LOCURI DE MUNC CU RISC MARE DE ACCIDENTARE SI/SAU MBOLNVIRE PROFESIONAL Din punct de vedere al securitatii muncii, locurile de munca

ce caracterizeaza activitatea de alpinism utilitar, se pot grupa n trei categorii: a) - locuri de munca ce satisfac cerintele de securitate a muncii; b) - locuri de munca periculoase; c) - locuri de munca cu conditii deosebite (ncadrate n grupa a II-a de munca). Pentru fundamentarea stiintifica a normelor specifice de protectie a muncii pentru activitatea de alpinism utilitar intereseaza, n mod deosebit, ultimele doua categori, deoarece pentru acestea sunt necesare prevederi normative e prese, specifice. a) Locuri de munca ericu!oa"e sunt considerate cele la care, prin specificul activitatii sau din proiectare, e ista riscul permanent de producere a unor accidente de munca, fara a se ntruni nsa conditiile necesare includerii lor n categoria a treia. Prin masurile de securitate a muncii luate, factorii de risc e istenti nu se transforma, n mod normal, n cauze ale accidentelor de munca. Pentru ca aceste masuri sa fie cuprinse n Instructiunile de !ecuritate a "uncii (care se vor elabora de proiectantul procesului de munca), urmarindu-se si daca ele sunt suficiente, este necesara o inventariere a tuturor locurilor de munca periculoase, care nu sunt cuprinse n #!P" pentru $%. b) Locuri de munca cu condi#ii deo"e$i#e sunt considerate cele ale capului de coarda, n urcarea unui perete vertical, n care factorul de cadere poate depasii valoarea & si atinge c'iar valoarea limita ( (nu se iau n discutie greselile te'nice de asigurare, la care factorul de cadere poate fi mai mare de (). !istemul actual de norme din )om*nia cuprinde: - #orme generale de protectia muncii, incluz*nd norme generale de securitate a muncii si norme de igiena a muncii ; - #orme specifice de protectie+securitate a muncii ( prescurtat #!P", respectiv #!!" ); - Instructiuni de securitate a muncii (I!" - elaborate si aplicate la nivelul agentului economic). ,.( FACTORI DE RISC DEPENDENTI DE MI%LOACELE DE PRODUCTIE& SARCINA DE MUNCA SI MEDIU -actorii de risc din aceasta categorie (numiti si pericole obiective) reprezinta cauzele potentiale de accidentare si+sau mbolnavire profesionala pe care, prin anumite stari sau variatii, le pot constitui materialul (utila.ul, obiectul muncii, cladirile, instalatiile, depozitele etc.) si mediul de munca. Sco u! ro#ec#iei muncii e"#e ca ace"#e cau'e o#en#ia!e& a #e "a roduca acciden#e "i/"au (m$o!na)iri ro*e"iona!e& "a *ie e!imina#e "au diminua#e c+# mai mu!#& iar (n "i#ua#ii!e (n care nu e"#e o"i$i! ace"# !ucru& *ac#oru! uman "a *ie ro#e,a# (m o#ri)a e*ec#e!or ace"#or cau'e/ista factorilor de risc dependenti de mi.loacele de productie, sarcina de munca si de mediu, care se prezinta n continuare, este completa la nivelul actual al economiei nationale. 0a trebuieste nsa completata permanent datorita mbunatatirilor te'nologice, de noile modalitati si conditii de implicare a factorilor umani n procesul de productie, precum si de dezvaluirea unor aspecte nesesizate p*na n prezent ale factorilor de risc. 1ntrebarea care se pune, n mod firesc, este daca n aceste liste este cuprinsa ntreaga gama de stari si variatii ale materialului si ale mediului care pot produce accidente si+sau mbolnaviri profesionale. )ealitatea este ca sub aspectul concret de desfasurare al procesului de productie, orice fenomen nedorit care se soldeaza cu afectarea integritatii corporale sau psi'ice a e ecutantului se

produce, de regula, ca re'u!#a# a! unei "ucce"iuni& (n!an#uiri "i "u ra uneri de cauze, care nainte de producerea accidentului si+sau mbolnavirii profesionale, reprezentau tot at*tia factori de risc. Din dinamica acestor succesiuni, nlantuiri si suprapuneri s-a ales de fiecare data doar un singur element, considerat esential, fara de care nu poate fi conceput deznodam*ntul nedorit al fenomenului n cauza. ,.(.a Li"#a *ac#ori!or de ri"c de enden#i de mi,!oace!e de roduc#ie

&. -$234)I D0 )I!2 "02$#I2 &.& "iscari periculoase &.&.& "iscari functionale ale ec'ipamentelor te'nice sau a corpurilor de fluide. &.&.( $utodeclansarile sau autoblocarile contraindicate ale miscarilor functionale ale ec'ipamentelor te'nice, instalatii sau ale fluidelor. &.&.5 Deplasarile sub efectul gravitatii ( alunecare, rostogolire, rulare pe roti, rasturnare, cadere libera, scurgere, deversare, urpare, prabusire, scufundare, etc. ). &.&.6 Deplasari sub efectul propulsiei ( proiectare de corpuri cu particule, deviere de la traiectoria normala, balans, recul, socuri e cesive, forte de inertie, eruptie etc.). &.( !uprafete, muc'ii sau contururi periculoase ( ntepatoare, taioase, alunecatoare, abrazive, adezive, etc.). &.5 )ecipienti sau instalatii sub presiune. &.6 7ibratii e cesive ale ec'ipamentelor te'nice. (. -$234)I D0 )I!2 30)"I2 (.& 3emperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor. (.( 3emperatura cobor*ta a obiectelor sau suprafetelor. (.5 -lacari, flame. 5. -$234)I D0 )I!2 0/023)I2 5.& 2urentul electric ( atingere directa, atingere indirecta, tensiune de pas ). 6. -$234)I D0 )I!2 28I"I2 6.& !ubstante to ice. 6.( !ubstante caustice. 6.5 !ubstante inflamabile. 6.6 !ubstante e plozive. 6.9 !ubstante cancerigene. 9. -$234)I D0 )I!2 :I4/4;I2 9.& 2ulturi sau preparate cu microorganisme ( bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare ). 9.( Plante periculoase ( ciuperci, etc.). 9.5 $nimale periculoase ( serpi veninosi, scorpioni, etc.). ,.(.b Li"#a *ac#ori!or de ri"c de enden#i de "arcina de munca &. 24#<I#%3%/ #024)0!P%#=>34) $/ !$)2I#II D0 "%#2> 1# )$P4)3 2% 20)I#<0/0 D0 !02%)I3$30 &.& 4peratii, reguli, procedee gresite. &.( $bsenta unor operatii. &.5 "etode de munca necorespunzatoare ( succesiunea gresita a operatiilor, fazelor etc.). (. !$)2I#$ !%:+!%P)$DI"0#!I4#$3> 1# )$P4)3 2% 2$P$2I3$30$ 0?02%3$#3%/%I (.& !olicitare fizica ( efort static, efort dinamic, pozitii de lucru fortate sau vicioase ). (.( !olicitare psi'ica ( ritm mare de munca, decizii dificile n timp scurt, operatii + faze + m*nuiri repetitive de ciclu scurt sau e trem de comple e, monotonia muncii etc. ).

,.(.c

Li"#a *ac#ori!or de ri"c de enden#i de mediu! de munca &. -$234)I D0 )I!2 -I=I2 &.& 3emperatura aerului ( ridicata, scazuta ). &.( %miditatea aerului ( ridicata, scazuta ). &.5 2urenti de aer . &.6 Presiunea aerului ( ridicata, cobor*ta ). &.9 Ionizarea aerului . &.@ !uprapresiunea n ad*ncimea apelor. &., =gomot. &.A %ltrasunete. &.B 7ibratii. &.&C Iluminat ( nivel de iluminare, stralucire, p*lp*ire ). &.&& )adiatii. &.&&.& 0lectromagnetice ( infrarosii, ultraviolete, microunde de nalta, medie sau .oasa frecventa, laser ). &.&&.( Ionizante ( alfa, beta, gama ). &.&( Potential electrostatic. &.&5 -enomene sau calamitati ale naturii ( descarcari electrice, inundatii, v*nt, grindina, ceata, alunecari de teren sau copaci, avalanse, seisme, averse de ploaie, etc.). &.&6 Pulberi pneumoconiogene. (. -$234)I D0 )I!2 28I"I2 (.& ;aze, vapori, aerosoli, to ici sau caustici. (.( Pulberi n suspensie n aer ( bacterii, virusuri, spiroc'ete, ciuperci, protozoare, etc.). 5. 2$)$230)%/ !P02I$/ $/ "0DI%/%I ( subteran, acvatic, aerian, mlastinos, cosmic, etc.). ,.(.5 Fac#ori de ri"c de enden#i de e.ecu#an# /a prezentarea factorilor de risc anteriori, s-a aratat ca atunci c*nd au fost stabiliti acesti factori, implicarea factorului uman, fara de care nu se poate presupune producerea de accidente si+sau mbolnaviri profesionale, a fost luata n considerare numai la modul general, ca simpla prezenta, fac*ndu-se abstractie de orice aspect concret al implicarii acestuia n provocarea sau e punerea la efectele factorilor de risc din aceasta categorie. 1n mod evident, omul poate produce un accident si+sau o mbolnavire profesionala numai prin intermediul acestora. 1n concordanta cu aceste consideratii, factorii de risc dependenti de e ecutant se refera la comportamentul accidentogen al e ecutantilor, cuprinz*nd ac#iuni!e con"#ien#e "au incon"#ien#e prin care acestia creeaza stari periculoase sau nocive ale materialului si mediului, provoaca ei nsusi variatii accidentogene ale acestora, se e pun efectelor nocive ale factorilor de risc dezlantuiti+ n actiune sau reactioneaza inadecvat pentru evitarea lor. !pre deosebire de lista factorilor de risc dependenti de mi.loacele de productie, sarcina de munca si de mediu, n care au fost incluse at*t stari c*t si variatii, la factorii de risc proprii e ecutantului au fost incluse numai actiuni vizibile din e terior, respectiv numai variatii. #u a fost inclus sub nici o forma ceeace pentru material si mediu a fost desemnat prin conceptul de stare si reprezinta, pe planul factorului uman, substratul de care depind actiunile accidentogene ale acestuia. $spectele acestui substrat, la nivelul caruia comportamentul e ecutantilor poate fi, n ultima analiza, influentat n directia respectarii cerintelor de securitate a muncii, au fost incluse ntr-o listaseparata, care se prezinta n continuare : ,.5 LISTA DE DEFICIENTE ALE CAPACITATII& STARII FUNCTIONALE&

ATITUDINI SI TRASATURI DE CARACTER ALE E/ECUTANTILOR CARE POT CONSTITUI SUBSTRATUL ACTIUNILOR ACCIDENTO0ENE ALE ACESTORA $. 2$P$2I3$30$ D0 "%#2> ( deficientele, nivelul corespunzator ndeplinirii sarcinii de munca fara riscuri de accidentare si+sau mbolnavire profesionala ) A #i#udini ale caror deficiente constituie contraindicatii pentru sarcinile respective : &. - constitutie fizica, integritate corporala; (. - aptitudini fizice; 5. - temperament ( tipul temperamentului ); 6. - aptitudini senzorial - perceptuale; 9. - aptitudini senzorial - perceptual - motoare; @. - aptitudini intelectuale. Pre1a#ire ro*e"iona!a necorespunzatoare ndeplinirii sarcinilor de munca, n conditii corespunzatoare de securitate a muncii, sub urmatoarele aspecte: ,. - cunostinte profesionale; A. - deprinderi n pregatirea operatiilor de munca; B. - deprideri si obisnuinte impuse de ritmul de munca, de alte conditii n care se desfasoara procesul de munca; &C. - cunostinte si deprinderi n aplicarea normelor si instructiunilor de securitate a muncii, e perienta n domeniul securitatii muncii; S#ari *unc#iona!e "i/"au a#i#udini eriodice "au oca'iona!e incom a#i$i!e cu "ecuri#a#ea muncii 2 &&. - oboseala; &(. - neatentia - incompatibilitatea cu constientizarea corespunzatoare securitatii a c*mpului de actiune ( locului de munca ); &5. - somnolenta, somnul; &6. - starea anormala a sanatatii; &9. - starea functionala si aptitudinala sub efectul consumului de alcool; &@. - dezec'ilibru afectiv provocat de emotii puternice; &,. - impulsul unei trebuinte + motivatii dominante straine de sarcina de munca; &A. - proasta dispozitie provocata de stari conflictuale, de frustare sau pe fondul altor stari afective ; &B. - imaturitate atitudinala, momente de neseriozitate, de .oaca; (C. - v*rsta ( contraindicatii n functie de v*rsta pentru anumite activitati ). :. "4"0#30 $/0 4)I0#3>)II sI $P3I3%DI#II, 3)>!>3%)I D0 2$)$230) 2$)0 P43 $-023$ D0!->s%)$)0$ $23I7I3><II 1# 24#DI<II D0 !02%)I3$30 (&. - diminuarea prudentei sub influenta imperativului sarcinii; ((. - fortarea finalizarii unei activitati nedorit ntrerupte sau care se desfasoara cu nt*rziere ( graba recuperarii ); (5. - comoditatea + inertia minimei rezistente; (6. - inertia deprinderilor + obisnuintelor , a mentinerii starii de fapt; (9. - imboldul tendintei de afirmare; (@. - supraestimarea posibilitatilor; (,. - subestimarea posibilitatilor, teama; (A. - nclinatia spre asumarea riscului, imprudenta; (B. - sugestibilitatea, lipsa atitudinii critice; 5C. - asumarea riscului dictata de imperativul unui risc iminent; 5&. - impulsul autosalvarii; 5(. - lipsa de s*nge rece, de putere de concentrare+stap*nire n situatii critice.

!pre deosebire de stabilirea factorilor de risc dependenti de mi.loacele de productie, de sarcina de munca si de mediu, la care s-a ales din dinamica accidentelor si+sau mbolnavirilor profesionale numai c*te un element caracteristic unui singur moment la nivelul cauzelor directe, n categoria factorilor de risc dependenti de e ecutant au fost introdusi factori de risc reprezent*nt momente deosebite unele de altele ale acestei dinamici, respectiv toate tipurile de actiuni accidento-gene pe care le pot comite e ecutantii, indiferent daca prezinta cauze directe sau indirecte. Pornindu-se de la specificarea tuturor factorilor de risc proprii activitatii e ecutantului, se poate realiza coordonarea tuturor actiunilor preventive orientate spre e ecutant, ca factor central de o factura cu totul deosebita, care, pe de o parte, confera sistemului de productie un nalt grad de siguranta n e ploatare, dar pe de alta parte, este si responsabilul celor mai neasteptate surprize, susceptibile sa provoace accidente. Daca se face abstractie de defectiunile disfunctionale ale utila.ului si materialelor cu care se lucreaza, de mi.loacele de productie puse la dispozitia e ecutantilor, de deficientele de organizare, n general, si n ceeace priveste repartizarea sarcinilor de lucru stabilite si transmise e ecutantului, selectia si instruirea acestora, n special, consider*ndu-se ca s-au luat n aceste directii toate masurile impuse de securitatea muncii, rezulta ca deficintele comportamentale specificate n lista factorilor de risc dependenti de e ecutant revine n ntregime acestuia. In lumina celor aratate mai sus, deficientele comportamentale care conduc la accidente si+sau mbolnaviri profesionale, respectiv factorii de risc dependenti de e ecutant, au fost stabilite fac*ndu-se abstractie, pe de o parte, de variatiile disfunctionale proprii materialului si mediului, pentru a caror dezlantuire neprevazuta e ecutantii nu poarta nici o raspundere, iar pe de alta parte, de e istenta barierelor te'nice menite sa-i prote.eze pe e ecutanti mpotriva e punerii la pericole. 2a o completare a listei acestor factori de risc, este prezentat tabelul & cu sistematizarea modalitatilor n care acesti factori se manifesta, n conte tul factorilor de risc dependenti de mi.loacele de productie, sarcina de munca si mediu. Moda!i#a#i o"i$i!e de im !icare a *ac#ori!or de ri"c de enden#i de e.ecu#an# (n dinamica acciden#e!or "i/"au (m$o!na)iri!or ro*e"iona!e In rolul de &. crearea de stari periculoase+daunatoare ale sistemului de cauze indirecte productie, sarcinii de munca sau mediului ; (. influentarea n sens accidentogen a comportarii altor e ecutanti ; 5. prin mbinare+coincidenta cu alti factori de risc dependenti de mi.locul de productie, sarcina de munca si mediu; 6. reactii spontane sau comportament neadecvat sub influenta unor factori de risc iminenti+ dezlantuiti sau a comportarii altor persoane; In rolul de 9. provoc*nd n e clusivitate momental subsecvente ale accidentarii cauze directe si+sau mbolnavirii profesionale ; 0 punere la factori de risc depen@. prin simpla prezenta; denti de mi.loacele de productie, ,. prin interventie sarcina de munca si mediu : A. prin aplicarea de procedee de e ecutie daunatoare+periculoase prin ele nsele, pentru propria sanatate +integritate corporala ( ncalcarea normelor de igiena a muncii). 3-4 IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE "I / SAU

MBOLNVIRE PROFESIONAL SPECIFICI ACTIVIT5II DE ALPI6 NISM UTILITAR "I ANALI7A EFECTELOR POSIBILE ASUPRA SNT5II "I SECURIT5II E/ECUTAN5ILOR 0 istenta factorilor de risc de accidentare si+sau mbolnavire profesionala n activitatea de alpinism utilitar a fost decelata prin analiza sistematica a proceselor de munca, respectiv a elementelor componente ale sistemelor de munca si a relatiilor dintre ele. De mentionat ca, din punct de vedere al specificitatii proceselor de munca, doua caracteristici sunt prezente cvasipermanent n activitatea de alpinism utilitar : - prezenta, pe ntregul spatiu de munca, al pericolului caderii de obiecte sau ec'ipamente; - prezenta, pe aproape tot spatiu de munca, al pericolului caderii operatorului. 0 istenta acestor elemente specifice genereaza, ca factori de risc permanenti si inerenti tuturor proceselor de munca aferente : - caderea n cap de coarda sau n calitate de secund; - caderea de pietre sau alte obiecte, declansata de operatorii ec'ipei de lucru sau de alti factori e teriori; - parametrii necorespunzatori ai factorilor de mediu sau microclimat (temperatura variabila ridicata sau cobor*ta, umiditate relativa mare, ntuneric, curent de aer, no e, etc.); - solicitare neuropsi'ica a organismului . Pe l*nga acestia, au fost identificati si alti factori de risc, cu caracter nepermanent, care apar numai n anumite procese de munca. /a baza analizelor calitative prezentate n continuare au stat studiile realizate la mai multe societati comerciale si sectii de alpinism, respectiv cluburi de speologie, care desfasoara aceste activitati, n conditii de munca din cele mai diverse. A- Fac#ori de ri"c ro rii e.ecu#an#u!ui a. So!ici#ari!e or1ani"mu!ui $naliza solicitarilor fizice si psi'ice ale organismului uman, ca factor de risc n activitatile de alpinism utilitar, a fost a ata pe studiul alpinistilor utilitari care realizeaza lucrari la naltime pe constructii si n mediu natural (pereti de st*nca, vai si pante abrupte, pesteri si galerii) ; deasemenea au fost avute n vedere activitatile de salvare (de la naltime si din subteran), si umanitare, care prezinta a serie de aspecte particulare de etica si ocrotire a naturii. Diminuarea acestor tipuri de riscuri presupune : - o pregatire teoretica si practica foarte temeinica asupra ec'ipamentelor de munca specifice si nespecifice, care presupun lectii cu o durata medie de 6C - 9C ore; - o pregatire teoretica asupra obiectivului n care se desfasoara procesul de munca, fie el perete natural, constructie industriala sau retea subterana (pe baza de 'arta, desen sau sc'ita); - posibilitati de memorare, de ntelegere si orientare n spatiu; - rapiditate si corectitudine n e ecutarea unor anumite procese de percepere, prelucrare, decizie si actionare; - o pregatire fizica, te'nica si psi'ica a fiecarui alpinist si o pregatire tactica deosebit de minutioasa a ec'ipei de lucru (pe baza unui program + te'nologie + procedura si a unei instructiuni de securitate a muncii adecvate), corelata cu o temeinica e perinta n domeniul respectiv de activitate;

- anumite caracteristici ale motricitatii: disocierea si sincronizarea miscarilor (sinteza si coordonare), dozarea efortului mobilizat n raport cu actiunea solicitata, actiunea directa a miscarii. $ceste trasaturi de intelect si motricitate strict necesare sunt prezente n conditiile unei anumite capacitti intelectuale, a unei mobilitati general - psi'ice si a unui ec'ilibru temperamental sau emotional, fiecare desvoltate la nivelul unui om normal din acest punct de vedere si cu foarte bune calitati fizice si motrice. Practica si e perienta contribuie la desvoltarea acestor calitati si la diminuarea lipsurilor. !arcina de cap de coarda, la care pot face parte numai alpinistii foarte bine pregatiti fizic si psi'ic pentru aceasta functie, poate conduce, dupa o anumita perioada, la suprasolicitarea sistemului nervos. 1n special la lucrarile de e pertizare si e plorare, c*nd se ivesc n permanenta situatii si factori de risc noi, cu urmari din cele mai grave, capul de coarda trebuie sa fie mena.at, respectiv sa fie scutit de alte sarcini minore, dar obositoare (cum ar fi de e emplu transportul ec'ipamentelor, amena.area regruparii etc.). Durata lucrului la naltime reprezinta un factor deosebit de important n solicitarea organismului alpinistului, av*nd n vedere si starea de stress care si face aparitia n aceasta activitate si care trebuieste combatuta printr-o pregatire psi'ica corespunzatoare. b. So!ici#ari!e or1ani"mu!ui da#ora#e condi#ii!or de am$ian#a 8mediu9 $ctivitatile de alpinism utilitar presupun locuri de munca cu un specific aparte, tin*nd de mediul natural (eventual montan sau subteran) sau urban+industrial (no e) si de climat, de vara (apro imativ lunile mai - noiembrie) si respectiv de iarna (apro imativ lunile decembrie - aprilie). $laturi de solicitarile datorate sarcinii de munca , organismul alpinistilor este supus influentei multiple si corelate a factorilor de mediu. Din acest punct de vedere, se pot distinge mai multe categorii de personal : - alpinisti utilitari care si desfasoara activitatea pe constructii industriale sau civile; - speologii care activeaza n subteran; - alpinistii geologii (sau alte profesii cu specfic montan) si salvamontisti, care au ca domeniu de lucru peretii si vaile montane, n conditii de vara sau iarna; 2onditiile de ambianta difera foarte mult de la o specializare la alta, fiecare av*nd riscurile sale care trebuiesc cunoscute si diminuate prin masuri specifice. /ucrarile care se desfasoara n interiorul constructiilor si ale solului sunt influentate de senzatia (reala, de multe ori) de lipsa de aer, spatiu si lumina, la care se adauga factorii de microclimat amintiti anterior (temperatura, umiditate relativa, curenti de aer), toate acestea conduc*nd rapid la repercursiuni grave asupra functiilor psi'ofiziologice ale organismului, cu efecte patologice n timp. /ucrarile care se desfasoara n zone puternic poluate (marea ma.oritate a cosurilor de fum), c'iar daca se desfasoara n Daer liberD, pot prezinta o impurificare a aerului mult peste limitele admisibile, at*t n ceeace priveste pulberile n suspensie, a no ele sub forma de vapori si gaze si a diferitelor forme de radiatie. $lpinismul utilitar care se desfasoara n mediu montan dispune nca de un aer curat, n sc'imb e ista variatii mari de temperatura, curenti si umiditate, la care se poate rezista numai printr-o calire corespunzatoare a organismului. 71omo#u! "i )i$ra#ii!e constituie de asemenea, un factor de solicitare si suprasolicitare a organismului operatorilor alpinisti care lucreaza n ambianta unor instalatii generatoare de astfel de no e; suprapuse pe celelalte solicitari, zgomotul conduce la o oboseala generala anormala, contribuind deasemenea la interferarea comenzilor si a semnalelor de avertizare. c. Varia$i!e umane care o# con"#i#ui *ac#ori de ri"c (n ac#i)i#a#ea de a! ini"m u#i!i#ar

2omportamentul de munca sigur, n activitatile cu riscuri mari de accidentare, presupune doua aspecte : - com or#amen#u! de munca de e)i#are a ri"curi!or, prin respectarea te'nologiei de lucru si a normelor de securitate a muncii referitoare la modul n care este necesar a se utiliza ec'ipamentele de munca, a se efectua operatiile si fazele de lucru, a se realiza controlul locului de munca etc. Pentruca operatorul sa poata adopta un asemenea comportament sigur, el trebuie sa mai posede, ntr-un grad nalt de dezvoltare, anumite aptitudini, cunostinte profesionale si deprinderi de munca bine consolidate, interese si motivatii pozitive fata de profesiune, fata de securitate, precum si o serie de trasaturi pozitive de caracter (constiinciozitate, simt de raspundere). 0ste vorba deci de un comportament de munca sigur, adaptat situatiilor de munca obisnuita, care prin el nsisi sa nu conduca la anomalii n activitate, la incidente si accidente. 1n acest sens, orice deficienta constatata la nivelul factorilor enuntati poate reprezenta un factor de risc (cauza potentiala de incidente, accidente, mbolnavire), ce de e emplu : lipsa sau insuficienta dezvoltare a aptitudinilor, deprinderilor de munca, atitudine negativa fata de munca sau securitatea muncii, trasaturi negative de caracter, etc.). - com or#amen# de neu#ra!i'are a unei situatii de risc create prin contributia altor factori dec*t cei dependenti de operatorul uman n cauza (deficiente te'nico - organizatorice, comportamente riscante ale altor operatori etc.). $cest comportament trebuie sa fie adaptat momentului, situatiei concrete ivite n mod neasteptat. $lpinistul trebuie sa sesizeze rapid riscul, elementele critice, sa prelucreze rapid informatiile, sa decida prompt si corect si sa actioneze la fel de sigur si rapid pentru a mpiedeca evolutia incidentului respectiv spre accident. 0ste necesar deci de adaptat rapid o conduita potrivita unei situatii neobisnuite. 1n cadrul aceluiasi tip de comportament se vorbeste de un com or#amen# de an#ici are a ri"cu!ui- 1n acest caz este vorba de a anticipa nsusi incidentul posibil si de-al preveni, n timp ce n primul caz era vorba de a opri evolutia incidentului, de.a aparut, spre accident. Pentru ca n alpinismul utilitar, operatorul sa aiba capacitatea de adoptare a unor asemenea comportamente de anticipare sau neutralizare (din fasa) a unor riscuri, el trebuie sa prezinte o serie de calitati speciale, superioare celor cuprinse n gama aptitudinilor obisnuite. Prezenta acestor calitati si+sau e periente, reprezinta o garantie n plus n raport cu un grad ridicat de securitate; absenta sau insuficienta lor dezvoltare reprezinta, n sc'imb, factori de risc. P!a"#ici#a#ea *unc#iona!a este o calitate care intereseaza la mai multe niveluri: senzorial - perceptiv, mental si psi'omotor. Dealtfel, aceste niveluri se interconditioneaza reciproc, rezultatul final, conduita pe plan motor, depinz*nd at*t de calitatile celui senzorial perceptiv, care asigura o informare completa asupra situatiei, de calitatile celui mental, care realizeaza o prelucrare si interpretare adecvata luarii unei decizii corecte, c*t si de calitatile psi'o - motorii necesare e ecutarii corecte a deciziei. Datorita e istentei acestei interconditionari, orice deficienta la unul din niveluri poate compromite efectul final, conduita operatorului. Prezentarea diferitelor nsusiri fizice si psi'ice cerute de activitate, se face n mod individual, numai din considerente metodologice, dar ele trebuiesc vazute numai n legatura unele cu altele, structurate ntr-un anumit fel pe sc'eletul personalitatii individului. Deficientele unora pot reprezenta contraindicatii altele, care se pot compensa prin alte nsusiri, pot fi considerate contraindicatii relative. 1n afara acestor nsusiri diferite, dar care se interconditioneaza, si care sunt reprezentate de psi'ograme ca aptitudini, mai e ista o serie de calitati, trasaturi generale, care intereseaza, n

acelasi timp. toate nivelurile activitatii psi'ice. 4 asemenea calitate este reprezentata de !a"#ici#a#ea *unc#iona!a, deosebit de importanta pentru activitatile n care apar situatii noi, neprevazute, n raport cu care e ecutantul trebuie sa-si adapteze permanent conduita, reactiile stereotipe fiind de aceea foarte periculoase n aceste activitati. Plasticitatea functionala este deci o calitate care asigura capacitatea de permanenta orientare senzorial perceptiva, mentala si motorie n raport cu e citanti noi, neasteptati, capacitatea adaptarii prompte si adecvate la situatii noi, eventual critice. -recvente accidente se produc datorita faptului ca nu toti alpinistii prezinta capacitatea de a percepe si rezolva, cu suficienta rapiditate si corectitudine, noile situatii ivite. Deseori se produce o dezorganizare a comportamentului, apare o stare de precipitare, panica, reactii e agerate (miscari mai ample, mai putin controlate, necorespunzatoare situatiei). Pierz*ndu-si controlul asupra lor si asupra ec'ipamentelor de munca, n loc sa previna unele incidente, ei le amplifica, put*nd provoca c'iar accidente grave (de ec'ipa) sau avarii. S iri#u! de o$"er)a#ie 4bservatia este o forma superioara a perceptiei, o perceptie premeditata, diri.ata, planificata si selectiva, ntreprinsa cu un anumit scop. 4bservarea nseamna cercetarea si studierea obiectului, a situatiei percepute. !punem despre cineva ca are Dspirit de observatieD daca este n stare sa observe n obiecte sau fenomene ceeace Dnu sare imediat n oc'iD, dar poate fi deosebit de important pentru sarcina principala pe care o are de rezolvat observatorul. )apiditatea si precizia remarcarii unor lucruri sau fenomene putin sesizabile la prima vedere, dar importante din punct de vedere al scopului urmarit, este o caracteristica a spiritului de observatie. !piritul de observatie reprezinta o aptitudine care se bazeaza pe calitatile perceptiei si pe cele ale atentiei. 7arietatea si bogatia stimulilor (vizuali, auditivi etc.), solicita o permanenta concentrare, dar si o distributie a atentiei, un nivel ridicat al vigilentei pentru sesizarea situatiilor noi. %n nivel scazut al atentiei, sub aspectul diverselor ei calitati (concentrare, distributie, mobilitate, volum) conduce frecvent la accidente. Tra"a#uri #em eramen#a!e3ipul de sistem nervos, respectiv temperamental, nu reprezinta o particularitate care sa fie apreciata ca negativa sau pozitiva. 7iteza actiunii nu conditioneaza ntotdeuna, calitatea acesteia. 2u toate acestea, functie de specificul si cerintele diverselor meserii, unele trasaturi temperamentale sunt necesare, altele contraindicate. $stfel, ec:i!i$ru! "i ma#uri#a#ea emo#iona!a sunt deosebit de necesare n activitatile de $% care prezinta n mod frecvent riscuri ma.ore. "anifestarile emotive cu caracter astenic, demobilizator sau dezorganizator, nu sunt indicate n aceste profesiuni. Dimpotriva, este necesara o selectie profesionala, precum si o preocupare educativa de profila ie a consecintelor negative ale emotivitatii. Dintre formele reactiilor emotionale fata de pericol, urmatoarele au caracter astenic : frica, reactia ce se bazeaza pe mecanismul refle ului de aparare pasiv, care se manifesta n perioada de asteptare a unui pericol, si nelinistea, care este, de asemenea, o reactie de asteptare a pericolului. Panica, spaima si groaza constituie reactii paro istice ale reactiei de frica. "anifestarile cu caracter stenic sunt : ndrazneala, cura.ul si bravura, aceasta din urma potent*nd resursele psi'ice ale alpinistului n vederea nvingerii pericolului. 1n alpinismul utilitar este necesar un ec'ilibru emotional, care sa ngaduie pastrarea autocontrolului si a calmului n fata situatiilor grele. 4 serie de trasaturi temperamentale ca : mobilitatea, iuteala actiunii, prezinta si ele o deosebita importanta n aceste activitati deosebit de riscante, mai ales ca iuteala deciziei depinde, n mare masura, de iuteala generala a actiunii. De asemenea, reprezentantii temperamentului melancolic, temperament bazat pe tipul de sistem nervos slab, desi nu se caracterizeaza prin pesimism sau lipsa de ncredere n fortele

proprii (de multe ori simtul comun leaga temperamentul melancolic de pesimism), sunt totusi sensibili, delicati, rezista mai putin dec*t altii la suprasolicitari, astfel ca orientarea lor profesionala va e clude, pe c*t posibil, locurile de munca periculoase sau suprasolicitante. 1n orientarea, selectia si repartizarea profesionala este necesar sa se tina seama de faptul ca dintre toate trasaturile de personalitate, cele temperamentale sunt cele mai greu de modificat prin influenta educatiei si a mediului, astfel ca o instabilitate emotionala accentuata va constitui o contraindicatie absoluta pentru un loc de munca periculos, cum ar fi cele de alpinism utilitar. 1n aceste activitati periculoase prezinta o deosebita importanta si rapiditatea de reactie la diferite semnale, timpul de reactie al operatorului fiind o forma de manifestare a temperamentului. A#i#udinea *a#a de "ecuri#a#e 4 atentie speciala trebuie acordata acestui factor - atitudinea fata de propria securitate a muncii si fata de riscul de accidentare si+sau mbolnavire profesionala. !e considera ca absolut necesar de inclus n profilele individuale care se realizeaza prin psi'o-diagnoza si acest factor deosebit de important, mai ales n cazul activitatilor cu risc ridicat de accidentare, av*nd un rol important n adoptarea conduitelor sigure de munca. 3oate studiile din acest domeniu releva faptul ca omul, n procesul muncii, are n fata concomitent doua e igente : de productivitate si de securitate. 1ntre acestea se creeaza un conflict, n masura n care cresterea ritmului de munca, alegerea unor metode de munca mai rapide (care sa-i aduca si un c*stig mai substantial), contravine securitatii muncii. 4mul realizeaza un anumit nivel de ec'ilibru ntre aceste doua cerinte si totodata ntre rapiditate si precizie, d*nd mai multa sau mai putina importanta cantitatii si calitatii. 2ele doua conflicte : productivitate - securitate, rapiditate - precizie, sunt de fapt de aceeasi natura, consider*nd accidentale, incidentele si rebuturile ce rezulta care urmare ale unor actiuni gresite sau nesigure. /a baza modului n care alpinistul optimizeaza aceste conflicte stau atitudinile, motivatia sa fata de productie si fata de securitate. U'ura Din diversele cercetari ntreprinse n meserii cu grad mare de risc, din analiza cazurilor de accidentare, precum si din evaluarea capacitatilor individuale ale muncitorilor, s-a facut remarcat ca factor de risc - uzura fizica si psi'ica. $ceasta contribuie la scaderea capacitatii de munca si a rezistentei sale la suprasolicitari specifice situatiilor critice din domeniul respectiv de activitate. 1ncetinirile nregistrate n procesele perceptive si mentale sau n activitatea psi'omotorie pot fi partial compensate de e istenta unor deprinderi si e periente consolidate, care permit rezolvarea problemelor curente. 1n cazul unor situatii noi, neobisnuite, mobilitatea scazuta determina formarea cu greutate a unor stereotipuri noi. De aceea, n e amenele psi'ologice trebuie tinut cont de aceste implicatii, utiliz*nd etaloane corespunzatoare, acord*nd o atentie mai mare ec'ilibrului dec*t mobilitatii, precum si pregatirii si e perientei. !pre deosebire de uzura prin mbatr*nire, u'ura rema#ura reprezinta scaderea timpurie a potentialului energetic ca urmare a suprasolicitarilor ndelungate. Printre factorii obiectivi si subiectivi care pot contribui la instalarea prematura a uzurii n activitatile de $% se pot enumera : - e istenta unei capacitati individuale sub nivelul cerintelor acestei meserii; - tensiunea psi'ica cu care se lucreaza n anumite situatii (raspundere si necesitatea unei mobilizari la situatii noi sau neasteptate); - conditii de lucru care suprasolicita organismul: lucru la mare naltime, no e de tot felul, etc.; - gradul de emotivitate generala a operatorului n cauza, care prin frecventa situatiilor ncordate, prin 'iperemotivitate, prudenta e cesiva si 'iperconstiinciozitate, mentine o stare de tensiune psi'ica la locul de munca .

- interventia unor factori compensatori, de acoperire a unor deficiente de capacitate, mobilitate sau aptitudini, dar care genereaza degradarea psi'ofizica a persoanelor prin suprasolicitare. Din aceste considerente, se impune ca selectia profesionala sa evite plasarea persoanelor emotive n lucrarile de alpinism utilitar . - tulburari din cele mai grave, cu urmari asupra constitutiei fizice si psi'ice a persoanei, dar si asupra calitatii si productivitatii muncii, asupra vietii de familie sau a vietii sociale, intervin n urma into icatiilor cu alcool. S#area de "ana#a#e /a adaptarea factorului uman contribuie de asemenea si starea de sanatate a muncitorilor, mbolnavirile fiind considerate drept manifestari ale unor disfunctiuni n interiorul sistemului de munca, disfunctiuni care o# con"#i#ui rin e!e (n"e!e "i#ua#ii de ri"c . Perturbarea sanatatii implica, n final, o limitare a capacitatii functionale, ceeace antreneaza, din aproape n aproape, un mod defectuos de a activa si a actiona n cadrul mediului e tern propriu, n situatii normale si anormale de munca. 1n specialitatea de alpinism utilitar, care prezinta multe locuri de munca cu un potential accidentogen ridicat, un sindrom sau c'iar un simpton, pot declansa un lant de incidente care sa creeze rapid, uneori cvasiinstantaneu, o situatie periculoasa pentru operatorul uman n cauza si+sau pentru alti operatori. "ulte din no e (c'imice, radiatii, etc) pot produce, atunci c*nd actioneaza n concentratii sau intensitati suficient de ridicate pentru a genera afectiuni profesionale latente, alterarea proceselor activitatii nervoase superioare, a perceptiei senzoriale si a coordonarii musculare, scaderea senzatiei de bunastare ori discomfort, care constituie cauze importante : - de diminuare a randamentului ; - de producere a oboselii patologice ; - de crestere a absenteismului si fluctuatiei ; - de favorizare a accidentelor ; 1n acelasi sens actioneaza conditiile de ambianta - ventilatia generala necorespunzatoare, iluminatul insuficient s.a. . Pe de alta parte, n "i#ua#ii de ri"c de a!#a na#ura - c*nd e ista, de e emplu, riscuri te'nice sau te'nico - organizatorice de accidentare - alpinistul nu va putea adapta conduita de securitate indicata daca este 'andicapat de deteriorarea mai mult sau mai putin aparenta a starii lui de sanatate. B- Fac#ori de ri"c ro rii mi,!oace!or de roduc#ie Ri"curi mecanice !ub denumirea generala de Driscuri mecaniceD sunt inclusi o multitudine de factori de risc, a caror actiune negativa asupra organismului uman se datoreaza energiei lor cinetice. -unctie de formele de manifestare, o posibila grupare a lor este urmatoarea : - deplasari sub efectul gravitatiei ; - deplasari sub efectul propulsiei ; - miscari nefunctionale si disfunctionale: - manipulari de obiecte ascutite, taioase, alunecoase, abrazive. In cadrul activitatilor de alpinism utilitar, e istenta acestor tipuri de riscuri este generata de lucrul cu urmatoarele instalatii ( n ordinea marimii riscului ) : - instalatii electrice de nalta sau medie tensiune ; - instalatii de taiere cu disc abraziv, scule diamantate, .et de apa etc.; - instalatii de taiere si sudura o iacetilenica, etc.; - instalatii de sablare ; - instalatii de sudura electrica ; - instalatii de vopsire ; - masini electrice portative de gaurit si cu percutie;

- instalatii si masini de ridicat cu actionare mecanica, electrica sau 'idraulica ; - instalatii de transportat cu banda. a9 In"#a!a#ii e!ec#rice de (na!#a "au medie #en"iune Posibilitatea producerii unor accidente datorita curentului electric de nalta tensiune apare la lucrarile de alpinism utilitar care se e ecuta pe st*lpii de nalta tensiune (reparatii, ntretinere, protectii anticorozive), statii de transformare sau pe cladiri din centralele electrice ale )0#0/. $ccidentele constau n electrocutari, electrotraumatisme sau incendii si e plozii. E!ec#rocu#area - accident cauzat de trecerea unui curent electric prin organism, se poate produce n doua moduri : - prin atingerea directa sau apropierea de piesele : E aflate normal sub tensiune; E scoase de sub tensiune, dar care au ramas ncarcate cu sarcini electrice datorita capacitatii, prin omiterea descarcarii acestora, dupa deconectare; E scoase de sub tensiune, dar care se afla sub o tensiune indusa pe cale eletromagnetica sau electrostatica de alte instalatii, prin omiterea legarii la pam*nt a elementelor deconectate; - prin atingerea indirecta de piese care, n mod normal, nu se afla sub tensiune, dar care au a.uns sub tensiune datorita unui defect de izolatie. /a instalatiile electrice de nalta (st*lpi sau cladiri) si medie tensiune (ce alimenteaza ec'ipamentele de munca mentionate mai sus) riscul de atingere directa e ista n urmatoarele cazuri: - atingerea liniei de nalta tensiune (sau apropierea la o distanta mai mica de cea indicata de normele specifice transportului de energie electrica) ; - atingerea altor conductori, de medie tensiune, aflati n zona de lucru sau de trecere ; - atingerea unor piese ale unor instalatii electrice aflate n zona de lucru ; - repararea unor ec'ipamente de munca cu comanda electrica ; - e ploatarea unor instalatii sau ec'ipamente electrice neprote.ate mpotriva atingerii directe. Din punct de vedere al pericolului de electrocutare prin atingere indirecta, riscul este marit n cazul n care beneficiarul la care se e ecuta lucrarea de alpinism utilitar (cca 9C F fiind n cadrul 24#0/ ), prezinta instalatii electrice vec'i, deteriorate sau avariat. $cesti factori de risc sunt agravati de faptul ca instalatiile si conductorii respectivi se afla la naltime, ocolirea sau evitarea lor fiind dificila, deoarece genereaza noi factori de risc. 0fectul cel mai grav al electrocutarii asupra organismului uman, l constituie fibrilatia, care se produce atunci c*nd curentul electric depaseste valoarea de desprindere voluntara. 1mpotriva atingerii directe omul este prevenit prin simtul vazului, pe c*nd electrocutarea indirecta nu poate fi prent*mpinata prin simturile omului. %n pericol deosebit, n acest sens, l prezinta ec'ipamentele de munca portabile ( instalatii de sudura, de vopsit, de gaurit ), caz n care operatorul este n contact direct cu carcasa acestora si la care deplasarile frecvente si frecarile pe perete ale conductorilor de alimentare le pot provoca deteriorari. %n factor agravant, care contribuie la cresterea pericolului de accidentare prin electrocutare, mai ales la lucrarile care au loc pe constructii metalice si n subteran, este umiditatea . E!ec#ro#rauma#i"mu! consta n arsuri si metalizari ale pielii si se datoreaza caldurii desvoltate de un arc electric, situatie care apare, de e ., n cazul reparatiilor e ecutate la instalatii electrice, c*nd se e ecuta legaturi gresite.

Incendii!e "i e. !o'ii!e reprezinta factori specifici de risc de accidentare si+sau mbolnavire profesionala pentru activitatile de alpinism utilitar care prevad e ecutarea protectiilor anticorozive. 2ea mai importanta sursa de incediu si+sau e plozie sunt materialele utilizate pentru aceste lucrari : vopsele si diluanti. 3ransportul, depozitarea si aplicarea acestor materiale constituie tot at*tea zone periculoase n care trebuiesc respectate instructiunile fabricantului, ca si ale beneficiarului n spatiul caruia se desfasoara aceste operatii. Incendiile pot provoca leziuni ale organismului uman sub forma de arsuri de diferite grade si asfi ieri, datorita o idului de carbon, care pot fi urmate de decesul victimei . 0 ploziile sunt fenomene care se bazeaza pe dezvoltarea brusca de forta (lucru mecanic) datorita tendintei de destindere a gazelor si vaporilor, indiferent daca acestia e istau nainte sau au luat nastere n timpul e ploziei. !ursele potentiale de e plozie care au fost semnalate mai sus pot fi de natura fizica (e plozia recipientelor sub presiune) sau de natura c'imica ( lampilor cu acetilena ). 0 ploziile pot provoca leziuni ale organismului uman ce merg de la rani superficiale, fracturi, amputari, arsuri, p*na la deces. De asemenea, ele sunt nsotite, de regula, de nsemnate pagube materiale. C- Fac#ori de ri"c ro rii mediu!ui de munca I!umina#u! necore" un'a#or 4 categorie importanta a activitatilor de alpinism utilitar se desfasoara n subteran: pesteri, retele si avene, n care se desfasoara activitatile speologice si galerii, spatii interioare si subsoluri ale unor constructii industriale sau civile, care trebuiesc sa fie e pertizate sau ntretinute. /a toate aceste incinte se pune problema at*t a iluminatului de lucru, c*t si a celui de siguranta. :inenteles ca fiecare din activitatile de mai sus prezinta conditii specifice. #easigurarea unui iluminat corespunzator provoaca organismului, n general, si oc'iului, n special, o stare de oboseala, favoriz*nd producerea accidentelor de munca. Iluminatul necorespunzator determina aparitia senzatiei de corp strain n oc'i, fotofobie, lacrimare, senzatia de greutate n regiunea fruntii, cefalee, dureri periorbitale. $ceste tulburari pot fi nsotite de o scadere a sensibilitatii la lumina, a posibilitatii de diferentiere si a vitezei de perceptie vizuala. No.e!e c:imice #o ele c'imice reprezinta un factor de risc care poate aparea n mediul fizic ambiant si constau din substantele nocive (gaze, vapori, aerosoli, pulberi) care se dega.a n atmosfera de lucru. Principalele pericole generate de no ele c'imice sunt : into icatiile, arsurile c'imice, incendiile si e ploziile. !ubstantele to ice pot patrunde n organism pe cale respiratorie (in'alare), prin piele (cutanat) sau prin tubul digestiv (ingerare). $ctiunea acestora asupra organismului este dependenta de natura lor c'imica, de concentratia n atmosfera si de durata de e punere; ea variaza si functie de microclimat, temperaturile nalte si umiditatea ridicata marind pericolul de into icare. !ubstantele to ice pot afecta sistemul nervos (neuroparaliticele si narcoticele), apartul respirator (asfi iantele), pot produce inflamarea si iritarea tesuturilor si mucoaselor (iritantele). 2ea mai frecventa substanta nociva, din domeniul nostru de activitate, este bio idul de carbon, care are o puternica actiune asfi ianta. !ubstantele caustice sunt cele care provoaca, n contact cu organismul, arsuri c'imice, prin des'idratarea tesuturilor, degradarea proteinelor celulare si a enzimelor celulare esentiale proceselor vitale. $ctivitatile de alpinism utilitar care au ca loc de desfasurare cosurile de fum, turnurile de racire si alte constructii industriale sunt amplasate, n totalitate, pe platforme industriale foarte poluate c'imic : :aia "are, 2opsa "ica, 3*rnaveni, =latna, :razi, 3elea.en, "idia #avodari etc. In aceste obiective no e depasesc de zeci, c'iar sute de ori, valorile ma ime

admise de normele interne si internationale, iar rezolvarea lor nu se ntrevede n viitorul apropiat. Parame#rii microc!imei "icroclima locurilor de munca, reprezentata prin temperatura, umiditate relativa si viteza curentilor de aer, pot afecta negativ regimul termic al operatorilor, respectiv procesul fiziologic de termoreglare. 1n cazul unor temperaturi ce depasesc limitele optime, din punct de vedere fiziologic, sistemul de termoreglare nu mai este capabil sa mentina temperatura corporala (cutanata si interioara), ceeace poate determina perturbarea sistemului nervos central, soc caloric, etc. %n factor cu importante influente asupra organismului l constituie umiditatea relativa a aerului. !caderea ei sub 5CF produce uscarea mucoaselor oculare si respiratorii, cresterea peste ,CF devine daunatoare prin mpiedecarea eliminarii normale a transpiratiei. 1n fine, viteza curentilor de aer are o influenta deosebita asupra senzatiei de confort termic; la aceeasi temperatura, functie de viteza lor, curentii de aer pot produce senzatia de confort sau disconfort, a.ung*ndu-se c'iar la diverse afectiuni (ale aparatului respirator, locomotor, etc.). 1n cazul lucrului la mare naltime si n aer liber, pe durata celor @ ore afectate activitatii de baza, se pot produce variatii mari ale celor trei parametrii ce caracterizeaza microclimatul , care pot surprinde operatorul n ec'ipament neadecvat, afect*nd starea sa de sanatate. 71omo#u! $uzul personalului care desfasoara o activitate de alpinism utilitar n apropierea unor instalatii foarte zgomotoase (cum ar fi centralele electrice si termice) este continuu pereclitat de aceasta no a . Pierderea profesionala de auz se poate defini ca o reducere a capacitatii de a auzi, care se produce n timpul sau ca urmare a activitatii profesionale. Pierderea de auz, temporara sau permanenta, variaza n functie de valoarea zgomotului si cu sensibilitatea individuala a celor supusi la aceastG no G.. 7aloarea zgomotului se e primG prin intensitatea zgomotului si prin durata e punerii zilnice. 1n general, cu ct zgomotul este mai puternic, e punerea mai ndelungata si frecventa mai nalta, cu at*t creste probabilitatea de aparitie a unei forme de pierdere a auzului. "ulte persoane surzesc datorita zgomotului industrial, altele datorita zgomotelor receptionate n viata cotidiant, a unor infectii, antibiotice contraindicate sau a v*rstei. 2auzele pierderilor profesionale de auz sunt urmatoarele : - trauma mecanica - aceasta se poate produce n mai multe feluri, de e emplu prin perforarea timpanului cu un obiect ascuHit sau a unor leziuni la cap ; - trauma acustica - stare care se dezvoltG ca urmare a unor e plozii, sunete foarte nalte, mpuscaturi, etc.; - pierderea de auz indusa de zgomot - stare care se datoreaza e punerii ndelungate la valori nalte de zgomot ; 0 ista doua feluri de pierdere a auzului : a) Pierderea auzului prin conductie . $ceasta boala profesionala apare atunci c*nd este mpiedecata transmisia energiei sonore de la urec'ea e terna la cea interna. $ceasta eficienta redusa a caii de conductie face ca toate sunetele sa se auda prea ncet. 2a urmare a pierderii de auz prin conductie, persoana respectiva vorbeste mai ncet si nu aude clar dec*t sunetele puternice.

b) Pierderea de auz senzorioneurala. $ceasta forma de surzenie se produce datorita unei deteriorari a functionarii co'leii, care reprezinta o parte a traseului nervos spre creier. 0a poate aparea datorita mai multor cauze, dintre care enumerGm : - boli si infectii ; - pierderi ereditare de auz ; - e puneri ndelungate la zgomote nalte . Pierderile de auz senzorioneurale produc urmatoarele simptome : - dificultati de ntelegere a vorbirii ntr-un mediu zgomotos ; incapacitatea de a selectiona sunetele dorite ; - persoana afectata poate auzi lumea vorbind, dar va avea probleme de a ntelege discutia . $lte efecte ce pot fi produse de zgomot asupra organismului uman sunt : - efecte psi'ologice : de e emplu ntreruperea sau deran.area somnului ; - interferarea unor discutii sau semnale de avertizare dintre operatori , ceeace poate conduce la incidente sau accidente ; - deran.area sau ntreruperea unor activitati ; - efecte fiziologice : dureri n urec'i, dezorientare, greata, tiuituri n urec'i ; - stress si agravari ale unor boli cardiace, digestive, nervoase ; - raspunsuri temporare, cum ar fi : contractii ale musc'ilor, cresterea presiunii s*ngelui, marirea ritmului cardiac si al respiratiei . 2ontractia temporarG a vaselor de s*nge se produce c'iar si n timpul somnului, daca nivelurile de zgomot sunt mai mari de ,C d:. Vi$ra#ii!e 7ibratiile au actiune negativa asupra sanatatii omului si asupra productivitatii muncii, influent*nd at*t pe plan local, c*t si pe plan general. 0fectul vibratiilor asupra omului depinde de forma lor, modul lor de actionare : continuu sau n socuri, durata actionarii lor si pozitia corpului n timpul procesului de productie, respectiv a suportarii vibratiilor. Deasemenea sunt importante : intensitatea vibratiilor, distanta dintre om si sursa, spectrul de frecventa si directia vibratiilor. 4mul percepe vibratiile si reactioneaza la ele prin intermediul unor mecanisme senzoriale, care indica participarea unor receptori numerosi, distribuiti n ansamblul corpului : receptori cutanati, musc'i, abdomen etc. Pentru un domeniu de frecventG cuprins ntre 6 si &C 8z a fost pusa n evidenta o marire a ritmului cardiac, modificari ale functiei respiratorii si ale sistemului muscular. 1n plus vibratiile au o influenta negativa asupra aptitudinilor unui alpinist care are de ndeplinit sarcini delicate (manuale, vizuale, de memorizare). 0fectele cele mai nefavorabile ale vibratiilor sunt : - afectarea activitatilor fizice si intelectuale ; - deteriorari mecanice ale unor elemenete ale organismului ; - fenomene subiective ; - oboseala. Deteriorari mecanice se pot produce daca acceleratiile sunt destul de mari si se manifesta prin : fracturi de oase si interne, deteriorarea plam*nilor, leziuni ale creierului si cardiace, etc. C;deri!e (n coard;& cu *ac#ori de c;dere mai mari de <&= <&> sunt de asemenea un tip de vibratii foarte serioase, cu efecte grave, at*t asupra organismului uman, c*t si asupra sistemului nervos . Din e perienta sportiva (antrenamente si competitii de catarare - dificultate) se constata ca o parte a tinerilor practicanti se obisnuiesc cu aceste caderi, dar n conditiile unor forte dinamice ma imale sub 9 @ I# (ec'ivalentul unui factor de cadere de C,9), c*t este limita admisG de

normele europene specifice lucrului la naltime. $ceste caderi repetate n coarda devin e trem de periculoase n urmatoarele cazuri : - daca nu se are n vedere pericolul lovirii de sol, av*nd n vedere si alungirea corzii ; - daca nu se lucreaza cu o coarda dinamica adecvata masei cazatoare (cap de coarda plus ec'ipamentele strict necesare asigurarilor intermediare); - daca secundul nu asigura atent, static sau dinamic, capul de coarda ; - daca pozitia corpului, n timpul opririi caderii, nu este adecvata; - daca capul de coarda nu foloseste centura superioara (situatie frecventa n escalade); - daca nu se respecta distanta optima dintre punctele de asigurare intermediare ; - daca capul de coarda are un rucJsac n spate; - daca se folosesc ec'ipamente individuale de protectie confectionate artizanal. Printre fenomenele subiective care se manifesta la omul supus acestor vibratii (socuri) se includ: lipsa de confort, durerea si teama. Durerile apar n zona abdominala, n cosul pieptului, n coloana , n zona rinic'ilor si dacG este foarte grav, la nivelul capului. %rmarile grave ale unor vibratii puternice, cum ar fi si caderile DtariD n coarda (factor de cGdere mai mare de &) se pot constata si la mult timp dupa producerea lor, cum ar fi cazul comotii cerebrale si leziuni ale coloanei, care se observa si dupa ani de la producerea lor. 2a urmare a unei caderi n cap de coarda cu factor apropiat de (, efectul fortei dinamice ma imale, de valoare apropiata de o tona, este puternic resimtit, at*t de acesta, c*t mai ales de secundul care asigura. $celasi efect se transmite ntregului sistem de oprire a caderii (coarda, centura, carabiniere, bucle, ancore etc.), ceeace impune un control e trem de sever si+sau scoaterea lor din e ploatare. 3-=- MSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNC "I / SAU A MBOLNVIRILOR PROFESIONALE N ACTIVITATEA DE ALPINISM UTILITAR ,.9.& Con#ro!u! *ac#ori!or de ri"c 2ontrolul riscurilor reprezinta o actiune - respectiv masura de prevedere - prin care se urmareste mentinerea conditiilor de e ploatare normale, din punct de vedere al securitatii muncii, pentru elementele sistemelor de munca despre care se stie ca reprezinta riscuri intrinseci de accidentare si+sau mbolnavire profesionala. 7erificarea permanenta a ncadrarii n parametrii preconizati a ec'ipamentelor de munca, nainte de nceperea lucrului si la reluarea fiecarui nou ciclu de urcare - cobor*re, de control al anumitor puncte critice generatoare de accidente (cum ar fi punctele de ancorare din regrupare, muc'iile ascutite ale unor elemente metalice sau scule, etc.) sau de no e de orice natura, sunt operatii de rutina care asigura controlul factorilor de risc mentionati anterior, pentru aceste locuri periculoase n activitatea de alpinism utilitar. !imilar, fiecarui factor de risc cunoscut n activitatea de $% i corespund masuri de verificare a parametrilor, nivelurilor, a starii generale, etc., respectiv a acelor caracteristici ale elementelor de munca ce pot, n anumite conditii, sa se constituie n cauze potenHiale de accidentare si+sau mbolnavire profesionala. Data fiind diversitatea si multitudinea proceselor de munca din activitatea analizata, nu se va proceda la enumerarea n curs a masurilor specifice controlului riscurilor, ele trebuind sa fie cuprinse n instructiunile de securitate a muncii care se elaboreaza de e ecutant pentru fiecare (tip de) lucrare n parte. ,.9.( Ma"uri #e:nice de ro#ec#ie co!ec#i)a Protectia colectiva este necesara si se utilizeaza atunci c*nd nu s-a putut elimina, prin conceptia si organizarea procesului de munca, e istenta unui factor de risc de accidentare si+sau mbolnavire profesionala. ,.9.(.a. Protectia mpotriva caderii de la naltime

Prevenirea caderii de la naltime trebuie realizata, n primul r*nd, la nivelul ec'ipei de alpinisti utilitari. Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele masuri : - se ntocmeste o documentatie te'nica a lucrarii ; - se numeste, prin decizia conducerii societatii un conducator al locului de munca (seful de ec'ipa) si nlocuitorul acestuia ; - se e ecuta deplasarea spre baza de plecare n actiune si se amena.eaza prima regrupare ; - se e ecuta legarea n coarda (dinamica sau semistatica, dupa caz) a operatorilor ; - operatorii se autoasigura la baza de plecare (sol sau platforme), fiind cunoscut ca prima regula a sigurantei n alpinism spune ca nu e.i"#a a"i1urare *ara au#oa"i1urare ; - se desemneaza capul de coarda, respectiv cel mai te'nic si mai pregatit ec'ipier; daca directia de naintare este n sus sau oblica (ascendenta sau descendenta), el trebuie sa sa se ec'ipeze cu materiale te'nice strict necesare dotarii lungimii de coarda si a regruparii urmatoare; lucrarile de baza (e pertizare, reparatii, ntretinere, etc.) nu se e ecuta la prima urcare a peretelui , ci numai n cobor*re, si daca este posibil, cu asigurare de sus; - nainte de pornire, capul de coarda alege traseul optim (marcat sau nemarcat), functie de calitatile si pregatirea sa, posibilitatile ec'ipei, starea peretelui, conditiile meteo, structura peretelui (st*nca, g'eata, zapada) si alti factori de risc observati la fata locului; - se ntocmeste un program tactic (te'nologie, procedura) de lucru, mai mult sau mai putin detaliat, cuprinz*nd : E durata estimativa a operatiilor prevazute n te'nologia de lucru ( pe lungimi de coarda, zone, etape etc.); E sarcinile profesionale si de securitate ale fiecarui operator n timpul lucrului, de bazG si de rezerva ; E controlul calitativ si cantitativ a ec'ipamentul individual de protectie si a celui de lucru si repartizarea lui pe oameni; E cantitatea optima de materiale si modul lor de transportare si depozitare n regrupari; E ec'ipamentul de rezerva si de salvare si locul n care se va amplasa ; E evidentierea, ocolirea sau prote.area zonelor periculoase ; E modul de semnalizare, de comanda si de colaborare ; E modul n care se face ntoarcerea sau retragerea, dupa nc'eierea actiunii ; E masuri de interventie si salvare n cazul unor evenimente, incidente sau accidente neprevazute ; - n timpul urcarii, capul de coarda se asigura intermediar la distantele si punctele prestabilite sau alese n functie de conditiile de la fata locului; naintea utilizarii, prizele si punctele de ancorare se verifica din punct de vedere al rezistentei lor ; - naintea consumarii rezervei de coarda dinamica (cca 6Cm), se amena.eaza regruparea ; - rima o era#ie care o e.ecu#a un o era#or !a in#rare (n re1ru are "i u!#ima care o *ace !a !ecarea din ea& e"#e AUTOASI0URAREA - capul de coarda se autoasigura la doua puncte de ancorare, iar prin al treilea asigura

urmatorul operator, dupa ce a primit confirmarea acestuia ca este gata de plecare ; - numarul de puncte de ancorare din regrupare este de ( K nr. de secunzi si participanti. - daca n regrupare se gasesc puncte de ancorare gata batute (montate), acestea se vor verifica ; directia de batere a ancorelor sau pitoanelor din regrupare trebuie sG fie perpendiculara pe perete ; - n regrupare trebuieste pregatit cel putin un punct (sau ancora.) de cobor*re n rapel ; n regrupare toate ec'ipamentele si materialele trebuiesc asezate n ordine si pregatite pentru a fi manipulate n procesul muncii, ntr-o anumita succesiune ; nu se permite calcarea n picioare a ec'ipamentelor sau materialelor ; - daca pe traseu sau n regrupare e ista pietre si alte obiecte n pericol de cadere, se iau urmatoarele masuri : E se ocolesc sau se evita ; E se fi eaza, pentru a fi n afara de orice pericol ; E se aseaza n alta parte, n rucsaci, lazi, etc.; E se arunca n lateral, daca nu e ista alta solutie si dupa o prealabila avertizare ; - operatorii se deplaseaza succesiv ; - urcarea concomitentG a secunzilor , eventual si a capului de coarda (legati sau nelegati n coarda), este acceptata numai pe portiunile lipsite de dificultate te'nica si riscuri ma.ore; - daca nu e ista puncte de ancorare intermediara si nici posibilitati de regrupare, asigurarea colectivG a ec'ipei devine iluzorie, legarea n coarda fiind utilG sau dimpotriva, periculoasa, de la caz la caz. ,.9.(.b- Pro#ec#ia (m o#ri)a ru erii 8#aierii9 cor'ii "i a a!#or com onen#e Coarda dinamica re re'in#; ce! mai im or#an# ec:i amen# de a! ini"m , av*nd urmatoarele functii: - asigura siguranta colectiva a operatorilor n cadrul ec'ipei si a ec'ipei fata de perete; - preia o mare parte a energiei de cadere a capului de coarda, reduc*nd socul (forta dinamica ma imala) la valori admisibile at*t pentru organismul sau, c*t si pentru ntregul sistem de oprire a caderii; - asigura deplasarea fara risc a secundului si a celorlalti participanti; - permite cobor*rea sigura si rapida a ec'ipei, pentru operatii de lucru, retragere sau salvare; - asigura coeziunea psi'ica a operatorilor. Le1area (n coarda re re'in#a& *i'ic "i "i:ic& cea mai $una a"i1urare co!ec#i)a a ec:i ei 0 ista nsa si situatii e ceptionale, cum ar fi ascensiunile de iarna pe pante nclinate si lungi, sau pe muc'ii ascutite, n care nu se pot amena.a regrupari sigure, cazuri e treme n care legarea n coarda nu aduce nici o siguranta, dimpotriva; scaz*nd viteza de naintare si tin*nd ec'ipa grupata, poate conduce la cresterea pericolului de declansare a avalansei; deasemenea, o cadere a unui operator, poate antrena caderea ntregii ec'ipe. 3aierea corzii reprezinta, n consecinta, un risc e trem de grav. 0a se poate produce din cauza caderii capului de coarda, n locul n care coarda trece peste o muc'ie ascutita a peretelui si mai putin probabil, la carabiniera sau la unul din noduri. Deasemenea se poate sectiona de catre o piatra sau alt obiect care a cGzut de la naltime pe ea, de catre o scula taietoare (disc abraziv, sudura autogena, etc.). 2orzile actuale, prevazute cu o manta e terioara de protectie, rezista la abraziuni, lovituri si atacuri c'imice usoare, dar n nici un caz, la lovituri, no e c'imice si radiatii puternice.

"asura de prevedere elementara este controlul vizual si manual al mantalei corzii dinamice, naintea nceperii urcarii. 1n cazul unor muc'ii ascutite (metal , beton sau st*nca), pe traseul corzii trebuiesc montate aparatori care sa prote.eze coarda la uzura, taiere sau la rupere, daca se produce o cadere e trema. 0 act aceleasi riscuri si masuri de prevedere e ista si n cazul centurii de siguranta, a lon.elor si a buclelor de asigurare intermediara, confectionate tot din tesaturi de mase plastice (poliamida, mai rar poliester). ,.9.( c- Pro#ec#ia (m o#ri)a a#in1erea unor *or#e de cadere e.#reme #ormele internationale din domeniu indica o valoare limita a fortei dinamice ma imale de &( J# (apro imativ &(9C Igf.), pentru cazul caderii capului de coarda ntr-o coarda simpla sau doua corzi gemene, *or#a ma"ura#a !a rima cadere& (n coarda noua "i u"ca#a$ceasta valoare reprezinta o forta pe care o mai poate suporta un alpinist de AC Ig, fara urmari foarte grave, n cazul unui factor de cadere de &,,9. 1n mod evident, carabinierele, buclele si punctele de asigurare intermediara (ancore sau pitoane) vor suporta, n acest caz, o forta aproape dubla, de (( - (9 I#. "entionam ca normele internationale ale sistemelor de oprire a caderii, limiteaza aceste socuri la @ J#, conditie care se respecta n te'nologiile clasice de lucru la naltime. $lpinismul utilitar trebuie sa respecte si el aceasta limita, prin urmatoarele masuri preventive : - capul de coarda preia un minim de materiale cu sine (se micsoreaza masa cazatoare); - se asigura intermediar, la distante care reduc factorul de cadere la C,6 C,9. - se foloseste o coarda dinamica adecvata greutatii capului de coarda sau se folosesc doua corzi dinamice (una simpla si o semicoarda sau doua corzi gemene); - secundul asigura dinamic, cu conditia de a evita riscul lovirii regruparii sau a solului ; o a"i1urare dinamica 1re"i# e.ecu#a#a e"#e mai ericu!oa"a dec+# o a"i1urare "#a#ica; - dupa o cadere e trema sau mai multe caderi DtariD (factori de cadere mai mari de &), coarda "i ce!e!a!#e com onen#e!e a!e "i"#emu!ui de o rire a caderii "e "co# din u' "i "e ca"ea'a? - se prefera utilizarea a doua corzi gemene, n locul unei corzi simple ; - corzile dinamice si componentele sistemului de cadere se predau noi, (n *o!o"in#a er"ona!a "i nu "e (m rumu#a? *iecare o era#or )a #ine e)iden#a numaru!ui de caderi "i a a!#or arame#rii ai caderi!or re" ec#i)e 8ma"a ca'a#oare& *ac#or de cadere& ca a#u! cor'ii e#c-9- corzile dinamice se scot deasemenea din uz daca au fost utilizate, n conditii normale (fara no e), la limita indicata de fabricant, sau dupa un anumit numar de ore de utilizare, n conditii de no e deosebite (conform indicatiilor unui laborator de specialitate); - se evita utilizarea corzilor dinamice ude sau murdare, cazuri n care efectul dinamic si forta de fr*nare si modifica parametrii . ,.9.(.d- Pro#ec#ia (m o#ri)a caderi!or de ie#re "i a!#e o$iec#e 0c'ipa de operatori trebuie sa se prote.eze mpotriva caderii de pietre (pe pereti naturali si n subteran), respectiv resturi de beton, metal si alte materiale sau scule, n cazul lucrului pe cladiri, cosuri sau turnuri, prin urmatoarele masuri: - toate ec'ipamente se transporta ntr-un ruJsac, container sau geanta, care sa evite pierderea lor n timpul deplasarii, a regruparii sau a lucrului : - ec'ipamentele strict necesare n timpul deplasarii, se leaga de operator cu cordelina ;

- la urcare se verifica stabilitatea si rezistenta structurilor naturale sau artificiale care se utilizeaza n continuare ca prize sau ca puncte de ancorare ; - n timpul cobor*rii unui operator, la verticala acestuia nu trebuie sa lucreze sau sG staHioneze alt ec'ipier (distanta minimG fiind 8 + &C 8+ 5, dupa caz) ; - corzile si celelalte ec'ipamente de protectie si de lucru, nu trebuiesc amplasate la sol sau n regrupare n zona periculoasa susamintita ; - n regrupare corzile si ec'ipamentele de protectie se aran.eaza separat de materialele de lucru (scule, instalatii, vopsele, etc.) ; - legarea se face n doua corzi dinamice, asigur*nd simultan sau alternativ, dupa caz ; ,.9.(.e- Pro#ec#ia (m o#ri)a a)a!an"e!or de 'a ada $valansele de zapada sunt foarte frecvente si n conditiile de latitudine ale tarii noastre, ele constituind cauza celor mai multe accidente de alpinism, turism sau activitati profesionale, care se desfasoara n perioada lunilor noiembrie - aprilie, n anumite zone montane, c'iar p*na n luna iunie. $valanse preopriuzise de pietre sunt rare n muntii nostrii, dar e perienta arata ca n avalansele de zapada pot fi antrenate at*t pietre, pam*nt, st*nci, c*t si trunc'iuri de copaci. M;"uri!e de ro#ec#ie& care "e iau (nain#e de a (nce e a"cen"iunea de iarn;, sunt : - planul tactic prevede parcurgerea acestor zone periculoase n primele ore ale zilei, evit*nd orele de pr*nz sau de dupaamiaza, cu temperaturile cele mai ridicate. - nu se prevede parcurgea unei pante cu nclinatie mai mare de (C, n timpul unei ninsori abundente, sau la mai putin de 6A de ore de la ncetarea ei . - traseul prevazut e clude, daca este posibil, zonele care sunt indicate n g'iduri ca periculoase, din acest punct de vedere; traseul optim de iarna nu coincide ntotdeuna cu traseul marcat (optim) de vara, care n general urmareste curbele de nivel ; - zonele e puse avalanselor se prevad a se parcurge, daca este posibil, pe linia de cea mai mare panta, c*t mai aproape de creasta; pe aceasta zona se va afla n miscare un singur operator ceilalti fiind regrupati la unul sau ambele capete , n siguranta; - prevederea legarii n coarda este utila, daca lungimea ei este egala cu distanta dintre doua regrupari (puncte de asigurare intermediara) sigure; - orice punct fi (copac, st*lp, st*nca, .neapan) trebuie utilizat pentru autoasigurari sau pentru asigurari intermediare; - nu se recomanda utilizarea sc'iurilor n aceste zone periculoase ; - se prevede utilizarea cordelinei de avalanse sau un aparat special de semnalizare; Ma"uri care "e iau (n #im u! arcur1erii unei 'one e. u"e a)a!an"e!or de 'a ada : - la fata locului se va studia structura, grosimea si stratificatia zapezii; - nu se parcurge o zona periculoasa ntr-o perioada a zilei cu temperatura ridicata; - se evita traversarea zonelor periculoase pe timp de ceata densa sau ntuneric; - asigurarea sau autoasigurarea la piolet este iluzorie, deci nu se poate conta numai pe ea. - ec'ipa se leaga n coarda, daca se pot realiza asigurari si autoasigurari sigure, dupa caz; - secundul trebuie sG e ecute o asigurare foarte dinamica a capului de coarda, cu o rezerva

de fr*nare de minimum &Cm. - traversarea unei zone periculoase se face n liniste, pastr*nd o distanta optima ntre operatori (la limita vederii), rapid, dar fara socuri ; - se pastreaza o distanta adecvata ntre alpinisti, astfel ca o eventuala avalansa sa prinda doar unul dintre ec'ipieri; ceilalti ec'ipieri trebuiesc sa urmareasca cu privirea traversarea, urcarea sau cobor*rea ec'ipierului, mai ales n timpul antrenarii n avalansa; - se folosesc toate punctele naturale care sunt apte de ancorare (colturi de st*nca, st*lpi de marca. turistic, copaci sau .nepeni etc.), realiz*ndu-se autoasigurari n regrupare si asigurari intermediare, la distante optime; - cele mai sigure si utile puncte de ancorare sunt pitoanele de st*nca, de g'eata sau zapada; - se calca pe aceleasi urme, putin mai distantate dec*t este normal; - daca ec'ipa este surprinsa de o ninsoare puternica si stratul de zapada noua depaseste (C 5C cm, actiunea trebuie ntrerupta si ec'ipa se retrage, daca retragerea este posibila si mai sigura dec*t continuarea traseului prevazut initial; 6 daca retragerea este prea riscanta, ec'ipa se opreste si asteapta (n limita rezervelor de 'rana si combustibil), ndreptarea conditiilor meteo; eventual se solicita a.utor salvamont; - nu se vor negli.a si ceilalti factori de risc: caderea sau alunecarea, ratacirea, ng'etarea , dez'idratarea, etc.; 6 daca pericolul este iminent, capul de coarda va traversa zona e pusa avalanselor fara ruJsac si alte ec'ipamente, asigurat n coarda de secund; - se va ncerca declansarea de sus a avalansei nainte de intrarea pe zona respectiva, daca se prevede cobor*rea pe aceasta panta; 6 daca un operator este surprins de avalansa se iau urmatoarele masuri posibile: E se ntrerupe actiunea si se ncepe cautarea si salvarea victimei; aceasta masura se aplica numai daca nu mai este posibila o alta avalansa pe panta respectiva, daca e ista vizibilitate, daca se poate a.unge, n siguranta, la baza de oprire a avalansei si daca salvatorii au pregatirea si ec'ipamentele necesare; @ se anunta, cu ma imG urgenta, formatiile de salvamont din respectivul masiv; @ se marc'eaza sau se memoreaza locul de oprire a victimei; E daca este posibil, ec'ipa se mparte n doua grupe, una ncearca salvarea si cealalata se deplaseaza la cel mai apropiat telefon pentru alertarea formatiei salvamont ; E toate aceste masuri nu trebuie sa perecliteze, peste o anumita limita, siguranta celorlalti membrii ai ec'ipei ; - la actiunile de salvare pot si trebuie sa participe toti operatorii, n limita pregatirii lor te'nice, a e perientei n acest domeniu si a starii fizice si psi'ice din momentul respectiv; 6 din aceste considerente, la cursurile de specializare pentru categoriile superioare, se vor introduce notiuni teoretice si e ercitii practice de salvare din avalanse. ,.9.(.f. Perico!u! ru erii "au "mu!1erii unc#u!ui de ancorare

)uperea sau smulgerea punctului de ancorare, care poate sa fie natural (colt de st*nca, copac), sau artificial (ancora sau unul din multele tipuri de pitoane sau dispozitive demontabile), este unul din principalele cauze ale accidentelor de alpinism . $cest eveniment nedorit se produce n mai multe situatii: - n urma unei caderi a capului de coarda; - n urma unei solicitari statice, cu o forta mai mare dec*t rezistenta lor la rupere sau la smulgere; - daca este solicitat pe o directie defavorabila; "asurile de prevedere, la nivelul te'nicii mondiale actuale, vizeaza urmatoarele directii: - u#i!i'area ancore!or din domeniu! a! ini"mu!ui "au a con"#ruc#ii!or este cea mai sigura masura, cu conditia de a re" ec#a cu "#ric#e#e conditiile de proiectare, e ecutie, monta. si e ploatare ale acestora, indicate de fabricant sau de institutele de specialitate; urec'ile sau inelele ane ate acestor ancore trebuiesc sa fie proiectate, montate si solicitate conform unor instructiuni specifice; - utilizarea ancorelor pentru ancora.e n st*nca se asimileazG cu prevederile normelor europene sau nationale, cu conditia de a determina rezistenta la compresiune a st*ncii, n zona de amplasare a lor; - u#i!i'area i#oane!or de "#+nca reprezinta obiectul de studiu si de e perimentare al tuturor alpinistilor si se nvata n multi ani de lucru n domeniu; se prevad urmatoarele masuri: E forma si dimensiunile pitonului se aleg n functie de cele ale fisurii peretelui si de rolul functional pe care l are: de asigurare intermediara, de trecere, de rapel sau de autoasigurare n regrupare (eventual, un piton poate avea mai multe functii ); E cca &+5 din lungimea sa trebuie introdusG liber, nainte de batere ; E baterea pitonului se face perpendicular pe perete, fGrG a se atinge limita de curgere a materialului; E daca prin batere un piton ram*ne iesit prea mult afara, el se va ndoi n .os ; E daca prin batere un piton a intrat p*na la inel (urec'e) prea usor, el se va nlocui cu altul mai mare; E pozitia finala a pitonului trebuie sa asigure o pozitie corecta a carabinerei montate n el; daca nu se poate realiza aceasta conditie, inelul sau urec'ea se va prelungi cu o bucla cusuta sau de coarda, de rezistenta corespunzatoare ((9 J#); E un piton gasit n perete se va verifica; daca coroziunea sau rezistenta sa nu prezinta ncredere, el va fi nlocuit; E nu se utilizeazG pitoane cu inelul (urec'ea) rupt sau deformat; E n zone cu umiditate sau electricitate statica ridicata se utilizeazG pitoane din oteluri ino idabile, din alia.e de titan sau dural; E peretele n care se bate pitonul trebuie sa prezinte rezistenta necesara; daca la batere sunetul este nfundat (a doaga) nseamna ca e ista pericolul ruperii unei placi sau bucati de st*nca, n urma introducerii pitonului si locul trebuie sc'imbat;

E gaura si muc'iile pitonului trebuiesc sa fie rotun.ite pentru a nu prezenta un risc de taiere a corzii, a altor ec'ipamente sau de ranire a operatorului; - u#i!i'area ene!or "i a di" o'i#i)e!or demon#a$i!e 0 ista o multitudine de forme, dimensiuni si materiale de pene, care se bat (caz n care nu se mai recupereaza) sau se monteaza si demonteaza n fisuri, de dimensiuni si forme corespunzatoare. )olul lor functional este identic cu cel al pitoanelor, dar necesita o st*nca si o te'nica de montare si utilizare, adecvata. E rezistenta la smulgere si la forfecare a penelor si a dispozitivelor demontabile este asigurata de forma fisurii, n general ele se monteaza ntr-o portiune cu latime mai mare n interior, dec*t la e terior si mai .os; E penele si dispozitivele demontabile (frenduri, nuci, etc.) nu se utilizeaza ca prize, din considerente de etica sportiva, dar si pentruca tractionarea lor perpendicular pe perete este periculoasa. - u#i!i'area i#oane!or de 1:ea#a "i a ancore!or de 'a ada E pitoanele de g'eata moderne, de forma tubulara, se nsurubeaza ntr-un perete de g'eata cu grosime minimG de C,6 L C,9 m, ceeace este destul de greu de nt*lnit n conditiile muntilor nostrii; E distanta dintre asigurarile intermediare este identica cu cea de la pitoanele de st*nca; E prin anumite te'nici, dupa rapelul ntr-un astfel de piton, el poate fi recuperat de .os, prin desurubare; E ancorele de zapada au nevoie de strat de cca &m de zapada consistenta pentru a prezenta o rezistenta acceptabila (ma imum ACC da#), dezavanta. accentuat si de lungimile lor ,CC &CCC mm . ,.9.(.g. Perico!u! a)er"e!or de !oaie "i a! de"carcari!or e!ec#rice $cesti doi factori de risc apar n special n lunile mai - iulie si conduc la mai multi alti factori de risc, foarte gravi : - udarea corzilor si a celorlalte ec'ipamente, ai caror caracteristici te'nice se diminueaza; - pericolul electrocutarii n urma descarcarilor electrice; - scaderea brusca a temperaturii aerului si accentuarea pericolul 'ipotermiei; - izbucnirea unor rafale puternice de v*nt, care pot accentua pericolul caderii; - ntunecarea brusca; Pentru a evita efectele nefavorabile ale acestor averse, se prevad urmatoarele masuri: - planificarea planului tactic, astfel ca la orele pranzului ec'ipa sa termine traseul, sau sG gasasca posibilitati de refugiu ntr-un loc adapostit; - ec'ipa se retrage imediat ce apar primele semne ale apropierii furtunii ; - daca retragerea nu este posibila, ec'ipa va ramne pe loc (ntr-o regrupare aflata sub creasta sau v*rful constructiei), dar se izoleaza de perete si se proe.eaza pentru a fi c*t mai ferite de v*nt si ploaie; - ec'ipamentele metalice se depoziteaza separat, la distanta de oameni; - ec'ipa nu se va amplasa pe linia unei fisuri verticale, av*nd n vedere ca tocmai acestea reprezinta linia de descarcare a traznetului;

- se vor mbraca cu ec'ipamentul de rezerva. ,.9.(.'. Pro#ec#ia (m o#ri)a (n#unericu!ui "i a! ce#ii 1ntunericul reprezintG un factor de risc continuu n cazul activitatii speologice, dar la fel de grava este surprinderea de catre ntuneric a unei ec'ipe aflate n plin perete, n conditiile n care nu este bine pregatit pentru aceast risc. 2a si ceata, ntunericul poate surprinde ec'ipa care a negli.at sau nu a estimat corect, factorul timp. %rmarile unui asemenea risc pot fi din cele mai diverse: - ratacirea traseului, de unde apar alte pericole : E nnoptarea ntr-un loc impropriu; E pericolul 'ipotermiei; E creste riscul pericolul de cadere + alunecare si de ncurcare a corzilor; E ec'ipa ram*ne fara apa si 'rana; - toate dificultatile de mers si catarare cresc n dificultate; - nu se mai observa punctele de asigurare intermediara, regrupare sau rapel; - ec'ipa nu se poate ferii de pietre, n sc'imb ec'ipierii si coarda pot declansa, c'iar daca merg cu atentie, caderi de pietre sau alte obiecte; - posibilitatea de a cere si primii a.utor din e terior se reduc; - calitatile fizice (forta, rezistenta, viteza si ndem*narea) si psi'ice (atentia, prudenta, spiritul de observatie si de ntra.utorare, ncrederea n sine, etc.) scad vertiginos, situatia put*nd fi scapata de sub control; - ceata creeaza n plus pericolul de oftalmie, n special n mersul pe zapada si g'eata; - corzile se pot ncurca sau agata de obstacolele e istente pe perete, at*t la urcare, c*t si la manevrele legate de cobor*rea n rapel; 1n consecinta, ec'ipa de alpinisti trebuie sa prevada din momentul pregatirii tactice urmatoarele: - timpul se programeaza si se urmareste de catre seful de ec'ipa, astfel ca ntotdeuna sa e iste o rezerva de timp, pentru a compensa unele nt*rzieri obiective sau subiective ; - ec'ipa trebuie sa se doteze cu mi.loace de iluminare colective (daca lucrul se desfasoara n interior sau pe timp de noapte) si+sau cu lanterne individuale; cele mai indicate sunt lanternele frontale, montate pe casca; - lanternele se doteaza cu baterii (acumulatoare) si becuri de rezerva; ,.9.(.i. Perico!u! ra#acirii #ra"eu!ui $cest pericol este mai mult dec*t frecvent, pentru toti oamenii care merg pe munte sau n padure, dar combinat cu celelalte riscuri ale alpinismului, poate agrava serios activitatea. 2auzele acestui pericol pot fi : - mersul pe munte sau n padure, fara o cunoastere suficienta a traseului propus, fara o 'arta sau sc'ita corecta si fara busola; - necunoasterea elementelor de baza ale orientarii cu a.utorul 'artii si a busolei; - ara"irea o#ecii #uri"#ice marca#e& 1re"ea!a care oa#e une ec:i a (n *a#a unor di*icu!#a#i " eci*ice a! ini"mu!ui , dar fara a poseda cunostintele, ec'ipamentul si timpul necesar depasirii acestor dificultati; scurtarea serpentinelor reprezinta cel mai bun e emplu de asemenea greseli, de multe ori scump platite; - caderea noptii sau a cetii. Pentru evitarea acestor pericole se prevad urmatoarele masuri colective: - n cadrul pregatirii teoretice, toti membrii ec'ipei si vor nsusii detalii asupra traseului si ale zonei ncon.uratoare, remarc*nd zonele nemarcate sau distruse, ung'iurile de mars si

repere care se pot memora si remarca usor; din informatii directe se vor actualiza datele din g'iduri, pentru cunoasterea eventualelor surprize neplacute sau deadreptul catastrofale, pentru siguranta personala si implicit, a ec'ipei; - pregatirea practica de specialitate va cuprinde si elemente de orientare pe munte si n padure; - ec'ipa se va dota cu cel putin o 'arta sau o sc'ita a zonei si cu busola; - n timpul mersului, ec'ipa va fi compacta, n nici un caz distantele dintre alpinisti nu vor fi mai mari dec*t limita vederii; - nu se scurteaza serpentinele, at*t la urcare, c*t si la cobor*re; - daca se constata ca s-a pierdut marca.ul, ec'ipa se ntoarce la ultimul semn si reia traseul din acel punct, dar pe directia si sensul corect; - pe poteci nemarcate sau pe timp de iarna, ec'ipa se orienteaza dupa 'arta si busola, fiind absolut necesare cunostinte si e periente aprofundate n acest domeniu; - n cazul unei rataciri definitive, se poate urma cursul unei vai sau ape; desi dificultatile te'nice ale acestei solutii pot fi serioase (cascade, treceri prin apa, etc.), iar durata si efortul vor depasii cele mai pesimiste calcule, e perienta a dovedit ca este mai indicata dec*t alte solutii. ,.9.(... Pro#ec#ia (m o#ri)a no.e!or c:imice "i (m$una#a#irea arame#ri!or microc!ima#ici Protectia colectiva a unei ec'ipe de operatori, care lucreaza ntr-un spatiu nc'is, supus unor no e c'imice sau a unei microclimat viciat se realizeaza printr-un sistem de ventilatie mecanica generalizata si+sau locala si a celui de evacuare a aerului . )egimul si sensul de functionare ale ventilatoarelor sunt stabilite de catre un proiectant de specialitate, astfel nc*t sa fie e clusa posibilitatea de acumulare a substantelor to ice si asfi iante, precum si cea de rasp*ndire n atmosfera de lucru a celor care pot provoca incendii sau e plozii. De asemenea, trebuie sa se urmareasca realizarea unei temperaturi si umiditati relative comfortabile. ,.9.(.J- Pro#ec#ia (m o#ri)a incendii!or "i e. !o'ii!or Pentru prevenirea aparitiei incendiilor si e ploziilor sunt necesare urmatoarele masuri preventive: - interzicerea depozitarii n aceeasi ncapere a materialelor de protectie anticoroziva care: E dau nastere la reactii periculoase; E dega.a gaze corozive; E reactioneaza periculos cu substantele stingatoare specifice celorlalte materiale din incinta; E vopsele, diluanti, prenandez, mpreuna cu carbid sau acizi; - interzicerea depozitarii materialelor si substantelor combustibile si+sau e plozive n ncaperile de lucru, n spatiile de siguranta, pe caile de acces si evacuare; - interzicerea fumatului n zonele cu pericol de incendiu; - interzicerea utilizarii n spatii subterane a: E generatoarelor cu acetilena la lucrarile de taiere, sudare etc.; E lucrul cu foc desc'is, fara permis de lucru cu foc, la lucrari de sudare, taiere, etc.; E instalatii electrice improvizate cu defecte care pot conduce la scurtcircuite, flama sau suprancalzire .

,.9.(.l- Pro#ec#ia (m o#ri)a ri"curi!or mecanice Prevenirea accidentelor datorate riscurilor mecanice, identificate n activitatea de alpinism utilitar se realizeaza, n principal, prin : - asigurarea distantelor de securitate si a distantelor minime de acces; - utilizarea dispozitivelor de protectie; - utilizarea dispozitivelor de siguranta si de blocare; - organe de comanda. Di"#an#e!e de "ecuri#a#e !unt determinate de zonele periculoase ale ec'ipamentelor de muncG, n cazul nostru, al constructiilor industriale, civile, instalatiilor si peretilor pe care se desfGsoara activitatea de alpinism utilitar. !e pot evidentia trei zone periculoase ale fiectrui ec'ipament de munca: - 'ona ericu!oa"a de !a $a'a ere#e!ui (la nivelul solului sau al fundatiei, de unde nu mai e ista pericol de cadere de la naltime, n sc'imb trebuie prote.ata mpotriva intrarii altor persoane, care ar putea fi accidentate de activitatea de alpinism utilitar; - 'ona ericu!oa"a de !a ar#ea "u erioara a ere#e!ui , de unde se pot disloca pietre sau alte obiecte si care pot pune n pericol at*t ec'ipa de lucru, aflata la un nivel oarecare al peretelui, c*t si persoane aflate la baza lui. - 'ona ericu!oa"a din ,uru! ec:i ei de !ucru, aflata n perete. Distantele de securitate se stabilesc de la caz la caz, functie de structura constructiei sau a peretelui, amplasarea altor instalaHii si aparate n zona, conditiile de mediu (n special curentii de aer, starea zapezii) si de e istenta altor ec'ipe de lucru n cadrul aceluiasi ec'ipament de munca. Lucru! e aceea"i )er#ica!a a doi o era#ori 8"au a doua ec:i e9, este permis numai daca ntre ei e ista un plafon sau o copertina, care sa asigure toate conditiile de securitate a muncii n respectiva zona periculoasa. !e au n vedere si instalatiile de ridicat, de taiat si de sudura, a caror zone periculoase trebuiesc respectate deasemenea, c'iar ntre operatorii aceleiasi ec'ipe. Di" o'i#i)e!e de ro#ec#ie !unt aparate sau instalatii mecanice, electrice sau electronice, care prote.eaza operatorul care lucreaza n zonele periculoase ale ec'ipamentelor de munca. 1n timpul lucrului aceste dispozitive nu trebuie nlaturate sau scoase din functiune . Di" o'i#i)e de "i1uran#a "i $!ocare $u rolul de a prote.a operatorul de eventualele cuplari a unor angrena.e, cupla.e sau a altor mecanisme periculoase. /imitatoarele de cursa reprezinta si ele dispozitive de siguranta, limit*nd intervalul pe care trebuie sG se desfasoare o miscare care poate genera o avarie sau un accident. Or1ane!e de comand; Indeplinesc si ele un rol de protectie, reduc*nd solicitarile la care este supus operatorul, n vederea luarii unei decizii si separarea locului sau de munca de instalatia preopriuzisa, atunci c*nd apropierea este dificila sau periculoasa. ,.9.(.m- Pro#ec#ia (m o#ri)a e!ec#rocu#arii a9 Ma"uri en#ru re)enirea e!ec#rocu#arii rin a#in1ere direc#a Pentru prevenirea accidentelor de munca datoritG electrocutarilor prin atingere directG trebuiesc luate urmatoarele masuri : - inaccesibilitatea elementelor aflate normal sub tensiune, realizata prin : E ngradire; E amplasarea la naltimi si distante inaccesibile ; E izolarea amplasamentelor;

E interzicerea accesului personalului neautorizat n zonele periculoase ale ec'ipamentelor sau la instalatiile electrice; E interzicerea interventiei personalului neautorizat la instalatiile electrice; E organizarea locului de munca si esalonarea optima a operatiilor; E folosirea mi.loacelor de protectie electroizolante. $9 Ma"uri en#ru re)enirea e!ec#rocu#arii rin a#in1ere indirec#a Pentru prevenirea electrocutarilor prin atingere indirecta se aplica masuri diferite, n functie de tensiunea retelei si caracteristicile utila.elor si ec'ipamentelor electrice. De asemenea, trebuie luate masuri pentru prevenirea aparitiei unor diferente de potential periculoase ntre instalatiile de legare la pam*nt. ,.9.5 Ma"uri #e:nice de ro#ec#ie indi)idua!a "asurile te'nice de protectie individuala interpun ntre e ecutant si actiunea factorului de risc care nu a putut fi ani'ilat prin protectia colectiva, o bariera care previne accidentarea si+sau mbolnavirea profesionala datorate contactului direct om - factor de risc. 1n acest sens cel mai ilustrativ e emplu, pentru activitatea de alpinism utilitar, l reprezinta utilizarea ec'ipamentelor de protectie individuala contra caderilor de la naltime: - centura de siguranta comple a , de limitare sau pozitionare; - coarda dinamica si coarda semistatica; - carabiniera; - lon.a; - bucla de asigurare intermediara; - casca de protectie; - cobor*torul autoblocant, cu calitati specifice de protectie n functia de oprire a caderii, c'iar pentru factor de cadere ma im, egal cu (. 3oate aceste ec'ipamente sunt utilizate si n domeniul lucrului la naltime, dar prin procedee te'nice care limiteaza factorul de cadere la valoarea de &, iar forta dinamica ma imala la @ I#, fata de alpinismul utilitar, la care forta dinamica ma imala poate atinge valoarea de &( I#. 1n mod similar, carabinierele din domeniul alpinismului au o limita a rezistentei statice de (9 J#, iar cele din lucrul la naltime, &9 J#. ,.9.6 Ma"uri or1ani'a#orice de ro#ec#ia muncii "asurile organizatorice de protectia muncii au ca efect eliminarea unor factori de risc proprii e ecutantului si sarcini de munca. Datorita solicitarilor neuropsi'ice deosebite la care sunt supusi alpinistii n timpul activitatilor de $%, un rol deosebit de important l au masurile organizatorice care vizeaza controlul si selectia la anga.are si periodica, cu ocazia cursurilor si e amenelor pentru categorii superioare de calificare. 2ontrolul medical. !electia si repartizarea personalului /a baza controlului medical si al selectiei personalului de lucru stau datele teoretice si parctica alpinismului si speologiei sportive. $sa cum se prevede la punctul III din D Indicatorul de calificare D pentru specialitatea de operator alpinist interventie, cod CC.C&.C@, avizat de ".".P.!. prin adresa nr. @5CB din &5.&(.&BB&, pentru nscrierea la cursul de specializare, candidatii trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: - v*rsta minima de &A ani mpliniti; - v*rsta ma ima de 59 ani, care poate fi ma.orata, cu avizul medicului, la 69 ani; - e perienta de minimum doi ani n mersul pe munte; - viza medicala de specialitate, cu mentiunea D apt pentru lucru la naltime D, eliberata de un medic specialist n medicina muncii.

2onditiile au fost mentionate n indicatorul de calificare deoarece cea mai competenta selectie pentru aceasta specialitate se poate face n cadrul organizat al unor cluburi de alpinism, speologie sau salvamont. 1ntrebarea este, ce nseamna a selecta un t*nar, pentru a se initia ntr-una din formele actuale de practicare a alpinismului, escaladei, speologiei sau de salvamont M )aspunsul la aceasta ntrebare este c'eia succesului n pregatirea sa comple a si n final, a performantelor pe care le va atinge, at*t pe plan sportiv, c*t si n domeniul utilitar. -ara discutie ca la nceput e ista prea mai multe necunoscute: - t*narul nu prea stie ce este alpinismul (de e emplu), ce calitati fizice si psi'ice sunt absolut necesare la nceputul acestei activitati, care sunt eforturile materiale si financiare minime, c*t timp liber trebuie sacrificat pentru o evolutie optima si care este opinia familiei n aceasta initiativa. - antrenorul sau instructorul trebuie sa lamureasca, n primul r*nd, toate aceste dileme, test*nd n mod confidential si impartial calitatile fizice, te'nice si somatice ale t*narului, pentru a observa daca eventualele lipsuri nu sunt cumva esentiale. !pecialistul trebuie sa nvete si sa educe cursantul sa-si cunoasca, cu o perfecta obiectivitate, posibilitatile fizice, psi'ice, somatice, materiale si finaciare, sa le raporteze la ceilalti alpinisti si mai ales, la condiHiile aspre, deadreptul socante, pe care ncepe sa le cunoasca pe munte si la lucrarile de alpinism uilitar. "ai mult ca n orice alt domeniu este necesara o pregatire teoretica aprofundata de specialitate, care sa stimuleze favorabil eforturile, de toate genurile, absolut necesare. Daca cursantul a mai practicat un sport de performanta, initierea sa n alpinism va fi mult mai eficienta. 1n paralel cu pregatirea teoretica trebuiesc e ecutate sedinte de antrenament, n care se desvolta calitatile te'nice si psi'ice si totodata se nvata procedeele te'nice specifice: catararea libera si artificiala, te'nica cobor*rii n rapel, te'nicile de asigurare si autoasigurare, se e erseaza caderile n coarda, respect*nd prevederile normei de protectie a muncii specifice alpinismului utilitar. $ntrenamentele se combina treptat cu ascensiuni din ce n ce mai dificile, gradul lor de dificultate fiind corelat cu rezultatele testelor intermediare. Daca ritmul formarii profesionale este optim, se obtine un prim mare succes. $lpinistul ncepe sa aiba ncredere n propriile forte, ca si n camarazii cu care se pregateste, fiindu-i clar ca de aceasta va depinde n viitor spiritul de coeziune si ntra.utorare din cadrul ec'ipei de alpinism din care face parte. -ara ndoiala, apirantul la gloria alpina va suferii si multe nfr*ngeri, n primul r*nd din cauze financiare, care nu-i permit sa se doteze la nivelul necesar si sa activeze mai intens pe munte. "ulti c'iar se vor retrage, din motive multiple (familie, timp liber, lipsa banilor, etc.). $nul de practicare impus n indicatorul de calificare, gaseste alpinistul e act n perioada n care este n mare dilema, fiind convins ca poate si vrea sa practice aceasta activitate, dar nu are posibilitati materiale corespunzatoare. $pare a doua problema de fond. $lpinismul sportiv este o activitate care are ca scop formarea si educarea unor calitati fizice, psi'ice, etice si intelectuale de nalta tinuta, iar alpinismul utilitar are scopuri mult mai prozaice, de a curata fatade, de a vopsii cosuri industriale si alte asemenea, n conditii severe de securitate, disciplina, productivitate si calitate a muncii. $ nu purta casca si centura superioara n alpinismul sportiv este o moda dictata de simtul

estetic, desi destui sportivi au platit cam scump aceasta e travaganta. /a munca nsa, pentru aceasta DgresealaD poti si trebuie sa fi concediat. $ceasta pentru a nu se a.unge n situatia dramatica, ca un alpinist corect si competent, sa plateascG un pret greu, pentru greseala altuia. 1n toate activitatile profesionale, deci si n cazul alpinismului utilitar, problema sigurantei se pune mult mai strict, dealtfel si conditiile de lucru sunt mult mai dificile dec*t n activitatea sportiva; de modul cum nteleg aceasta disciplina te'nologica, alpinistii pot deveni, fara mari eforturi, operatori alpinisti. "obilul care face ca un alpinist sa e ecute lucrari la naltime este, n principal, dorinta sa de a ram*ne alpinist si pe plan profesional; n secundar se pune si problema materiala, dar e ista multe alte ocupatii n care nu trebuie sa-ti si risti viata, pentru un salariu muncit din greu. $daptarea la aceasta activitate profesionala poate sa fie deficitara datorita unor factori de natura umana: - lipsa de maturitate, responsabilitate, disciplina, prudenta, seriozitate etc.; - lipsa unor calitati fizice (rezistenta la efort si n conditii aspre de mediu, stressul cauzat de lucru la mare naltime); - pregatire profesionala deficitara, concretizata prin insuficienta cunostintelor profesionale, av*nd n vedere ca operatiile de baza pot fi de reparatii, monta.e, ntretineri sau e pertize ale unor constructii nalte sau altele si mai comple e, din punct de vedere al calificarii si al deprinderilor de munca; - instruirea insuficienta si+sau deficitara n domeniul securitatii muncii si insuficienta deprinderilor de securitate a muncii , cauzate, n principal, tot de lipsa de maturitate si seriozitate. $ctivitatea de selectie profesionala se finalizeaza pe baza e amenului medical si al masurarii nivelului calitatilor psi'o - fiziologice solicitate si n functie de interesul aratat pentru aceasta meserie. 0ste cunoscut faptul ca un nivel mai scGzut al unor calitati, sau unele carente, pot fi compensate si mascate o vreme, printr-o motivatie puternica, o pregatire si eforturi serioase. Dupa o perioada mai scurta sau mai lunga, ncep sa apara modificari semnificative, unele ireversibile, ale starii de sanatate fizice si psi'ice, care conduc la scaderea capacitatii si a interesului pentru munca. 4 mare parte a aceste fenomene nedorite se pot evita printr-o selectie stiintifica a operatorilor, din r*ndul alpinistilor si speologilor, triati de.a ntr-un cadru organizat si specializat n acest domeniu. Daca candidatii au si urmat cursurile unei scoli de alpinism, speologie sau salvamont, nu numai selectia, dar si prima treapta de specializare, se pot considera garantate. Dupa o perioada de proba de una - trei luni, e ista posibilitatea cunoasterii si a unei evaluari suficient de e acte, a caracteristicilor dominante ale personalitatii, ceeace permite ntocmirea unei dia1no'e "i:ice. )aport*nd rezultatele acestei diagnoze la cerintele profesiunii de operator alpinist, se obtine ro1no'a ro*e"iona!a, respectiv se evalueaza, n mod stiintific, posibilitatile si sansele de reusita profesionala a respectivului candidat . Prin aplicarea metodelor de diagnoza psi'ica se obtin o serie de date care, corelate ntre ele, permit realizarea unui profil psi'ofiziologic, ce cuprinde : - capacitatea intelectuala:

E aptitudini generale; E inteligenta; E memoria; E atentia; - caracteristicile senzorial - perceptive; - caracteristicile motricitatii; - trasaturile de temperament si caracter; - concluziile: E contraindicatii E contraindicatii E posibilitati de compensare; - a)i'u! *ina! 6 core" un'a#or "au necore" un'a#or . Pentru valoarea predictiva a e aminarii, sunt absolut necesare o serie de conditii de aplicare a testelor, care sa asigure caracterul obiectiv si stiintific de aplicare si interpretare a acestora. 1n primul r*nd testele trebuiesc aplicate numai de specialisti. 1n al doilea r*nd, ele trebuiesc validate si esalonate pe o masa reprezentativa, n raport cu specialitatea de alpinism utilitar. 3rebuie tinut cont de faptul ca aptitudinile masurate de teste sunt n continuare n plina dezvoltare. Interpretarea psi'ometrica a rezultatelor trebuie completata cu rezultatele analizelor clinice, av*nd n vedere cerintele vizei : A APT PENTRU LUCRU LA NL5IME A )ezultatul final al perioadei de proba trebuie sa e prime amanuntit dinamica candidatului respectiv, pentru a putea formula prognoza profesionala. FI"A DE CONTROL MEDICAL LA NCADRARE N MUNC, sub forma elaborata de "inisterul !anatatii, furnizeazG cele mai complete date asupra starii de sanatate a salariatilor n momentul repartizarii lor la un loc de munca, inclusiv aspectele carora trebuie sa li se acorde o atentie deosebita cu ocazia e amenelor medicale ulterioare; e amenul medical la anga.are urmareste, prin metode de investigatie adecvate, care reprezinta factori favorizanti pentru survenirea accidentelor de munca si+sau mbolnavirilor profesionale, ale celor care pot fi ntretinute sau agravate de conditiile de munca sau care necesita un tratament de specialitate sau dispensarizarea persoanelor respective. Pe de alta parte, e amenul la anga.are reprezinta termenul de referinta, pentru interpretarea rezultatelor e amenelor ulterioare, permit*nd sa se urmareasca evolutia tuturor elementelor care caracterizeaza starea de sanatate si forma sportiva a operatorilor . Din datele furnizate de e amenele medicale, ale sedintelor de antrenament si ale aplicatiilor practice pe munte sau n pesteri, ntr-o perioada de c*teva luni, rezulta un bilant complet al starii de sanatate, fiind definite e act aptitudinile sale fizice, mintale si psi'osenzoriale si cu identificarea tipului si gradului eventualelor afectiuni, sec'ele sau melopragii pe care ei le prezinta, ca si a raspunsului functional al acestora. $cest bilant se compara cu caracteristicile specializarii de operator si a calificarii respective ( vopsitor, sudor, montator, lacatus, geolog, etc.) si ale locului de munca n care urmeaza a fi repartizat, din punct de vedere al e igentelor fizice, mintale si psi'osenzoriale si din cel al riscurilor de accidentare si+sau mbolnavire profesionala a propriei personale, ca si a altor operatori cu care formeaza ec'ipa de lucru.

1n cazul depistari, cu ocazia e amenului de anga.are, a unor afectiuni care necesita tratament de specialitate, candidatul va fi ndrumat catre reteaua respectiva. E.amene!e medica!e eriodice 2a si n activitatea sportiva, operatorii alpinisti trebuie sa efectueze la intervale de sase luni, un e amen medical care are ca scop: - stabilirea unui bilant al situatiei si evolutiei starii de sanatate a operatorului n acel moment al stagiului lui de pregatire n domeniul alpinismului utilitar, prin compararea cu rezultatele e amenului la anga.are si ale e amenelor periodice anterioare; - stabilirea termenului de comparare pentru aprecierea oricarei modificari ulterioare a starii de sanatate; - evaluarea aptitudinii operatorului de a-si ndeplini sarcinile profesionale n conditiile actuale de munca, fara riscul suprasolicitarii, mbolnavirii profesionale, a compromiterii propriei sale securitati sau a ec'ipierilor; - depistarea efectelor unor conditii nocive de munca n stadiul care precede aparitia unei mbolnaviri profesionale clinice sau cel putin, depistarea stadiilor initiale ale acestora; - propuneri de masuri pentru remedierea deficientelor pe linie de securitate a muncii, care au produs mbolnaviri profesionale; - depistarea unor afectiuni neprofesionale care pot constitui contraindicatii pentru continuarea activitatii de alpinism utilitar, care pot fi influentate n mod negativ de conditiile de munca sau care necesita un tratament de specialitate . 1n cazul depistarii unei afectiuni profesionale ntr-un stadiu incipient sau a unei boli neprofesionale care constituie o contraindicatie pentru continuarea muncii respective, cazul este analizat n mod amanuntit, av*ndu-se n vedere dimensiunea riscului, severitatea si evolutivitatea bolii respective, v*rsta operatorului si calificarea lui profesionala. 1n functie de acesti factori, se decide asupra posibilitatii continuarii specialitatii de alpinist utilitar n anumite locuri de munca, care poate sa nu afecteze profesiunea de baza, oportunitatea unui tratament medical, ca si asupra ritmului e amenelor de dispensarizare . 0 amenele periodice se efectueaza cu o te'nica constanta si identica celui de la anga.are, adaug*ndu-se investigatiile de specialitate si de laborator necesare pentru diagnosticarea unei afectiuni profesionale sau a unei boli obisnuite pe care o prezinta operatorul e aminat. )ezultatele se e prima astfel nc*t sa permita o comparare obiectiva si precisa cu datele din e aminarile anterioare. 0 aminarea si avizarea medicala si psi'ologica cu mentiunea N $pt pentru lucru la naltime N sunt obligatorii pentru toate activitatile de alpinism utilitar mentionate n prezenta lucrare si trebuie realizata de un specialist n medicina muncii.