Sunteți pe pagina 1din 9

A.

I ntinzandu-se de-s lungul



extrernitatii estic e a podi~ului Saqqare, rnormin-

tete grandioase realizate din diramidil nsarsii, datand din penoada Primei Dinastii egip· tene (2920·2770). au suscitat d e-a lung ul tirnpulu i nu mera a· se dispute ~i controverse.lpoteza mult vehiculata a fast aceea cil: mormintele reprezentau ce· notafe ale prirnilor faraoni ai Egiptului unifieat ~i care, din dorinta de a-si afinna suvera-

nitatea asupra Egiptului de Sus si de Jos, au dispus a fi Inrnorrnantati la Abide- oras sacru al Dinastiei I, ina1tandu-$i totodata rnanumente funerare in apropiere de Memphis, capitaia regatului,

Tn ultimii ani, exarninarea minutioass a obiectelor ee alcatui au trusou rife funerare ale defunctilor a condus la coneluzia c'iI, eel mai probabil, aceste mo-

_ numente adspestesc ramii$~e· Ie unor importanti funetionari

ai r,egatului. Mormintele, ale c a ror su p rastructuri sunt rea· lizate din carnmizi nearse, poarta denumirea de mastaba, au forma rectangulara $i zidurila lor sunt marcate de un labirint de intranduri siiesinduri (intrari si iesiril,

Pentru a construi pirsmida 'iui o joser,lmhotep s-a inspirat chiar din mastabele functiona rilor, Tnlocuind caramida naarss cu piatra, reusind asttel sa inal~e cea mai veche pirarnidii din istorie. locul ales pentru construcpa complexului

funerar al lui Ojoser erea un impact vizual deosebit de puternic, accesul la morrnlnte Hica·ndu-se pe un drum anume constrult, care ince· pea 18 vest de actualul sat Abu Sir ~i sf§ r se a in fata marii piramide.

De-a lungul acestei fa~ii desertice, functionarii Dinastiel 8 lll-asi-au ridicat propriile morminte. Dintre acestia, merita mentienat eel al lui Hasyra undeau fast deseoperiteo serie de panouri delernn (astazi aflete la Mu~

Deasupra, disc din steatIt ~i alabastru infari~and 0 scena de vanatoare (diametru 8,7 om). La stanqa, disc cu motiv geometric din ardezie, piatra roz,sifildes (dia metrii 9,8 em).

Ambele sunt conservate la MuzeLiI Egipteari din Cairo.

zeul din Cairo). ce decorau incaperea pentru ofrande, in care datunctul este reprezentat de 0 gravura in relief (b·as orelief exe cutata e u muita maiestrie.

f n cspsnd eLI primala atestari, mastaba a fost conceputii ca un mormant care incerca sa repreducii locuinta defunctului. Cu trecerea tirnpului, tot mai multe imbunatapri S-811 adus intericarelor, mergand pa,na 18 transformarea aprna-

ormantul lei Hemaka {3035}, datand din -ampul domniei lui Den Winastia l, secolul al XXIIX-Iea tHr.l, a fost desceperit de Emery Tn 1935-1936. Sapaturile au scos fa [vesla, pe

liinga ampla structura reallaata din caramizi naarse, 0 rete a de indiperi subtarane identifica.te ca fiind depozits, in care au fast descoperite numeroase obiecte care alcatuiau trusoul funerar allui Hamaka, Ointre acestea 0 importan!ii deosebita prezinta 0 foaie de papirus, flira text,~i 0 bucats de calcar (ostrakonl pe care este pictat un bou;acestea sunt cele mai vechi mostre existente ale unor materiale care, in saeolele urmatoare, vor fi folosite drept suport pentru a scrie ~i desena, de scribi si artisti deopetriva, Intr-un recipient au rna; fast gasite patruzeci ~i einci de diseuri din materiale diverse, considerate a fi bucay dintr-un joe.

pe totals acestora, pentru a serniina cu incaperile unei loc uinta r aala, Pererii au ineeput sa fie 1mpodobi'fi cu pieturi In relief, care incercau sa reproduca indeosebl scene din vlata cotidianii.

La originea acestsi practici se afla credints potrivit careia lumea de dincolo nu rsprezinta decat 0 continuare a exlstentei terestrs,

care se regasesc ~i in alta morminte (cu putine variatii); apar imag.ini careevoea fapta ~i intamplari din viata de toate zilele.

Fiecare individ i~i decors mormsntul propria cu scenele

care descriau eel mai bine funetia administrativa sau reHgioasa pe care 0 detinuse in timpul vie!ii. Teate aceste imagini se dovedesc a fiaxtrem de pretie as e astszt,

Universul egiptenilor este reprodus in cele mai rnici detalii. Pe lang,ij motive Ie

18 -~.'- .

eccratiunile care impodobesc mormantul lui Ty /lnceputulsecolului al XXJV·!ea i.Hr.), administratoral piramidalor ~i templelor solace ridicate de faraonil 0 inastiei a V-a, se numara printre cele mai impreslonante manifestari artistice ale vremii. Delicatele basoreliefuri(pictate) care acopera peretil lnteriori atinq culmile pertectiunf din punct de vedere al forme], Indeosebi In ceea ce privasta scenele de via1a cotidia.na. Stilul curet 9i idealizant ce caracterizeazaarta Dinastiei a V-a da nastsra unorirnag.ini complexe, dlaamies. care lncearca ~ si reu?,esc - sa reproducii. frantllri de cotidian pana in cele mai mici datalii. Ameste cui dintre formalism ?i naturalism atinge cea mai Inalta expresie in scerra palustra, in care fondul geometric, crsat prin dispunerea msticuloesa a papirusurilor, cnntrasteaza cu imaginea raulul forfotind de pe~, erocodili ~i hipopotami.

nainte de a deveni faraon, Horemheb (1319-1291) a fost generalul armatai lui _ Jtrtankhamon.Ea multi alti

contribuind la reconstituirea cadruJui istorie al perioadei respective, ~ifurnjza.nd 0 sana de lntormapl cu p,rivire la diversale profesii, dar ~i distrae~i ale unor funqionari pu bliei ~i demnita ri ea re, timp de aproapa jumatate de mileniu. au facut sa prospere statui Iaraonic.

Modul de executis al basore.liefurilor se caracterizeaza prin constructia ordonata si forrnala a intregii scene ~j reda imaginea cornplexa a unei 50-

cieta~ puternic ierarhizate. In toate mormintele, 0 importanta deosebita se acorda salii pentru ofrande. intr·unul din perepi acesteia era sculptata 0 u?a falsa, care ii perrnitea defunctului sa ramana in contact cu lumea, si In tata care.i aerau depu se toate produsele afimentare nee esare supravietuirf In taramul umbrelor.

Sfar?itul Regatului Vechi (secolul al XXII-lea i.Hr.], urmat de fragmentarea Statului, a avut drept consecints declinul capitalei Memphis,

manifestat ~i prin abandonul necropolelor sale.

Spra sfaq;itul Dinastiei a XVIII-a, podlsul Saqqara a inceput sa adaposteasdi noi nacrepole pri;vate .. Nu sste exelus ca hotararea suveranilor de a reveni la Memphis, cal csntru administrativ, sa se fj datorat influen1ei extrem de mari de care se bucurau praotii din Te ba (Luxor) a i zeului Amon-Ra.

Cariva functionari care au trait in perioada domniei lui

Tutankhamon (1333-13231 si-au ridicat propriile morminte la bsza falezei stancoase din vsclnatarea crasulul, in timp ce demnitarii e u functiila ce'le mai inalte din stat Iprintre care ~i generalul Heremheb, care a devenit farson pentru scurt tirnp] si-au ales ca loc de odihna ve?nica desertul ce se intindea la sud de piramida lui Unis, unde si-a u c onstruit morminte a csror structura arninteste de cea a unui ternplu .

. ;".' 21

ncepsnd cu anU ootzsei ai seeolului trecut, 0 expedrpe arheologic::i franDeza ecndusa de Alain Zivie exeaveszii faleza stancoasa de la Saqqars in apropisre de lueul in care, In perioada tarzie, se Tninfa Bubasteionul, tem plul In chinat ze i~ei-pisiea Bastet, Sapaturile efsctuate in zona au scosla lumina morminte rupestre datsnd din perloada regatelor lui Akhenaton ~i Tutankhemon (a doua jumatate a secclului al XIV-lea I.Hr.), in care fusesera inhuma~ curteni ~i demnitari inftuenti. in mermantul lui Aper-I~], vizir in tiiTInul domniei lui A-khenaton, s-a descoperit cea mai mare cantitate de oblecte, Astfe!, intr-o incapere ascansa sub scara ce duce la nivelurils lnf.erioare ale catacombei, au fast descoperile trusourile funerare ale lui

Aper-et~j ale alter ff1embri ai famlliel sale. Nu departe de aiel a fost gasit ~i rnormantul Maye!, doica lui Tutankharnon. Sapaturi recente ale francezilor au condus la descopertrea morrnantului lui Raya, un preot care a trait!n timpul domniei lui Akhenaton.

in timpul Dinastiei a XXVI-a (664-5251. la Saqqara apare un nou tip de mormant, ee of ere a rnai multe garantii impotriva pradatorilor,

o inca pere boltita, In care se depunea sarcota gul defunetului, era construita in ca.patul unui p~ de dimensiuni foarte mari ~j care, odata umplut eu nisip, devenea un obstaeol aproape de netrecut psntru oricina ar fi vrut sa strjibata distants pana la locul lnhumarli, Un astfel de mormant,.care ccntinea rama~~ele pamante~ti ale unuianume luefankh, a fost expus recent, dupa

o munca asidua de indepartare a nisipului care a necesitat numeroase campanii de sapatun arheologice.

In epoca grecoromane Saqqaraa cormnaat sa fie considerats un loc de inrncrmantareal calor privilegiati ~i numerosi egipteni au ales sa fie inhumati in aceastii zona, indeosebi in veeinatatea Serapsurnului .. Majoritatea mormintelor constaulnsa dintr-un sa rcofag aflat in interiorul uneigropi obisnalte, sapate in pamant •

C onfonntradipei, intemeierea orasului Memphis se dator~aza 'lui Menes, mitieul rege cu care lncsps is-

toria egipteana [sfsrsitul mileniului allV-lea i.Hr.). In realitate s-ar paraa ca, 0 data cu unificaraa tarii. faraoniiapa"1:imlnd Oinastiei I de la Abido au simpt nevoia de a muta centrul puterii Intr-o mna de unde sa poata controla mai usor Oe.lta. Probabil cala ineeput, Memphis nu a fast eu mult mai mare decat un sat. Denumirea sa

provenea de la iidul care inconjura asszaraa: Inedj-hedj, zidul alb. Numele de Memphis derivs inss din tra ducerea 9 receases a denumirii Piramidei lui Pepi I (Mennefer), care se ina I;a 1n desert, la vest de stabiliment

Dupa ce devine pentru scurttimpeapttala ad rninistr ativa a

Egiptului, la sfar~ttul Dinastiei a XVIII-a, Memphis continua sa joace un rol principal si 'In

~~-- ~

.110_ ~_ ~ . ..:.

epocile suecesive, importanta cafe i S8 acorda mai mult in virtutea pastrarii vee hiler traditH decet in baza unor merite reale. Astaai, ruinele orasului S8 aflil. 'Ingropate sub moderna asazara Mit Rahina. Au fost scoase la lumina portiuni din templul gigant dedicat lui Ptah, zeul me~t:e~ugarilor~i patronul orasului, rssedinta lui Merenptah ;;i alte cateva monumente de mai miea importanta.