care locuim. (e fapt, in 'ucegi, la !finx vine un suvoi foarte puternic de energie. %tunci cand cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa a"unga sub 2untii 'ucegi, va da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea, va sti ce are de facut. (ar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie de deasupra va slabi-, spune clarvazatoarea care n&a fost niciodata in Bucegi .!

%dio secrete5
-n ultimile zile ale lunii iulie 200: a avut loc $orarea in interiorul muntelui# in"a totul "-a a$lat la var$urile puterii de "tat: adio "ecret; 2asina a forat mai intai dupa o ciudata deviatie a campului magnetic, apoi insa s&a corectat traiectoria. 6aleria semana cu un tunel de metrou, era perfect slefuita si ducea pana la tunelul enigmatic descoperit din satelit. +a capatul apropiat al tunelului se afla o poarta imensa din piatra care se deplasase prin culisare spre stanga. Inaintea acestei porti uriase se afla cele rul ara' energetic. rei oameni din prima echipa de interventie speciala s&au apropiat foarte mult de bara"ul invizibil si l&au atins imprudent, murind pe loc de stop cardiac. 0rice o iect <roca# pla"tic# metal "au lemn= aruncat "pre el "e pre$acea imediat in pra$ $in. (oi generali de la Pentagon si consilierul prezidential american erau acolo. http$77888.roportal.ro7discutii7topic79994&descoperirea&din&bucegi7

2area 6alerie

(a""ini stia cel mai mult despre originea acestei descoperiri si avea cunostinte despre cel putin un element care se gasea in sala cea mare semisferica. &incolo de barajul energetic redutabil, care a cauzat moartea a trei oameni, se afla poarta imensa din roca solida. -n peretele tunelului, in fata portii se afla o zona patrata cu latura de #$ cm perfect finisata pe care era trasat cu precizie un triunghi echilateral cu var$ul in "u". Patratul slefuit se afla intre imensa poarta de piatra si bara"ul energetic invizibil. %ezar a "imtit ca e*i"ta o anumita compati ilitate intre energia ara'ului "i cea a lui# ceva in genul unei "impatii reciproce. %tingand usor cu mana suprafata invizibila a barierei energetice, .ezar a simtit fine furnicaturi pe piele. % inaintat si a trecut cu totul prin bara"ul care nu avea mai mult de un centimetru grosime. )ficialii americani erau absolut uluiti. %tingand triunghiul de pe patratul de roca slefuita, .ezar a deschis astfel poarta uriasa de piatra care a

culisat silentios in perete. %ceasta comanda unica anula bara"ul energetic si deschidea totodata poarta de piatra. (area >alerie care "e arata acum in toata "plendoarea ei era luminata# $ara "a contina totu"i nici-o "ur"a de lumina. In mod straniu, imediat dupa dezactivarea primului bara" energetic de la intrarea in 2area 6alerie, scutul semisferic urias de la celalalt capat al ei s&a activat brusc trecand la un nivel de vibratie superior si emitand o mare radiatie luminoasa. +a o analiza mai atenta, peretele 2arii 6alerii era acoperit ce parea sintetic dar crea senzatia ca are si o parte organica in el. %vea culoarea petrolului dar reflexiile erau verzi si chiar albastru inchis. ?uantele culorilor aveau un e$ect pro$und rela*ant a"upra p"ihicului "i modi$icau "en"i il aprecierea corecta a di"tantei. 2aterialul peretelui era oarecum aspru la pipait dar nu putea fi nici zgariat si nici indoit. /ezista la orice tentativa de rupere, strapungere zgariere sau taiere. In mod straniu, flacarile focului erau absorbite inauntrul sau$ practic, focul nu putea subzista pe acel material. %mericanii au recunoscut ca materialul este o stranie combinatie intre materia organica si cea anorganica. +a 2:0 de metri galeria cotea brusc spre dreapta intr&un unghi ascutit. +a o distanta mult mai mare, in departare, se vedea o lumina albastra feerica, ce scanteia ca o stea. Inregistrarile din satelit aratau existenta unui spatiu imens la capatul 2arii 6alerii, dar acesta era si el prote"at de un ecran energetic. +umina albastra de la capatul galeriei este doar reflexia unei portiuni din scutul energetic protector al uriasei sali in forma de aula.

In subsolul Ira*ului

In ce priveste structura similara din subsolul Ira*ului, ea a fost descoperita folosind indicatiile oferite de acelasi satelit de spiona" militar care revelase si datele pentru structura din muntii 'ucegi. .onsilierul american pe probleme de securitate nationala a primit un fax ultrasecret prin care era instiintat de faptul ca scutul energetic semisferic din subsolul 'agdadului se activase brusc, pulsand cu o mare frecventa. -n$ormatia uluitoare era aceea ca in $ata lui aparu"e o holograma a planetei care prezenta "ecvential "i progre"iv continentul )uropa# apoi zona de "ud-e"t# apoi teritoriul /omaniei apoi muntii Bucegi "i in "$ar"it localizarea "tructurii din interiorul lor aratand coridorul marii galerii "i "cutul energetic "emi"$eric pul"and cu putere. )ra evident ca cele doua "cuturi energetice "emi"$erice erau intr-o directa dar mi"terioa"a legatura a"t$el incat activarea unuia a du" la activarea "i a celuilalt. Poate exista chiar o retea de astfel de structuri subpamantene in intreaga lume.

(econspirarea operatiunilor

4estea proasta era ca presedintia !;% a fost instiintata si a contactat diplomatia romana prin intermediul serviciilor secrete. In doar cateva zeci de minute, intreaga operatiune fusese deconspirata. Planul seniorului 2assini se ducea de rapa. Initial au vrut sa preia controlul la nivel politic, insa politicienii nostri care aveau dreptul sa fie avizati asupra acestor aspecte au intrat in panica si nu puteau face fata evenimentelor. .ezar s& a decis sa dezvaluie toate aspectele, intrigile si planurile care implicau legaturile cu 2assini. ensiunea diplomatica crestea din ce in ce mai mult deoarece presiunile <ashingtonului cereau imperios comunicarea cu generalii de la Pentagon aflati la locul operatiunilor.

!edinta de urgenta a .!%

(iscutiile de la 'ucuresti au avut succes, in sensul ca faptele au fost aduse la cunostinta unor persoane cu mare probitate morala si care sunt profund patriotice. ) sedinta de urgenta a .onsiliului !uprem de %parare al arii =.!% > a creat un imens val de simpatie pentru (epartamentul ,ero. Cei mai multi au fost cutremurati de ceea ce au aflat atunci. &upa decizia C'AT de a se continua cercetarile sub conducerea &epartamentului 2ero, s-a inventariat tot ceea ce se gasea in uriasa 'ala a 3roiectiilor. &e la ucuresti, ordinele se succedau unele peste altele, se anulau reciproc, erau cand ve4emente, cand evazive, si tradau o mare tensiune. "embrii C'AT erau intr-o sedinta continua, mentinand legatura cu baza din muntii ucegi. 0i au 4otarat sa faca publica aceasta descoperire formidabila din muntii .omaniei, dupa ce in prealabil au dezbatut problema pe toate fetele. 'tatul roman urma sa faca intregii lumi o declaratie oficiala. Cativa membri C'AT s-au opus cu ve4ementa.

(eclaratia oficiala a /omaniei

.and diplomatia americana a fost informata ca /omania va transmite un comunicat mondial de presa de o importanta cruciala pentru omenire, totul a devenit un haos. 3imeni nu stia, dar toti banuiau ca se intampla ceva foarte grav si important. Presedintele a fost chemat pentru o convorbire telefonica directa cu .asa %lba. In cateva ore fusesera blocate toate tranzactiile si intelegerile statului roman cu organismele financiare internationale. !e astepta din clipa in clipa ordinul de declarare a starii de urgenta in zona montana si in capitala. (iscutiile dintre oficialii americani care sosisera de urgenta la 'ucuresti si partea romana s&au facut fara translator. Au fost atat de violente incat nu putine au fost momentele de criza in care diplomatii strigau unii

la altii cat puteau de tare, proferand multiple amenintari cu represalii. Celelalte state ale lumii nu cunosteau nimic din aceasta problema, iar americanii stiau bine ca existau oricand cateva tari foarte puternice care s-ar fi coalizat imediat cu .omania pentru sustinerea declaratiei publice. (eclaratia ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din muntii 'ucegi, punand la dispozitia intregii lumi dovezi, fotografii si alte elemente esentiale pentru clarificare. %r fi fost invitati cei mai mari oameni de stiinta pentru studii si cercetari. (ar cel mai important aspect l&ar fi constituit dezvaluirile despre trecutul extrem de indepartat al omenirii si despre istoria reala care a fost aproape complet contrafacuta.

-In nici&un caz5%mericanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar fi spulberat intr&o clipa influenta lor planetara, si poate ar fi aruncat in haos economia si societatea tarii lor. Acesta a fost motivul principal invocat de ei, acela de a nu crea panica. &ar au uitat sa recunoasca ca aceasta posibila stare de angoasa si perturbare sociala ar fi aparut ca rezultat direct al minciunii si manipularii realizata deliberat de-a lungul secolelor de catre francmasonerie. '-a primit si o interventie speciala a 3apei care indemna la o mare cumpatare inainte de acest pas fundamental pentru omenire. 3apa a transmis c4iar ca va pune la dispozitia statului roman anumite documente stravec4i din ar4iva secreta papala care sunt de o mare importanta pentru .omania si sprijina dovezile descoperirii din munti. &upa #* de ore de discutii s-a ajuns la un acord final de colaborare romano-american in niste termeni precisi. 3ozitia statului roman a fost aceea de amanare a dezvaluirilor, de prezentare a lor in mod gradat omenirii.

!ala Proiectiilor =sau arhiva %tlanta>

2area 6alerie se termina brusc in aula gigantica din interiorul muntelui care avea o inaltime de 10 de metri si o lungime de 000 metri. !ala Proiectiilor este delimitata de scutul energetic si are dimensiuni mai mici decat aula din munte. %vansand spre scutul energetic, portiunea de scut din fata este delimitata ca o usa si devine stravezie si apoi dispare pentru a putea intra in !ala Proiectiilor. 'cutul are rolul de a proteja de diversele influente nefaste din exterior. 5data intrat in 'ala, scutul redevine compact. &in interior, scutul are o culoare alb-aurie. In partea din spate, scutul nu mai cobora pana la nivelul solului, ca in zona din fata$ !ala Proiectiilor avea "umatatea din spate acoperita de zidul de roca. In acel masiv perete din piatra, inalt de circa 00&02 metri, sunt dispuse trei guri enorme de tunel$ una drept in fata, iar celelalte doua ? simetric, de o parte si de alta a

acesteia si sunt luminate difuz, intr&o nuanta verzuie. %ccesul la aceste tunele este strict interzis, prin protocolul secret care a fost semnat intre statul roman si !;%.

2ese gigantice pentru uriasi

Incepand din fata, de la intrare, !ala Proiectiilor contine un sir de mese imense din piatra, dispuse de&a lungul peretelui din dreapta, urmand curbura acestuia. !imilar, exista un alt sir de&a lungul peretelui din stanga. 3ici una dintre mese nu avea o inaltime mai mica de doi metri. Pe grosimea placii de deasupra sunt taiate in relief, cu precizie, semne diferite dintr&o scriere nemaivazuta care seamana cu caracterele cuneiforme din antichitate. !crierea contine si simboluri mai generale, cum ar fi triunghiul si cercul. (esi semnele nu sunt vopsite, ele ies in evidenta printr&o usoara radiatie fosforescenta, in culori diferite de la o masa la alta.

!unt cate cinci mese pe fiecare parte a salii. 3e unele dintre ele exista diferite obiecte care par a fi instrumente te4nice. &e la multe dintre ele coboara spre sol o multime de fire albe translucide care se aduna in cutii dreptung4iulare dintr-un material lucios, argintiu, aflate in afara mesei, direct pe sol. Cablurile fine sunt extrem de flexibile si usoare iar in interiorul lor se observa mici impulsuri luminoase care aluneca pe toata lungimea lor. +a apropierea de oricare dintre mese, se activeaza simultan pe suprafata ei o proiectie holografica care prezinta aspecte dintr&un anumit domeniu stiintific. Imaginile tridimensionale sunt perfecte si foarte mari, cu o inaltime de aproape doi metri si "umatate. Pe suprafata dreptunghiulara a meselor din piatra slefuita exista o fanta ingusta, lunga de cateva zeci de centimetri, paralela cu latura mare a mesei din care apar proiectiile holografice. Proiectiile ruleaza singure insa in acelasi timp ele sunt interactive si depind de cel care le urmareste si atinge suprafata mesei.

.ombinatii genetice
;rcand pe un trepied adus special, se poate vedea ca suprafata meselor este acoperita cu o pelicula dintr&un material sticlos, intunecat. Pelicula e impartita in mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte, care formeaza un fel de caroia". +a una dintre mese domeniul proiectiilor este biologia astfel ca se deruleaza imagini cu plante si animale, unele complet necunoscute. %tingand unul dintre patrate, holograma infatiseaza structura corpului uman a celui care diri"eaza proiectia. !e deruleaza imagini holografice ale diferitelor zone

ale corpului care se rotesc mereu. %lte patrate arata proiectii ale altor fiinte, de pe alte corpuri ceresti. %tingand simultan doua patrate diferite se infatiseaza o analiza stiintifica complexa prezentand %(3&ul fiintelor respective si posibilitatile de compatibilitate intre ele. Pe lateral, apar linii verticale cu explicatii in ciudata scriere iar in final apare forma mutanta cea mai probabila, ca o combinatie intre cele doua informatii genetice.

6iganti adevarati

.ei care au construit intregul edificiu trebuie ca erau foarte inalti, altfel nu se pot explica dimensiunile gigantice ale tuturor obiectelor din !ala Proiectiilor. ) confirmare a existentei uriasilor pe teritoriul /omaniei o gasim in ziarul ,iarul. -#chipa de la ,iarul este insotita de cercetatorul 'asile Rudan, care a semnalat faptul ca "povestile" oamenilor din comuna Bozioru despre uriasii care au locuit pe acele meleaguri au si dovada concreta, o necropola cu sc4elete de uriasi. %ceasta a fost descoperita intamplator, in urma cu peste 20 de ani, cand s&a hotarat ca in %caieni sa se planteze o livada de meri. 'apand pe o colina, satenii au descoperit sc4elete uriase, masurand in jur de #,*$ metri, c4iar mai mult. 9ragoi -lie, unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri, ne duce la fata locului. Pana la -culmea- unde fusesera plantati pomii, coboram in panta abrupta, pe o ulita inecata de noroi. ) data a"unsi, nea Ilie ne arata intreaga livada, care acum nu mai rodeste$ -Peste tot sunt mormintele uriasilor. @aceam gropi, sa plantam puietii, cand dau de o capatana de om, mare cat un dovleac de prasila. 3ici ca mai vazusem asa ceva. 3e uitam toti cruciti. !ap mai departe si dau si de niste oase de la picioare, cat aracii de vie. ) namila de om fusese raposatu-. #xista multe legende care amintesc despre vremurile cand pe Pamant traiau uriasi. 2itologiile sumeriana, egipteana, hitita, greaca au un intreg -capitol- despre razboaiele purtate de zeii cei batrani cu generatia titanica, fiinte de dimensiuni gigantice, zamislite de zei. Pe atunci, spun legendele, pe Pamant traiau doar zeii. 6igantii aveau si alte defecte in afara de statura colosala. %veau mai multe brate, capete sau fete, adesea doar un ochi in frunte, din care cauza erau numiti ciclopi, si erau cam tantalai. 'uni de munca grea, dar sa nu te fi aflat in calea lor cand se suparau. %runcau cu stanci colosale de se cutremura pamantul. @iii -normali- ai zeilor s&au folosit de giganti pentru a acapara puterea si a&i detrona pe zeii batrani.

@otografia alaturata infatiseaza un schelet uman urias gasit de americani in Ira*. +ucrurile incep sa se lege ...>.

(escoperirea din 'ucegi

http$77forum.realitatea.net7sho8thread.phpAtB1204C pu licat la 24 (artie 200@ 4ur"a http://aim.we alia".com/ 83iitor cu cap de mort8 uime"te mai ale" prin revelarea unor realitati ne anuite# care ne invita catre domeniile enigmatice ale vietii "i civilizatiei umane. An vara anului 200:# ntr-o zona neum lata din muntii Bucegi# echipa 9epartamentului 6ero <o "ectiune ultra"ecreta a 4erviciului /omBn de -n$ormatii , 4/-=# a $acut o de"coperire epocala care ar putea "chim a complet de"tinul omenirii. &re"iunile diplomatice colo"ale venite din partea 4tatelor !nite ale 5mericii a"upra >uvernului /omBniei pentru a nu divulga acea"ta de"coperire lumii ntregi au condu" la o ntelegere temporara ntre cele doua "tate "i la o inedita cola orare de ordin "tiinti$ic "i militar n cadrul echipei "peciale care a plecat n (area )*peditie. -mplicatiile "unt n"a mult mai comple*e# datorita ame"tecului rutal al 0rdinului 0cult al -luminatilor care a urmarit "a preia controlul atBt a"upra locatiei de"coperirii# cBt "i a"upra e*peditiei romBno-americane. )*pert n "tudierea "i cercetarea $enomenelor "tranii "i totodata conducatorul unor operatiuni de

importanta "trategica e*ceptionala pentru "tatul /omBn# %ezar Brad e"te eroul evenimentelor "ocante care "-au petrecut n (untii Bucegi# dar "i a celor doua ntBlniri memora ile cu un reprezentant de $runte al -luminatilor# mem ru al grupului Bilder erg. -ntentia autorului </adu %inamar= a $o"t aceea de a e*prima "implu "i conci" anumite $apte "i evenimente de o importanta covBr"itoare pentru poporul romBn pentru ca de'a e*i"ta "emnale "i dovezi ca o otrava a"cun"a tinde "a macine con"tiinta "i "u$letul neamului romBne"c. 4i nu e"te "ingurul pentru ca aceea"i parere e "u"tinuta de multe alte per"oane cu $unctii nalte n admini"tratie# economie# cultura "i i"erica. /adu %inamar ne in$ormeaza de"pre o parte din cel mai mare "ecret de "tat din /omBnia care poate $i cel mai teri il "ecret de pe planeta. 9emer"ul autorului e"te recuno"cut chiar din prima pagina# "i anume anihilarea zidului gro" al di"imularii# tainuirii "i minciunii ntretinute de $actorii de ra"pundere "i de intere"ele oculte ale anumitor organizatii "i per"oane din tara "i din a$ara ei.

eleportare sau disparitii misterioase Dn muntii 'uzaului

An C9DC 9epartamentul 6ero# care# de"i $ace parte din 4/-# are o activitate mai mult "au mai putin independenta# a $o"t "olicitat "a intervina ntr-o zona muntoa"a# la Antor"ura Buzaului. 6ona era $oarte retra"a "i aproape nelocuita. 9oi $rati alpini"ti "e antrenau e"caladBnd o "tBnca nalta "i relativ izolata din ma"ivul munto"# cu pereti a rupti. !nul dintre ei a urcat pBna pe la trei "$erturi din naltimea "tBncii# unde a o "ervat ni"te "emne izare "apate n piatra "i aproape erodate de timp. %Bnd a a'un" "u"# pe plat$orma ngu"ta a "tBncii# "-a aplecat "i a ridicat un o iect ciudat de culoare gal ena care "emana cu un lant# dar n clipa urmatoare a di"parut ru"c "u privirea inmarmurita a $ratelui "au care "e a$la 'o"# la aza "tBncii. 5 $o"t alertata (ilitia# au $o"t anuntati parintii# a$lati la Braila. -nitial# autoritatile l-au anuit# pe cel care i-a chemat# ca le a"cunde adevarul. An"a tatal $ratilor# $o"t alpini"t# a e"caladat "i el "tBnca# a ridicat o iectul# "i a di"parut in"tantaneu n $ata a mai mult de zece martori. 5u "o"it imediat la $ata locului mai multi o$iteri de 4ecuritate de la Bucure"ti# care au anuntat 96 n aceea"i "eara. 6ona a $o"t izolata de o echipa militara pe o di"tanta de o "uta de metri n 'urul "tBncii. /eprezentantii unei alte 9irectii din 4ecuritate "-au ocupat cu dezin$ormarea "atenilor "i lini"tirea martorilor oculari. An zilele urmatoare un elicopter a $o"t $olo"it pentru a cerceta de "u" "tBnca re"pectiva. 0 iectul era un gen de pBrghie ancorata n piatra "tBncii. ?u "e "tie cine# cum# "i de ce a $acut-o. 4crierea de pe "tBnca a rama" necuno"cuta. 4emnele pareau $oarte vechi. Eip"iti de e*perienta "i pre"ati de panica creata# cei re"pon"a ili au dinamitat "tBnca. 9ar n locul ei a continuat "a ramBna un contur "traveziu de culoare verde de"chi"# ca un a ur u"or. 9upa cBteva zile n"a# a di"parut "i el# de$initiv. 0 con$irmare a ace"tor evenimente <de"cri"e de /adu %inamar n cartea "a# aparuta n vara anului 2004= o ga"im chiar ntr-un cotidian <ziarul 6iarul= unde "e relateaza pe larg de"pre mi"terioa"ele di"paritii. -ata un citat "emni$icativ: 80 prima re$erire la a"t$el de di"paritii $ace 9an +odor# n (onitorul de -a"i. )l relateaza de"pre doi raileni <"ur"a reporterului i-a cerut "a nu le dezvaluie numele=# care# n anul C9D0# au plecat "pre catunul ?ucu# dar# ntr-un loc numit 8Ea 7Bharie8# unul dintre ei "-a gBndit "a $aca o urcare pe una dintre "tBncile cu $orme ciudate din zona. +olo"ind echipamente de alpini"m# tBnarul a urcat pBna n vBr$# de unde a "trigat la prietenul "au: 8!ite ce am ga"it;8. 4-a aplecat# a ridicat ceva ce parea a $i un lant metalic "i... a di"parut. 0 vreme# cel rama" 'o" a a"teptat ca prietenul "au "a termine cu glumele# apoi "-a convin" ca "-a ntBmplat ceva cumplit. E-a anuntat pe $ratele di"parutului# care a "o"it din Braila cu o echipa de zece in"i# cBtiva dintre ei lucrBnd n (ini"terul de -nterne. %hiar $ratele di"parutului a urcat pe "tBnca. 5 ga"it "i el lantul metalic# pe care l-a ridicat "i... a di"parut "i el. ?imeni n-a mai ndraznit "a repete 8$igura8. %ei doi $rati# cautati n zadar prin mpre'urimi# n-au mai aparut niciodata.8 An primavara anului C990# %ezar Brad a $o"t numit director tehnic al 96# iar n C992 au $o"t clari$icate raporturile dintre 96 "i &re"edintia /omBniei.

10

4e$ul "tatului a ordonat "u ordonarea totala "i politizarea 96F n"a %ezar i-a prezentat cBteva din realitatile "ocante care au $o"t de"coperite de-a lungul timpului "i implicatiile lor enorme n "ta ilitatea tarii# a"t$el ncBt uimaceala &re"edintelui a $acut loc unui acord a"emanator celui vechi# n care 96 e"te cva"i-independent.

;n 'ilderberg Dn /omEnia

An mai 200:# %ezar a primit vizita unui per"ona' important# pentru o di"cutie n particularF "olicitarea ntrevederii a venit prin intermediul 4/-# ca urmare a unei interventii guvernamentale. &er"oana era cetatean "train# n"a cuno"tea /omBnia "i vor ea $oarte ine lim a romBna. 4/- "tia doar ca $acea parte dintr-o lo'a ma"onica $oarte importanta din -talia# ca detine un nalt rang no iliar "i ca are o mare putere de in$luenta $inanciara n /omBnia. &ro a il ca relatiile "ale politice erau# de a"emenea# $oarte "u"-pu"e din moment ce a reu"it "a penetreze zidul 4/--ului "i "a a'unga pBna la "tructura 96. %ezar marturi"e"te ca percepea un $el de greutate "i pre"iune nelamurita care "e corela cu acea"ta per"oana. )l a realizat atunci# pentru prima data# natura ntrevederii: o lupta di$icila# pentru ca "imtea de'a radiatia grea a acelui om# ca un nor neplacut care l nvaluia "i i a"cundea adevaratele intentii. &entru acea"ta ntBlnire# %ezar "-a pregatit temeinic# izolBndu-"e ntr-o camera "i intrBnd ntr-o "tare de meditatie pro$unda# pentru a a$la mai multe de"pre per"oana re"pectiva. 5"a cum apa "u $orma de a uri poate $i tran"$ormata# prin "caderea temperaturii# n gheata# tot la $el# analogic vor ind# "e petrece "i cu in$ormatia# care a'unge "a "e concretizeze n planul $izic# pornind de la cel mai nalt plan# al ideilor. (ediul n care "u zi"ta ideile e"te eterul "u til univer"al# n"a ace"ta nu e"te eterul la care $ace apel "tiinta contemporana. 9in acea"ta realitate "u tila# din ace"t plan al ideilor provin toate lucrurile "i $enomenele# toate gBndurile# materia de orice tip "i a "olut orice "e concretizeaza cu nume "i $orma n planul $izic. An "tadiul ei primar# in$ormatia e"te o anumita $orma de energie vi ratorie# "peci$ica $iecarui a"pect n parte. &entru a cunoa"te ceva anume# e"te "u$icient "a acce"ezi in$ormatia pe nivelui ei propriu de vi ratie# care $ace parte din oceanul ne"$Br"it al $recventelor de vi ratie energetica din eterul univer"al. 5"ta e cel mai di$icil de realizat# pentru ca e"te nece"ar "a ai nivelul de con"tiinta adecvat eterului "u til univer"al# "i n plu"# "a ai capacitatea de a "electa cu mare acuratete din multitudinea de $recvente de vi ratie# pe aceea care te intere"eaza <rezonan =. 0 minte $ocalizata# ine pregatita "i puri$icata de gBnduri vicioa"e "i parazite <pertur a ii= are puterea de a a'unge pBna la nivelul eterului univer"al. 5devarata arta con"ta n "electarea corecta a $recventei de vi ratie particulara pe care o cauti# la $el ca atunci cBnd vrei "a prinzi un po"t de radio "i mi"ti cur"orul pe "cala de $recvente a aparatului. 7otul e"te /)60?5?75. /ezonanta ntre tine# ca receptor de in$ormatie# "i a"pectul de intere"# ca emitator al in$ormatiei. )vident# toate a"tea implica un antrenament adecvat "i per"everent# dar rezultatele "unt pe ma"ura. )"te nece"ara in"a o lunga perioada de practica inten"a# care implica n primul rBnd elevarea deo"e ita a con"tiintei. 9ar "a revenim la per"ona'ul "traniu. !n elicopter al 4/- l-a adu" pe ace"t domn# nalt# m racat cu un co"tum negru "i tinuta eleganta# dar tru$a"a. 5vea un a"ton cu mBner de $ilde" "i ncru"tatii de aur. +ata lui e*prima duritate# iar ochii verzi aveau un e$ect "traniu# radiind o raceala neo i"nuita. 4-a prezentat "u numele de "enior (a""ini. )ra $oarte "igur pe el "i crea impre"ia unei per"oane care o i"nuia "a dea ordine. )ra unul dintre venera ilii de $runte ale celei mai importante lo'a ma"onice din )uropa "i $acea parte din cea mai in$luenta organizatie ma"onica la nivel mondial: >rupul Bilder erg.

) invitatie ce nu poate fi refuzata

(a""ini a intrat direct n "u iect "punBnd ca oamenii "unt de doua $eluri: cei care pot $i manipulati "i condu"i <marea ma'oritate=# "i ceilalti , care au anumite virtuti "i o per"onalitate puternica. 3enera ilul a precizat ca grupul pe care l reprezinta $ace parte din cel mai nalt ordin ma"onic "i ca e"te $oarte intere"at de rezultatul di"cutiei. %ezar a adaugat ca "tie unele a"pecte legate de $rancma"onerie: organizatia e "trict ierarhizata dupa modelul piramidal# are ritualuri de initiere $oarte a"cun"e iar intentiile "ale adevarate "unt "ecrete "i total necuno"cute pentru marea ma'oritate a oamenilor.

11

(a""ini a recuno"cut ca e"te (ae"tru n cea mai puternica lo'a ma"onica din lume# "i ca ace"t $apt tre uie "a ramBna un "ecret ine pazit pentru cei mai multi. >rupul Bilder erg nu e"te propriu-zi" o lo'a# ci n"eamna mult mai mult decBt atBt. An lo'ele o i"nuite e*i"ta o ierarhizare n treizeci "i trei de grade# cu criterii ine "ta ilite# n"a ace"te lo'a reprezinta un $el de $atada pentru cei din e*terior. 5devarata putere depa"e"te cu mult cel de-al treizeci "i treilea grad ierarhic. (a""ini l-a invitat pe %ezar "a "e alature grupului# la"Bndu-l "a nteleaga ca va avea multe avanta'e. 3e era ilul (a""ini mani$e"ta o mare putere vitala "i o $orta p"ihica neo i"nuita# n contra"t cu vBr"ta re"pecta ila pe care o avea. 9in pacate# radiatia lui "u tila , prin care el era oricBnd capa il "a domine oamenii o i"nuiti# "la i "au la ili $izic ori p"ihic , era centrata n 'urul unui imen" orgoliu# a arogantei "i a "entimentului de "uperioritate a"upra celorlalti. (a""ini a "pu" ca a "olicitat ntrevederea cu %ezar prin puterea "i relatiile pe care le detine# deoarece i cunoa"te $ortele "i capacitatile de actiune ale lui %ezar# recuno"cBnd ca pretuie"te $oarte mult ace"te lucruri# mai ale" daca %ezar va "ervi intere"ele grupului. Ea ntre area lui %ezar de"pre "copul principal pentru care l invita "a $aca parte din grupul Bilder erg# (a""ini a replicat rece ca el , %ezar , nu "e a$la n pozitia de a alege# "i ca nu i-a propu" "a intre n grupul Bilder erg# ci ntr-una din cele mai nalte lo'i ma"onice mondiale# imediat "u ordonata grupului Bilder erg. 5 ncheiat "punBnd ca nu are alta po"i ilitate decBt de a accepta cola orarea cu ei. %ezar "-a hotarBt "a n"ele vigilenta "eniorului# "i "u ma"ca acceptarii propunerii# "a a$le cBt mai multe de"pre culi"ele ma"oneriei mondiale. (a""ini a nceput:

Initierea Dn secretele puterii

83enera ilii no"tri mae"tri din trecut au avut o viziune mareata# de an"am lu# a"upra "ituatiei $inale# care acum e"te $oarte aproape. )i nu "-au lacomit la intere"e me"chine# egoi"te# ci au dorit "a ntarea"ca azele ma"oneriei# adaptBnd de-a lungul timpului principiile ei directoare n con$ormitate cu "peci$icul evolutiei umane. 9e ce "-ar $i ngri'it doar de ei "i de $amiliile lorG 0ricum aveau cei mai multi ani# cele mai multe ogatii "i cele mai une conditii de trai. ?u lega"era ntre ei 'uramBntul de a "e a'uta "i "pri'ini reciproc la nevoieG )i au $o"t adevaratii arhitecti care au initiat "i "ta ilit principiile dupa care $unctioneaza "i"temul "ocial actual. Eegat de ace"ti arhitecti care au conceput ntregul plan nca de acum cBteva mii de ani# nu-ti pot dezvalui mai multe deoarece e"te un "ecret teri il pe care nici cei din grupul Bilder erg nu l cuno"c cu totii. Ea vBr$ul ierarhiei noa"tre "e a$la numai de"cendenti pe linie regala din ar ori genealogici de "ute "i mii de ani. 4untem $oarte atenti pentru a nu ne ame"teca cu celelalte ra"e. )"te vor a de $amiliile regale din )uropa "i de marii ancheri de la "$Br"itul )vului (ediu. )i au "e"izat ca viata comunitara "e azeaza pe conducere.8 8)*i"ta a"t$el doua grupe: marea ma"a a poporului "au gloata# "i elita conducatoare care "e "traduia "a mentina unul mer" al turmei de oi. &e acea"ta con"tatare "impla "-a azat ntregul lor plan. &entru ca mereu au e*i"tat intere"e antagonice# opu"e# ntre cele doua grupuri# lucrurile tre uiau aran'ate n a"a $el ncBt ace"te intere"e contrare "a nu di"para niciodata complet# adica "a nu e*i"te niciodata pace adevarata ntre oameni. &entru a"ta "-au "ervit prin di$erite metode am ele grupuri# n"a $ara ca ele "a cunoa"ca ace"t lucru. -luminatii no"tri au mpin" i"cu"inta "i a ilitatea unor a"t$el de uneltiri pBna la per$ectiunea de a merge cu cBte un picior n $iecare dintre cele doua arci# "i totu"i "a nu cada niciodata n apa;8

(escoperirea din 'ucegi II

8Banii "i natura in$erioara a omului care cedeaza n $ata tentatiilor o$erite le-a a"igurat mereu

12

"ucce"ul# "i "-a a'un" ca acea"ta reteta care $olo"ea intriga# minciuna# tentatiile "i pre$acatoria# "a permita e*tinderea in$luentei noa"tre n ntreaga lume.8 89ar de ce $acem toate a"teaG 4implu: motivul principal a $o"t "i va $i mereu acapararea puterii; 5proape toate $inantele lumii ne apartin gratie paien'eni"ului ancar pe care l-am te"ut n ultimele "ecole. Bani# ani# tot mai multi ani; 0 idee $i*a care tre uia ra"pBndita pretutindeni. 9ar pentru ani tre uie "a munce"ti# actiune care con"uma timp; 5m $ormat a"t$el un cerc vicio"# $ara rezolvare: oamenii au a'un" "a muncea"ca pentru noi# pBna la epuizare atra"i mereu de ani# care "unt n"a cheltuiti $oarte repede datorita tentatiilor de tot $elul e*acer ate cu a'utorul pu licitatii.8

!anta" si faliment

8%hiar daca apar cBtiva oameni $oarte ogati n lume# care nu $ac parte din lo'ile noa"tre# ei nu "unt o amenintare# pentru ca "unt "inguri# "i nu urmare"c un "cop preci"# de mare anvergura. &e cei mai multi n"a i atragem nca de la nceputul carierei lor n organizatie "i a"t$el puterea noa"tra cre"teF %)- %5/) /)+!65 ?! /)6-475 4-?>!/-. 9aca devin o amenintare pentru noi# ne unim $ortele pentru a le provoca $alimentul. 0 iectivul e"te acela ca re"pectiva per"oana "a $ie nvin"a. 9e o icei# cBnd "e a$la n pragul colap"ului total# i o$erim nca o data "an"a pe care o re$uza"e initial. 9e cele mai multe ori el accepta. !rmeaza a"t$el o revenire "pectaculoa"a n a$aceri# dar per"oana tre uie "a re"pecte anumite conditii $erme din partea noa"tra# pe care nu le mai poate evita.8 87otdeauna noi avem de cB"tigat. +ie un om politic in$luent care "a ne "u"tina intere"ele# $ie un mare om de a$aceri ai carui ani i admini"tram noi# prin $ilierele noa"tre. ?e intere"eaza "a cream cBt mai multe a"t$el de cercuri vicioa"e. 5"t$el am $ormat celula "ocietatii , $amilia , pe care am legat-o "trBn" n lantul unor dependente intermina ile: "erviciu# ca"a# con$ort# ma"ina# anca# contracte. /0E!E %)/%!/-E0/ 3-%-054) )47) 9) 5 %/)5 9)&)?9)?75# &)?7/! %5 57!?%- %H?9 )I-475 9)&)?9)?75# E-&4)47) E-B)/757)5. 9)&)?9)?75 57/5>) 5!70(57 A?/0B-/)5# E-(-75/)5F 05()?-- 7/)B!-) 45 +-) %H7 (5- E-(-757- 4- ()%5?-%- A? 5%7-!?-E) E0/# %5/) 7/)B!-) 45 9)3-?5 47)/)07-&). 9e aceea am impu" munca divizata n domenii "i "u domenii. 9aca cerinta po"tului e"te "impla# omul devine n "curt timp un $el de ro ot care a"culta ce i "e "pune "i $ace ce i "e ordona.8

2ass&media de propaganda
87re uie ca oamenii "a gBndea"ca cBt mai putin# pentru ca alt$el ei pot deveni periculo"i# pot na"te idei care "a $ie contrare "copurilor noa"tre. 5m permi" a"t$el tehnologiei "a capteze ma"ele de oameni prin anumite mi'loace <a caror lip"a ni "-ar parea acum o cata"tro$a=: televiziunea# tele$onul# computerul. &e lBnga crearea dependentei populatiei $ata de ele# ace"te mi'loace ne-au o$erit "i controlul di$uzarii in$ormatiei.8 8-n$ormatia e"te pe primul loc n ceea ce prive"te armele cu care actionam n lume. %ontrolBnd mi'loacele "i in"titutiile ma""-media# controlam implicit continutul "i calitatea in$ormatiei. 0 iectivul de aza a $o"t acela de a o tine controlul a"upra celor mai mari tru"turi de pre"a# radio "i televiziune din lume.8 89ar cum ace"t lucru nu era "u$icient pentru controlul total al populatiei# am nceput "a "pri'inim din um ra proli$erarea di"tri utiei de droguri. 4e "tie ine ca ace"tea# alaturi de tutun# alcool "i ca$ea# di"trug corpul omului# n"a noi am ntretinut deli erat o a"a-zi"a lupta de com atere a lor# care nu a $acut decBt "a inten"i$ice "i mai mult con"umul ace"tora. 5( %/)57 %0?%)/?) -()?4) 9) +5B/-%5/) 5 7->5/-E0/# B5!7!/-E0/ 4- 5 %5+)E)-. 5proape toti pre"edintii "i patronii ace"tor giganti n lumea a$acerilor "unt mem ri venera ili n lo'ile cele mai nalte ale organizatiei noa"tre.8 8)"te de'a di$icil "a controlam mai ine de "a"e miliarde de oameni. 0 multime e"te cu atBt mai u"or de manevrat cu cBt e mai di"per"ata "i mai con$uza. 9aca# n plu"# ea nu depa"e"te un anumit numar de per"oane# atunci e chiar "implu# avBnd n vedere tehnologia de manipulare mentala pe care o avem la di"pozitie.8 8!nul din "copurile principale a $o"t "toparea proli$erarii oamenilor pe planeta. (ai mult# tre uia "a mic"oram dra"tic populatia glo ului. &entru a"ta aveam nevoie de metode care "a ucida n timp "curt un numar $oarte mare de oameni. 5m $inantat proiecte ultra"ecrete de cercetare pentru producerea unor viru"i e*trem de virulenti. !nele e*perimente au dat gre"# altele ne-au multumit

13

prin rezultatele o tinute.8 89aca ceva "au cineva "e opune# nu poate rezi"ta mult timp mpotriva noa"tra. 5rmele noa"tre nu "unt niciodata prezentate pe $ata. )le m raca mai mereu o haina umanitara. Baza care ne da "ur"ele de manipulare e"te %0?47-7!7-5 unui "tat. 5lcatuirea ei e"te o adevarata "tiinta a p"ihologiei "i manipularii omului# de aceea reprezentantii no"tri au luat parte la conceperea con"titutiilor principalelor "tate-puteri ale lumii. %on"titutiile tre uie "a ai a o $orma umanitara# pompoa"a# dar "a a"cunda n pro$unzimea lor metode e$iciente de "u minare "i control al populatiei.8

2arile revolutii si razboaiele mondiale

8%on$lictele# revolutiile "i raz oaiele au con"tituit pentru noi o reala "i uria"a "ur"a de venituri "i o modalitate de diri'are "i mentinere a in$luentei "i puterii noa"tre la nivel mondial. 4peculam orice di$icultate economica# mai ale" la tarile mai putin dezvoltate. 9atorita in$luentei ancare pe care o avem# actionam din um ra la nivelul conducerii "tatului "i la $el $acem "i n cazul "tatului adver". ?u ne implicam niciodata ntr-o "ingura parte# pentru ca rezultatul poate $i incert. &erioada actuala "e preteaza mai ale" la crearea unor con$licte de ordin etnic "i economic.8 85proape toate organi"mele internationale <politice "au militare= au "orginte ma"onica. 3enera ilii no"tri "e a$la pla"ati n punctele cheie "i urmeaza cu e*actitate planurile noa"tre. 0?! "i ?570 "-au dovedit a $i decizii "alutare atunci cBnd am hotarBt $ormarea lor.8 87oate ace"te lucruri par atBt de a "urde "i m raca o haina atBt de grote"ca ncBt acuzatiile care ni "-ar putea aduce ar aparea ntr-o lumina de-a dreptul hilara; )"te unul din punctele e"entiale ale doctrinei noa"tre. 45 5%7-0?)6- A? 9-/)%7-5 &E5?!E!475B-E-7# 95/ A? 5%)E54- 7-(& 45 +5%- 45 &5/5 %5 5%7-!?-E) 75E) 4!?7 0&!4) &E5?!E!-; 9e aceea nu dorim "a $im mediatizati# nu dorim onoruri# $aima "au recunoa"tere pu lica# pentru ca "unt trecatoare "i# n plu"# "unt diri'ate chiar de noi prin intermediul pBrghiilor de control pe care le avem n ma""-media.8 84ucce"ul no"tru "ta n $aptul ca $ormam un grup# "i nu actionam doar n intere" individual. 5ctiunile noa"tre "unt mereu corelate "i au un "cop preci"# iar a'utorul reciproc "i di"cretia totala "unt e"entiale pentru a"igurarea "ucce"ului. 9e alt$el regulile "i 'uramintele ordinului no"tru "unt $oarte "tricte# iar pedep"ele $oarte a"pre.8

(ezvaluirea planurilor francmasonice

8Ati nchipui ca auzind ace"te lucruri le vei putea $ace cuno"cute lumii ntregiG %ine ti nchipui ca te-ar putea a"culta $ara "a te con"idere ne unG (a"oneria a $o"t dintotdeauna ocultataF n loc "a ne atri uim marile idei "au curente "ociale "au culturale# "-a optat pentru di"cretie# mi"ter# retragere# actiune din um ra. 4unt putini cei care au auzit de"pre denumirea de ma"on "au $rancma"on# "i oricum n-au nici-o idee de"pre ce n"eamna ea n realitate.8 8)vident# cunoa"tem de'a ca "unt multi# mai ale" intelectuali# care cuno"c o parte a adevarului de"pre noi "i pe care nu-i mai putem minti# dar prin comparatie cu re"tul populatiei# ndo itocita de "i"temul "ocial pe care noi l-am creat "i mai ale" de cel in$ormational pe care l diri'am aproape n totalitate# ace"ti intelectuali "unt cu adevarat o minoritate. An plu"# ei "unt di"per"ati "i amenintati de averti"mentele indirecte pe care noi le trimitem. 5"t$el ca# chiar daca unii cuno"c adevaratele noa"tre intentii# vor adopta o atitudine pa"iva# con"iderBnd ca "unt lip"iti de putere# de avBnt# de po"i ilitati de a actiona n mod e$icient.

Ei adopta atunci varianta victimei care se lamenteaza: "Stiu, dar ce pot sa fac? Sunt legat de mini si de picioare! Nu cred ca avem vreo sansa." n acest fel, o mare parte din populatie care ar putea sa ne provoace mari greutati, a depus deja armele nainte de a ncepe lupta."

!enigrare, minciuni, manipulare "!aca mai apare totusi cineva care vrea sa ne atace si sa arate realitatea actiunilor noastre, avem multe mijloace de linistire a lui. Ele ncep totdeauna prin lansarea unei stiri false, negative, despre acea persoana, pentru ca noi controlam foarte "ine mass#media.
14

%ititorii a$la de"pre acele lucruri $al"e# negative. %hiar daca n zilele urmatoare apare o contrazicere a "tirii# o dezmintire# $aptul de'a a $o"t con"umat. An primul rBnd nu e o ligatoriu ca cel care a citit "tirea $al"a "a mai citea"ca a doua zi "i dezmintirea. An al doilea rBnd# noi "peculam tendinta vicioa"a a omului de a "e orienta mai ale" "pre "tiri "enzationale cu caracter negativ.8 8%unoa"tem prea ine in$luenta unor a"t$el de "uge"tii negative "i impactul lor teri il a"upra naturii emotionale a omului. 4tim ca ele di"trug "tructurile energetice armonioa"e din aura "a# aduc o $orma "u tila de "tre" la nivel p"ihic# "i co oara vi ratia perceptiilor pozitive ale omului. 7oate a"tea ne "erve"c $oarte ine intere"elor noa"tre# deoarece i o o"e"c "i i de u"oleaza pe oameni# i determina "a $ie lip"iti de vigilenta "i "uper$iciali.8 8/ealizam a"t$el un "cop pe care l-am urmarit mereu: cre"terea entropiei "ociale# care determina o con$uzie aproape totala. ?e "lu'im mereu de "tiri contradictorii# cu un continut "ini"tru# pro$und negativF "u"tinem "i impul"ionam carti cu "u iecte puerile "au $anta"tice dar care atrag pentru a capta intere"ul mintilor "la e# a$late n cautare de "enzational. ?oi am avut gri'a ca a"t$el de aparitii editoriale "a proli$ereze "i chiar "a $ie acceptate de populatie# care acum le con"idera $oarte valoroa"e.8 84i"temul economic "i "ocial pe care l-am impu" ncura'eaza $oarte mult competitia n a"pectul ei nearmonio"# "timuleaza concurenta neloiala "i ndeamna la un con"um cBt mai mare de mar$uri. 5cea"ta preocupare "i agitatie ne una a omului# care l tine mereu ocupat "i ten"ionat# nu duce decBt la o diminuare "emni$icativa a valorilor morale "i etice n viata# adica la pervertirea caracterului omului.8

@ilme si reviste pornoA (in plin5

8Ancura'am "i "pri'inim proli$erarea "e*ualitatii n $ormele ei a erante "i a pornogra$iei pBna la limite inimagina ile# pentru ca am con"tatat ca $orta "i virilitatea ar atului# precum "i "en"i ilitatea "i intuitia $emeii diminueaza $oarte repede atunci cBnd "unt con$runtate cu a"t$el de practici rele. 5"t$el omul devine la il# cedeaza mai repede "i poate $i controlat cu u"urinta.8 85cordam atentie deo"e ita tinerilor# pentru ca daca vrei ca un copac "a nu ai a roade# tre uie "a-l u"uci nca de cBnd e"te puiet. ?e orientam "pre di$uzarea $ilmelor n care e"te e*acer ata violenta# a $ilmelor de groaza "au cele cu "cene "adice. &entru a ncura'a vizionarea lor ne $olo"im $oarte mult de pu licitate# care a a'un" inima comertului. 5( 47-(!E57 A? %)E (5- A?5E7 >/59 7)?9-?75 &0&!E57-)- 9) 5 %0?4!(5. 5cea"ta e"te chiar o oala contemporana a omului. %hiar daca nu are nevoie de ceva anume# el tre uie "a cumpere# "a cumpere "i iar "a cumpere. ?u e u"or "a devii ogat "i aproape impo"i il "a o $aci pe cai cin"tite. 9e aceea cla"a ogata"ilor e n cea mai mare parte o cla"a "ociala viciata "i pervertita. ?ecin"tea lor i-a determinat "a ai a "ecrete# "i atunci cBnd un om are "ecrete# apar "i o ligatiile $ata de altii# mai ale" prin "anta'. ?oi n"ine "untem artizanii ace"tei "ituatii.8

/omEnia anului 2001

84a luam ca e*emplu tara ta. 5ici ne-am in"talat oamenii cu mare u"urinta# deoarece am "tiut "a "peculam trecerea de la un "i"tem totalitar# ale carui aze tot noi le-am pu"# la o aparenta li ertate de actiune. 9upa /evolutia din tara voa"tra# n-am avut decBt "a a"teptam "i "a ncura'am deza"trul economic# "i mai ale" coruptia "i tentatia romBnului n $ata "tralucirii anului. 5proape toti au cazut n pla"a. 5m nceput atunci "a actionam "i din punct de vedere politic. 7re uia "a $im "iguri ca principalele po"turi din &arlament "i >uvern "unt ocupate de oameni n vBr"ta# cu caracter "la # u"or de manipulat. )$orturile noa"tre au $o"t minime# deoarece aviditatea "i lacomia dupa ani# du late de o mare la"itate "i duplicitate# au $acut din cei mai multi dintre politicienii vo"tri o adunatura demna de di"pret.8 84i de ce toate a"teaG &entru puterea a "oluta. &uterea de dominatie a ntregii lumi tre uie "a a'unga repede n mBinile noa"tre.8

(escoperirea din 'ucegi III

%ezar "i-a dat "eama ca ma"oneria mondiala urmarea "a do Bndea"ca ntr-un timp cBt mai "curt controlul a"upra unei locatii "ecrete din muntii Bucegi# e*cluzBnd orice $orma de popularizare "i

15

dorind chiar tainuirea gradata a e*i"tentei ace"tui loc $ata de puterea de la Bucure"ti# dupa ce reprezentantii elitei ar $i avut acce" acolo. %a ntotdeauna n cazul marilor "ecrete de "tat# "curgerile de in$ormatii puteau periclita ntreaga actiune deoarece e*i"tau $ormatiuni care nu erau controlate n ntregime de ma"oni. Ea doar doua "aptamBni de la cea de-a doua ntBlnire cu venera ilul (a""ini# %ezar a marturi"it autorului ca vrea "a $ie "igur ca in$ormatiile nece"are vor $i pu licate pentru ca ele "a a'unga a"t$el la cuno"tinta romBnilor. 4e anunta o perioada ten"ionata "i uluitoare prin ineditul de"coperirii care a $o"t $acuta n muntii Bucegi.

+enea si inactivitatea$ perfect pentru masonerie &entru a controla "i manipula populatia glo ului# elita ma"onica "e $olo"e"te de inertia# lenea "i ntunecimea mentala a ma'oritatii oamenilor# care nu au $orta interioara nece"ara pentru a renunta la o iceiurile lor rele "i la tendintele negative.
(a"onii manevreaza cu mare u"urinta acea"ta energie a lip"ei de reactie# a ncetinelii# inertiei# o "curanti"mului. An a"emenea "ituatii ma"oneria genereaza# practic# o verita ila "tare de "omnolenta colectiva# care i "erve"te $oarte ine intere"ele. 5ctiunile $rancma"oneriei , care n anumite cercuri nalte ma"onice implica realizarea unor ritualuri comple*e de magie neagra , "unt realizate uneori chiar de la di"tanta# iar cei care "unt mai receptivi $ata de ace"te energii nlantuitoare# apa"atoare# le cad cu u"urinta victime# lunecBnd ntr-un $el de "omn izar# ca de plum . 5ici nu e vor a doar de "omnul $izic# ci un gen de "tare a ulica n care "unt cuprin"i oamenii care i $ace "a devina o edienti# a"cultatori# "i "a "e comporte precum ni"te marionete. )"te conditia ideala n care ei pot $i controlati "i condu"i $ara "a opuna rezi"tenta. 0rganizatiile ma"onice detin aproape toate pBrghiile de actiune n "ocietate prin care ataca cu vehementa tot ceea ce e"te "piritual# autentic# adevarat# urmarind "a tran"$orme umanitatea ntrun $el de mecani"m viu pe care-l pot actiona "i conduce la vointa e*act a"a dupa cum vor. 4unt $oarte multe opinii divergente# contradictii "i nentelegeri ntre di$eritele lo'i ma"onice n lume. !na dintre marile pacaleli pe care le realizeaza elita ma"onica e"te aceea de a genera impre"ia ca doua "au mai multe lo'i ma"onice "e lupta ntre ele. An realitate# la vBr$ul "tructurii lor piramidale marii mae"tri $rancma"oni care alcatuie"c elita conducatoare "e nteleg $oarte ine# n"a la aza ei apar ca $iind du"mani. -deea e"te de a crea deruta "i con$uzie# "tiind ca ace"tea adorm vigilenta omului de rBnd. 9e $apt# e vor a de o pacaleala dia olica: cel care cade n pla"a ei $ara "a $ie avizat# nu va alege una dintre lo'i crezBnd ca e rea# ci o va alege pe cealalta de"pre care va crede ca e una. 9ar a"ta e doar aparenta# n realitate $rancma"oneria e"te "i ramBne aceea"i# indi$erent de arti$iciile la care recurge. 7re uie "a ai ncredere "i "a $ii per"everent an actiunile ene$ice pe care le realizezi.

2asoneria Dsi face de cap

An /omBnia# mai ale" n ultimii ani# $rancma"oneria actioneaza aproape dupa unul plac. 45/(5?!E &0&0/ %5/) ) 7-?!7 A? ->?0/5?75 4- (5?-&!E57# ?-%- (5%5/ ?! B5?!-)47) %5/) ) %5!65 7/5>)9-)- &) %5/) 0 5/) 707 7-(&!E 4!B 0%J- 4- 0 7/5-)47) 0B-9-7. 9aca acea"ta adevarata hidra <ma"oneria= ar $i nvin"a# atunci ar e*i"ta o regenerare rapida# "u toate a"pectele# la nivelul ntregii planete. 9in ne$ericire# imen"a ma'oritate a oamenilor din 0ccident nu e atenta "a "e"izeze modalitatile de manipulare , unele chiar $oarte evidente , ale ma"oneriei. 5patici "i egoi"ti# cei mai multi pre$era "a "e izoleze ntr-o $orma "tranie de hi ernare citadina avBnd impre"ia gre"ita ca "i ghideaza "inguri viata. %hiar daca a$la de"pre actiunile dia olice "avBr"ite de ma"oni# pre$era "a le nege din comoditate# "au "a "e izuie pe $aptul ca altii vor lua atitudine n locul lor. (ai mult decBt atBt# )- 59)/5 %! 0 %/545 ->?0/5?75 E5 5?!(-7) 0/-)?75/- 4575?-%) %5/) 4!?7 -?+!657) 4- A?%!/5K57) 9) (540?)/-) &/-? -?7)/()9-!E (!6-%-- /0%L 9)6E5?7!-7)# 5 9/0>!/-E0/# 5 5E%00E!E!-# 7!7!?!E!- 4- 5 %0?%)&7--E0/ (57)/-5E-47).

16

An ace"te conditii de a rutizare gradata dar "igura a $iintei umane care devine a"t$el lip"ita de vointa "i determinare proprie# e de"tul de u"or pentru $rancma"onerie "a-"i mplinea"ca planul. Ea noi n tara "ituatia e identica. 0amenii parca dorm# nu "unt lucizi. %hiar daca au mai $o"t pu licate unele in$ormatii $undamentale de"pre $rancma"onerie "i planurile ei la nivel mondial# inertia "i "tarea de "omnolenta a oamenilor "-a ampli$icat atBt de mult ncBt "unt $oarte putini cei care catadic"e"c "a creada ca tot ceea ce "e "pune de"pre ma"onerie e"te adevarat "i ca reprezinta o realitate crunta. Ei "e pare totul atBt de mon"truo" "i incredi il# ncBt ntr-un impul" "u con"tient de teama "i autocon"ervare# ei pre$era "a creada ca poate "ituatia nu e chiar a"a de rea cum e de"cri"a# a"t$el ncBt pre$era "a "e nchida din nou n cochilia lor "i "a ramBna mai departe n inertia de care erau cuprin"i nainte. 4ituatia e chiar mai grava decBt aceea n care ei nu "tiau nimic de"pre planurile "atanice ale ma"oneriei# pentru ca a "ti "i totu"i a nu actiona con$orm cu ceea ce cuno"ti e o mare la"itate "i o grava a atere de la codul moral elementar.
?! ) &/047 %)E %5/) ?! 47-)# %- ) &/047 %)E %5/) 47--?9# 5%7-0?)565 %5 4- %!( ?! 5/ 47-.

!imboluri si lozinci masonice

)*i"ta cBteva "im oluri pe care ma"oneria le $olo"e"te "i "unt $oarte cuno"cute# cum ar $i compa"ul "i mi"tria. 5ltele# "unt mai a"cun"e: piramida cu ochiul atotvazator din vBr$ul ei# reprezentata deloc ntBmplator pe ancnota americana de un dolar. &e lBnga "im oluri# devizele $rancma"onice "unt $oarte importante pentru adeptii lo'ilor ma"onice# iar una dintre ele e"te 8&rin hao" la ordine8. 5nalizBnd cu luciditate "ituatia actuala din lume "i din /omBnia# din punct de vedere "ocial# economic "i politic# "e con"tata ca ace"t hao" e"te "tructurat n a"a $el ncBt "a a"igure gradat in"tituirea noii ordini mondiale# careia nu i "e "pune ?oua 0rdine +rancma"onica , pentru ca cei ignoranti "a nu "tie cine "unt creatorii ei , ci doar ?oua 0rdine. !n alt principiu pe care $rancma"onii l aplica cu "trictete e"te 87oti pentru unul "i unul pentru toti8. /e"pectarea ace"tui imperativ le con$era o "tare de unitate# o orta "i tenacitate con"idera ile. 9aca oamenii din /omBnia ar mani$e"ta aceea"i "tare de tenacitate# aceea"i $orta de actiune "i aceea"i angrenare "i"tematica ca n cazul ma"onilor# "ituatia actuala ar $i cu totul alta. %ei care actioneaza n lo'ile ma"onice "unt aproape implaca ili n deciziile lor. !n ordin n $rancma"onerie nu "e di"cuta deoarece n momentul intrarii n organizatie cei care "unt primiti depun un 'uramBnt ori il "i realizeaza un ritual perver" prin care "e o liga e$ectiv la o totala "upunere "i a"cultare# n caz contrar acceptBnd "a $ie uci"i. +rancma"oneria e"te unica grupare oculta care are "copuri politice. An momentul n care elita ma"onica promoveaza un mem ru al unei lo'i ntr-o pozitie nalta n organozatie# ea are anumite criterii a"cun"e prin care "i da "eama daca per"oana re"pectiva e ndea'un" de modelata n directia actiunilor demoniace. ) aproape incredi il cBta mizerie umana poate "a e*i"te "u"# la vBr$ul piramidei lor ierarhice. An"a totul e poleit "i $acut "a apara "tralucitor "i no il# prin intermediul ogatiilor $a uloa"e pe care le detin# al relatiilor# in$luentei "i controlului pe care-l au n lume.

%devarul Dncepe sa se reveleze

%e i-a putut determina pe cei mai mari ma"oni ai lumii "a "e orienteze cu atBt de mare intere" "pre /omBnia; )*i"ta unele pro$etii $oarte "ecrete $acute de doi mari "$inti cre"tini la nceputul "ecolului trecut "i "e re$era la viitorul /omBniei n conte*tul ntregii omeniri. 9e a"emenea# e*i"ta un pergament $oarte valoro" n marea i lioteca de la 3atican care e*pune aceea"i pro lema n legatura cu teritoriul /omBniei# "ituatie aproape de neconceput pentru mentalitatea "i orgoliul marilor "tate "i puteri ale lumii. An arhiva "ecreta a (uzeului de -"torie din 3iena# "e a$la un document $oarte vechi care e*pune trecutul i"toric e*trem de ndepartat "i totodata $a ulo" al civilizatiei care a e*i"tat n acele timpuri pe teritoriul /omBniei. -ata deci toate ace"te "ur"e di$erite care "e re$era la acelea"i lucruri. )*i"ta multe a"pecte care "e coreleaza. &ro$etiile a$irma ca e"te o pro lema de doar cBtiva ani pBna la aparitia "emnelor care vor atrage atentia a"upra ace"tui teritoriu. +rancma"onii "unt $oarte atenti la acea"ta tara# deoarece ei "tiu ca cea mai mare pro lema pentru ei# la nivel planetar# o reprezinta ace"t loc. )i n"i"i cuno"c $oarte ine pro$etiile n legatura cu viitorul apropiat al /omBniei "i "tiu ca cele mai multe pro leme le vor avea chiar din acea"ta zona

17

a glo ului. 5"a "e e*plica intrigile "i ma"inatiile lor de culi"e n economia "i politica tarii# tocmai pentru a-"i a"igura ace"t control "i pentru a genera $el "i $el de grupari ciudate pe care le "u"tin "i le $inanteaza cu "ume $a uloa"e de ani. An ace"te grupari ei atrag oameni naivi# cu un caracter "la # dar avizi de cB"tiguri $acile# care "unt di"pu"i chiar "a-"i vBnda "u$letul numai pentru a parveni n a"a-zi"a "ocietate nalta "i ogata. 4copul ace"tor mini-organizatii e"te acela de a loca orice tentativa de dezvoltare "pirituala "au de normalitate "ociala "i economica a populatiei# creBnd totodata impre"ia ca activitatea lor e"te a"idua tocmai n ace"te domenii. -n"i"tenta cu care actiona venera ilul (a""ini arata ca pro lema era de ma*ima importanta atBt pentru $rancma"onerie# cBt "i pentru ntreaga tara. 9e ce oare "enior (a""ini nu a intervenit prin canale diplomatice $oarte nalte# o$icialeG )lita ma"onica nu dorea deloc pu licitate n acea"ta pro lema. An plu"# au "i ei anumite limite ale in$luentei politice# care di$era de la tara la tara. 9e aceea# pa"trarea unui "ecret $erm n privinta de"coperirii din muntii Bucegi# era de ma*ima importanta.

2asoneria mentine /omEnia Dn mocirla

)i au tot intere"ul "a mentina ace"t popor la un grad de "aracie "i pro"tie care a atin" cote aproape incredi ile. &olitica lor a devenit n ultimul timp de"tul de evidenta. 5proape ca nu "e mai o o"e"c "a a"cunda ace"t lucru# aparentele $iind mentinute doar de ipocrizie "i minciuna care arata "$idarea $ara limite "i totala lip"a de re"pect pentru natiune. &0E-7-%5 E0/ 47/5?-) 4- 3-%E)5?5 !/(5/)47) 45 4)%57!-54%5 (57)/-5E 5%)47 &0&0/ 445-E 59!%5 E5 5%)5 475/) 5B!E-%5 9) 7075E5 9)&)?9)?75# -(&!?H?9 +)E 9) +)E 9) A(&/!(!7!/- )I7)/?) 9) 5K!70/5/) %5/) %/))565 0BE->57--. 4copul principal e"te de a mentine oamenii n acea"ta "tare ciudata. An multe cazuri au reu"it. 9aca lucrurile vor continua a"a "i nu va e*i"ta o trezire a elementelor de ra"pundere# e po"i il ca acea"ta "tare critica "a continue "i chiar "a "e ampli$ice. 9) 5%))5 ) -(&0/75?7 %5 05()?-- 45 5+E) %5/) 4!?7 %5!6)E) %5/) 475! E5 B565 5%)47)4-7!57-- %5/) )I-475 E5 ?-3)E ?57-0?5E 4- %J-5/ (0?9-5E. ) ca un e$ect de avalan"a n care , dupa atingerea unui punct critic de @M din populatia tarii , dezvoltarea lui "a $ie e*ponentiala ducBnd la de"chiderea "u$letea"ca "i trezirea celorlalti.

(escoperirea din 'ucegi I4

An ne"tiinta lor# multi oameni actioneaza involuntar n con"en"ul directivelor $rancma"onice# $ara "a anuia"ca ca $ac 'ocul murdar al gruparilor ma"onice. 5ce"tea# $olo"indu-"e de intermediari# "unt $oarte virulente "i per$ide. An ace"t $el# ei nu au nici-o ra"pundere# iar daca lucrurile nu ie" a"a cum au urmarit# vor da vina totdeauna pe intermediar# aratBnd cu degetul "i incriminBndu-l pentru $aptele comi"e.

(ivulgarea planurilor masoneriei

%are ar $i cele mai potrivite modalitati pentru a neutraliza $orta male$ica "i planurile dia olice ale $rancma"onerieiG An primul rBnd# divulgarea ace"tor planuri "i actiuni male$ice ale $rancma"oneriei# a"t$el ca ele "a $ie cuno"cute tuturor oamenilor. 9e"i actiunile lor "unt in"idioa"e "i orientate cu precadere catre locarea# de e*emplu# a oricarei idei geniale# "au inventii care ar putea "a amelioreze traiul oamenilor din popor. )i "unt cei care dau indicatiile atBt pentru contracararea inventiei# cBt "i pentru e*a"perarea inventatorului "i aducerea lui ntr-o totala "tare de mara"m# "tre" "i neputinta. 9e aceea multi pre$era "a-"i para"ea"ca tara "i "a-"i o$ere capacitatile lor intelectuale de e*ceptie n alte zone ale lumii. 4ituatia politica "i economica a tarii demon"treaza ca ma"onii actioneaza e*act dupa planurile lor.

2asoneria promoveaza coruptia

)i urmare"c "a promoveze mai mereu oameni de paie# oameni corupti# "i chiar "a in"tituie o atmo"$era generala de coruptie# tocmai pentru a putea dupa aceea "a-"i a"igure acea"ta in$iltrare care "a le a"igure "ucce"ul 'ocurilor murdare pe care le $ac. 9aca n po"turile cheie ar $i pla"ati oameni intran"igenti "i de una credinta# ace"tia nu "-ar mai putea preta la intrigile# 'ocurile "i mizeriile de culi"e care in$e"teaza politica "i economia tarii.

18

+aptul ca lucrurile treneaza n"a# de"i de ani de zile "unt ncercari# "chim ari# nlocuiri# anga'amente# promi"iuni# arata adevarata $ata a in$luentei ma"onice care ntretine deli erat o "tare ten"ionata n tara prin minciuna "i ipocrizie.

(emascarea publica a "ocurilor masonice

%u cBt oamenii devin mai lucizi "i avizati de planurile $rancma"onice# cu atBt mai repede ei "e vor opune 'ocurilor murdare ale ace"teia. 5poi tre uie realizata dema"carea pu lica a intentiilor male$ice ale ma"oneriei. &olitica ma"oneriei e"te aceea de "u minare a "perantei oamenilor. 4copul principal e"te "a genereze o "tare negativa de a "enta a "perantei n oameni# de lip"a de ncredere n $ortele ace"tui popor. %H?9 A?45 0 (5/) (545 9) 05()?- 5/) 0 4&)/5?75 &) %5/) 0 %!E7-35# 0 J/5?)47) 4- 0 A?7/)7-?) %! )?7!6-54(# )5 %/))565 !? %!/)?7 >->5?7-% 9) +0/75 4&-/-7!5E5. 9aca o idee pro$und ene$ica cuprinde ma"ele de oameni# ea genereaza atunci o unda colo"ala de energie pozitiva care poate $i n"a"i cheia tran"$ormarii ace"tui popor. (a"onii actioneaza e*trem de virulent "i cu ma*ima ndBr'ire prin ma""-media <pe care o au "u control total= atunci cBnd unii oameni "au grupari $ac cuno"cute lumii ntregi adevarul oripilant de"pre actiunile "i intrigile lor. (a"onii de la vBr$ cauta atunci "a di"truga prin orice mi'loace per"oanele "au organizatiile re"pective# pro$itBnd de credulitatea tBmpa a omului de rBnd care poate $i manipulat cu u"urinta.

% doua DntElnire cu venerabilul 2assini

0 a doua ntBlnire cu marele ma"on (a""ini a avut loc n vila lu*oa"a a unei diplomatii "traine. 9e"i ntBlnirea a tinut mai putin de o ora# in$ormatia o$erita de (a""ini a $o"t ca o om a. )l a "pu" ca di"pune de o in$ormatie ultra"ecreta care provine direct de la 4tatul (a'or al &entagonului# "i ca acea in$ormatie "e re$era la un anumit loc din /omBnia. (arturi"ind ca grupul Bilder erg are reprezentanti n cele mai importante dintre organi"mele politice# economice "i militare ale 4!5# a a$irmat ca e*i"ta cBteva grupuri oculte a caror putere e"te $oarte mare. 9incolo chiar "i de ace"te grupari $oarte puternice# e*i"ta $ormatiuni de elita care "upervizeaza viata "tiinti$ica "i tehnologia pe ntreaga planeta# economia mondiala "i curentele politice glo ale. 9ea"upra tuturor "e a$la grupul Bilder erg. 7ot ceea ce e mai important "i "e de"copera pe planeta e"te adu" imediat la cuno"tinta celor din elita mondiala. 5ce"ta a $o"t "i cazul o "ervatiilor "ecrete n ceea ce prive"te teritoriul /omBniei.

Pentagonul spioneaza cu sateliti =/#P# %/#>

4atelit de "piona' militar - &entagonul are mai multe programe militare "ecrete "i de "piona' geodezic# $olo"ind mai multi "ateliti geo"tationari de nalta tehnologie. !nul dintre ace"tia# care "e azeaza pe tehnologia ionica "i pe cea a undelor de $orma# a reperat n anul 2002 o "tructura aparte ntr-o anumita zona a muntilor Bucegi. An primul rBnd# "patiul gol identi$icat n interiorul munteluinu avea core"pondenta cu e*teriorul# ci ncepea direct din interiorul muntelui# la o anumita di"tanta de panta ace"tuia. An al doilea rBnd# avea $orma unui tunel $oarte regulat care cotea ru"c "pre centrul muntelui# "u un unghi de 21 de grade. 7ra"eul tunelului era per$ect plan. %el de-al treilea element a pu" pe gBnduri echipa &entagonului. 4canarea din "atelit a muntelui a evidentiat doua loca'e ma'ore ale "tructurii din interiorul "olid de piatra care margineau nceputul tunelului "i "$Br"itul lui "i re"pingeau orice tip de "ondare "au analiza# ca "i cum ar $i prote'at ceva n acel loc. )rau ara'e energetice arti$iciale: primul era plan# drept ca un zid# ca un perete care loca acce"ul n tunel. 5l doilea era imen"# ca o cupola "au "emi"$era# care "e a$la la capatul opu" tunelului# aproape de centrul muntelui. (a""ini a recuno"cut ca acolo "e a$la ceva e*trem de important "i care era $oarte ine prote'at. 5n"am lul tunel-"emi"$era "e a$la ntr-un plan paralel cu "olul# iar ara'ul "emi"$eric "e a$la pe verticala ce core"punde "tBncilor de pe crea"ta numite Ba ele. 9e $apt# verticala ie"ea la apro*imativ 40 de metri ntre Ba ele "i 4$in*ul din Bucegi.

) structura similara Dn Ira*

)chipa de la &entagon a o "ervat ca ara'ul energetic "emi"$eric are e*act aceea"i $recventa de vi ratie "i aceea"i $orma ca cel dintr-o alta "tructura "u pamBnteana $oarte "ecreta pe care ei o de"coperi"era nainte# n apropiere de Bagdad# n -ra..

19

Ea "curt timp dupa de"coperirea din "u "olul -ra.ului "-a declan"at raz oiul "i dupa cBteva luni americanii au avut acce"# n cel mai mare "ecret# la zona re"pectiva# de"pre care ira.ienii nu "tiau a "olut nimic. 0ricBt "-au "traduit# nu au reu"it "a penetreze zidul energetic# iar ntreaga operatiune era tinuta n cel mai mare "ecret. (a""ini a mai precizat ca ceea ce "e a$la acolo avea legatura cu trecutul mi"terio" al planetei dar "i cu i"toria organizatiei lor. +aptul ca &entagonul a remarcat "imilitudinea datelor de inve"tigare ntre "tructura "u terana de lBnga Bagdad "i cea interioara din muntii Bucegi i-a agitat $oarte mult pe cei din elita ma"onilor. -nitial aproape deveni"e panica generala. &anica era datorita $aptului ca acea"ta "tructura , mult mai mare "i mai comple*a decBt cea din -ra. , "e a$la pe teritoriul /omBniei. %orelBnd ace"t $apt cu unele a"pecte re$eritoare la viitorul /omBniei a'ungem la o viziune corecta a motivelor de ngri'orare pe care le au n prezent marii ma"oni. 0ricBt de mult ar dori ei "a di"imuleze acea"ta# actiunile "i intentiile lor ne arata cu pri"o"inta contrariul. 0 enigma $oarte mare era $elul n care reu"i"era cei care l-au con"truit "a realizeze "tructura "i golurile direct n interiorul muntelui# $ara nici-o core"pondenta n a$ara lui. (a""ini a $urnizat planul corect pentru a a'unge la tunel# a"a cum a $o"t el calculat de "peciali"tii din &entagon. %ea mai apropiata "trapungere era po"i ila la 10-20 de metri de primul ara' energetic# pe coa"ta muntelui. 3enera ilul a garantat "pri'inul tehnologic ultra "o$i"ticat al armatei 4!5 pentru realizarea "trapungerii "pre primul ara' energetic. )ra vor a de un di"pozitiv $oarte per$ormant de $orare n mare viteza a rocii care utiliza un 'et de pla"ma puternic "i un cBmp magnetic rotitor. (a""ini a cerut n"a re"pectarea cu "trictete a "ecretului "i prezenta lui $erma n acel loc n momentul "trapungerii muntelui.

recutul misterios al planetei

!finxul din 'ucegi

6iarul 6iarul a pu licat un amplu articol de"pre muntii Bucegi "i ciudateniile "emnalate n zona. -ata un e*tra" "emni$icativ: 8Bu"teni. &i"curile muntilor "e cu$unda n nori. %rucea de pe %araiman mpunge cerul cu "emetie. ?imic n-ar preve"ti ca lini"tea "eculara a naturii ar putea $i tul urata de evenimente neo i"nuite. 7raian 7ru$in "tie n"a ca totul e doar aparenta. 5ici a trait cele mai "tranii ntBmplari. )"te convin" ca "u %arpatii no"tri e*i"ta o alta lume. Bucegii "unt con"iderati de catre "peciali"ti un punct energetic $oarte puternic. 4-au emi" ipoteze a"upra e*i"tentei unor galerii "u terane# "-au $acut te"te radie"tezice. %ercetarile au demon"trat ca zona e"te ncarcata energetic mai mult ca oricare alta din /omBnia. 7raian 7ru$in# muzeogra$ con"ervator la (uzeul 8%ezar &etre"cu8 din Bu"teni# pu lici"t "i cercetator al $enomenelor "tranii la care a $o"t martor# a ncercat "a ga"ea"ca ni"te e*plicatii.8 8An C99:# timp de doua "aptamBni# n partea de "ud a ora"ului# oamenii aveau in"omnii# indi$erent de vBr"ta. (-am gBndit ca "unt emanatii de no*e de la $a rica de hBrtie. ?ici vor a de a"a ceva. )ra ciudat ca# de"i nu dormeau# oamenii nu "e "imteau o o"iti. (i-au con$irmat ace"t lucru cel putin 20 de per"oane8# pove"te"te muzeogra$ul. !nii localnici au a'un" "a traia"ca adevarate "tari de eu$orie. (ani$e"tarile aveau loc numai n timpul noptii. 9upa ce au agat n "perieti tot ora"ul# au ncetat la $el de ru"c cum aparu"era.8 85poi au nceput cutremurele. &arado*al# dar ace"tea n-au putut $i localizate n Bucegi "i nici nu aveau vreo legatura cu "ur"a "ei"mica din 3rancea. 4eria de cutremure a nceput n C994 "i a tinut : ani. 84e produceau la ore $i*e: la ora 20 "i la : noaptea. An $iecare zi# invaria il. ?u erau n"a "ei"me propriu-zi"e. 4e mani$e"tau dupa alte legi. 5veau un areal redu": 5zuga - Bu"teni - 4inaia. !neori cuprindeau doar un cartier din Bu"teni. 4e auzea din pamBnt un vuiet# ca "i cum "-ar $i pra u"it "u picioarele tale tavanul unei grote. ?u apareau nici mi"cari orizontale# nici verticale8# pove"te"te 7raian. 5 numarat pe"te C00 de a"t$el de mi"cari "ei"mice.8 85veam ni"te ca"ti de radioamator. /eceptionam in ele un program de radio. 9ar am o "ervat ca numai in zona Bu"teni. -e"ind din ora"# "pre Bucure"ti "au Bra"ov# nu mai receptionam nimic. %red ca e*i"ta un puternic cimp energetic in zona care ampli$ica "emnalele radio8# crede 7raian. 5 mai o "ervat "i alte $enomene izare. -n 'urul %rucii de pe %araiman apar de"eori aureole ciudate "i chiar holograme. 87raian crede ca toate anomaliile din Bu"teni "unt cauzate de e*i"tenta unor galerii "u terane n maruntaiele muntilor. 5ce"te uria"e tunele "u terane "unt de natura arti$iciala "i au $o"t "apate de civilizatii nepamBntene. 5ici au loc e*periente# punctul $ier inte $iind n zona crucii de pe %araiman. 5"a "e e*plica u uiturile care n"ote"c cutremurele. 4au receptionarea undelor radio# emi"e nu din eter# ci din ace"te coridoare. %ine produce acele ampli$icari "tranii# n ce "cop# cui i

20

"unt de"tinate acele comunicari radio izare# 7raian nu poate ra"punde. 8%onvingerea mea e"te ca e*i"ta n "u teran o alta lume. )*tratere"trii cuno"c totul de"pre lumea de la "upra$ata. 4pectrul lor in$ormational e"te $oarte larg. 9ar nu "tiu ce $el de activitate de"$a"oara acolo "i nici de ce nu vor "a comunicam. &ro a il pentru ca omenirea nca nu e"te pregatita "a nteleaga ni"te lucruri8# conchide geologul. 4pera ca $enomenele "e vor inten"i$ica "i pBna la urma vor deveni o cale de comunicare ntre cele doua civilizatii. 0ricum# e mai mult decBt lip"a de e*plicatii "ati"$acatoare pe care au o$erit-o pBna acum oamenii de "tiinta.8 83izionara 3alentina# $emeia oar a din -a"i care poate pune diagno"tice "i prin tele$on# "u"tine ca a de"coperit prin metode proprii ca un important "uvoi de energie# de aceea"i calitate cu cea care alimenteaza comple*ul de la >izeh# "calda "i 4$in*ul no"tru din Bucegi. -ar "u teranele nede"coperite ale ace"tuia comunica cu piramidele din )gipt. 85colo e trecutul omenirii. 9ar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. ) cu mult mai demult# tare mult nainte. 4$in*ul din Bucegi e"te ocrotitorul pamBntului pe care locuim. 9e $apt# n Bucegi# la 4$in* vine un "uvoi $oarte puternic de energie. 5tunci cBnd cu "tiinta care va $i pe pamBnt va irui cineva "a a'unga "u (untii Bucegi# va da pe"te toate ace"te n"cri"uri "i documente n"emnate "i# dupa "emnele acelea# va "ti ce are de $acut. 9ar a"ta "e va ntBmpla numai dupa ce "uvoiul de energie de dea"upra va "la i8# "pune clarvazatoarea care n-a $o"t niciodata n Bucegi.8

(escoperirea din 'ucegi 4

%dio secrete5
An ultimile zile ale lunii iulie 200: a avut loc $orarea n interiorul muntelui# n"a totul "-a a$lat la vBr$urile puterii de "tat: adio "ecret; (a"ina a $orat mai ntBi dupa o ciudata deviatie a cBmpului magnetic# apoi n"a "-a corectat traiectoria. >aleria "emana cu un tunel de metrou# era per$ect "le$uita "i ducea pBna la tunelul enigmatic de"coperit din "atelit. Ea capatul apropiat al tunelului "e a$la o poarta imen"a din piatra care "e depla"a"e prin culi"are "pre "tBnga. Anaintea ace"tei porti uria"e "e a$la cele rul ara' energetic. 7rei oameni din prima echipa de interventie "peciala "-au apropiat $oarte mult de ara'ul invizi il "i l-au atin" imprudent# murind pe loc de "top cardiac. 0rice o iect <roca# pla"tic# metal "au lemn= aruncat "pre el "e pre$acea imediat n pra$ $in. 9oi generali de la &entagon "i con"ilierul prezidential american erau acolo.

2area 6alerie

(a""ini "tia cel mai mult de"pre originea ace"tei de"coperiri "i avea cuno"tinte de"pre cel putin un element care "e ga"ea n "ala cea mare "emi"$erica. 9incolo de ara'ul energetic reduta il# care a cauzat moartea a trei oameni# "e a$la poarta imen"a din roca "olida. An peretele tunelului# n $ata portii "e a$la o zona patrata cu latura de 20 cm per$ect $ini"ata pe care era tra"at cu precizie un triunghi echilateral cu vBr$ul n "u". &atratul "le$uit "e a$la ntre imen"a poarta de piatra "i ara'ul energetic invizi il. %ezar a "imtit ca e*i"ta o anumita compati ilitate ntre energia ara'ului "i cea a lui# ceva n genul unei "impatii reciproce. 5tingBnd u"or cu mBna "upra$ata invizi ila a arierei energetice# %ezar a "imtit $ine $urnicaturi pe piele. 5 naintat "i a trecut cu totul prin ara'ul care nu avea mai mult de un centimetru gro"ime. 0$icialii americani erau a "olut uluiti. 5tingBnd triunghiul de pe patratul de roca "le$uita# %ezar a de"chi" a"t$el poarta uria"a de piatra care a culi"at "ilentio" n perete. 5cea"ta comanda unica anula ara'ul energetic "i de"chidea totodata poarta de piatra. (area >alerie care "e arata acum n toata "plendoarea ei era luminata# $ara "a contina totu"i nici-o "ur"a de lumina. An mod "traniu# imediat dupa dezactivarea primului ara' energetic de la intrarea n (area >alerie# "cutul "emi"$eric uria" de la celalalt capat al ei "-a activat ru"c trecBnd la un nivel de vi ratie "uperior "i emitBnd o mare radiatie luminoa"a. Ea o analiza mai atenta# peretele (arii >alerii era acoperit ce parea "intetic dar crea "enzatia ca are "i o parte organica n el. 5vea culoarea petrolului dar re$le*iile erau verzi "i chiar al a"tru nchi". ?uantele culorilor aveau un e$ect pro$und rela*ant a"upra p"ihicului "i modi$icau "en"i il aprecierea corecta a di"tantei. (aterialul peretelui era oarecum a"pru la pipait dar nu putea $i nici zgBriat "i nici ndoit. /ezi"ta la orice tentativa de rupere# "trapungere zgBriere "au taiere. An mod "traniu# $lacarile $ocului erau a "or ite nauntrul "au: practic# $ocul nu pute "u zi"ta pe acel material. 5mericanii au recuno"cut ca materialul e"te o "tranie com inatie ntre materia organica "i cea anorganica. Ea 2D0 de metri galeria cotea ru"c "pre dreapta ntr-un unghi a"cutit. Ea o

21

di"tanta mult mai mare# n departare# "e vedea o lumina al a"tra $eerica# ce "cBnteia ca o "tea. Anregi"trarile din "atelit aratau e*i"tenta unui "patiu imen" la capatul (arii >alerii# dar ace"ta era "i el prote'at de un ecran energetic. Eumina al a"tra de la capatul galeriei e"te doar re$le*ia unei portiuni din "cutul energetic protector al uria"ei "ali n $orma de aula.

Fn subsolul Ira*ului

An ce prive"te "tructura "imilara din "u "olul -ra.ului# ea a $o"t de"coperita $olo"ind indicatiile o$erite de acela"i "atelit de "piona' militar care revela"e "i datele pentru "tructura din muntii Bucegi. %on"ilierul american pe pro leme de "ecuritate nationala a primit un $a* ultra"ecret prin care era n"tiintat de $aptul ca "cutul energetic "emi"$eric din "u "olul Bagdadului "e activa"e ru"c# pul"Bnd cu o mare $recventa. -n$ormatia uluitoare era aceea ca n $ata lui aparu"e o holograma a planetei care prezenta "ecvential "i progre"iv continentul )uropa# apoi zona de "ud-e"t# apoi teritoriul /omBniei apoi muntii Bucegi "i n "$Br"it localizarea "tructurii din interiorul lor aratBnd coridorul marii galerii "i "cutul energetic "emi"$eric pul"Bnd cu putere. )ra evident ca cele doua "cuturi energetice "emi"$erice erau ntr-o directa dar mi"terioa"a legatura a"t$el ncBt activarea unuia a du" la activarea "i a celuilalt. &oate e*i"ta chiar o retea de a"t$el de "tructuri "u pamBntene n ntreaga lume.

(econspirarea operatiunilor

3e"tea proa"ta era ca pre"edintia 4!5 a $o"t n"tiintata "i a contactat diplomatia romBna prin intermediul "erviciilor "ecrete. An doar cBteva zeci de minute# ntreaga operatiune $u"e"e decon"pirata. &lanul "eniorului (a""ini "e ducea de rBpa. -nitial au vrut "a preia controlul la nivel politic# in"a politicienii no"tri care aveau dreptul "a $ie avizati a"upra ace"tor a"pecte au intrat n panica "i nu puteau $ace $ata evenimentelor. %ezar "-a deci" "a dezvaluie toate a"pectele# intrigile "i planurile care implicau legaturile cu (a""ini. 7en"iunea diplomatica cre"tea din ce n ce mai mult deoarece pre"iunile Na"hingtonului cereau imperio" comunicarea cu generalii de la &entagon a$lati la locul operatiunilor.

!edinta de urgenta a .!%

9i"cutiile de la Bucure"ti au avut "ucce"# n "en"ul ca $aptele au $o"t adu"e la cuno"tinta unor per"oane cu mare pro itate morala "i care "unt pro$und patriotice. 0 "edinta de urgenta a %on"iliului 4uprem de 5parare al 7arii <%457= a creat un imen" val de "impatie pentru 9epartamentul 6ero. %ei mai multi au $o"t cutremurati de ceea ce au a$lat atunci. 9upa decizia %457 de a "e continua cercetarile "u conducerea 9epartamentului 6ero# "-a inventariat tot ceea ce "e ga"ea n uria"a 4ala a &roiectiilor. 9e la Bucure"ti# ordinele "e "uccedau unele pe"te altele# "e anulau reciproc# erau cBnd vehemente# cBnd evazive# "i tradau o mare ten"iune. (em rii %457 erau ntr-o "edinta continua# mentinBnd legatura cu aza din muntii Bucegi. )i au hotarBt "a $aca pu lica acea"ta de"coperire $ormida ila din muntii /omBniei# dupa ce n preala il au dez atut pro lema pe toate $etele. 4tatul romBn urma "a $aca ntregii lumi o declaratie o$iciala. %Btiva mem ri %457 "-au opu" cu vehementa.

(eclaratia oficiala a /omEniei

%Bnd diplomatia americana a $o"t in$ormata ca /omBnia va tran"mite un comunicat mondial de pre"a de o importanta cruciala pentru omenire# totul a devenit un hao". ?imeni nu "tia# dar toti anuiau ca "e ntBmpla ceva $oarte grav "i important. &re"edintele a $o"t chemat pentru o convor ire tele$onica directa cu %a"a 5l a. An cBteva ore $u"e"era locate toate tranzactiile "i ntelegerile "tatului romBn cu organi"mele $inanciare internationale. 4e a"tepta din clipa n clipa ordinul de declarare a "tarii de urgenta n zona montana "i n capitala. 9i"cutiile dintre o$icialii americani care "o"i"era de urgenta la Bucure"ti "i partea romBna "-au $acut $ara tran"lator. 5u $o"t atBt de violente ncBt nu putine au $o"t momentele de criza n care diplomatii "trigau unii la altii cBt puteau de tare# pro$erBnd multiple amenintari cu repre"alii. %elelalte "tate ale lumii nu cuno"teau nimic din acea"ta pro lema# iar americanii "tiau ine ca e*i"tau oricBnd cBteva tari $oarte puternice care "-ar $i coalizat imediat cu /omBnia pentru

22

"u"tinerea declaratiei pu lice. 9eclaratia ar $i cuprin" principalele date ale de"coperirii din muntii Bucegi# punBnd la di"pozitia ntregii lumi dovezi# $otogra$ii "i alte elemente e"entiale pentru clari$icare. 5r $i $o"t invitati cei mai mari oameni de "tiinta pentru "tudii "i cercetari. 9ar cel mai important a"pect l-ar $i con"tituit dezvaluirile de"pre trecutul e*trem de ndepartat al omenirii "i de"pre i"toria reala care a $o"t aproape complet contra$acuta.

-Fn nici&un caz5-

5mericanii au reactionat cu vehementa pentru ca acea declaratie ar $i "pul erat ntr-o clipa in$luenta lor planetara# "i poate ar $i aruncat n hao" economia "i "ocietatea tarii lor. 5ce"ta a $o"t motivul principal invocat de ei# acela de a nu crea panica. 9ar au uitat "a recunoa"ca ca acea"ta po"i ila "tare de angoa"a "i pertur are "ociala ar $i aparut ca rezultat direct al minciunii "i manipularii realizata deli erat de-a lungul "ecolelor de catre $rancma"onerie. 4-a primit "i o interventie "peciala a &apei care ndemna la o mare cumpatare nainte de ace"t pa" $undamental pentru omenire. &apa a tran"mi" chiar ca va pune la di"pozitia "tatului romBn anumite documente "travechi din arhiva "ecreta papala care "unt de o mare importanta pentru /omBnia "i "pri'ina dovezile de"coperirii din munti. 9upa 24 de ore de di"cutii "-a a'un" la un acord $inal de cola orare romBno-american n ni"te termeni preci"i. &ozitia "tatului romBn a $o"t aceea de amBnare a dezvaluirilor# de prezentare a lor n mod gradat omenirii.

!ala Proiectiilor
(area >alerie "e termina ru"c n aula gigantica din interiorul muntelui care avea o naltime de :0 de metri "i o lungime de C00 metri. 4ala &roiectiilor e"te delimitata de "cutul energetic "i are dimen"iuni mai mici decBt aula din munte. 5van"Bnd "pre "cutul energetic# portiunea de "cut din $ata e"te delimitata ca o u"a "i devine "travezie "i apoi di"pare pentru a putea intra n 4ala &roiectiilor. 4cutul are rolul de a prote'a de diver"ele in$luente ne$a"te din e*terior. 0data intrat n 4ala# "cutul redevine compact. 9in interior# "cutul are o culoare al -aurie. An partea din "pate# "cutul nu mai co ora pBna la nivelul "olului# ca n zona din $ata: 4ala &roiectiilor avea 'umatatea din "pate acoperita de zidul de roca. An acel ma"iv perete din piatra# nalt de circa C0-C2 metri# "unt di"pu"e trei guri enorme de tunel: una drept n $ata# iar celelalte doua , "imetric# de o parte "i de alta a ace"teia "i "unt luminate di$uz# ntr-o nuanta verzuie. 5cce"ul la ace"te tunele e"te "trict interzi"# prin protocolul "ecret care a $o"t "emnat ntre "tatul romBn "i 4!5.

2ese gigantice pentru uriasi

AncepBnd din $ata# de la intrare# 4ala &roiectiilor contine un "ir de me"e imen"e din piatra# di"pu"e de-a lungul peretelui din dreapta# urmBnd cur ura ace"tuia. 4imilar# e*i"ta un alt "ir de-a lungul peretelui din "tBnga. ?ici una dintre me"e nu avea o naltime mai mica de doi metri. &e gro"imea placii de dea"upra "unt taiate n relie$# cu precizie# "emne di$erite dintr-o "criere nemaivazuta care "eamana cu caracterele cunei$orme din antichitate. 4crierea contine "i "im oluri mai generale# cum ar $i triunghiul "i cercul. 9e"i "emnele nu "unt vop"ite# ele ie" n evidenta printr-o u"oara radiatie $o"$ore"centa# n culori di$erite de la o ma"a la alta. 4unt cBte cinci me"e pe $iecare parte a "alii. &e unele dintre ele e*i"ta di$erite o iecte care par a $i in"trumente tehnice. 9e la multe dintre ele co oara "pre "ol o multime de $ire al e tran"lucide care "e aduna n cutii dreptunghiulare dintr-un material lucio"# argintiu# a$late n a$ara me"ei# direct pe "ol. %a lurile $ine "unt e*trem de $le*i ile "i u"oare iar n interiorul lor "e o "erva mici impul"uri luminoa"e care aluneca pe toata lungimea lor. Ea apropierea de oricare dintre me"e# "e activeaza "imultan pe "upra$ata ei o proiectie hologra$ica care prezinta a"pecte dintr-un anumit domeniu "tiinti$ic. -maginile tridimen"ionale "unt per$ecte "i $oarte mari# cu o naltime de aproape doi metri "i 'umatate. &e "upra$ata dreptunghiulara a me"elor din piatra "le$uita e*i"ta o $anta ngu"ta# lunga de cBteva zeci de centimetri# paralela cu latura mare a me"ei din care apar proiectiile hologra$ice. &roiectiile ruleaza "ingure n"a n acela"i timp ele "unt interactive "i depind de cel care le urmare"te "i atinge "upra$ata me"ei.

23

(escoperirea din 'ucegi 4I

.ombinatii genetice
!rcBnd pe un trepied adu" "pecial# "e poate vedea ca "upra$ata me"elor e"te acoperita cu o pelicula dintr-un material "ticlo"# ntunecat. &elicula e mpartita n mai multe patrate mari delimitate prin linii drepte# care $ormeaza un $el de caroia'. Ea una dintre me"e domeniul proiectiilor e"te iologia a"t$el ca "e deruleaza imagini cu plante "i animale# unele complet necuno"cute. 5tingBnd unul dintre patrate# holograma n$ati"eaza "tructura corpului uman a celui care diri'eaza proiectia. 4e deruleaza imagini hologra$ice ale di$eritelor zone ale corpului care "e rote"c mereu. 5lte patrate arata proiectii ale altor $iinte# de pe alte corpuri cere"ti. 5tingBnd "imultan doua patrate di$erite "e n$ati"eaza o analiza "tiinti$ica comple*a prezentBnd 59?-ul $iintelor re"pective "i po"i ilitatile de compati ilitate ntre ele. &e lateral# apar linii verticale cu e*plicatii n ciudata "criere iar n $inal apare $orma mutanta cea mai pro a ila# ca o com inatie ntre cele doua in$ormatii genetice.

6iganti adevarati

%ei care au con"truit ntregul edi$iciu tre uie ca erau $oarte nalti# alt$el nu "e pot e*plica dimen"iunile gigantice ale tuturor o iectelor din 4ala &roiectiilor. 0 con$irmare a e*i"tentei uria"ilor pe teritoriul /omBniei o ga"im n ziarul 6iarul. 8)chipa de la 6iarul e"te n"otita de cercetatorul 3a"ile /udan# care a "emnalat $aptul ca 8pove"tile8 oamenilor din comuna Bozioru de"pre uria"ii care au locuit pe acele meleaguri au "i dovada concreta: o necropola cu "chelete de uria"i. 5cea"ta a $o"t de"coperita ntBmplator# n urma cu pe"te 20 de ani# cand "-a hotarBt ca n 4caieni "a "e planteze o livada de meri. 4apBnd pe o colina# "atenii au de"coperit "chelete uria"e# ma"urBnd n 'ur de 2#40 metri# chiar mai mult. 9ragoi -lie# unul dintre cei care au lucrat atunci la livada de meri# ne duce la $ata locului. &Bna la 8culmea8 unde $u"e"era plantati pomii# co orBm n panta a rupta# pe o ulita necata de noroi. 0 data a'un"i# nea -lie ne arata ntreaga livada# care acum nu mai rode"te: 8&e"te tot "unt mormintele uria"ilor. +aceam gropi# "a plantam puietii# cBnd dau de o capatBna de om# mare cBt un dovleac de pra"ila. ?ici ca mai vazu"em a"a ceva. ?e uitam toti cruciti. 4ap mai departe "i dau "i de ni"te oa"e de la picioare# cBt aracii de vie. 0 namila de om $u"e"e rapo"atu8.8 )*i"ta multe legende care aminte"c de"pre vremurile cBnd pe &amBnt traiau uria"i. (itologiile "umeriana# egipteana# hitita# greaca au un ntreg 8capitol8 de"pre raz oaiele purtate de zeii cei atrBni cu generatia titanica# $iinte de dimen"iuni gigantice# zami"lite de zei. &e atunci# "pun legendele# pe &amBnt traiau doar zeii. >igantii aveau "i alte de$ecte n a$ara de "tatura colo"ala. 5veau mai multe rate# capete "au $ete# ade"ea doar un ochi n $runte# din care cauza erau numiti ciclopi# "i erau cam tantalai. Buni de munca grea# dar "a nu te $i a$lat n calea lor cBnd "e "uparau. 5runcau cu "tBnci colo"ale de "e cutremura pamBntul. +iii 8normali8 ai zeilor "-au $olo"it de giganti pentru a acapara puterea "i a-i detrona pe zeii atrBni. +otogra$ia alaturata n$ati"eaza un "chelet uman uria" ga"it de americani n -ra.. Eucrurile ncep "a "e lege...

'iblioteca universului
&e $iecare latura a "alii "unt di"pu"e cBte cinci me"e uria"e $iecare gazduind proiectii din domeniul $izicii# co"mologiei# a"tronomiei# arhitecturii# tehnologiei# un domeniu care prezinta caracteri"ticile mai multor ra"e de $iinte inteligente , care nu toate aveau aparenta umana , "i un domeniu al religiei. &are ca o imen"a i lioteca a univer"ului. An mi'locul "alii "e a$la un podium pe care e"te montata o in"talatie de emi"ie mentala# un po"i il ampli$icator al energiei gBndului# ma"ina "tructurata dupa proportiile con"tructorilor ei.

abloul de comanda al /omEniei

(ai departe "e a$la un ta lou de comanda n$ati"Bnd "im oluri geometrice preci"e de di$erite culori. )*i"ta "i doua manete care pot culi"a pentru a comanda ceva. An centrul panoului "e a$la un uton ro"u mai mare decBt re"tul.

24

4copul utonului e"te aratat ntr-o holograma e*plicativa: o imagine a &amBntului de la vreo 2@ .m naltime apoi "e arata lantul muntilor %arpati. 4e arata apoi "curgerea unor imen"e cantitati de apa catre "e" "i cBmpie pBna cBnd "olul ramBne complet li er. 5poi# din "olul teritoriului /omBniei de azi "i al unei parti din !ngaria "i !craina apar "uvoaie tot mai mari de apa ca ni"te rBuri gigantice din toate directiile ndreptBndu-"e catre munti "i podi"ul 7ran"ilvaniei. 5poi imaginea "e $ocalizeaza mai mult "i ntreaga /omBnie devine practic o noua mare din care apar doar n unele zone vBr$urile muntilor ca ni"te in"ule. 5ctionBnd manetele de pe panou# apele ncep "a "e retraga de pe teritoriul tarii noa"tre# n"a "e ndreapta toate catre un "ingur punct# n ma"ivul /etezat# muntii >odeanu. !n adevarat manual de utilizare;

) amfora misterioasa
9upa ta loul de comanda e*i"ta un patrat mare cu latura de trei metri pe care "e a$la o am$ora. %ontinutul ei reprezinta unul dintre punctele $orte ale de"coperirii. 5cea"ta e"te ceea ce "i dorea cu atBta ardoare venera ilul (a""ini pentru el "i pentru elita ma"onilor. 5m$ora contine un pra$ al $oarte $in. %ercetatorii americani au rama" con"ternati "a con"tate ca "u "tanta are o "tructura cri"talina necuno"cuta a aurului monoatomic care e"te $oarte di$icil de o tinut mai ale" n $ormula de puritate $oarte mare.

4enerabilul 2assini era informat Dnca Dnainte de a patrunde Dn sala de existenta amforei.
&ul erea de aur n $orma ei pura "timuleaza $oarte mult anumite $lu*uri "i "chim uri energetice la nivel celular "i neuronal. 5dica provoaca un proce" accelerat de ntinerire. 7eoretic# un om poate "a traia"ca n acela"i corp $izic timp de mai multe mii de ani cu conditia "a con"ume# la anumite intervale de timp# "i n cantitate ine determinata# pul ere de aur monoatomic. 5"a "e e*plica multe a"pecte enigmatice legate de longevitatea incredi ila a unor per"ona'e importante "i arata intentiile a"cun"e ale elitei mondiale ale ma"onilor.

Istoria adevarata a planetei

An mi'locul patratului "e a$la un dom care proiecteaza o imen"a holograma cu elemente n mi"care. 4unt redate "intetic a"pectele principale ale trecutului e*trem de ndepartat al omenirii# chiar de la originea "a. 7eoria evolutioni"ta a lui 9arwin e"te a"t$el complet $al"a. 5devarata origine a omului e"te n$ati"ata hologra$ic ntr-o $orma conden"ata. 9upa ace"te lectii de adevar# "e poate "pune ca 90M din i"toria o$iciala a omenirii e"te $al"a "i contra$acuta. -ncredi il# dar ceea ce "e con"idera ca "-a petrecut cu adevarat e"te n mare parte minciuna# n timp ce miturile "i legendele popoarelor "unt aproape n totalitate adevarate. 5cea"ta "tranie inver"iune a cauzat de-a lungul timpului multe pro leme "i con$licte ntre oameni. (a'oritatea ideilor arheologilor "unt $al"e. !nele 8$antezii8 ale "avantilor# cum ar $i hilara teorie a di"paritiei dinozaurilor n urma cu 1@ milioane de ani "au con"iderarea vechilor continente 5tlantida "i Eemuria ca $iind un mit# "unt acum complet "pul erate pentru ca proiectia hologra$ica arata clar cum "-au petrecut lucrurile n realitate. 9in cBnd n cBnd holograma pa"tra imaginea evenimentului dar pe $undal aparea harta cerului cu pozitiile marcate ale principalelor "tele "i con"telatii la momentul re"pectiv. 5"t$el "-a reu"it datarea e*acta a evenimentelor din prezentare. 9e"i perioada de timp acoperita de proiectii e"te $oarte mare <mai multe "ute de mii de ani=# iar ciclul prece"ional al &amBntului e"te de 2@920 de ani# prin o "ervarea numarului de ani platonicieni <cicluri de 2@920 de ani= "-a calculat e*act datarea evenimentelor. (untii Bucegi "-au $ormat n urma cu @0-@@ mii de ani.

(ezvaluiri socante
5utorul recunoa"te ca a vazut ce "-a petrecut n realitate la &otop "i unde au $o"t germenii civilizatiei umane# n"a ace"te a"pecte nu are permi"iunea "a le reveleze pentru ca implica

25

realitati mult prea "ocante pentru mentalitatea# ideile "i cuno"tintele omului contemporan. Antr-o tul uratoare de"$a"urare de imagini "e arata e*i"tenta lui -i"u" "i ra"tignirea lui pe cruce. &roiectiile reveleaza multe per"oane dintre cele care au a"i"tat pe colina la ra"tignirea lui -i"u"# care nu erau din acel timp# ci veni"era acolo din alte perioade i"torice. 5cele $iinte umane# care nu "e deo"e eau la m racaminte de evreii prezenti la momentul ra"tignirii# aveau totu"i tra"aturi ale chipului complet di$erite de ale ace"tora "i tocmai de aceea "i a"cundeau $ata cBt mai mult "u $aldurile hainelor. Jolograma mai arata "ecvential vietile "i mi"iunile "pirituale ale altor per"ona'e e*ceptionale din trecutul $oarte ndepartat al omenirii# de"pre care nu "e "tie a "olut nimic acum. 5tunci "i"temul "ocial "i di"tri utia populatiei planetei erau complet di$erite de ceea ce "e cunoa"te n prezent# iar arheologii "i antropologii ar tre ui "a-"i revizuia"ca din temelii conceptiile. &e peretele din "pate "unt cele trei de"chideri gigantice# $iecare avBnd un ta lou de comanda a"emanator cu cel principal# dar mai mici. 7unelele re"pective "e ndreapta pe mii de .ilometri n trei zone di$erite ale planetei. %el din "tBnga duce undeva n )gipt# ntr-un an"am lu "ecret "i nca nede"coperit care "e a$la "u ni"ip. 7unelul din dreapta a'unge la o "tructura "imilara dar mai mica din podi"ul 7i et. 9in ace"t al doilea tunel e*i"ta rami$icatii "ecundare care conduc ntr-o zona din "u "olul Buzaului# aproape de cur ura %arpatilor# iar o alta "e ndreapta "pre "tructura din "u "olul -ra.ului# lBnga Bagdad. 5poi# n continuare# e*i"ta nca o rami$icatie pBna n "u "olul podi"ului >o i din (ongolia.

rei tunele misterioase

;n secret mondial

5l treilea tunel# pla"at central ntre celelalte doua# $ace o iectul unui "ecret mondial a"upra caruia 4!5 dorea garantii $oarte $erme. %uno"cBnd teri ila in$luenta politica a ma"onilor "i relatiile venera ilului (a""ini n "tructurile politice ale /omBniei "i 4!5# putem anui ca "e ncearca o preluare treptata a controlului a"upra azei de catre $actori e*terni intere"elor "tatului no"tru. )*i"ta totu"i per"oane $oarte importante n aparatul politic "i admini"trativ care acum cuno"c ma"inatiile ma"oneriei mondiale "i care "e opun cu vehementa in$luentei ace"teia# mai ale" n ce prive"te de"coperirea din muntii Bucegi. 7unelul central co oara n interiorul "coartei planetei "i poate o$eri un ra"pun" cu privire la originea "tructurii din interiorul muntelui "i a celor care au con"truit-o. 5utorul a$irma n ncheiere ca "e $aceau pregatiri inten"e "ecrete pentru o e*peditie mai ntBi prin tunelul "pre )gipt# apoi prin cel "pre 7i et "i n $inal prin cel central catre interiorul &amBntului. &lecarea urma "a ai a loc n "eptem rie 200:. <"ur"a-articol original 5-(= 5dre"a ace"tui articol e"te http://active.in$o.m"/GaOCCC

'ilderberg Dn /omania 0
http://www.inpolitic".ro/angelo-P 201:/ ilder erg-in-romania-CP4900D.a"p* %ezar o "erva"e ca# treptat# "enior (a""ini trecu"e la o $orma de adre"are mai $amiliara "i mai directa. 5ce"ta putea $i un avanta'# deoarece o anumita $amiliaritate n di"cutie putea "a $avorizeze dezvaluirea multor "ecrete. 9e"igur ca# la ace"t gen de adre"are a contri uit "i marele decala' de vBr"ta ntre cei doi. 3enera ilul (a""ini mani$e"ta# $ara ndoiala# o mare putere vitala "i o $orta p"ihica neo i"nuita# n contra"t evident cu vBr"ta re"pecta ila pe care o avea.

26

9in pacate# radiatia lui "u tila - prin care venera ilul era oricBnd capa il "a domine $iintele umane comune# n marea lor ma'oritate "la e "au cu la ilitati $izice ori p"ihice - era centrata n 'urul unui imen" orgoliu# a arogantei "i a "entimentului de "uperioritate a"upra celorlalti# 'u"ti$icat pro a il de no letea "tirpei. 9e aceea# oricBte merite ar $i avut %ezar "i oricBt de une ar $i $o"t re$erintele "ale# de"pre care putem pre"upune ca erau inecuno"cute elitei din grupul Bilder erg# totu"i ace"tea nu erau "u$iciente pentru ca venera ilul (a""ini "a-"i n$rBneze in"tinctul orgoliului. 5m "olicitat acea"ta ntrevedere prin puterea "i relatiile pe care le detinem deoarece cunoa"tem $ortele "i capacitatile tale de actiune. 5ce"t lucru l pretuim $oarte mult mai ale" daca ne "erve"te intere"ele. /o"tind acea"ta replica# venera ilul a $acut prima mutare importanta n 'ocul dintre cei doi. 9upa cum "e va vedea# n"a# mi"carile de culi"e "i planurile a"cun"e aveau "a "e dovedea"ca mult mai complicate decBt o "impla propunere# relativ indirecta# de cola orare la cel mai nalt nivel ma"onic. 9omnule (a""ini# daca tre uie "a nteleg ceva anume "i daca pro lema "e pune ntr-un mod "pecial# atunci va rog "a precizati ace"t lucru de la nceput. 9e pilda# care e"te "copul principal pentru care doriti "a $ac parte din >rupul Bilder ergG 5titudinea "eniorului deveni ru"c rece# iar tonul lui capata in$le*iuni $oarte dure. )"te ntr-adevar acea"ta o pro lema pentru dumneata# domnule BradG ti nchipui ca ai li ertatea de a alege "au de a pune conditiiG 4i cine ti-a "pu" ca vei deveni mem ru al >rupului Bilder ergG 5i cumva idee cine "unt n realitate cei care-l compun "i care "unt criteriile de acce" la ace"t nivelG Ati "pun ca e"ti $oarte departe de acea"ta pozitie ierarhica "i chiar mai mult decBt atBt# nu vei putea niciodata "a patrunzi n cercul intim al ace"tui grup# din motive pe care# daca ti le-a" dezvalui# te-ar ulver"a complet. )E) ?! +5% &5/7) 9-? 5%)5475 E!(). /evino deci la idei mai umane "i ntelege ca propunerea pe care ti-am $acut-o n mod indirect "e re$erea de $apt la intrarea ta n una dintre cele mai nalte lo'i ma"onice mondiale# imediat "u ordonata >rupului Bilder erg. 0rganizatia noa"tra ar avea nevoie de aportul tau "pecial. +aptul ca m-am depla"at eu n"umi aici# pentru a purta acea"ta di"cutie n particular cu tine# te poate $ace "a ntelegi $aptul ca noi te apreciem n mod deo"e it. 9in in$ormatiile pe care le detinem tre uie "a recuno"c $aptul ca $ortele "i po"i ilitatile tale de actiune "unt impre"ionante. 9upa cum ti "puneam# "untem intere"ati de cola orarea cu tine. )*i"ta un con"iliu "ecret la nivelul ace"tei lo'e# care propune directiile principale de actiune n lume# iar ace"te propuneri "unt mai apoi analizate de >rupul Bilder erg. ) ca un $el de ucla $eed- ac.. 5i putea $i un pion $oarte important n ace"t con"iliu "i ai putea "a do Bnde"ti tot ce ti-ai nchipuit tu vreodata n lumea a"ta# "tapBnind la di"cretie orice dore"ti: averi# oameni# lu*# legi "i chiar guverne. ?imic nu te va putea opri. ?oi nu o i"nuim "a negociem# pentru ca ceea ce o$erim e"te imen". %e ro"t ar mai avea alte di"cutii inutile cBnd lucrurile "unt atBt de ine precizateG 9e alt$el# "incer "a $iu# nu prea ai alta po"i ilitate decBt pe aceea de accepta cola orarea. 4punBnd acea"ta cu o "iguranta de neclintit# venera ilul (a""ini $acu un ge"t "peci$ic cu mBna ntin"a# retezBnd aerul. &ro a il ca o alta per"oana n locul lui %ezar ar $i $o"t intimidata "i chiar naucita atBt de rapiditatea cu care avan"a"e di"cutia# cBt "i de per"pectivele $a uloa"e pe care ea le o$erea. %ezar mi-a dezvaluit ca acela a $o"t un moment critic al ntBlnirii. 9e"i comple*a n aparenta# pro lema nu prezenta decBt doua alternative evidente: "a accepte propunerea de cola orare# ceea ce implica intrarea n "ocietatea ma"onica "i propul"area rapida n treptele cel mai nalte ale ierarhiei "aleF "au "a re"pinga acea"ta propunere# ceea ce ar $i atra" ulterior un lant imprevizi il de urmari neplacute atBt n ceea ce prive"te propria lui per"oana cBt "i n ceea ce prive"te activitatea departamentului# n acel moment# %ezar nu cuno"tea nca datele principale de"pre intere"ele Qla vBr$8 ale $rancma"oneriei# n"a era deo"e it de intere"at "a le a$le# pentru a ntelege motivatiile oculte ale ace"tei organizatii mondiale "i caile prin care ea urmarea "a-"i atinga "copurile. %on'unctura i "e parea $avora ila "i punctul n care a'un"e"e di"cutia i o$erea po"i ilitatea "a o conduca treptat "pre ceea ce l intere"a# "timulBnd orgoliul "i "entimentul puterii pe care "enior (a""ini le mani$e"ta cu precadere.

27

7otu"i# "arcina nu era deloc u"oara# deoarece venera ilul reprezenta un interlocutor $oarte a il "i viclean# care n plu" avea o mare inteligenta "i $orta mentala. 9in ne$ericire# ace"tea erau de'a orientate n "en" pro$und negativ. %ezar a "imtit intuitiv ca# daca ar $i declinat imediat propunerea# Q'ocul8 ar $i $o"t nchi" "i "eniorul ar $i plecat $ara "a ncerce "a-l convinga. %ezar nu ar mai $i reu"it "a a$le nimic iar urmarile re$uzului "au ar $i $o"t imprevizi ile. 5"adar# a luat hotarBrea de a n"ela vigilenta "eniorului "i# "u ma"ca acceptarii propunerii ace"tuia# "a a$le cBt mai multe lucruri de"pre a"pectele de culi"e ale ma"oneriei mondiale. 9intr-o anumita per"pectiva# el "i-a a"umat atunci o mi"iune de Q.ami.aze "u acoperire8# dar "e "imtea "tapBn "i ncrezator n puterile "ale pentru a $ace $ata eventualelor "ituatii di$icile cu care avea "a "e con$runte. 5devarul ocult al 0rganizatiei (a"onice )"te palpitant ceea ce mi "puneti# domnule (a""ini. 5" vrea totu"i "a nteleg cum a $o"t "i e"te po"i il "a detineti o a"a mare in$luenta. 3a marturi"e"c ca acea"ta mi "e pare $oarte intere"ant. (ultumit de turnura pe care o lua"e di"cutia# "enior (a""ini ra"pun"e cu "olicitudine# cazBnd aparent n Qpla"a8 relativ "impla pe care i-a ntin"-o %ezar. 0# dragul meu# "unt $oarte multe $eluri de a o tine in$luenta "i aici tre uie "a-ti "pun ca "untem adevarati mae"tri. &rincipalul lucru de care ai nevoie la ace"t capitol e"te ra darea. ?u poti "a con"truie"ti palate grandioa"e "i elegante# pentru a te ucura de toate placerile pe care ace"tea ti le pun la di"pozitie# $ara a $i tenace# vigilent "i mai ale" ra dator# chiar "i n $ata unor aparente e"ecuri. 7otul prinde contur n timp "i uneori acea"ta perioada poate $i $oarte ndelungata. 3enera ilii no"tri mae"tri din trecut au avut o viziune mareata# de an"am lu# a"upra "ituatiei $inale# care acum e"te $oarte aproape. )i nu "-au lacomit la intere"e me"chine# egoi"te# ci au dorit din ra"puteri "a ntarea"ca "i "a con"olideze azele ma"oneriei# adaptBnd pe parcur"ul epocilor principiile ei directoare n con$ormitate cu "peci$icul evolutiei umane# n $ond# de ce "-ar $i ngri'it doar de ei "i de $amiliile lorG ?u aveau oricum cei mai multi ani# cele mai mari ogatii "i cele mai une conditii de traiG ?u lega"era ntre ei 'uramBntul $erm de a "e a'uta "i "pri'ini reciproc la nevoieG Ati "pun ca ei au $o"t adevaratii arhitecti care au initiat "i apoi au "ta ilit principiile dupa care $unctioneaza "i"temul "ocial actual. Eegat de ace"ti Qarhitecti8 care au conceput ntregul plan nca de acum cBteva mii de ani# nu ti pot dezvalui mai multe la momentul actual# deoarece e"te un "ecret teri il pe care nici chiar cei din >rupul Bilder erg nu l cuno"c cu totii# n epoca moderna - "i prin acea"ta ma re$er la ultimele doua-trei "ute de ani # venera ilii mae"tri nu au $acut altceva decBt "a aplice n mod inteligent principiile de aza care erau de'a "ta ilite "i "a le adapteze la "tructura vremurilor pe care le traiau. 5ctiunile lor au $o"t dezvoltate de la o generatie la alta# pa"trBnd acela"i impul" "i acelea"i idei initiale# deoarece tre uie "a-ti "pun ca la vBr$ul ierarhiei noa"tre "e a$la numai de"cendenti pe linie regala din ar ori genealogici de "ute "i chiar mii de ani. 4untem $oarte atenti la ace"t a"pect pentru a nu ne ame"teca cu celelalte ra"e. %hiar "i a"a# n"a# au e*i"tat unele e*ceptii# n"a n timp am reu"it "a eliminam genele rece"ive. 3or iti# pro a il# de $amiliile regale din )uropa "i de marii ancheri de la "$Br"itul )vului (ediuG a ntre at %ezar pentru a o$eri un cBmp de dezvoltare a "u iectului. 9e"igur. )i nu erau revolutionariF ei nu "u"tineau o ideologie rigida "i nici o $ilozo$ie particulara "i alam icata. +orta lor nu a con"tat niciodata n puterea ratelor "au n "piritul avBntatF din rBndurile lor nu "-au ridicat nicicBnd eroi "au vBr$uri ale "ocietatii# n "chim # au ntele" $oarte repede ca# pentru a reu"i# au nevoie de un alt algoritm# care "a-"i e*traga $orta "i energia din n"e"i $ortele# deciziile "i actiunile oamenilor. )rau $ini p"ihologi "i au $acut chiar de la nceput unele o "ervatii e"entiale. 5u "e"izat# de e*emplu# ca "i"temul vietii comunitare# indi$erent ca ace"ta are la aza monarhia# repu lica "au orice alt tip de guvernamBnt# "e azeaza pe conducere. 5cea"ta realitate implica doua a"a-zi"e Qgrupe8: pe de o parte# marea ma"a a oamenilor din popor "au gloata# adica populatia ma'oritaraF iar pe de alta parte# elita conducatoare care# ntr-un $el "au altul# "e "traduia "a mentina unul mer" al Qturmei de oi8. 5cea"ta con"tatare "impla a /eprezentat aza pe care "i-au cladit ntregul plan. 9ar de ce era a"a important pentru ei $aptul ca e*i"tau ace"te doua categorii de populatieG a ntre at repede %ezar.

28

%a un verita il mae"tru ma"on initiat n "ecretele 0 "cure ale 0rganizatiei din care $acea parte# "enior (a""ini ncepu "a dezvaluie n"u"i nucleul ideologic al $rancma"oneriei la nivel mondial. 5cea"ta "ituatie era "i e"te $oarte importanta datorita $aptului ca mereu au e*i"tat intere"e antagonice ntre cele doua grupari de populatie. Eucrurile tre uiau aran'ate n a"a $el# ncBt ace"te intere"e contrare "a nu di"para niciodata complet# adica alt$el "pu" "a nu e*i"te niciodata pace verita ila ntre oameni. &entru acea"ta era nece"ar "a "e "ervea"ca prin di$erite metode am ele Qta ere8 "au Qgrupari8# n"a $ara ca ele "a cunoa"ca ace"t lucru. -luminatii no"tri au mpin" i"cu"inta "i a ilitatea unor a"t$el de uneltiri pBna la per$ectiunea de a merge cu cBte un picior n $iecare dintre cele doua arci "i# totu"i# "a nu cada niciodata n apa; %ezar nu a "capat ocazia de a ridica din nou alonul la $ileu: 9ar cum reu"eau acea"taG %e metode $olo"eauG 5veau nevoie de ni"te QpBrghii8 puternice "i# la originea actiunilor# ace"tea au $o"t doar doua: anii "i natura in$erioara a omului# care ceda n $ata tentatiilor ce i erau o$erite. 5cea"ta com inatie le-a a"igurat mereu "ucce"ul# pentru ca ce nu "e potrivea ntr-o parte# era inevenit n cealalta "i a"t$el "-a a'un" ca acea"ta Qreteta8 care $olo"ea intriga# minciuna# tentatiile "i pre$acatoria "a permita e*tinderea rapida a in$luentei noa"tre n ntreaga lume. 4igur# n perioada actuala tre uie "a tinem "eama de o "erie ntreaga de alti $actori# printre care cei mai importanti i con"ideram a $i numarul de locuitori ai planetei "i avan"ul tehnologic remarca il. 9ar n e"enta# azele principiale ale organizatiei noa"tre ma"onice au $o"t pu"e cu mult timp n urma "i ele "unt atBt de "olide "i "-au in$iltrat atBt de pro$und n con"tiinta oamenilor# ncBt "ucce"ul deplin al programului no"tru nu mai con"tituie acum decBt o che"tiune de timp pentru a $i realizat n totalitate. 4punBnd ace"tea# "enior (a""ini a zBm it "ati"$acut "i a aprin" o tigara lunga de $oi. )vident# a"tepta e$ectul "pu"elor "ale a"upra lui %ezar. &entru a-"i 'uca rolul cBt mai ine# ace"ta l ntre a: ?u nteleg n"a care e"te motivul principal pentru care a $o"t "i e"te depu" ace"t uria" e$ort de mii "i mii de aniG 4u$lBnd u"or $umul de tigara# "enior (a""ini l privea pe %ezar printre pleoapele ntrede"chi"e# n imen"ul lui orgoliu# el con"idera de'a ca repurta"e un "ucce" deplin n ceea ce "i propu"e"e. &e de alta parte# %ezar a apreciat ca acea"ta opinie eronata a "la it vigilenta venera ilului# $acBndu-l "a "e lan"eze ine di"pu" n noi "i ogate e*plicatii. 9ragul meu# aici lucrurile "unt chiar "imple. (otivul principal a $o"t "i va $i mereu acapararea puterii ; %e altceva ti nchipui ca am putea urmari "a o tinem pe o perioada imen"a de timpG Jai# "pune-mi# nu te "$ii; BaniG 5proape toate $inantele lumii ne apartin# gratie paien'eni"ului ancar pe care l-am te"ut n ultimele "ecole. 9eoarece civilizatia "e dezvolta din ce n ce mai mult# am urmarit "a cream un "i"tem "ocial n care oamenii "a depinda n totalitate de veniturile lor $inanciare. Bani# ani# tot mai multi ani; 0 idee $i*a care tre uia "a $ie ra"pBndita pretutindeni. 9ar# pentru a avea ani tre uie "a produci# iar pentru a produce tre uie "a munce"ti "i ca "a munce"ti ti tre uie timp. 5m $ormat deci o ecuatie care reprezinta de $apt un cerc vicio"# aproape $ara rezolvare# deoarece nu poti a'unge niciodata la capat. /ezultatul a $o"t acela ca oamenii au a'un" "a muncea"ca pentru noi pBna la epuizare# atra"i mereu de mira'ul o tinerii unor "ume tot mai mari de ani# care de $apt "unt cheltuite $oarte repede n ritmul alert al lumii "i al tentatiilor de tot $elul care o caracterizeaza. 7otu"i# oricBt de multi ani ar o tine prin munca# adevaratele ogatii "i "umele imen"e de ani "unt tot n po"e"ia noa"tra# pa"trate n ancile noa"tre "au inve"tite n diver"e titluri de proprietati. %hiar daca apar zece "au o "uta de oameni $oarte ogati n lume# care nu $ac parte din lo'ile noa"tre# ei nu reprezinta totu"i nici o amenintare# deoarece "unt individualitati "eparate care nu urmare"c un "cop preci"# de mare anvergura. 9e"igur# pe cei mai multi dintre ei avem gri'a "a-i atragem nca de la nceputul carierei lor "tralucite n 0rganizatie "i a"t$el puterea noa"tra cre"te. %ei care re$uza nu rezi"ta n"a mult timp "inguri. 9aca ntr-un $el "au altul devin o amenintare pentru noi# atunci ne unim $ortele pentru a le provoca $alimentul# cu ri"cul anumitor pierderi n

29

propria noa"tra ta ara# dar imen"ul angrena' $inanciar pe care noi C-am con"truit ne permite "a realizam $oarte repede o reechili rare a alantei $inanciare printr-o cre"tere n alta parte. 0 iectivul e"te acela ca re"pectiva per"oana "a $ie nvin"a. 9e o icei urmarim ca# atunci cBnd acea"ta "e a$la n pragul colap"ului total "i cBnd "e "imte iremedia il pierduta# "a-i o$erim nca o data "an"a pe care initial a re$uzat-o. 9e cele mai multe ori acel om de a$aceri accepta. !rmeaza# de"igur# o revenire "pectaculoa"a n a$acerile per"onale# dar de'a per"oana tre uie "a re"pecte anumite conditii $erme din partea noa"tra# pe care nu le mai poate evita. Antotdeauna noi avem ceva de cB"tigat. +ie un om politic in$luent care "a ne "u"tina intere"eleF ace"ta e"te cazul cel mai ntBlnit "i aproape cel mai u"or de $a ricat. +ie un mare om de a$aceri# ai carui ani i admini"tram noi n cea mai mare parte# prin propriile noa"tre $iliere.

30