1

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Facultatea de tiine Politice
Str. Sf. tefan. Nr.24, sectorul 2. 70306 Bucureti
Tel. 310.08.94; 313.90.07. Fax: 3125378







Necesitatea rzboiului pentru a nfptui dreptatea










Curs: Statistic
Student: Loredana Nstase
Secie: Studii de Securitate II
Data: 30.05.2014



2

INTRODUCERE
n prezenta lucrare voi aborda o poblem recurent care are n vedere securitatea att
la nivel statal, dar i internaional. Dac pn acum cteva secole cel mai des ntlnit rzboi
era cel clasic, armat, acum cel mai ntlnite sunt rzboaiele de guierilla i atacurile teroriste.
Aceste atacuri pot avea diferite cauze de la cele religioase, la sociale sau de cultur. Astfel
analiza pe care o voi realiza va avea la baz ipoteza conform creia rile n care o mare parte
din populaie susine c dreptatea (pentru a aplica justiia) se poate face doar prin rzboi sunt
ri n care au existat diferite tipuri de conflicte i regimuri politice n cea mai mare parte
totalitare.
Teza proiectului este aceea c pe msur ce numrul atacurilor i tipurile acestora sunt mai
numeroase cu att numrul persoanelor militante din ara respectiv scade.
Scopul vizat de acest proiect este acela de a demonstra faptul c numrul atacurilor din
rile analizate i mai ales tipurile acestora influieneaz mentalitatea i viziunea oamenilor
asupra modului de a face dreptate. n momentul cnd vorbim despre o ar care a suferit mai
multe tipuri de atacuri atunci cetenii nu vor mai considera c prin rzboi pot nfptui
dreptatea i c acesta este cel mai bun i mai facil mod de a rezolva problemele, ntruct
acetia vor fi afectai de ceea ce s-a ntmplat i vor ti exact implicaiile pe care un rzboi le
are. n acest mod putem observa c ne confruntm cu probleme la nivel mondial, probleme de
securitate de actualitate i care sunt ntr-un proces continuu de dezvoltare i rspndire n ct
mai multe ri ntruct aa cum am observat din colectarea datelor exist persoane militante i
n rile unde exist un regim democratic. Aici consider c este un prim semnal de alarm pe
care trebuie s l avem n vedere n ceea ce privete problema securitii internaionale.
Metoda pe care am ales s o utilizez pentru demonstrarea tezei este corelaia. Aadar
voi corela numrul persoanelor care consider ca dreptatea se face prin rzboi ntr-o anumit
ar cu numrul de atacuri suferite de ara respectiv. Voi avea n vedere urmtoarele ri:
China, Cipru, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Mexic, Moldova Morocco, Norvegia,
Vietnam, Elveia, SUA. La final voi observa n ce msur atacurile i tipurile acestora
influieneaz comportamentul militant al persoanelor din rile amintite.
n cercetarea experimental manipulm nite variabile i apoi msurm efectele acestei
manipulri asupra altor variabile. Analiza datelor n cercetarea experimental const i din
calcularea unor corelaii ntre variabile, mai precis, ntre cele manipulate i cele afectate de
aceast manipulare. Datele experimentale pot furniza informaie mai bun i numai ele pot
demonstra relaii cauzale ntre variabile. De exemplu, dac gsim c ori de cte ori modificm
o variabil A se modific i o alt variabil B, atunci putem trage concluzia c A
influeneaz pe B. Pentru realizarea cercetrii am folosit statistici din perioada anilor 2005-
2009 la nivel mondial avnd ca surse site-ul World Values Survey i Global Terrorism
Database. De aici am colectat datele privind procentul de persoane din fiecare ar care au
considerat c dreptatea se realizeaz prin rzboi, de asemenea numrul i tipurile de atacuri
care au avut loc n perioada de timp amintit n fiecare ar.

3


CAPITOLUL I
Cercetare corelationala sau cercetare experimental
Cea mai mare parte a cercetarii empirice apartine, fara indoiala, uneia dintre cele doua
categorii generale. In cercetarea corelationala nu influentam (sau cel putin incercam sa nu
influentam) nici o variabila, ci dorim sa le masuram si sa cautam relatii (corelatii) intre
anumite seturi de variabile. In cercetarea experimentala manipulam niste variabile si apoi
masuram efectele acestei manipulari asupra altor variabile. Analiza datelor in cercetarea
experimentala consta si din calcularea unor corelatii intre variabile, mai precis, intre cele
manipulate si cele afectate de aceasta manipulare. Datele experimentale pot furniza informatie
mai buna si numai ele pot demonstra relatii cauzale intre variabile. De exemplu, daca gasim
ca ori de cate ori modificam o variabila A se modifica si o alta variabila B, atunci putem trage
concluzia ca A influenteaza pe B. Datele din cercetarea corelationala pot doar sa fie
interpretate in termeni cauzali pe baza teoriilor de care dispunem, dar datele corelationale
nu pot proba cauzalitatea.
Variabile dependente vs. variabile independente.
Variabilele independente sunt cele manipulate, in timp ce variabilele dependente sunt
doar masurate si inregistrate. Aceasta distinctie poate parea multora confuza din punct de
vedere terminologic, dar o data familiarizati cu aceasta distinctie, ea devine indispensabila.
Termenii de variabila independenta si variabila dependenta se aplica, in principal, in
cercetarea experimentala, unde unele variabile sunt manipulate si, in acest sens, ele sunt
independente fata de modele initialele de reactie, trasaturi, intentii, etc., ale subiectilor. In
ceea ce priveste alte variabile, se asteapta ca acestea sa fie dependente de manipulare sau de
conditiile experimentale, adica sa depinda de ceea ce va face subiectul ca raspuns.
ntructva contrariu naturii acestei distinctii, acesti termeni sunt utilizati de asemenea in studii
in care nu se manipuleaza literalmente variabile independente, ci doar se repartizeaza subiecti
unor grupuri experimentale pe baza unor proprietati pre-existente ale subiectilor. De
exemplu, daca intr-un experiment, barbatii sunt comparati cu femeile cu privire la numarul de
leucocite, atunci genul va fi variabila independenta, iar numarul de leucocite va fi variabila
dependenta.
Relatiile intre variabile: Indiferent de tipul lor, doua sau mai multe variabile se afla in relatie
daca intr-un esantion de observatii, valorile acelor variabile sunt distribuite intr-o maniera
consistenta. Cu alte cuvinte, variabilele sunt in relatie intre ele daca valorile lor corespund in
mod sistematic una alteia in aceste observatii.
De ce sunt importante relatiile dintre variabile ? In general, scopul ultim al fiecarei
analize sau cercetari stiintifice este de a gasi relatii intre variabile. Filosofia stiintei ne invata
ca nu exista nici o cale de a reprezenta semnificatia decat in termenii relatiilor dintre
cantitati sau calitati, de aceea progresul stiintific implica intotdeauna gasirea de noi relatii
intre variabile. Cercetarea corelationala ca si cea experimentala implica masurarea unor
4

asemenea relatii in maniera cea mai directa. Statistica ne ajuta sa evaluam relatiile dintre
variabile.
Doua caracteristici fundamentale ale oricarei relatii intre variabile. Proprietatile formale
elementare ale oricarei relatii intre variabile sunt: (a) marimea si (b) valabilitatea sa .

CAPITOLUL I
Cercetare corelationala sau cercetare experimentala.
Cea mai mare parte a cercetarii empirice apartine, fara indoiala, uneia dintre cele doua
categorii generale. In cercetarea corelationala nu influentam (sau cel putin incercam sa nu
influentam) nici o variabila, ci dorim sa le masuram si sa cautam relatii (corelatii) intre
anumite seturi de variabile. In cercetarea experimentala manipulam niste variabile si apoi
masuram efectele acestei manipulari asupra altor variabile. Analiza datelor in cercetarea
experimentala consta si din calcularea unor corelatii intre variabile, mai precis, intre cele
manipulate si cele afectate de aceasta manipulare. Datele experimentale pot furniza informatie
mai buna si numai ele pot demonstra relatii cauzale intre variabile. De exemplu, daca gasim
ca ori de cate ori modificam o variabila A se modifica si o alta variabila B, atunci putem trage
concluzia ca A influenteaza pe B. Datele din cercetarea corelationala pot doar sa fie
interpretate in termeni cauzali pe baza teoriilor de care dispunem, dar datele corelationale
nu pot proba cauzalitatea.
Variabile dependente vs. variabile independente
Variabilele independente sunt cele manipulate, in timp ce variabilele dependente sunt doar
masurate si inregistrate. Aceasta distinctie poate parea multora confuza din punct de vedere
terminologic, dar o data familiarizati cu aceasta distinctie, ea devine indispensabila. Termenii
de variabila independenta si variabila dependenta se aplica, in principal, in cercetarea
experimentala, unde unele variabile sunt manipulate si, in acest sens, ele sunt independente
fata de modele initialele de reactie, trasaturi, intentii, etc., ale subiectilor. In ceea ce priveste
alte variabile, se asteapta ca acestea sa fie dependente de manipulare sau de conditiile
experimentale, adica sa depinda de ceea ce va face subiectul ca raspuns. Intrucatva
contrariu naturii acestei distinctii, acesti termeni sunt utilizati de asemenea in studii in care nu
se manipuleaza literalmente variabile independente, ci doar se repartizeaza subiecti unor
grupuri experimentale pe baza unor proprietati pre-existente ale subiectilor. De exemplu,
daca intr-un experiment, barbatii sunt comparati cu femeile cu privire la numarul de leucocite,
5

atunci genul va fi variabila independenta, iar numarul de leucocite va fi variabila
dependenta.
Relaiile ntre variabile.
Indiferent de tipul lor, doua sau mai multe variabile se afla in relatie daca intr-un esantion de
observatii, valorile acelor variabile sunt distribuite intr-o maniera consistenta. Cu alte cuvinte,
variabilele sunt in relatie intre ele daca valorile lor corespund in mod sistematic una alteia in
aceste observatii. De exemplu, genul si numarul de leucocite sunt considerate a fi in relatie
una cu cealalta daca majoritatea barbatilor au numarul de leucocite crescut si majoritatea
femeilor il au scazut sau invers; coeficientul de inteligenta IQ este in relatie cu numarulde
erori dintr-un test daca oamenii cu IQ inalt fac putine erori.
De ce sunt importante relatiile dintre variabile ? In general, scopul ultim al fiecarei analize sau
cercetari stiintifice este de a gasi relatii intre variabile. Filosofia stiintei ne invata ca nu exista
nici o cale de a reprezenta semnificatia decat in termenii relatiilor dintre cantitati sau
calitati, de aceea progresul stiintific implica intotdeauna gasirea de noi relatii intre variabile.
Cercetarea corelationala ca si cea experimentala implica masurarea unor asemenea relatii in
maniera cea mai directa. Statistica ne ajuta sa evaluam relatiile dintre variabile.
Doua caracteristici fundamentale ale oricarei relatii intre variabile. Proprietatile formale
elementare ale oricarei relatii intre variabile sunt: (a) marimea si (b) valabilitatea sa .
Masura si variabilitate. Indiferent de variabila de raspuns, exista intotdeauna variabilitate in
date.Unul dintre obiectivele primare ale statisticii este de a masura si caracteriza aceasta
variabilitate.
Date bivariate
Constau din valorile a doua variabile de raspuns diferite care sunt obtinute din aceeasi
populatie de interes. Exista trei combinatii de tipuri de variabile: 1. ambele variabile sunt
calitative (atribute). 2. o variabila este calitativa (atribut) si cealalta este cantitativa
(numerica). 3. ambele variabile sunt cantitative (ambele numerice).
Corelatie liniara
Masoara puterea unei relatii liniare intre doua variabile: corelatia cuantifica masura in care
doua variabile (continui), X and Y, "merg impreuna." pe masura ce x creste, nici o
schimbare in y: nici o corelatie. pe masura ce x creste, o schimbare in y: corelatie.
6

Corelatie Positiva: x creste, y creste. Corelatie Negativa: x creste, y descreste.
daca perechile ordonate urmeaza o evolutie in linie dreapta: corelatie liniara.
Dupa ce aflam cum se comporta datele in general, urmatorul pas este sa vedem care din
puncte se abat de la formatul general. Astfel de puncte se numesc outliers. Abaterile de la
asteptari se numesc valori reziduale (residuals).
Testarea ipotezelor
Coeficientul de corelatie pentru esantion, r, este estimatorul coeficientului de corelatie pentru
populatie p. Ipoteza poate fi testata cu o statistica t, unde ser reprezinta eroarea standard a
coeficientului de corelatie. In ipoteza nula, statistica t are n - 2 grade de libertate. Rezultatele
testului sunt convertite in valoarea-p
Masuri ale tendinei centrale
Cand valorile pentru intreaga populaie nu sunt disponibile, lucram asupra
esantionului. Media esantionului este denotata x (x bar):

unde x reprezinta suma tuturor valorilor din esantion si n reprezinta dimensiunea
esantionului.
Interpretarea mediei: media reprezinta centrul gravitational al distribuiei. Acesta este
punctul in care se balanseaza distribuia. Media nu spune nimic despre imprastierea valorilor
sau distribuie.
Masuri ale Variabilitaii
Masurile tendinei centrale singure nu pot caracteriza complet un set de date. Doua seturi de
date foarte diferite pot avea masuri similare ale tendinei centrale. Masurile dispersiei sunt
utilizate pentru a descrie imprastierea datelor sau variabilitatea unei distribuii. Masurile
dispersiei sunt: domeniul, variana si abaterea standard.
Domeniul (range): Diferenta de valoare dintre elementul cu cea mai mare valoare (H) si
elementul cu cea mai mica valoare din setul de date. Alte masuri ale dispersiei se bazeaza pe
aceasta masura.
domeniul =H L
Abaterea de la medie: deviaia de la medie este diferenta dintre valoarea elementului x si
valoarea mediei aritmetice a setului de date, x .
Variana este :
7





Covariana formula C
XY
=

. (x
i
- ) . (y
i -
)
Interpretare: Deoarece variana este exprimata in unitati patratice, este foarte rar interpretata
direct.
In schimb, este luata in considerare radacina patrata a varianei care se numeste abaterea
standard (standard deviation).
Deviaia standard a esantionului (s) este radacina patrata a varianei unui esantion:



Dar cum interpretam o deviaie standard ? Un mod de a interpreta o singura deviaie standard
este de a indica procentul de date care cad in cadrul unui numar specificat de deviaii standard
ale mediei.
Exista doua reguli care se aplica acestei abordari:
Prima regula pentru interpretarea deviaiilor standard se aplica distribuiilor normale si se
numeste Regula Empirica: Daca o variabila este normal distribuita:
1. Aproximativ 68% dintre observaii se afla in limita a 1 abateri standard de la medie.
2. Aproximativ 95% dintre observaii se afla in limita a 2 abateri standard de la medie.
3. Aproximativ 99.7% dintre observaii se afla in limita a 3 abateri standard de la medie. Cand
exista aceast caz ?
4. 68% din valori se afla sub 1 deviaie standard a mediei. Aceste limite sunt
5. 95% din valori se afla sub 2 deviaii standard ale mediei. Aceste limite sunt
6. Aproape toate valorile se afla sub 3 deviaii standard ale mediei. Aceste limite sunt
Pentru distribuii care nu sunt normale, se aplica regula Chebyshev, care spune:
7. Cel putin 75% dintre valori se afla sub 2 deviaii standard de la medie
8. Cel putin sapte optimi-din-opt se afla sub 3 deviaii standard de la medie

Interpretarea si intelegerea abaterii standard:
9. Abaterea standard este o masura a variabilitatii sau dispersiei.
10. Teorema lui Chebyshev se aplica oricarei distribuii.
Regula Empirica: se aplica unei variabile care este normal distribuita.

Coeficient de corelatie liniara, r, masoara puterea unei relatii liniare intre doua variabile.
8

R
xy =



care reprezint covarina supra produsul varianelor
-1 r 1
Ideea generala : Coeficientii de corelatie (notati cu r) sunt statistici care cuantifica relatia
dintre X si Y in termeni independenti de unitati de masura. Cand toate punctele din
reprezentarea grafica cad direct pe o linie inclinata inainte, atunci r = +1. Cand toate punctele
din reprezentarea grafica cad direct pe o linie inclinata inapoi, atunci, r = -1
Astfel de corelatii perfect sunt rar intalnite. De aceea, cuantificam puterea corelatiei prin
gradul in care datele adera la o linie imaginara care trece printre punctele graficului.
Interpretarea coeficientului de corelatie
Semnul coeficientului de corelatie determina daca avem o corelatie pozitiva sau negativa.
Marimea coeficientului de corelatie determina puterea corelatiei:
0 < |r| < 0.3 corelatie slaba 0.3 < |r| < 0.7 corelatie moderata |r| > 0.7 corelatie puternica













9





CAPITOLUL II
n tabelul urmtor este prezentat situaia tuturor rilor analizate. Aadar este
menionat procentul din totalul populaiei din ara respectiv, care consider c prin rzboi se
realizeaz dreptatea.







ri Numr de atacuri Tipuri de atacuri
Cipru 1 1
India 1886 8
Indonezia 59 4
Iordania 5 2
Republica Moldova 2 1
Vietnam 4 1
China 31 4
Georgia 69 5
Mexic 28 5
Morroco 7 2
Norvegia 1 1
Elvetia 2 2
SUA 67 4
10

n tabelul urmtor este prezentat situaia din fiecare ar analizat, numrul total de
atacuri suferit n perioada 2005-2009 i numrul total de tipuri de atac.




Calcularea mediei
Datele bidimensionate pe care le am n vedere sunt:
X= variabila independent - procentul de persoane din fiecare ar care consider ca se face
dreptate prin razboi
Y= variabila dependent- numrul de atacuri suferite de ctre fiecare ar.
Y= F(x) care reprezint dependena sistematic i se obine prin formula:
Y= f(x) = ax+b
Media formula :

Se calculeaz media pentru valorile lui x ( 30,3 ; 1,4 ; 39 ; 31,4 ; 33,6 ; 2,4 ; 14,2 ; 17,1 ; 59 ;
7,8 ; 14,3 ; 40,3 ; 20 ) acestea reprezint procentul prin care cetenii consider c dreptatea se
face prin rzboi. De asemenea se calculeaz media pentru valorile lui y (1 ; 1886 ; 59 ; 5 ; 2 ;
4 ; 31 ; 69 ; 28 ; 7 ; 1 ; 2 ; 67) acestea reprezint numrul total de atacuri suferite de ctre
rile analizate.
{X
i
}
i
= 30,3 ; 1,4 ; 39 ; 31,4 ; 33,6 ; 2,4 ; 14,2 ; 17,1 ; 59 ; 7,8 ; 14,3 ; 40,3 ; 20 X
i
= 310,8
{Y
i
}
i
=

1 ; 1886 ; 59 ; 5 ; 2 ; 4 ; 31 ; 69 ; 28 ; 7 ; 1 ; 2 ; 67 Y
i
= 2162

=
=

= 23,9076

= 166.3076


Variana - formula

11

S
2
x
=

)
2
=

[(30,3 23,9076)
2
+ (1,4 - 23,9076)
2

+ (39- 23,9076)
2
+ (31,4 - 23,9076)
2
+ (33,6 - 23,9076)
2
+ (2,4 - 23,9076)
2
+
(14,2 - 23,9076)
2
+ (17,1 - 23,9076)
2
+ (59 - 23,9076)
2
+ (7,8 - 23,9076)
2
+ (14,3
- 23,9076)
2
+ (40,3 - 23,9076)
2
+ (20 23,9076)
2
] =

= 261,2068

S
2
y
=

)
2
=

[(1 66,3076)
2
+(1886-166,3076)
2

+ (59 - 166,3076) + (5 - 166,3076) + (2 - 166,3076) + (4 - 166,3076) + (31-
-166,3076) + (69 - 166,3076) + (28 - 166,3076) + ( 7 - 166,3076) + (1 -
166,3076) + (2 - 166,3076) + (67 - 166,3076)] =

S
x
=

= 16,16189
S
y
= = 497,0694
Covariana formula C
XY
=

. (x
i
- ) . (y
i -
)
Z = zona geopolitic n care se face observaia -13 locaii Z ; Z
1
= Cipru, Z
2
= Georgia, Z
3
=
India, Z
4
= Indonezia, Z
5
= Iordania, Z
6
= China, Z
7
= SUA, Z
8
= Mexic, Z
9
= Moldova, Z
10
=
Maroc, Z
11
= Norvegia, Z
12
= Vietnam, Z
13
= Elveia
X = procentul de persoane din fiecare ar care consider ca se face dreptate prin razboi
Y = numrul de atacuri suferite de ctre fiecare ar.
Z
1
Z
2
Z
3
Z
4
Z
5
Z
6
Z
7
Z
8
Z
9
Z
10
Z
11
Z
12
Z
13
X 30,3 1,4 39 31,4 33,6 2,4 14,2 17,1 59 7,8 14,3 40,3 20
Y 1 69 1886 59 5 31 67 28 2 7 1 4 2

C
XY
= [(30,3 23,9076)(1 66,3076)

+(1,4 - 23,9076) (1886-166,3076) +
(39- 23,9076) (59 - 166,3076) +(31,4 - 23,9076) (5 - 166,3076) + (33,6 -
23,9076)(2 - 166,3076) +(2,4 - 23,9076) (4 - 166,3076) +(14,2 - 23,9076)
12

(31-166,3076) + (17,1 - 23,9076)(69 - 166,3076) + (59 - 23,9076)(28 - -
166,3076) + (7,8 - 23,9076)( 7 - 166,3076) + (14,3 - 23,9076) (1 - 166,3076)
+(40,3 - 23,9076) (2 - 166,3076) + (20 23,9076)(67 - 166,3076)] =
=199,75147
S
X
S
Y
= 8033,5809 (produsul abaterilor standard)
C
XY
S
X
S
Y
199,75147 8033,5809
Coeficientul de corelaie formula
R
xy =



care reprezint covarina supra produsul varianelor
-1 r 1
Dac 0,1 r 0,3 corelaie nerelevant (foarte slab)
0,3 r 0,7 corelaie moderat
0,7 r 1 corelaie foarte puternic
R
xy =



=

= 1,024
Aadar am o corelaie foarte puternic care sugereaz faptul c atunci cnd numrul de
atacuri este crescut, numrul de persoane militante scade considerabil.
CAPITOLUL III
Interpretarea datelor obinute
Pentru cazul pe care l-am analizat eu a trebuit s vd exact numrul de atacuri pe care fiecare
le-a suferit n total n perioada anilor 2005 2009. Aadar am adunat prima dat toate
atacurile pe care acestea le-au suferit avnd la baz statistica preluat de pe site-ul world
values survey i global terorism database. Dup ce am fcut suma tuturor atacurilor suferite de
cele 13 ri (Z
1
= Cipru, Z
2
= Georgia, Z
3
= India, Z
4
= Indonezia, Z
5
= Iordania, Z
6
= China,
Z
7
= SUA, Z
8
= Mexic, Z
9
= Moldova, Z
10
= Maroc, Z
11
= Norvegia, Z
12
= Vietnam, Z
13
=
Elveia) am calculat media atacurilor pentru ntreaga arie, astfel am puttu observa c la nivel
general aceste ri au suferit n medie 166 de atacuri. De asemenea am calculat media
procentual de persoane din aceste ri care consider c pot nfptui dreptatea prin rzboi.
13

Am observat c exist o medie de 23% din ntreaga populaie a acestor ri, care consider c
rzboiul este o soluie pentru a face dreptate, ceea ce reprezint o pondere suficient de
consistent.
Pentru a vedea dac teza de la care am pornit este verificat, am calculat coeficientul de
corelaie ntre numrul total de atacuri suferite de fiecare ar i procentul de persoane care
consider ca dreptate se nfptuiete prin rzboi i astfel am vzut c se verific ipoteza
propus, aadar cu ct exist un numr mai sczut de atacuri ntr-o ar cu att numrul de
persoane militate este mai mare. Acest lucru consider c se explic prin faptul c cetenii
unei ri care nu au trecut prin numeroase atacuri teroriste nu cunosc tragediile produse de un
astfel de atac i mai ales suferinele celor din jur. De asemenea acetia probabil nu iau n
calcul distrugerile i calamitile produse de un astfel de atac. n schimb persoanele din rile
unde au existat atacuri teroriste consider c rzboiul nu este o soluie pentru a nfptui
dreptatea i care i doresc alte modaliti pentru a rezolva problemele existente. Cei care au
trecut prin aceste experiene nu i mai doresc rzboi n zona lor.
n concluzie teza a fost valid i ipoteza testat i verificat rezultnd un coeficient de
corelaie pozitiv, 1,024 ceea ce reprezint o corelaie foarte puternic i c cele doua variabile
luate n calcul sunt interdependente, atunci cnd x crete, y scade.











14








CUPRINS
Introducere.............................................................................................................................pg.2
Capitolul I - Descriere teoretica a metodei de cercetare empirica utilizata in proiect...........pg.4
Capitolul II - Descriere practica a metodei de cercetare empirica utilizata in proiect...........pg.9
Capitolul III Interpretarea datelor.....................................................................................pg.12












15








BIBLIOGRAFIE
WWW.WORLDVALUES SURVEY.COM
WWW.GLOBALTERORISMDATABESE.COM