itinzandu-se de-a lungul extremititii estice a po- disului Saqgara, mormin- tele grandioase realizate din mid nearsé, datand din perioada Primoi Dinasti agip- ‘ene (2920-2770), au suscitat de-a ungul timpuluinumeroa- se disput si controverse.Ipoteza mult vehiculata a fost acooa ‘c& mormintelereprezentau ce notafe ale primilor faraoni ai Egiptului unificat si care, din orinta de a- afirma suvera- nitatea asupra Egiptuluide Sus si de Jos, au dispus a fi ‘mormantatila Abido ora sa- cru al Dinastie |, naltandu-si totodatismonumente funerare in apropiore de Memphis, ca~ pitala regatului obiectolor ce alcatuiau tru- ssourile funerare ale defunct for & condus la conctuzia 8, cel mai probabil, acste mo ‘numente adpostesc rimisto- le unor important functionari ai regatului, Mormintele, ale cor suprastructuri sunt rea lzate din c&ramiinearse, post denumirea de mastaba, au form’ rectangular’ si zdurile lorsuntmarcate de un labirint de intranduri si iesinduri(in- ‘rari sitesi) Pentru a construipiramida lui Djoser, Imhotep s-a inspirat chiar din mastabele functio- narilor, inlocuind c&ramida nearsa cu piatra, reusind ast- {ol sdinalte cea mai veche pi amid din istorie. Locul alos pentru constructia complexului EEE a ee ee @ 17 aDeasupra, dise din steatit si alabasteu infajisand 0 seena de vandtoare (Giametru 8,7 em). La stanga, disc cu motiv geometric din ardezie, piatrd oz, sifildes (diametru 9,8 om). Ambele sunt conservate la Muzeul Egiptean din Cairo. funerar al lui Doser crea un impact vizual deosebit de puternic, accesul la mormin- te facdndu-se pe un drum anume construit, care ince pea la vest de actualul sat Abu Sir gi sfargea in fata mari piramide. De-a lungul acestei fasii de sertice, functionarii Dinas tiei a Ill-a si-au ridicat pro prile morminte. Dintre aces tia, merit menfionat cel al lui Hesyra unde au fost des- coperite o serie de panouri rmulté mBiestrie. ‘mai multe imbundtatiri zeul din Caira), ce decorau \cperea pentru ofrande, in care defunctul este repre: zentat de o gravurd in relief (basorelief) executat’ cu taba a fost conceputd ca un produc’ locuinta defunctu: lui. Cu trecerea timpulu, tot au Universul egiptenilor este adus interioarelor, mergind ‘ormantul lui Hemaka (3036), daténd din timpul domniei lu Den (Dinastia |, secolul al XXIK-lea Lr), a fost descoperit, dde Emery in 1995-1998, SgpSturile au scos la ivealé, pe nga ampla structurd realizaté din cirémizi nearse, o retes de ‘ncaperi subterane identificate ca find depozite, in care au fost ddescoperite numeroase obiecte care alcdtuiau trusoul funerar al lui Hemaka. Dintre acestea o important deosebita prezinta o foaie de papirus fr tex, si o bucatd de calcar(ostrakon) pe care este pic- tat un bou; acestea sunt cele mai vechi mostre existente ale unor materiale care, in secolele urmStoare, vor fi folosite drept suport pentru a scrie si desona, de scribi si artisti deopotriva. Intr-un reci- pient au mai fost gasite patruzeci si cinci de discuri din materiale diverse, considerate afi cdi dint-un jo. Mccmshar ay Emery OR eee aT reece ee Aen tee oe ong a ona Peete eet eit morminte din periaada ; eae met De emer nor eee ys Se Ts ire: pe total. acestora, pentru a seména cu inc&perile unei locuinte reale. Peretii au ‘nceput si fie Impodabiti cu picturi in relief, care incer- cau sé reproducd indeosebi scene din viata cotidiand La originea acestei practici se afld credinta potrvit c8- ae reia lumea de dincolo nu re- prezint8 decdt o continusre a existentelterestre, care se regiisesc si in alte rmorminte (cu putin varia, aparimagini care evocd fap- te si intémplar din vate de toate zl. care descriau col mai bine functia administrativ’ sau religioasé pe care o detinuse in timpul viefi. Toate aceste imagini se dovedese a fi ex- trem de pretioase astazi, reprodus in cele mai mici de lomn (astazi aflate laMu- pai latransformarea aproa- detalii. Pe lang motiveleUSA ats) brea os area lui VanatoTe een fl ene ee ne cree ne Jjata de executie a sculpturi, desi se presupune 8 ar Din eee eee) Cee) pozitie,evidentindu-se capac reer tn buie s8 mire intrucat, in ee eee Peat oo Peo en ad Pet nainte de a devenifaraon, Horemheb (1319-1281) a fost goneralul armatei lui utankhamon.Ca multi alti funetionar ai vemii,adispus $8 i se ridiee un marmantin desert, la sud cl de piramida lui Unis. Swuctura ofistructel suferit tri extindert suecesive, sugerand mai degraba un, templu: o serie de curtiinterioare Sustinute de stélpi converg eétre 0 sal fade cul fo randul i Tancata de ou cope numa sipatuclor ep x fectuate la inceputu secolutui al Ge, numeroase fraymente din Zidurile omamentale se afl acum in colecti de arta egipteana din toata ‘\ lunes, n majrtatea reprorentlor, ce respects canoanele arts st amarniene fruntea ti Horemheb este incerta |e serpeloregatureus (cobra), emblem faraonior.contribuind la reconstituirea cadrului istoric al perioadei respective, si furnizind o serie de informati cu privire Ia diversele profesii, dar si distracti ale unor functionari publici si demnitari care, timp de aproape jumatate de mileniu, au facut sa prospe~ re statul faraonic. Modul de executio al basoreliofurilor se caracterizeaza prin con- structia ordonata gi forma a intregii scene si reda ima- ginea complex’ a unei so: ciet8ti puternic ierarhizate, in toate mormintele, o impor: tant deosebitd se acorda ‘sili pentru ofrande. intr-unul din peretii acesteia era sculp tatd o usi fals8, care fi per- mmitea defunctului s8 riman& in contact cu lumea, si in fata cdreia erau depuse toate produsele alimentare necesare supraviotuirii in taramul umbrelor. Sfarsitul Regatului Vechi (seoolul al XXIl-tea iHr.), ur- mat de fragmentarea Statu- lui, @ avut drept consecint’ declinul capitzlei Memphis, & manifestat si prin abandonul necropolelor sale. Spre sfarsitul Di- nastiei a XVIll-2, podisul Saqgara a inceput 88 adlposteasca noi necro- pole private. Nu este exclus ca hotararea suveranilor de a reveni la Memphis, ca centru administrati, se fi datorat influentei extrem de mari de care se bucurau preofii din Teba (Luxor) a zeului Amon-Ra, Cativa functionari care au trait tn perioada domniei lui MEMPHIS Penne Tutankhamon (1333-1323 s-ou ridicat proprile morminte la baza falezei stancoase din vecinitatea orasului, in timp ce demniterii cu functiile cole mai inalte din stat (prin- ‘re care si generalul Horem- heb, care a devenit faraon pentru scurt timp) si-au ales cca loc de adinnd vesnic’ d sertul ce se intindea la sud de piramida lui Unis, unde si-au construit morminte a ccror structurs aminteste de cea a unui templu‘recut, 0 expeditio arheologic’ francezé condusa de Alain Zivie excaveava faleza stancoasa de la Saqqara in apropiere de loculin care, in perioada trzie, se nsita Bubasteionul, templulinchinat zeitei-pisica Bastet SSpiturile efectuate M zon’ au scos la Tumin morminte rupestre datand din pericada ragatelorlui Akhenaton si ‘Tutankhamon (2 doua jumatate a secolului al XIV-JeaiHr, in care fuseser’ inhumati curteni si domnitar influenti In morman- tullui Aper-E, vizirintimpul domniei lui Aknenaton, s-a descoperit cea mai mare can titate de obiecte. Astfel,intr-o ‘inc&pere ascunsé sub scara ce duce la nivelurile inferioare ale catacombei, au fost desco- perite trusourile funerare ale [ui Apor-Elsiale altor membri ai fami- ligi sale. Nu departe de aici afost gasit si mormantul Mayei, doiea lui ‘Tutankhamon. Sépéturi recente ale france- Zilor au condus le descoperiroa mormantulut lui Raya, un preot care a tritin timpul dom: nie ui Akhenaton, [te cu anil optzeci ai secolului EE in timpul Dinastiei_ 0 munci asidua de indepar- 2 XxVie (64-525), tare a nispuli care a nece la Saqgara apare un nou tip stat numeroase eampani de de mormént, ce oterea mai s8pitur arhoologice tule gareniimpativepré- ‘ ditorio. BB in epoca greco 0 incapere bot n cate romané Saqgara @ se depunee sarcofagul de- continua fe conicerta functulu era construita im un loc de inmormantare al capstul unui put de dimen- color priviegiat si numero Siuni foarte mari $i care, egipteni au als s8 fein dat umplut cu rsp, deve. mafiln aceasté zona, inden aa p tea un obstacol aproape de sebi in vecindtatea Sera ae oe hetrecut penvu orci ar fi peumulu, Majortatos mor nit s8 steabat® diston{a minor conta ns dint-un panda loculinhumari. Un sercofag aflt in intrioul Qstfel de mormant, care unel gropi obignuite, spate continea ramésiol piman- In pémént tpl oe uni nar eto Ih afoet epee econ Hipaes reo er aad Mant See Re an oer ee ee or ee ee Cee ace eo ne Coen a a Beet era ni es Te aie ‘cerea ca animalelesacre sa fie Tngropate m morminte soparat eee ee ee ce dea depurne impunatoarele sarcofege continand mil eee eet Coe as CeCe ee ener ear eect era Cee ee ers Dee Cue See eee ‘cipal do sistematizarea si datnivares locasului da Co eee res See eer ie ee ev eee er Mariette, fost descoperita aceasté masca de aur (az Gr ee een et Sree ee coe ae Eee eer eee Ce ee aera Cee Me rn ee eee ge ere Poe ce es eo ee ne fo ariploaren s+ Costin org oasi ata loud iunbrar supose moiraeee See nae eae Pan vo eee ee Geeta pet tas (7X oviorntradetntemete- provenea dele zidul care in- _epocile succesive, important rea orasului Memphis conjura agezerea: ined-hed, care ise acord& mai mult in XJ se datoreazi luiMenes, zidul lb. Numele de Memphis astrii vechlor ta miticulrege cu careincepeis- derive’ din raducerea gro- inbeza unormerite ‘ora egipteand (starstu mile- coasc& a denumiri rami ai, ruinele orapulu nilui al 1V-lea ir.) fn reali- [yj Pepi (Mennefer), care se se afl ingrapate sub moder- i tates-arplrea cS, dati cuuni- Inala indesert lavestde ste- na asezare Mit Rahina. Aufo- ficorea ri fraoniiaparindnd — biliment. st scoase la lumin8 portiuni Dinasteil de a Abido au simit din templul gigant dedicat lui nevoia de a muta centrul pu- D jevine pen- Ptah, zeul mestesugarilor si teri intr-o zond de unde si ‘ruscurttimpcapitalépatronul orasulu,resedinta ui oat controla mai usor Delta administrativa a Merenptah sialte cétova mo- ProbabilcSlainceput, Memphis Egiptului,lasfarstul Dinastiei_numente demai mica importants. nu a fost cu mult mai mare XVilI-a, Memphis continua | decat un sat. Denumires sa <8 joace un rol principal si in i