rmecanisrne de secuE"uuare tipologie, : entitate, lV?

inciunsa

Nevoia de minciuni HulitE de unii, negati de al1ii, invocatxin imprejurlri dintre cele mai felurite, minciuna are o prezenf5cotidianfl. Aceastaeste o ,,figur6,' a rafionalitigii desfEEuratE in vederea infruntirii unei dificulttrli 9i in perspectiva rezolvlrii ei in favoarea agentuluice o propagi. Contrafacerea esteintotdeauna motivatd,supradeterminatr de dorinle, de interese. Minciuna are o colordturr instrumentald.IEa esteo cale de imprinire facili a scopului. se minte la tot pasul din moiive dintre cele mai diferite: din dorinla de a atacape cineva,pentru disculpare,pentru a punein valoare, pentru ascunderea timiditllii, din nevoiade protectrie, penrru a face plicere, pentru a ascunde un adevlr dureros,pentru a apdrape cinevasaua ne apflra de cineva, pentru a rezistapresiunilor gi norrnelorcomunitlgii. Mingimca sd rezistAm. ii rninlim pe allii gi ne mingimpe noi ingine.Ne autoiluzionf,m c[ nu am gregit, cd suntembuni, drepli gi frumogi, cd suntem sau nu in pericol, cX iubim gilsau nu suntemiubili indeajuns.Mintim in mod congtientEi, citeodati, incongtient.Minlim din interes sau minlim nemotivat.Minlim candid, cu vddit[ senindtate pi inocenfd,mingimvoit, cd sArg, cu nerupinare.Minlim vinovali sau nevinovati.Mintim pe falI sau minlim pe ascuns.Mintim prin exagerare; adEugare, inventare,dar minlirn qi prin diminuare,omisiune,tEcere.Minlim falsificAnd,saumintim... adeverind. Minciunase dovedegte a fi intrucitva necesari.Ea alimenteazd sensul viegii gi apareca un antidot,ilapreviziuniledeprimante pe care omui, vrf,nd-nevrind,le face. Supravieluirea are nevoiegi de pArghiicompensatorii, de autoiluzionare, de ,,narcotice" imaginative, de ,,linii de fugd" utopice.Prin minciunile,,vitale"se neaglrealitatea bolii saua morfii, se cultivd sentimentele gi increderii,se intampind sperantrei sau se depdgesc piedici care marcheazx fiin1a. Minciuna de acestfer pare a fi o formE ocoiiti de acceptare a vietriia$acum este,o ,,impdcare" tergiversatf cu propriacondiEie, o luarein stdpdnire incetinitra proprieievoluliigi deveniri, o fa!5 bizard a acceptdrii limiteior. N{eritdminciunas[ fie atAtde huliti ? Credem cd nu. 56 presupunem un cadru non-mitomanicde migcarea agentuluipentru infiptuirea dezideratelorsale. iri acestcaz, el va trebui sd agtepte un ,ont.*t prielnic, ceeace inseamn5timp, dar, rnai ales,va fi nevoit sd apelezela strategii mult mai costisitoare: ameninlare, furt, fo4i etc. in comparalie cu aceste -.afirm[ Guy Durandin - seprezintdin primul rdnd rnijloace, "minciuna ca o actiune non-agresivl';', ca ,,o sconomiede fortre,in cursul unei luDte"(1972 . Sd relinem deci cI minciunaar puteafigura intr-un viitor tratat al iucrului... u$or fdcut! SX reeunoagtem apoi cE minciunanu s'eafiX la indemAna oricul iEa presupune inteligentri, uneori chiar gerriu,Sd evidengiem gi coeziunea iogica ,,defier" ale articulagiiior saleinterne.,,Este cr.lnoscutXremarcd - dificuitafeacu carernincinosul Ch. Ferelman coerenla univermengine sului s6u.ficiiv" {1958 unei FinciLrmeste )" Conditiasuccesulu'i riatXde consisten{a sa internd.N'u in zadarse spune ed o bun5rninciunl gi de eel eareo vehiculeazd. tre'huie sd fie crezutE

Minciuna este cerute gi de factorul civilizatrie.in primul rind, pentru c[ ea presupunso anumit[ performantria g6ndirii umane. ,,Considerscrie Karl Popper - c[ momentul cAndlimbajul a devenit uman a fost strdnslegat de momentul cind omtl a inventato poveste, un mit pentru a scuzao gregeal[ pe care a ficut-o.,. gi sugerez ci evolulialimbajului specificumanigi are in mare mlsurd origineain descoperirea irnor mijloace sistematicede a nega o gtire fals[, de exempluo alarmi falsi, gi in descoperirea inruditi a gtirilor false- minciuni - folosite fie ca scuze,fie in glumi" (cf. Steiner,1983 ) Dar minciuna este o conduiti ,,civilizatd" Si din alt motiv. Societatea instituie o multitudine de norne care nu sunt intotdeauna respectate in gi, dacl uneori se litera 1or. ,,subiecfiisuporti cu dificultateregulile... mint, aceasta se intAmplXdeoarece introduc sub adipostul legii un raport de forge." Contrafacerile sunt mijloace elegante de eludarea normativelor sociale.intr-o societate puternicnormatd,este a$teptatiprezenla unei rate destul de inalte a minlirii interpersonale,generalizate. Normativitateainsrgi declangeaz5, intr-un fel, gesticulaliile mincinoase. Dar marele avantajal minciunii pentrucel ce minte esteacelacI raportul de for(e nu este recunoscutca atare. ,Revolta" mincinosului rlstoarn5 legea care funcfioneazl doar pentru altrii. Din acestpunct de vedere conchideDurandin - ,,minciunanu esteun produs at civilizatiei, ci mai degrabl un e$ecai ei, nu esteo pacoste nouX,ci un derivat al agresiunii (197? odginare" Ea di seama de faptul cd pornirile ancestrale ). nu au dispdrut, ci s-au adaptat cerintrelorrafinate ale unei conduite ,,civilizate". Omul nu rnai estepus in situagia de a incilca explicit regulile comunitare, ci eludeazd prin minciun5jaloaneleinridlcinate socio-institulional, care ii par tiranice, neintrAnd,totugi, in conflict direct cu institugiilece le promulgE.Minciuna, ca ,,evaziune poatefunclionaca cvasilegalizattr", @'''insociettr1ilebazate.peanomie.GeneralizatiIa scaraintregii comunitdli, ea poate ,,garanta'o iunctrionare acceptabili in mlsura in care actorii cei mai importan$ acceptl ,,regulilejocului". Am putea avansachiar ipotezacd o astfel de generalizare asiguri o coeziune mai puternicf,a respectivei societXtri, comparaiivcu o alta in care se spunenumai adevlrul; de regul[, mai degrabdminciunaii strdnge laolaltl pe oamenidecAtsinceritatea. Consensul taciturn al ipocriziei duce la un tip apartede solidaritate.CX o societate se poateclidi pe minciund, (mai) e un fapt evident. RdmAne de vdzut in ce misur6 o atare societate estede dorit. Sindromul dosirii, carese invecineazd forme cu minciuna,ia cdteodati dintre cele mai curioase.Multe dintre actiunilenoastreincep sause consumi in umbrl, cdt mai la distangi noascievederea lumii. in instirugiile tre, se intrb nu prin fald (la propriu!), ci prin ugadin dos sau,cel mult, printr-una laterald. CAte dintre clidirile administrativesau culturale igi suntlinute oferi in mod uzual intririle lor principale ? De obicei, acestea pentruocazii, pentru vizite, pentrupersonalitili.Existd multe clEdiri oficiale - unele chiar gcoli - ale clror intrXri principaie sunt ingepenite de ani intregi in lacite. Se folosesccel mult intrerile de serviciusau ceie secundare. Interesanteste faptul cI gi indivizii gi-aufornnat reflexul de a se conformaacestei anomalii-topografice. CAndse vedein fala unei intr5ri principale,insul e cuprins de oarecesfialdgi chiar panicd.Are voie, cu adevirai, s5 intre prin acel loc ? Nu ctrmva ar fi ryai cumintesI foloseasc6 celdlalt traseu? Dacd va fi interpelatde clneva ? El gtie cd rnai degrab[ va aveasuccesdae6 nu va atacaplollema direct, ci pe ocoiite. Conducdtori, ldsali portrileprincipale descltise,iar voi, supwgilor, folositri-legi luagi-lecu asalt !

SI nu uitim de funcfia protectoaregi terapeutici a minciunii pentru individ. Prin minciund Ei neadevdr,omul poate sI infrunte mai ugor realitateagi timpul. El igi creeazdsingur minciuni cAndnimeni nul mai minte. ,,Omului - spuneaTlrdor Arghezi li place si se mintl Si si fie minlit, gi cflnd nu-l mai minte nimeni gi nimic, se dezagreg[."De aici, gi utopiile produsede umanitate, mituriie speranlei carenu suntconstructe arbiuare, ci orizonruri tonifiante pentru om. ,,Avemnevoiede minciuni pentru a birui aceast[ realitate, acest "adev[ru, avemnevpiede minciuni pentru a tr[i", * ne atentioneazd Nietzsche., la un momentdat in Voinlade putere. Ca fiinle limitate, nu ne raliem ugor adevirului. CAndacestanu ne oare convine,ne solidarizlm mai ales cu ingel5ciunile $i iluzii]e. ,,Suntem preg[titri s[ recunoa$tem toate consecinleleadevlrului?" - se intreabe frisoanepe care, bineinleles, S. Kierkegaard,iar intrebarealui stArneEte nu le recunoa$tem. Aceastafiind situagia;nu ne rdmine decdt si ni se adevirul in mod treptat, insolit de o dozdpotrivitl de... minadministreze ciuni. Cind nu accepli (saunu ti se d[) totul, dintr.o datI, vei pi5i smerit minciunii. pe urmele adev[rului escortatde fantogele La limiti, minciunapoatesi confindchiar modul de a fi al fiintei. Se ajungela ceeace se poatenumi ,,omul-mincir4ri",la Omul inautentic, gi triilgte in fatsitaE, aftat intl-un fals relalional fagl de care actioneazX gi tinde sine gi fa$ de altii. iSi construiegte linte supradimensionate inaltesau, omului important,cu treluri pompos sXle atingi, jucAndparada Contrafacerea de multe ori, a individului nelnleles,refuzat,marginalizat. se ektinde de la intimitateaprezenfeisale pAnI la afirmareape scena' comunitar5,sociali. Smintealasa existenfial[poatefi parfial inconStienti (suntoamenistructuralincapabilide altitudinespiritual[) gi, in acestcaz, Dar sunt inofensivi, unele gesticulatiiput6ndtrezi mild sau compasiune. esteciutatd Sifolositdin mod con$tiestefrecventl situaliacAndfalsitatea perfiduluietc.),situalie vicleanului, (in ipocritului, fEgarnicului, cazul ent ce trebuie demascat[$i blamatd.ggql_"qU 4g!4&!." se intilnegte,mai ales,printre cei ,,cucarte", care au urmat un programpartial de instruire' garlatan esteun om cultivat, chiar cizelat, care gi-a insugitunele Insutr de statutul sdu nobil. Emfazagi pompamistificatoare pretenlii presupuse Acegtia al sdlbaticului. al ignorantuiui, arnlfabenrlui, nu prea sunt apanajul escamodrii, a dublului limbaj, a nesincenu par a deline competenta E nevoiede un dram de instructie, ritdtii. Sunt direc;i 5i ,,necioplitri". desigurfEri profunzime,care a incetatpe la jumltatea drumului. Dar individul viseazl la binefacerileceleilaltejum[td1i ! ca s5 conchidem,vom spuneci minciuna le priegteunora pi Ie d[uneaz6altora, direclionind beneficiilein chip mai favorabilspre cei ce de valori; dar le distribuieintr-un alt Ea nu estecreatoare simuleazfi. mod decAtadevlrr:I.

Preciziri terrninologice (Paris, 1957),se considerl mrnciuni in diclionarul Larousse classique asemf,nd. in Littr', g[sim o definitrie ,,propoziliaeontraia adevarului" In ingela"' de a f[cut cu intentria toare: ,.discurscontrar ade-vXrului Diclionarul explicativ at limbii romkng,minciuna este privitE ca fiind o av6ndde obieel ca scopingelarea a adevXrului, intengionatd denaturare ingelieiune, ar fi: neadevdr, termcnului ,,rninciund;' cuiva. Sinonlmele

4 viclegug, amdgire, fic[iune, nlscocire,pl[smuire, fEgrnicie,prefdcXtorie, perfidie, fariseism,tartuferie, simulare,duplicitate,camu.flare, deghizare, machiavelism etc. : a facesi parl Verbulg-qfryrlgapare in DEX cu urmdtoarea explicatrie adevdrat cevaireal ; a da in mod intentrionat o impresiefalsE; a se preface (pentru a evita o sancfiune). bolnav,nebun, beat un avantajsau. a obtrine Verbula disimry,l,n fa!6 a unui lucru, a unei inseamnd a ascunde adevdrata (ddndu-i situatrii o aparentlingeldtoare);a carnufla,a masca. saufalsitatea Dar ce esteminciuna? ,,Prin inten(ie,gi nu prin adevf,rul judeclm lucrului insugi,trebuie sE daci se minte sau nu se minte... Se poateminfi spunAndu-se adevf,rul.., A minfi inseamnl a vorbi impotriva gdndiriiproprii cu intentiade a ingeia" (Fericitul Augustin); ,,Un ocol ur defurnatd..., caresrve$te la rezolvarea unei dificultili"; ,,o agresiune (Guy lupte" unei de forfe i! crirsul al agresiunii...,o economie substitut (Jean-Frangois Kahn). Durandin).,,A afirma cevafals, gtiind ci e fals"'r cd, in faptul Cauzaminciunii trebuie edutatdin clivajul scopuri-mijloace, pentru a ajunge la anumite finte, trebuie sI desfE$oricu abilitate o multitudinede strategii pentru a infrAngeo serie de dificult[ti. h limbajul Majoritateadefini;iilor par a fi restrictive.Ele se rapofieaze verbal ca Bi cum am putea mintri numai vorbind. Dar la fel de bine.sd minte prin mimic6, gesturi, comportament. i;,Celemai crude minciuni * sunt spuseadesea in ticere. Un om poatestr fi scrie Louis Stevenson gi statore intregi f[r[ sEdeschidi gura totugi sI fi fost un prietenneloial putemminli apelindnu numai De asemenea, sauun jalnic calomniator." gi (enun!, gest), ia unitdli mai mari de discursverbal ci ia unitlgi minimale sau'neverbal. Definirea minciunii in termenii discursului contrar adevlrului comporti anumite disculii. SextusEmpiricus, in Contra retorilor, poposind asupratermenului ,,convingitor", il explici in troi feluri: ,,intr-un sens in mod evidentgi care, producind o astfel ceeace e adevf,rat se nume$te a adevlrului, ne obligd si ne ddm adeziunea;in al doilea reprezentare 'se (conving[tor" numegteceea ce este fals 5i, dupi ce produceo sens, - ceeace retorii ne silegtesi ne d[m adeziunea a adevXrului, reprezentare obignuiescsi numeasctr,,verosimil', fiindcd eSte aseminitor cu ceeace e comun adevirul; in al treilea sens,,,convingltor" se numegtq gi falsului" (Sextus adevdruiui Empiricus,1965 cd, I. Observdrn in al doilea sens,identificdrn in actul convingerii minciuna.Ea se car?cprin intenlionalrtate. terizeazd, Nu este o sirnplderoare.Minciuna este o 'in invlluitl gi suslinutlpragmatic.Inreresul intentionat4, pus ,,grgSe?li'l joc prezideazd efortul agentuluimincinosde a determina la receptoro atitudineconvenabild lui. Pulin ii intereseaz[ pe mincinosdacl ceeace de fapt gi de drept.Adevdrulreferenemitese referdsaunu la o reaiitate pragmatic, adev5ruiui {ncAtorice minciuni este,,adevf,rati" lial se supune pragmatic. Minciuna esteun enunl intenlionat ce etaleazlo informaliemai mult saumai putin contrafactuald" Spunema$apentru ci informaliapoateavea gi referentreal, atuncicAndideeaata$at5 informalieitransmise se vrea a fi eronatd,dar intAmpl[tor informa]iatransmisi concordl cu realitatea. un decalaj intre forrnagAnditl Prin aceastlconduitdsimulad se produce (verbalizatd), gi forma transnrisd dat in sensulcX una se interiorizeazd, g&nsditl;r minciuna ia forma intersecliadintre alta se spune.AnalizAnd vom retrine gi .factualitate, : urrnltoarele formatransmisd * intre forma gAnditdgi factualitate trebuiesi se instituieun raport de ea actuluisdu,trebuiesI adecvare ; un mincinos, sa obiini avaniajele cunoascd toatedateleprobiemei,trebuies[ fie foarte ,,reaiisi:' ,

- simulareaeste asiguratE de divergenta dintre forma gAnditl gi forma * sincer coincid, se ajunge la un comportament exprimat[; dacl acestea ceeace nu estede dorit ( I ) ; - intre forma transmisl gi factualitatese stabile$teun raport de convergen!5pragmatici; din perspectivl strict discursivi, relagiaeste arbitrard ; ceeace se afirrnl poatesd existesaunu ; - in timp ce forma gdnditl are referenlialitate forma obiectiv-pragmaticE, orice intenliese subiectiv-intenfional6; transmis[ are referentialitate va travestiintr-o forml discursivi corespunzitoare;cu cAt'legarura estemai opac[ penhu dintre cele doudniveluri intenlionale ,,subteran5" receptor, cu atit succesul induceriiin eroareeste.maisigur. un act al, punctal demersului nostruci minciunaeste in acest Conchidem (sau pacient a unor. unui (sau asupra indreptat unor agenfi) al unui agent pacienli), caracterizat prin adoprarea voit contrafacunui comportament tual,cureferentrialitateobiectiv.pragmatici'urmdrindoinduceresauo . (saupacienfi) sugerare ia pacient a unor conduite virtuale,doritede agent. ^
a r - l ' ^ ;

Contrafactualitateadeliberati din perspectivi psihologici

Minciunaconstituie un act psihic compiex,cu rezonantre socio-culturale, ce vizeazd mai multe straturi: ontologic,gnoseologic, retoric, axiologic, antropoiogic, culturologic,sociologic.Ea este o forml de administrare eficienti a ficgiunii,de plonjaremotivatl gi interesatlin ireal, de indepdrtare prin lirnbajsaugestic6 de la ceeace indeobgte esterecunoscut ca existent, ca adev[rat,ca vaioare.Ca modalitate ( !), de abatere de la ceea-ce-este minciunad5 seamade faptul cI distanladintre real gi ireal estereglabild prin mecanisme semiotice,cd nu intotdeauna esteurmlriti corespondenla intre ceeace se afirmX $i stiriie de fapt (gi ci, in anumitecircumstanle, acestlucru estechiar contraindicat !), cE instrumentele limbajeior verbale sau paraverbale sunt excelente mijloace de a triga, de a ascunde, de a ndscoci, Minciuna este o achizilie cuituraid ce se rafineaht pe mdsuri ce subiectulajungela o anumitdperforman!5cognitivd, dobAnde$te o oaregi sX ierarhizeze, care experienlipraxiologici, gtie si selecteze dispune gi are de o anumitdperforman{d discursivd,esteintegratin comunitate anurnite interese.Nu se minte doar de dragui de a min(i. Mincinosul este un om bine sitmt. El gtie ce v[ea. Discursulcontratbcfual presupune unele premise: structurarea unui scop redat sub forma unui material irnaginar, posibilitatea de exprimarein contrasens cu scopul urmdrit, capacitatea unui subiectde a alegeintre mai multe variantefavorabile(corespondenld, anti- saunon-corespondentrS). Actul de a mingipresupune: proiectivd,idealional[,prin care sE se treacd a) o anumitdcapacitate esteufi individ nernulfumit); dincolode prezent(in generai,mincinosul !, gi ablinerea de a-l spune,de a-l b) cunoagterea adeviruiuidar, atenlie exprima; efectivi a avantajului de a gti mai mult decit alt subiect, c) fructificarea de a i-o lua inainte. adeVom sugeracI a Spune o minciunl estemai greu decAia spune 'virul. Strategia determind lui o ascunderiiadevdruluisau a substituirii este Sinceritatea desf[gurare de capacit[1igi abilit51isupie5i elaborate. cornpliun artefact pe preftcXtoria este n:ai aproape de natilralitate, cAnd or*eniriiare ProbabilcI progresul cal, ce se amplificdia scaraevoluiivX, - posibiliac]rizigionatS in subsidiaraceast[ noud gi curioasdcapacitate aetual[poatefi asimiiati tateade a min1i.in definitiv,tehnicasofisticatd rrnr:imijloc eficientde a p5cili legile narulil.

o gindire o maturitatea con$tiin1ei, Editareaunei minciuni presupune gi o dezvoltare minisubiective, dedublare de tip simbolic, o decentrare minciuni ale fiinlei umane sunt mald a iimbajului. Cele mai numeroase Estemult mai sunt cele mai economicoase. prin intrucAt limbaj, antrenate ugor si ascunzi sau sf, te ascunziin spatelecuvinteior. Te trldezi muit pot pdrea mai ugor prin mimicd sau gesticd.Mdinile sau faganoastrX al limbii ii impriml capacitIti Statutulde conventrie sincere,transparente. credeV. Jank6l6vitch, a minciunii, la index triga. Punerea nernlrginite de a socialede care trigorUl se folonu se explicfl ,,numai prin mecanismele ingel[toriei sale. Totul se poate periculoasa facilitate a gi prin segte,ci spune,dac[ nu se face, cici dacl nu Sepoateaclionaasupralumii fizice limbajui estela dispozilianoastrl auto: in intAlnireacu determinismul, Unde se va opri mincinosul?Cine ar discretrie... cratd.gi la o desivAr$ite de pArghiiletrucurilor sale, s[ falsiputea se-l impiedice sf, se serveascX " (Jank6l6vitch, 1943 fice conform bunului plac al manipuldrii sernneior? pe om s[ mintd. Prin recul, ).Cuvintetresunt primelecarel ispitesc limbajul este prima instituire umand atacate- de minciune in fundasale. mentele Legat[ indisolubil de actul de limbaj, minciunaseprezint[ ca un ofdin disimulat printr-o simpll informare. Atunci cdnd comunic adversarului meu cI ,,diumul spre care tu te indrepli esteblocat" (qtiind cd ase4iunea este contrard adev[rului, dar gandind cd prezenlaaltuia pe acestdrum la modul imperativs-o aproape ii sugerez deranjeaz[sau dezavantajeazi), (,,drumul ia in attXdireclie. Sub mascasimplei descrieriq unei realitdli un Ordin (,,n-o lUa pe acestdrum! ")' acestaeste blOcat"), Se ascunde ca o ipostazdparticularda ',cuven' incAt minciuna poate fi consideratd tului-ziditor", care intervine in cursul lucrurilor Si il modificf, fiind o lor aciionaliste. concentrare a funcfiunilor cuvintelor spre dlm-ensiunite Angajamentul langajier este marcat de o puternicddispozife de prevalorizaregi preorientaleasupralucruriior. Cuvintelefac ca influenta 5i putereas[ se manifeste, sd se distribuiemai tot timpul disproporlionat, preferenlial. Se vorbegte cfrnd ttebuie, cAt fiebuie, cui trebuie,unde trebuie. Simpla impdrtlgire de informatriinu rimlne inocent[. Substanla ei -"conline o insidioasl lirnbii - ingem[natbcu contextulmanifesttrrii devin apetenlede dominare,care se revarsdde indatd ce circumstanlele favorabile. omul minte gi prin actele pe care le intreprinde, printr-o conexiune sale. Nu are nevoies[ mai interesatda gesturilor $i comportamentelor sd mintri in deplinl tlcele. Poli foartebine apelezela cuvinte" Reugegti sau altesd induci in ergare, aclionAndintr-un anurnit rnod, exagerAnd astfel articulXndu-le r6nd semnificatiileunor acte, sau imbindndu.le5i actelor,ca 9i 3 cuvinimpresiiledorite. Combinatorica incdt sd se creeze manevrdsuficientde de spatiul telor, esteqelimitatdgi, de aceea , creeazd. rAzAnd, larg pentru reugite strategii de ingelare.Minfim gesticuldnd, de cum Minlim ...min!indu-ne. infuriindu-ne,bucurAndu-ne, mirAndu-ne, ! facemprirna migcare,dar mingim qi in nemigcare semncd ornul esteo un este minciuna Din punct de vedereaxiologic, qeeace (ii) este fiinp nemullumiti de ceeace estesauare. El tra.nscende dat, tinzind si stdp6neascd 9i alte orizonturi pe care }e identificd dupl prealabileordoniri, ierarhiziri, selectdri.Trebuie sd fii capabil de a pentruca apor s[ le innobilezicu valori superioate, construigi altetrasee, multul", ,,mai s[ ajungi la ele. lntotdeaunamintri avdndin minte ,,mai nu c5ci vedere' de t6u punctul din fruinosul" etc. idesigur, binele", ,,mai. ornui Ci acesteopliuni se identificdcu valofile propriu-zise)' intotdeauna se intimpil tlentru qd, dincolo de el' ceva minte sail se mlnte, aceasta a ploiectivitdlii noasfiespre nu-i estepe piac. Mincluna esteo consecinla cb minciuna,ca mijloc Ceeace nu inseainnd su.perioare. regiuni existcngiate

.dea atingeo $nt[, estescuzabilS. Nu toti suntcapabilide minciun6' Sunt la mai se mullumesccu cat au. Desigur,pentru a accede persoane-care s[ se recurgi la viclequgurisaula inducerein eroare, mult, nu e necesar un suplimentde bunddar dacx se recurge,faptul vaeazd.cel mai adesea -situaresau bunlstare. qi adulati. Minciuna nu se na$tepe un teren gol. Ea este agteptatd ei estede mult Terenul insertriei Credulii trebuiesI-i vind in intAmpinare. ln actul public prizd aceea, ceea ce este cf,utat. De ia pregitit. Are a auditopredispozilia sauincongtientd congtient5 ingel5riise exploateazi dau acordul" fel, receptorii minciunii intr-un riului cdtreminciun5. ,,i5i Credibilitatea5i eficienla minciunii cu ceeace urmeazl sd se denafureze. prin gi Agadar,merit[ a fi interogali co-participare. se nasc sunt asiguate nu nurpai cei ce mint, ci 5i cei ce cred in minciund! Existd o apetenti funciar[ a omului pentru minciund, ce se cere a fi astAmpdrat[.Marii predispozilie. Minciunile,cel ia maximumaceast[ mincinogiau exploatat qstemare ele. Minciuna cred jum[tate, ce in de cei putin pe sunt ,,fhcute" dacd are mul1i sustrin[tori.Cu toate cA din punct de vedere calitativ ea o masd mare de creduli, sX ademeneasci este $ubred[, dacd reu$e$te atunci i se conferl o fo4d rnai eficientl dec}t cea plesupusf,de adevXr' protecpsihosociologic, minciunaesteo strategie Din punct de vedere compliin individu]ui a optimald tivd, adaptativ5gi eficientl de insergie necesard, saudistanlarea catareleasocial[.Ea ii asiguri atAtneutralitatea in gi inteligent5 pe plac, irnplicarea cAt este nu-i afunci cAnd societatea el de vedereaob;inerii unei pozilii sau a unui profit maxim, cAnd crede cuviin[6. in acelagitimp, prezenlaminciunii poateda seamade calitatea de profilul comunic[rii 9i comusocietatea, relagiilor care reglementeazd sociali. niunii dintre diferifii protagoniSti Din punct de vederecognitiv, minciunanu se opunea1[t de vehement falsitatea.DimpotrivS, ea este o formX de adev5r adevirului precum t,,de necrezut" in StalebrutS; este Un adevtrrclldut, refuzat, trunchiat, mascat,aparentinofensiv.Este un adev[r ce-;i face afabil, acceptabil, in care adev5ruleste prea stdnjenitor sau drumul cu greu. in situatria un artefactatenuat$i tdmda acestuia, doare,se oferd o replic6 mai Slabd duitor. se qtie doar c[, in multe situalii, omu] fuge de adevdrul,,gol- al -golut'. De aceea, rninciunaesteun substitutocazional- dar necesar adev6rului.Uneori, minciuna se na$tein vecinitateaSau prelungirea nu esterefractarila adevdr, adevdrului, esteo fa![ nbu[ a sa; minciuna pentrua deveni?readevdrul mEsurd.cu intr-o oarecare ea se ,,amestecf," poart[ de intrare 5i de o dibile. Poatefi gi o primd ufazd"a adevdrului, a lui. acceotare Din perspectivlpsihoiogici, minciunaesteun ac[ comportarnentai deosebir de complex, ce antreneaz|toatepaiierelepersonalititrii:gAnse rapOrteaz[ voinla, atenliaetc. Aceasla clirea, lirnbajul,afectivitatea, sau de norrnalitate atit la diferitelevArstecronologice,.cAt 5i la starea a a individUlui.La copilul mic, minciunaesteo consecin!5 anormalitate De fapt, ,,micui patologic. gi ea nu are un caracter cuceririiimaginarului cf,rui lume esteun a pseudomincinos, (Maurice un este faun" Debesse) gi amestec de real Si fic[iune, construiti prin inventrie fabulatieantromult, pomorficl. in acest ,,joc secuncl"imaginativ,copilul inventeazd pove$tilor ii a in iumeafabuioasd inventAntlu-se de fapt pe sine.Plonjarea s5' ne dea trebui Ar perspeetivS: de ileschide apetitulreveriei,al visului de gAnditfaptul cd doar un copil insistdcu inc[p[tdnaresd fie crezutgi copiDe reguli, rnincir:nile cu realitatea. sXia,coniactul nu mai reuge$te gi nu implici interesate iului cie pAni la cinci ani nu Sunt conqtiente, in profituri oarecare' unor pentru oblinerea deliberate caicule anumite dgvine minii de a obiceiul cazul copilului gcoiar gi al adolescentului, fie un mod specific afectiv5, problem[, o carenid fie tr6ddnd intr-adevlro

de fugd de realitate,fie o dizarmonieconstitutiv[ cu caracterpatologic. situaliear fi: creareaunui climat de educatol,sarcinile in aceastd Pentru afectiv[ gi increderereciprocd,evitareasuspiciunilorsimultan cgmuniune dureros cu dezviluirea inteligentXa adevirului, chiar dacl se dovedegte pentrutdndr, oferirea aceleip5rli a adev[ruiui care poatfi infeleasi etc. La virsta adult[, prezenlaminciunii este destul de frecventi, ea depinde trds[turile de personaraporturilorinterpersonale, zdndde caracterul litate, de profilul caracterialal actorilor implicali. Tipologia minciunii se adt ca inscrie intr-o gaml destul de iarg[, aceastamanifestindu-se cu caracter malign (conventionald, dar scuzabil[), minqiun6benignl 5i \_ cu (fraud5, tr[dare etc.). MinclUga*p4glggiql este intllnitd la subieegii de personadezechilibrumentai, fiind urmareaunor tulbur6ri acCentuate este prima categorie litate -sau rezultatul unei stIli nevrotice. Cea din stereofpe,fipsit[ de imaginafieqi ugor de identificat, pe cAndcea de tip nevrotic are un caracterinutii, incredibil, gratuit gi inexplicabii,fiind patologicl a Manifestarea insotrit[gi de alte tulburiri de comportament. sauin denaturarea minciunii consti in nlscocireaunor fapteextraordinare atenliacelor a atrage de evidenld, de a iegi in scopul cu crasda adevlrului din jur. De cele mai multe ori, mitoqsnul esteeroul propriilor povestiri il consider[inteligi estedeosebit de bucuroscAndceilahiii dau ctezare, sale, construcliei totugide absurditatea gent gi spiritual. El igi dI seama de afirmare caie fiind, pentruel, o inventind,aceasta mai departe dar rnerge afectivede moment. unei satisfactrii a de obfinere a eului. o modalitate

Minciuna * de la condifie la condilionare a omului, pudnd avearepercuMinciuna esteo formd de conditrionare Chiar dacd este o siuni mult mai mari decAtalte forme de influengare. asuprarealului, Putem construcfiefictivd, ea prezintl un impactdeosebit gi prezentare a minciunilor. metamorfozarc distingemai multe ,,figuri" de : IatX cAtevaipostazeimportante* falsitatea de la un capdtla altul. t..l41ggrugalglgie,ce etaleaz5 mai mici amestecat[ cu doze, sau mai mari, de adevdr; 2. Minciuna rninciuna ii prinde pe indivizi tocmaiprin partea ei verosimili, prin jumetdflle sau fr6nturile de adevlr. prin negiijarea voitda ceea ce estesauu .J.u 3. Minciunaprin ocultare, de refeparte furidarnentali, ce se gtie; de obicei; esteomisd acea intreg. informaliei, care std 1a adevdrului a baza rinld, structurald sau neverificabile unei variantesau ipotezeneverificate 4. Prezentarea ca fiind adevdrulirrsugi. din punctde neaden'ate la demonstralii sauincongruente 5. Recurgerea gAndiriiiogice cu una pasionalE sau cu vedereforrnal; substituirea sofisme. care nu concordd 6. Utiiizareaabuzivda unor ilustriri saudemonstralii pentru prezentata. situaliaconcret[ sau ilu sunt relevante 'l expliintr-un coiE adevdrului . Mascarea sauinghesuirea al eqafodajului alt intr-un fie lnleies sausi cativ astfel incdt acesta s[ nu fie sesizat unor proximit5li de inforrnafii sensdecAtcel normal, prin crearea I * adevdrate ce ucid saudi]ueaz[adevdrul. redundante chiar
ale ]ui Vladimir Volkoffdin 1982Pi pieac[ Cela unelesugestii Lista avansatd o reordopreli,rate de H.P. Cathata (i991 ). Noi am optatPentru gi pentru. o recontextualizari de dozajuicontrafactualitate-adevir narein funcgie la spaliulnostrusocio-ct.lltural.

9 contingente, neimportante, unor aspecte sau absolutizatea 8. Exagerarea carein mod voit fundamentalului, esentrialului, acceiorii in defavoarea este doar invocat. valid emis$i f"1Y 9. Creareaintenlionati a unui decalajintre contrinuful pantomlmrca' (mimicl, de rostire insinuanti, printr-o comunicare ce ar da de inielescd ceeace se spuneestefals; modul gestualitate) adevdrultransmis' de rostire desfiinfeazdsau persifleazd ce 1in fortrat[ a unor note slabe,criticabile sauamendabile, 10. Translarea negala mesajultransmis; conofarea emitritoruiui, de personalitatea (autoritatea sau unor atribute nespecifice tivd a mesajului pe Seama profiiul caracterialprecar al eirlitentului)' -Enuntarea unui adev5rca 5i cum acestaar fi o minciund gi spunerea li. unei minciuni ca 9i cum ea ar fi adevdrati' a adevxrutui li falsitilii;' dar programaticf,, intempestivd, 12. Joncliunea la nivelul receptorilor creareadeliberatda unei deruteintegpretative 5i cultivarea prin ciivajul capriciosdintre celedoul conduite,obosirea ceva' pentru a mai cunoa$te la public a dezinteresuiui sta 1abazadezinfor-' Minciuna este un artificiu proceduralcale poate '), din urm[ s-ar aceasta m[rii. Dup[ unii specialigti(Cathala,199I joc mod intenin puse in ?efiiri .u un ansamblude procedeedialectice grupurilor persoanelor, lionat pentru a ajunge la manipuiareaperfid[ a sau a unei intregi societdli, in scopul de a le devia conduitelepolitice, mai de a |e domina gAndurilesau chiar de a }e subjuga.Dezinformarea disimulareasurselor gi a scopuriior reale, precum 5i intenlia pre$upune deformatesau printr-o interpfetarq i" r fu.. rdu, printr-o reprezentare care cauti si treacd a realitdfii. Este o formd de agresiune tbndenlioasfl .- * neobservat[gi se inscrie in rlndul acliunilor psihologicesubversive'

de securizare Minciuna - mecanisme