Comparatie dintre consiliul Uniunii Europene, consiliul European si consiliul Europei Datorita asemanarii foarte mari intre denumirile

unor organisme si institutii europene, exista posibilitatea sa se creeze confuzii intre Consiliul Europei, Consiliul European i Consiliul Uniunii Europene. Fiecare dintre aceste denumiri desemneaza o institutie particulara, iar folosirea lor hazardata arata doar lipsa de atentie sau ignoranta. Consiliul Europei i Uniunea Europeana sunt organizatii diferite de state. Astfel, Consiliul Europei reprezinta un organism international care grupeaza statele europene in vederea apararii si promovarii idealurilor si principiilor comune, pentru favorizarea progresului economic si social. In prezent organizatia cuprinde 45 de state, printre care si Romania. Orice stat european poate deveni membru al acestei organizatii, daca respecta si intruneste cerintele statutului.Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg. Consiliul European si Consiliul Uniunii Europene sunt institutii ale Uniunii Europene. Consiliul european a fost infiintat prin vointa sefilor de stat si de guvern in anul 1974, cand acestia au hotarat sa se intalneasca cu regularitate, impreuna cu ministrul lor de externe, cu presedintele Comisiei europene si cu vicepresedintele acesteia. Consiliul european este o institutie cu caracter politic, aparuta pe cale neconventionala si nu printr-un tratat, datorita interesului ca mai inainte de organizarea reuniunilor oficiale ale sefilor de stat si de guvern in cadrul Consiliului Uniunii Europene sa existe o discutie prealabila si o punere de acord a principalilor factori de decizie de la nivelul fiecarui stat in parte. Consiliul Uniunii Europene a fost infiintat prin tratatele institutive, avand la inceput denumiri diferite: Consiliul Special al ministrilor (prin Tratatul CECA), si Consiliu (prin Tratatele de la Roma, instituind CEE si EURATOM). Dupa unificarea executivelor (1965), denumirea consacrata este cea de Consiliu de ministri sau Consiliul Uniunii Europene. Care este diferena dintre Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European i Consiliul Europei? Consiliul Uniunii Europene este organul legislativ al Uniunii; pentru o gama larga de aspecte comunitare, isi exercita puterea legislativa in codecizie cu Parlamentul European. Consiliul este format dintr-un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru. Membrii Consiliului raspund politic in fata parlamentelor nationale. Consiliul European reuneste sefii de stat sau de guvern ai Uniunii Europene si pe presedintele Comisiei. Consiliul European defineste orientarile politice generale ale Uniunii Europene. Deciziile adoptate la reuniunile Consiliului European constituie un impuls major n definirea orientarilor politice generale ale Uniunii Europene. Consiliul European nu este, din punct de vedere juridic, o institutie a Uniunii Europene. Cu toate acestea, el joaca un rol esential in toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, fie dand un impuls Uniunii sau definind orientarile politice generale, fie coordonnd, arbitrand sau oferind solutii pentru problemele dificile.

Consiliul Europei nu face parte din Uniunea Europeana, ci este o organizatie internationala separata. Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg, iar rolul sau principal este consolidarea democratiei, a drepturilor omului si a statului de drept in toate tarile membre. Desi cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt toate membre ale Consiliului Europei, cele dou organizatii sunt total diferite. CONSILIUL EUROPEAN Componenta si misiune: Consiliul European este o institutie interguvernamentala din care fac parte sefii de stat si de guvern din tarile membre UE, presedintele ales al acestei institutii, presedintele Comisiei Europene si Inaltul reprezentant pentru politica externa si politica de securitate. Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, pe 1 decembrie 2009, Consiliul European a devenit una dintre cele sapte institutii oficiale ale Uniunii Europene. Pe 19 noiembrie 2009 a fost ales si primul sau presedinte, belgianul Herman Van Rompuy, care incepand din ianuarie 2010 conduce in mod oficial lucrarile Consiliului European. Cu ce se ocupa ? Consiliul European defineste orientarile politice generale si prioritatile Uniunii Europene, avand deci competente directoare In cazuri exceptionale solutioneaza problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial. In cea mai mare parte insa Consiliul se ocupa cu probleme privitoare la cadrul si perspectivele generale de evolutie ale Uniunii Europene. O alta importanta sfera de activitate o constituie politica externa si de securitate comuna, coordonata de sefii de stat si de guvern la intalnirile la nivel inalt. Deciziile adoptate la reuniunile Consiliului European constituie un impuls major in definirea orientarilor politice generale ale Uniunii Europene. Aceasta institutie are si rol de coordonare sau arbitraj, oferind solutii pentru problemele dificile cu care se confrunta tarile membre. Cum functioneaza? Consiliul European se reuneste o data la sase luni, la convocarea presedintelui, dar in situatii exceptionale poate fi convocat mai des. Reuniunile Consiliului European au loc de obicei la Bruxelles, in cladirea Justus Lipsius. Deciziile sunt luate in general prin consens, dar exista si situatii prevazute in Tratat in care este nevoie de majoritate calificata sau de unanimitate. Presedintele Consiliului European este ales prin majoritate calificata si are un mandat de doi ani si jumatate, cu posibilitatea de a fi reinnoit o singura data.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE Componenta si misiune Consiliul este principalul organ de decizie al UE. La fel ca Parlamentul European, Consiliul a fost infiintat prin tratatele fundamentale in anii 50. Consiliul reprezinta statele membre, dar la reuniuni participa un ministru din fiecare guvern al statelor UE, in functie de tema reuniunii. Spre exemplu, daca in Consiliu se vor discuta probleme de mediu, la reuniune va participa ministrul de resort din fiecare stat membru UE si reuniunea va purta titlul Consiliul pentru Mediu. In total exista noua configuratii (formatiuni) diferite ale Consiliului. Afaceri Generale si Relatii Externe Afaceri Economice si Financiare (Ecofin) Justitie si Afaceri Interne Forta de munca, Competitivitate Politica Sociala, Sanatate si Protectia Consumatorilor

Transport, Telecomunicatii si Energie Agricultura si Pescuit Mediu Educatie, Tineret si Cultura

Fiecare ministru din Consiliu este imputernicit sa isi asume angajamente in numele guvernului pe care il reprezinta. Cu alte cuvinte, semnatura ministrului este semnatura intregului guvern. Mai mult, fiecare ministru din Consiliu raspunde in fata parlamentului national si a cetatenilor pe care parlamentul tarii sale ii reprezinta Cu ce se ocupa? Consiliului ii revin sase responsabilitati esentiale: Sa adopte legi europene in colaborare cu Parlamentul European, in multe domenii de politici publice.

Sa coordoneze politicile economice si sociale generale ale statelor membre. Sa incheie acorduri internationale intre UE si alte tari sau organizatii internationale. Sa aprobe bugetul UE, in colaborare cu Parlamentul European. Sa defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securitate comuna a UE (PESC) pe baza orientarilor prevazute de Consiliul European.

 Sa coordoneze cooperarea intre instantele nationale si autoritatile politienesti in materie penala (a se vedea: Libertate, securitate si justitie). Cum functioneaza? Presedintia Consiliului este asigurata prin rotatie, la fiecare sase luni. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru UE preia controlul agendei Consiliului si prezideaza toate reuniunile pentru o perioada de sase luni, promovand deciziile legislative si politice si negociind pentru realizarea unui compromis intre statele membre. La inceputul lui 2010, Spania a preluat timp de sase luni, pentru a patra oara, presedintia UE. Aceasta este prima presedintie semestriala dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona si dupa desemnarea primului presedinte permanent al Uniunii Europene. Pe 20 ianuarie, premierul spaniol, Jose Luis Rodrguez Zapatero, a prezentat deputatilor europeni prioritatile presedintiei spaniole pentru urmatoarele sase luni. Deciziile in cadrul Consiliului se adopta pe baza de vot. Cu cat populatia tarii este mai numeroasa, cu atat mai multe voturi are tara respectiva, dar numerele sunt ponderate in favoarea tarilor cu o populatie mai redusa: Franta, Germania, Italia si Regatul Unit 29 Polonia si Spania 27 Romania 14 Tarile de Jos 13 Belgia, Grecia, Portugalia, Republica Ceha si Ungaria 12 Austria, Bulgaria, Suedia 10 Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania si Slovacia 7 Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg si Slovenia 4 Malta: 3 TOTAL 345 In domenii deosebit de sensibile, precum politica externa si de securitate comuna, impozitarea, politica de imigrare si de acordare a dreptului de azil, deciziile Consiliului trebuie adoptate cu unanimitate. Cu alte cuvinte, fiecare stat membru are putere de veto in aceste domenii. Cu toate acestea, in majoritatea problemelor, Consiliul adopta decizii prin vot cu majoritate calificata. CONSILIUL EUROPEI Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, a luat nastere la 4 mai 1949 si reuneste toate statele Uniunii Europene precum si alte state din centrul si estul Europei, fiind independent de Uniunea Europeana.

Consiliul Europei este compus din 47 de state membre, reprezentand peste 800 de milioane de locuitori, la care se adauga o serie de state cu statut de observator: Canada, Vatican, Japonia, SUA, Mexic si Israel. Obiectivul principal este promovarea democratiei precum si protectia drepturilor omului, a pluralismului democratic si respectarea legii in toate tarile europene. Un alt obiectiv este incurajarea pastrarii identitatii culturale si diversitatii tuturor tarilor membre. Consiliul Europei are doua dimensiuni: una federalista, reprezentata de Adunarea Parlamentara, alcatuita din parlamentari proveniti din parlamentele nationale, si cealalta, interguvernamentala, intruchipata de Comitetul Ministrilor, alcatuit din ministrii de externe ai statelor membre. Romania a devenit cel de-al 32-lea stat membru al Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993 si a detinut presedintia Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei in perioada Noiembrie 2005 Mai 2006. EVIDENTIEREA DIFERENTIERII DINTRE TREI NOTIUNI DIFERITE (CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE SAU CONSILIUL DE MINISTRI SI CONSILIUL EUROPEI)

Bibliografie http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_21.pdf http://www.consilium.europa.eu/council-eu http://www.consilium.europa.eu/european-council

http://www.coe.int.

Institutiile Uniunii Europene

Parlamentul European are mai multe competene, mai importante fiind cele consultative, de participare n elaborarea legislaiei, de control asupra activitii altor instituii comunitare, pentru desemnare i confirmare n funcii, de gestionare i monitorizare a executrii bugetului. Exercitnd competenele consultative, PE i poate exprima opinia (de obicei, sub form de rezoluii) cu privire la toate problemele ce vizeaz Uniunea European, naintnd-o instituiilor comunitare. Pe de alt parte, i propunerile Comisiei ctre Consiliu sunt naintate Parlamentului European pentru o opinie consultativ. Parlamentul European poate sugera modificri, poate amna adoptarea unei hotrri pentru a-i formula propriile opinii ori poate remite propunerile ctre comitetele sale specializate. PE este numit n mod neoficial instituie cu trei locuri de edere. edinele plenare se desfoar la Strasbourg, membrii Comitetelor parlamentare se ntrunesc la Bruxelles, iar personalul administrativ, precum i Secretariatul General au sediul la Luxembourg. Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Minitri) este una dintre instituiile decizionale centrale ale Uniunii Europene i dispune de competene legislative i executive importante. Consiliul, constituit n baza tratatelor adoptate n anii 50, exercit o funcie dubl n sistemul politic al UE: de instituie a Comunitii i de forum pentru exprimarea intereselor naionale. Consiliul Uniunii Europene nu are analogii n ntreaga lume. Membri ai acestei instituii sunt minitrii guvernelor naionale ale rilor UE. Participarea minitrilor se determin n baza problemelor discutate. De exemplu, dac se discut o problem ce ine de mediul ambiant, se ntrunesc minitrii ecologiei, i acest Consiliu este numit Consiliu al mediului. Problemele ce vizeaz relaiile UE cu restul lumii sunt reglementate de ctre Consiliul pentru relaii externe i afaceri generale. Acest Consiliu are, ns, responsabiliti mult mai extinse pentru chestiuni de politica general. Consiliul Uniunii Europene este instituia n cadrul creia minitrii satelor membre decid asupra legilor europene. Sediile sale se afl la Bruxelles i la Strasbourg. Comisia European (CE) are un caracter supranaional i reprezint organul executiv al Uniunii Europene. Comisia ndeplinete i rolul de secretariat al Uniunii Europene, angajnd pentru aceste activiti funcionari. Comisia European a fost instituit prin tratatul de fuziune de la Bruxelles (1967), moment n care nalta autoritate a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, Comisia Comunitii Economice Europene i Comisia Europeana pentru Aprare au fost substituite de o comisie unic. Comisia European este calificat drept o for motrice a ntregului sistem instituional european, fiind organul executiv al Uniunii Europene i avnd rolul de a ntocmi proiecte de legi i de a monitoriza aplicarea acestora. Sediul Comisiei este la Bruxelles. Acest triunghi instituional elaboreaz politicile i legile care se aplic pe ntregul teritoriu al UE. n principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul i Consiliul le adopt. Comisia i statele membre aplic aceste legi, iar Comisia asigur respectarea lor. Curtea European de Justiie (CEJ)asigur interpretarea i aplicarea conform a TUE. CEJ ofer garanii juridice, necesare funcionrii legii n toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene, soluioneaz divergenele: dintre statele membre; dintre statele membre i Uniunea

European; dintre instituiile Uniunii Europene; dintre Uniunea European i persoane fizice sau juridice, inclusiv colaboratorii ei. Curtea elaboreaz concluzii privitor la acordurile internaionale, emite decizii preliminare pentru dosarele transmise ei de ctre instanele naionale, dei acestea nu au nici o for juridic. Tratatul Uniunii Europene a conferit Curii Europene de Justiie autoritatea de a aplica amenzi guvernelor statelor,membre pentru neconformarea cu dreptul Uniunii Europene i de a solicita guvernelor, care nu aplic dreptul european n mod corect, acoperirea daunelor provocate. n activitatea sa, CEJ ndeplinete rolul de: curte constituional, care analizeaz nclcrile i implementeaz dreptul comunitar curte administrativ n procesele intentate de persoane fizice sau juridice, care doresc anularea unei legi a Uniunii Europene curte consultativ, creia instituiile sau statele membre ale UE pot adresa petiii ce in de revizuirea juridic a acordurilor cu statele care nu sunt membre ale UE i cu organizaiile internaionale. Sediul CEJ este la Luxemburg. Curtea European de Auditori (CEA), numit uneori i Curtea de Conturi, este un organ al Uniunii Europene creat cu scopul de a realiza verificrile de audit ale bugetului Uniunii Europene i ale bugetului instituiilor acesteia. Acest organ verific legalitatea i regularitatea veniturilor i cheltuielilor Uniunii Europene prin intermediul controlului de audit i inspeciilor. Scopul crerii acestei instituii a fost de a mbunti angajamentul instituional pentru o contabilizare mai sistematic. CEA examineaz conturile tuturor ncasrilor i cheltuielilor comunitare i ale oricrui organism creat de UE. La sfritul fiecrui an financiar, Curtea de Auditori public un raport anual cu privire la veniturile i cheltuielile efectuate n mod legal i regulamentar. Raportul este examinat de Parlamentul European nainte de a fi prezentat Comisiei. Sediul CEA se afl la Luxemburg. Curtea de Conturi verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor Uniunii in vederea unei bune gestionari a bugetului european. Membrii Curtii de Conturi sunt alesi de catre Consiliu dupa consultarea cu Parlamentul, pe baza propunerilor statelor membre, pe un mandat de 6 ani. Alegerea presedintelui se face de catre membrii Curtii, pentru o perioada de 3 ani. Sediul Curtii de Conturi este la Luxemburg.

Tratatul de la Lisabona Tratatul de la Lisabona modific Tratatul privind Uniunea European i Tratatele CE (fr a le nlocui) i pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. Obiectivele Tratatului sunt: O Europ mai democratic i mai transparent n care Parlamentul European i parlamentele naionale se bucur de un rol consolidat, n care cetenii au mai multe anse de a fi ascultai i care definete mai clar ce este de fcut la nivel european i naional i de ctre cine. Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de ctre cetenii Uniunii Europene, acesta are noi atribuii majore privind legislaia, bugetul Uniunii Europene i acordurile internaionale. Prin faptul c se recurge mai des la procedura de codecizie n cadrul elaborrii politicilor europene, Parlamentul European se afl pe o poziie de egalitate cu Consiliul (care reprezint statele membre) n ceea ce privete adoptarea celei mai mari pri a legislaiei Uniunii Europene. O mai mare implicare a parlamentelor naionale: parlamentele naionale pot participa ntro msur mai mare la activitile Uniunii Europene, n special datorit unui nou mecanism care le permite s se asigure c aceasta intervine numai atunci cnd se pot obine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiaritii). Alturi de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naionale conduce la consolidarea caracterului democratic i la creterea legitimitii aciunilor Uniunii. O voce mai puternic pentru ceteni: datorit iniiativei cetenilor, un milion de ceteni din diferite state membre pot cere Comisiei s prezinte noi propuneri politice. Cine i ce face: relaia dintre statele membre i Uniunea European este mai clar, odat cu repartizarea competenelor. Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoate explicit, pentru prima dat, posibilitatea ca un stat membru s se retrag din Uniune. O Europ mai eficient, cu metode de lucru i reguli de vot simplificate, cu instituii eficiente i moderne pentru o Uniune European cu 27 de membri, capabil s acioneze mai bine n domenii de prioritate major. Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificat din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel nct procesul decizional s se desfoare mai rapid i mai eficient. ncepnd din 2014, calcularea majoritii calificate se va baza pe sistemul dublei majoriti, a statelor membre i a populaiei, reflectnd astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obine atunci cnd o decizie este luat prin votul a 55% din statele membre, reprezentnd cel puin 65% din populaia Uniunii.

Un cadru instituional mai stabil i mai eficient: Tratatul de la Lisabona creeaz funcia de preedinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de doi ani i jumtate), introduce o legtur direct ntre alegerea preedintelui Comisiei i rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziii referitoare la viitoarea structur a Parlamentului European i include reguli clare privind cooperarea consolidat i dispoziiile financiare. O via mai bun pentru europeni: Tratatul de la Lisabona amelioreaz capacitatea UE de a aciona n diverse domenii de prioritate major pentru Uniunea de azi i pentru cetenii si precum libertatea, securitatea i justiia (combaterea terorismului sau lupta mpotriva criminalitii). ntr-o anumit msur, Tratatul se refer i la alte domenii, printre care politica energetic, sntatea public, schimbrile climatice, serviciile de interes general, cercetare, spaiu, coeziune teritorial, politic comercial, ajutor umanitar, sport, turism i cooperare administrativ. O Europ a drepturilor, valorilor, libertii, solidaritii i siguranei, care promoveaz valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale n dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate i asigur o mai bun protecie a cetenilor europeni. Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specific i consolideaz valorile i obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite s serveasc drept punct de referin pentru cetenii europeni i s arate ce anume are de oferit Europa partenerilor si din ntreaga lume. Drepturile cetenilor i Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menine drepturile existente i introduce altele noi. n mod special, garanteaz libertile i principiile nscrise n Carta drepturilor fundamentale i confer dispoziiilor acesteia for juridic obligatorie. Se refer la drepturi civile, politice, economice i sociale. Libertate pentru cetenii europeni: Tratatul de la Lisabona menine i consolideaz cele patru liberti, precum i libertatea politic, economic i social a cetenilor europeni. Solidaritate ntre statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul c Uniunea i statele membre acioneaz mpreun n spirit de solidaritate n cazul n care un stat membru este inta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om. De asemenea, se subliniaz solidaritatea n domeniul energiei. Mai mult siguran pentru toi: Uniunea beneficiaz de o capacitate extins de aciune n materie de libertate, securitate i justiie, ceea ce aduce avantaje directe n ceea ce privete capacitatea sa de a lupta mpotriva criminalitii i terorismului. Noile prevederi n materie de protecie civil, ajutor umanitar i sntate public au, de asemenea, obiectivul de a ntri capacitatea Uniunii de a rspunde la ameninrile la adresa securitii cetenilor europeni. Europa ca actor pe scena internaional instrumentele de politic extern de care dispune Europa sunt regrupate att n ceea ce privete elaborarea, ct i adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona ofer Europei o voce mai clar n relaiile cu partenerii si din ntreaga lume. De asemenea, utilizeaz fora dobndit de Europa n domeniul economic, umanitar, politic i

diplomatic pentru a promova interesele i valorile europene pe plan mondial, respectnd, n acelai timp, interesele specifice ale statelor membre n domeniul afacerilor externe. Numirea unui nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care este i unul din vicepreedinii Comisiei, va crete impactul, coerena i vizibilitatea aciunii externe a UE. Noul Serviciu european pentru aciune extern va oferi naltului Reprezentant sprijinul necesar. - Uniunea are o personalitate juridic unic, ceea ce i ntrete puterea de negociere, determinnd-o s fie mai eficient pe plan mondial i un partener mai vizibil pentru rile tere i organizaiile internaionale. Evoluia politicii europene de securitate i aprare se va realiza pstrnd unele modaliti decizionale specifice, facilitndu-se totodat o cooperare consolidat n cadrul unui grup mai mic de state membre. Sursa: www.europa.eu