Sunteți pe pagina 1din 4

20.11.2013 Politica internationala (curs 7) razboiul din 1973 Yon Kipur si revolutia islamica din ran !

evenimente ce au avut consecinte "oarte impoartante asupra sistemului international# trebuiesc intelese in cadrul unor dinamici mai lar$i e%ista 3 caracteristici $enreale ale &r 'i( - socul petrolier din anii )70 - modernizarea societatilor din &' ! direct le$ata de petrol noile re$imuri militariste nu reusesc sa isi pastreze le$itimitatea. *e"ormele economice promovate de noile re$imuri din &' care se bazeaza pe nationalizari nu duc la o dezvoltare a ansamblului acestor societati. n anii +0 70 econ acestor state au di"icultati " mari care vor "i partial rezolvate de petrol.. petrolul devine o resursa din ce in ce mai cauta si din ce in ce mai scumpa. ,ar bo$atiile accumulate de pe urma petrolului nu sunt investite in societate ci raman in mainile unui $rup restrans. ,in -0-+0 pana in 70 - politizarea islamului in anii 70 pe "ondul dezama$irilor create de re$imurile laicemilitariste si incep sa se indrepte spre alte ideolo$icii. islamul. /ele 3 tendinte $enerale ale anilor -0 care vor avea consecinte asupra politcii internationale cu e"ecte pe temen lun$. ,upa razb din +7 (razboiul de + zile) sraelul si-a triplet teritoriul (obtine de la vecini. ns 0inai d ela 1$ipt si naltimile 2ola3 de la 0iria# cisiordania de la iordania). n anii 70 se consolideaza si mai mult si isi e%tinde dominatia prin crearea de colonii. Pe de alta parte e$iptul de(a avea di"icultati econ mari in anii +0 care continua si se adancesc pep arc anilor 70. 4asser (-5 -70 pres al 1$iptului) inlocuit de 0adat (70 -61)# din 61 ! 2011 'ubara7. 0adat ! personalitate di"erite de nasar# lider slab # lipsit de popularitate8 situatia econ a e$iptului este intr-o continua de$radare. 0adat incearca sa deturneze atentia atentiei opiniei publice catre altceva si incearca sa "aca un arti"iciu pe plan re$ional (prob de pol e%terna). ncepe sa se $and la posibilitatea incep unui razb asupra israelului pt repluarea ctrl asupra canalului suez. 0iria in acelasi top doreste un razb cu srael pt teritoriile ocupate de acesta in urma razb. Problema acestei aliante. scopurile di"era. (alinatele in $en sunt slabe cand scopuile aliatilor di"ere - stepe3n). siria ma%imaliste # e$ipt ! minimaliste 0uperioritatea armatei israeliene e evidenta 1973 pe plan int in *azb *ece . destinderea.. asadar cu intentia e$iptului si siriei de a incepe un razb e o per de buna rel dintre sua si urss . siria si e$iptul sunt aliatii 9rss # srael ! sua. 0ua si urss nu sunt interesate de incep acestui razboi. 0i atunci urss a"la de aceasta intentie si ii anunta pe americani. :mericanii anunta pe israelinei. n acelasi timp israelienii prin serviciile secrete / a s 'osan..cred ca sunt doar zvonuri . n ciuda tuturor avertisemnetelor nu s-au pre$ de razb. 'ai mul la + 0ct 1973 israelieni sarbatoreau on Kipur motiv pt care atacul celor 2 state i-au luat prin supprindere8 2 "ronturi canalul suez si inaltimea $$. Prima batalie a "ost un dezastru pt israelieni. sraeleni - :re loc o o"ensiva e$ipteana prin penins 0inai 15 oct 1973 ! cea mai mare batalie de tancuri. *eusesc o oprire a o"ensivei e$iptene. 0ua si urss nu vor sa se implice de partea clientilor lor8 se intrunesc la cons de sec al onu si elab o rezolutie 336; 22 oct 1973 prin care cer incetarea "ocului si ne$ocieri intre cele 2 parti. 27 oct 1973- incep discutii intre $uvernul israelului si $uvernul e$iptului asura detaliilor incetarii "ocului8 moment imp ! prima discutie directa ointre cele 2 $uverene . pana in acest mom statele arabe nu au recun sub nicio "orma statul srael. ,iscutia este un mom de turnura# -

in sensul ca statele arabe nu mai pot a"ce abstractie de srael. (cele 2 parti isi recun le$itim recioropca) & prima consecinta a acestui razb. israelul ctrll si mai mult teritoriul arab8 insa consturile razb au "ost enorme pt srael (a c3eltuit pib pe un an intreb ). ,in acest motiv a devenit dependent de a(ut econ si militare din partea 09:# ceea ce nu se intampl i(n razb anteriaoare. ,upa 1973# ca o consecinta a cestui "aot# sua devin si mai implicate in or mi(. /ea mai imp cons a razb. 1+-17 oct 1973 statele arabe or$ de ur$enata o reuniune a ministrilor petrolului unde se iau 2 decizii decisive. vcresterea unilaterala a petrolului cu 70< si instituirea unui embar$ou pro$resiv asupra e%porturilor de petrol catre toate statele care sustineau sraelul- ce consta in taierea cu -< pe luna a "urnizarilor de petrol. :rabia saudita sisteaza e%portul de petrol catre sua. -= inceputul unei crize econ mondiale (e"ectele socului petrolier se vor propa$a pe un term destul de lun$) Kissin$er reuseste sa obt ridicarea embor$aoului 975 promitand ca sua se vor dezan$a(a din srael (lucru pe care nu il vor "ace). ,upa acest moment sua incearca din ce in ce mai mult sa medieze o intele$ere intre srael si vecinii sai. ,e(a in 1977 presedintele am "ace presiuni pt retra$ israelului macar in $ranitele din 19+7 si inceraca sa "aciliteze ne$ocierile de pace dintre e$ipt si srael. 0ituatia econ a e$iptului e atat dezastruoasa si e dispus sa "aca orice pt inc3eierea unei paci cu sraelul ("ace o vizita la ierusalim). ,ar srael nu e " dispus la compromisuri (1977 partidul laburist inlocui de part.. care e antiarab si (oaca mai diiur aceste ne$ocieri). ,atorita medierii am in mart 1979 cele 2 tari au inc3eiar acordurile de la /amp ,avid. 1$iptul a avut 2 solicitari princ (in cadrul acestor acorduri). retra$erea isrealului pana in $ranitele de la 19+7 si crearea unui stat Palestinian# srael nu accepta crearea palestinei# dar a acc ca in acest acord sa se prevada o per de autonomie pt teri loc de palestinieini. "asia $aza si cisiordania (procesul de pace in &'). Palestineinii vor obt insa mai multe drepturi pe parcurs darn u si crearea unui stat. :cordurile sunt considerate de celel st arabe o pace separata ! sunt suparate si taie a(utorul econ acordat e$iptului. >ot acest timp# palestinienii &?P initial creat in 1$ipt# apoi in 19+7 s-au mutat in ordania si de acolo in 1971 (septembrie ne$ru) ?iban. ?iban ! caz special in &r 'i( ! miza $eopolitica in zona (au e%istat tentative de preluare a teritoriului din partea 0iriei si sraelului) - = avem 3 reli$ii di"erite# o mare proportie de crestini (ceea ce e o particularitate in &' ) # musulmani siiti si musulmani sunniti. >ensiuni reli$ioase din ce in ce mai evidente la s" anilor 70. 0e"ul &?P ! Yasser :ra"at ( bio$ra"ia)@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ ! are o strate$ie dubla !lupta aramta din liban catre srael impotriva pop civile8 peplan diplomatic "ace e"orturi ca olp sa "ie recunoscuta ca reprezentant le$imtim a intereselor palestinienilor. Primul pas are loc in 1975 cand e invitat sa se adreseze ad $en al onu. (de ce nu /ons de 0ecA membrii sua# c3ina# urss# "r# m br# in a$un $en toate statele membre onu) la mi( anilor 70 e dominate de noi state indep in uma luptei de elib nationala (sunt mult mai atasate la cauza onp). sraelul e din ce in ce mai iritat de atacurile teroriste si de $3erila din liban# si e interesat de prob apelor din nord si de delta "luviului ?itani. n 1962 are loc invazia israelului in liban.are loc un masacru pe "ondul interventiei aramate israeliene (militiile crestine pro"ita de invazie pt a asasina pop civila). &?P e obli$ sa plece din liban si se muta in tunisa. nsa e"ectul c m imp al invaziei din 1962 ! e unul de e"ect pe termen lun$ ! israelul continua sa se bucure de simpatia internat in urma 3olocasutului. &p pub intern constatta tendintele a$resive ale pol israeliene iar 1962- masacrul civil a"ecteaza " mult (scaderea a autoritatii morale in P ).

/3estiunea petrolului " importanta. Pretul la petrol creste in termini reali enorm cu e"ecte pro"unde asupra intre$ii economii pe tot $lobul. n ceea ce priv &' la o prima privire e"ectul e bun pt ca tarile de aici e%porta petrol si casti$a ast"el " m bani. 1961- Pib;loc in KuBeit e 1 data si (um "ata de cel din 0ua. Problema e ca aceasta bo$atie nu se traduce in crest niv de trai pt populatie pt ca in loc sa se investeasca in in"rastructura si educatie se trans" in palete# bi(uterii si ramn in mainile unui $rup elitist e%treme de restrans. Patura soc ! sarac ! bo$ se adanceste# $uvernele acestor state nu au investit in dezv pt cCC CPe parcursul anilor 60 se $asesc noi rezerve de petrol n anii 70 c m mare prod de petrol :rabaia saudita 2-< n anii 60 - 9rss /u timpul in"luenta acestor state care ebazata pe productia si e%portul de petrol incepe sa scada. *ezervele de petrol incep sa se termine. Partea ne$. monoindustrializarea ! intre$a econ indreptata dpre e%portul d epetrol. 1% :rabia saudita anii 60 . +0 < petrolul# 6-< pro"it $uv# 99< e%porturi. si trans" bo$atiile petroliere in in"luenta politica. &P1/ ! 19+0 arabia saudita# iran# ra7# 7uBeit si Denezuela ! statele se pun de acord pt "i%area preturilor si ci"re cat si cui sa vandal petrol. intre timp petrolul a incloc de"initive carbunele ca princip sursa de ener$ie. ( n 1972 ! +0< din consumul de enr$ din europa era produs prin petrol) :sadar# in concluzie privind razb din 1973# acesta a avut consecinte ma(ore asupra economiei mondiale. 1ste ultimul razboi ma(or intre srael si vecinii sai pt ca se dovedeste de"initive ca statele arabe nu pot sa invin$a sraelul si ca trebuie sa $aseasca un modus vivendi si din acest motiv incepe proc de pace in &'. n ceea ce priv politizarea islamului - rev islamica din iran. ran nu e o tara araba spre deosebire de celelate state (in a"ara sraelului). /liva(ul cultural este unul identitar. ?ocuitorii iranului provind din persi (populatie persana)# limba vorbita ! "arsi (cliva( etnic si lin$vistic). :vem si un cliva( reli$ios. 2 ramuri ! traditia sunita si traditia siita. /ea dominanta este cea sunita pe $lob # insa in iran este cea siita. n anii 70 ca "orma politica iranul este condus de un sa3 ! 'u3ammad *ezo Pa3lavi - are relatii bune cu br si am# iubitor al culturii occidentali. /ontestare a politicii acestuia# in "runte cu :Eatolla3 K3omeiri ! principalul critic al politiciilor duse de *P si al in"luentelor am si occ in iran. n 1976 dec au loc proteste de masa de la >e3eran ! cele mai mari din istorie 2 milioane de oameni care protesteaza imp sa3ului si a in"l occ ceea ce det plecarea din tara a acestuia in ian 1979# iar Komeiri preia puterea instaurand o republica islamica dominate de cler. n primii ani ai $uvernarii sale reuseste sa isi consolideze putere in int iranului datorita "aptului ca se serveste cu abilitate de 3 contezte pol pe care le intoarce in "avoarea lui.a) criza ostatecilor de la ambasada am din >e3eran#b) razb dintre iran si ira7#c) crearrea noi constitutii iraniene# a) 4oiem 1979 ambas sua de la > e atacata de un $rup de studneti impr cu "iul lui K care iau ostateci tot personalul ambasadei8 am au "acut e"orturi de eliberare a ostaticilor care insa nu au reusit. (rol in pierderea ale$ lui (immE carter in anii 60) au "ost elib in 1961 - pt ca pierduse razb cu ira7ul si pt a nu avea st"el 2 inamici b) *azb cu ira7 incepe in 1960 si este o mana cereasca pt K pt ca creaza o coeziune nationala in (urul lui. 'ai multe cauze.1. ira7 are o iesire mica la 2F persic -= nevoia de a vea mai mult acces la $" persic (in 1990 a cuceri KuBeit din acest motiv). 8 2. situatia demo$ra"ica --< populatie

siiti8 5-< sunniti# 0adam Gussein este sunit (apartine unei min rel). discursul islamist radical are din ce in ce mai mult evo in anii 70 pe "odnul nemult pop cu discursul laic# modernizare etc. 0G se teme de posibilitatea ca ma(oritatea sa incerce si preluarea puterii si in ra7;;sau ranAAA.(pt a preveni acest lucru) 8 Dec3ea rivalitate intre persi si arabi ra7ul ataca iranul desi se a"la intr-o pozitie in"! dezec3(ilb de "orte ceea ce det ma(oritatea "ortelor sa sustina ira7ul in acest razb. ra7 primeste a(utor de la arab saudita# 7uBeit# "ranta si sua. c) K reuseste sa treaca o constitutie prin care sa instituie o republica slamic ain acre $uvernarea este e%ervitat de liderul reli$ios supreme (el insusi) care are puteri d einterpretare a le$ii islamice (ctrl put (edc)# este s"eul e%ecutivlul# poate numi si demite "unct# este comandatul supreme al arm ceea ce concentreaza toata puterea in mainile liderului rel supreme. *evolutia a constituit pct culm al islamului politic.