kLLA1IA MLDIC-ACILN1

uubla naLura/duallLaLe a medlculul: umanlsm s| compeLanLa

(profeslonallsm): mal mulLa sulnLa: mal mulLa morallLaLe"
uubla fundamenLare: morala sl legala (nl le asumam:
lmperauve prln daLorle) sl/sau ne sunL lmpuse (lmperauve
prln lmpunere)

aclenL
SuferlnLa
z./pslh.
urepLurl,
respecL
Medlc
umanlsm,
compeLenLa
urepLurl,
respecL
S
l
s
L
e
m

m
e
d
l
c
a
l

Cand resimtim o obligatie morala fata de o
persoana?

Cand :
1 Se aa |n sufer|nta (sl ne obllgam sa manlfesLam empaue sl
benevolenLa lar daca vom puLea chlar benecenLa. ue ce?)
2 Am gres|t fata de aceasta persoana (sl ne obllgam sa
reparam. ue ce?)
3 Am facuL o prom|s|une (sl ne obllgam sa o respecLam. ue
ce?)
Cb||gana mora|a Va|or| mora|e Va|or| corecnve Ape|are
Sufer|nta Lmpane,
compas|uneben
evo|entabenehc
enta
kegret, compas|une,
|ncura[are,
respect

"Ne pare rau" (regret, condo|eante)
"Cred ca va doare, snu ca e nep|acut
(compas|une)".
"I|n cura[os! Snu ca doare, va trece
(|ncura[are)
"Suntem a|atur|! de dvs". (!"#$"%&)

Gresea|a propr|e

keparane,
a nu face rau,
" #"$% &'(%
kecunoastere,
a spune adevaru|,
Iertare,
)%*")"+'%
"1rebu|e sa va spun ca.] ex|sta ceva ce
trebu|e sa snn." (recunoastere)
"Lste pr|ma data cand m| se
|ntamp|a.] nu m| s-a ma| |ntamp|at ]
este pr|ma data cand |ncerc" (a spune
adevaru|)
"Ma scuzan]ma |ertan." (|ertare)
"Nu va sper|an]|mpac|entan vo| chema
pe a|tc|neva |med|at.] ex|sta
pos|b|||tatea de a corecta s| vom face."
!"$'(')")
rom|s|une

I|de||tate,
respect
Secur|zarea |ncreder|| "Aven |ncredere.vom corecta",
"kamanem cat va h necesar.", "Vom
face ce este ma| b|ne pentru dvs.",
"Nu ven ramane cu n|m|c. (*(+,-#-./"
de |ngr|[|re]tratament s| de
neabandon)
8elaua medlc-paclenL se regasesLe ln cenLrul eucll
medlcale (sLudlul comporLamenLulul moral ln
pracuca medlcala)
Sfere relauonale: medlc-paclenL, medlc-medlc,
medlc-socleLaLe
Condluo-
nallLau
Condluo-
nallLau

ac|ent:
1. lncredere,
2. nevole de aslsLenLa,
3. AdresablllLaLe
4. CompllanLa
3. urepLurl
Med|c:
1. Lmpaue,
2. 8enevolenLa,
3. 8enecenLa,
4. non-malecenLa,
3. uaLorle,
6. lldellLaLe,
7. 8especL,
8. !usuue
VALCkI MCkALL IMLICA1L IN kLLA1IA MLDIC-ACILN1
1. ASPECTE MORALE.
IMPERATIVE MORALE ALE RELATIEI
MEDIC-PACIENT

kespectu| fata de h|nta umana: a lnforma sl a
spune adevarul
Dator|a ln exercluul profeslunll
I|de||tatea (ca raspuns la lncrederea
manlfesLaLa de paclenL)
1.Respectul fata de pacient
(respectul fata de fiinta umana)

8especLul faLa de lnLa umana presupune:
o 8especLul drepLurllor
o urepLurl fundamenLale (vlaLa sl llberLaLe)
o urepLurl consuLuuonale: drepLul la lnformare, drepLul la lnumlLaLe, drepLul la
lngrl[lre medlcala, eLc.
o 8especLarea unlclLaul lnLel umane, a umanlLaul sale

8especLul faLa de paclenL
o aclenLul esLe o lnLa umana !" "$%&!$ de lngrl[lre medlcala, !" '()$*!"+,.
o Are LoaLe drepLurlle unel lnLe umane dar are sl urgenLa/prlorluzarea exercluulul
obllgaullor de corelauvlLaLe ale celorlalu faLa de slne ln sensul proLe[arll vleul sl a
lnlaLurarll sLarll de perlcol
o aclenLul esLe o persoana vulnerablla (orlce paclenL esLe o persoana vulnerablla
dln perspecuva suferlnLel sl a sLarll de boala). Crlce persoana esLe vulnerablla la un
momenL daL sl poaLe redevenl (varsLa, economlc, boala zlca, boala pslhlca,
gravldlLaLe, eLc.)
o aclenLul exprlma chlar daca nu exprlma (vorbesLe chlar daca nu vorbesLe) nevola
de lngrl[lre/aslsLenLa dln lnLerlorul exercluulul drepLurllor sale sl a obllgaullor de
corelauvlLaLe ale celorlalu faLa de exercluul acesLor drepLurl dar sl dln nevola
morala de reparaue faLa de suferlnLa sa
A informa si a spune adevarul
Incredere
I|de||tate,
kespect,
Dator|e
Informarea nu este acelasi lucru cu a spune adevarul. A informa este mai mult
decat a nu informa dar este mai putin decat a spune adevarul.
A informa este mai putin decat a spune adevarul.
Informatia poate fi in raport cu importanta sa relevanta/nerelevanta; intreaga
informatie (cat se cunoaste)/informatie partiala (retinerea unei parti a informatiei
relevanta/nerelevanta)
A informa este o obligatie morala (empatie, fidelitate, a nu face rau, etc.) dar si
un drept decurgand din dreptul la libertate (nimeni nu poate fi cu adevarat liber
cat timp este neinformat lipsit astfel de capacitatea a lua decizii proprii in cel mai
bun interes al sau vezi autonomia-) precum si din respectul fata de fiinta umana
(pacient) si dini aactiunea acestor drepturi decurg obligatii legale
Transmiterea informatiei obiectiv, corect, cuprinzator, relevant, se bazeaza pe
respect, fidelitate, incredere dar legal si pe dreptul la informatie si dreptul la
adevar.
Pacientul poate fi informat si totusi sa nu cunoasca adevarul.
Informarea este legal un drept dar nu si o obligatie a pacientului
A nu spune adevarul vs. a ascunde adevarul
A spune adevarul este o obligatie morala accentuata fata de a informa:
nevoia morala pentru a spune adevarul decurge din nevoia de a spune
adevarul ca valoare morala a binelui si a evita minciuna ca valoare morala a
evitarii raului.
A spune adevarul este si o obligatie legala in scopul apararii si protejarii legii,
dupa cum este si morala spre a mijloci cunoasterea adevarului (moral si legal
indreptatita).
Ce este adevarul? Pot exista mai multe definitii. O definire se refera la
cunoasterea cauzelor care stau la baza realitatii.
Datoria de a comunica adevarul (ex. eroarea medicala atunci cand este
produsa si produce consecinte) este o obligatie morala si legala.
Privilegiul terapeutic: privilegiul de a trata fara deplina incunostiintare a
pacientului privind adevarul cu privire la starea sa de sanatate pe care
medicul si-l asuma in fata unei persoane autonome inspre binele acesteia
sau (Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire , Decl
Geneva, 1948).
Privilegiul terapeutic este moral beneficenta inainte de autonomie si legal
protejarea dreptului la viata vs. Dreptul la informare si a cunoasterii
adevarului.
r|v||eg|u| terapeunc
CrlLerllle care Lrebule luaLe ln
conslderare aLuncl cand se apeleaza/nu
se apeleaza la prlvlleglul Lerapeuuc:
-,+(*, .,+&/&0!$! (cancer) sl
.*&0"&'12(/ (lnfausL)
3$*1+(4!"$, asupra dlagnosuculul sl
.*&0"&'12(/(! lnfausL
5+,*$, .'!6!2, (depreslva) cu +$"4!"+$
,(+&/!12$ (care ll conduc pe medlc sa
la ln conslderare poslblllLaLea
slnuclderll orl abandonulul vleul la
aarea adevarulul)
7$*'&",/!+,+$, .,2!$"+(/(! (paclenL
depreslv vs. paclenL lupLaLor)
Medlcul nu poaLe apela la prlvlleglul
Lerapeuuc aLuncl cand:
7,2!$"+(/ $'+$ ,(+&"&8 sl asLeapLa/
doresLe sa cunoasca adevarul asupra
sLarll sale de sanaLaLe, pe cunoasLerea
adevarulul lnLemlndu-se compllanLa la
LraLamenL sl planul Lerapeuuc
7,2!$"+(/ "$2$'!+, & ,/+, !"+$*%$"1$
8$4!2,/,926!*(*0!2,/, '(:'$2%$"+,
.$"+*( ,/ 2,*(! 2&"'!8+,8,"+ ,*$ "$%&!$
4$ 2(",&'+$*$, ,4$%,*(/(!;
ALenue: obunerea conslmLamanLulul
lnformaL de la famllle penLru un paclenL
ma[or sl auLonom esLe nelegala
7,2!$"+(/ ,*$ & :&,/, 2&"+,0!&,', care
lmpune declarare obllgaLorle (ex. SluA,
Luberculoza, eLc.)
7,2!$"+(/ "( ,*$ +$"4!"+$ ,(+&/!12$
2.Exercitiul datoriei
Datoria este o obligatie morala. Poate fi
asumata sau neasumata dar presupusa.
Datoria implica loialitate si onoare
(integritate): in orice situatie de conflict
interesul pacientului primeaza si auto-
interesul medicului este secundar
Sanatatea pacientului meu este principala
mea indatorire, Declaratia de la Geneva
1948
rofeslonallsm CompeLenLa
Lxprlmare arusuca a parabolel bunulul samarlLean
vlLrallu dln 8lserlca Sf. LuLrope, ClermonL-lerrand)
[hups://en.wlklpedla.org/wlkl/arable_of_Lhe_Cood_SamarlLan]
3. Loialitate, fidelitate
CferLa morala a paclenLulul: |ncrederea
uupa cum relaua medlc-paclenL cenLreaza euca medlcala, LoL asuel lncrederea esLe
fundamenLul oferLel paclenLulul ln relaua medlc-paclenL
ConLraoferLa morala a medlculul: benevolenLa, benecenLa, non-malecenLa,
[usuua ln acLul medlcal dub|a |o|a||tate
respecL, lolallLaLe con|ctu| de |nterese

prote[area unu| tert

lncrederea > condenLe > lnformaul > > > dellLaLe, condenuallLaLe > lncredere

Securlzarea relauel medlc-paclenL
1+-'2-&'&"' (uLx, care lsl lndepllnesLe cu clnsLe obllgaulle, devoLaL, slncer, del)
decurge dln +/+('3-2-&'&" (uLx, demn de clnsLe, respecLaL, onoraL, lnLegrlLaLe) (a
profeslunll sl lndlvlduala) lar 45"2-&'&"' (uLx, sLaLornlc, devoLaL, credlnclos) dln
respecL sl lolallLaLe dar sl ca o nevola de securlzare a relauel medlc-paclenL
(condenuallLaLe)
Virtuti ale medicului
CnorablllLaLe Lmpaue, umanlsm
(profeslonala, lndlvlduala)

LolallLaLe uaLorle CompeLenLa

lldellLaLe
CondenuallLaLe
Fidelitatea
lldellLaLe (uLx: sLaLornlcle, devoLamenL, credlnLa)
uecurge dln daLorle: se manlfesLa o Lrlpla sursa de
daLorle:
daLorle ca obllgaue morala auLoasumaLa,
daLorle ca dlllgenLa (deonLologlca),
daLorle ca raspuns lndlvldual la oferLa de lncredere
araLaLa
lldellLaLea securlzeaza relaua medlc-paclenL (<='+$
.,2!$"+(/ 8$(>?@ <='+$ 8$4!2(/ 8$(>?@ <A, '.(" 2(8
', ),2$1 2, ', B$ :!"$>?@ <C, '(",1 2,"4 ,%$1
"$%&!$>?)
lldellLaLea vs. conlcLul de lnLerese
Dubla loialitate
Dubla loialitate:
Parinti vs. copil, gravida (mama vs. fat)
Terti (pacient vs. institutie, guvern, alti cetateni)

Solutia: Protejarea celor vulnerabili, nondiscriminarea sunt
imperative ale practicii medicale si constituie principiul
fundamental al solutiei dilemei dublei loialitati
8lnele mamel 8lnele copllulul
8lnele paclenLulul 8lnele soclal al
unul LerL
Con|ct de |nterese, |ncompanb|||tatea
Conflictul de interese implica un conflict ntre datoria publica si atributiile oficiale
(a medicului in cazul de fata) de o parte si interesele personale care ar putea
influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei publice si atributiilor oficiale de
cealalta parte (art. 70 din Legea 161/2003 ).
Conflictul se manifesta atunci cand are loc intersectarea intereselor personale ori
ale unor terti apropriati, membrii ai familiei (pana la gradul III) cu interesele celor in
raport cu care se exercita indatoririle oficiale, publice.
Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in alegeri, ingrijirea
medicala, luarea unei decizii, cercetare, cariera profesionala, publicarea stiintifica,
etc.
Starea de incompatibilitate se refera la situatia in care persoana se afla in
potentialitatea conflictului de interese fiind in exercitiul
unor functii care predispun la conflict de interese si in care
exercitiu devine incompatibil pentru ca nu poate sa isi
exercite functia si raspunderea impartial.
- Obligatia recunoasterii conflictului si comunicarii starii,
retragerea din calitatea conflictuala si abtinerea de la
exercitarea datoriei publice ori oficiale.

D!"$/$
7$*'&",/
E!4$/!+,+$,

D!"$/$
7,2!$"+(/
E!4$/!+,+$,

MEDIC
Interese
personale
(firesti)
Interese ale celor asupra
carora se revarsa datoria
publica
Datorie fata
de sine,
familie (grd. III),
terti apropiati
Datorie
publica
Solutia la conflictul de interese: Protejarea intereselor
pacientului (obligatie morala) si a celor asupra carora se
revarsa datoria publica (obligatie legala) inaintea intereselor
proprii.
Obligatia morala a fidelitatii genereaza obligatia morala a confidentialitatii
(secretul profesional)

Confidentialitatea ca obligatie de fidelitate se afla in opozitie morala cu
respectul persoanei (unui tert), beneficenta, non-maleficenta (fata de un tert).

Confidentialitatea este insa si un drept decurgand din dreptul la intimitate.

Confidentialitatea se afla in opozitie legala cu dreptul la viata al unei alte
persoane (ex. declararea obligatorie a bolilor) cat si cu dreptul la informatia
publica (ca drept comunitar).


urepLul la llberLaLe
urepLul la proprleLaLe
urepLul la auLodeLermlnare
urepLul la sanaLaLe
urepLul la vlaLa
8lnele soclal lldellLaLe
Secretul profesional (confidentialitatea medicala)
Dreptu| |a ||bertate
Dreptu| |a propr|etate
Dreptu| |a autodeterm|nare
Dreptu| |a sanatate
Dreptu| |a v|ata
D!"$/$ !"4!%!4(,/
F,/ ("(! +$*+G
D!"$/$ 2&8("!+,*
E!4$/!+,+$
Dreptul la informatie publica vs.
dreptul la intimitate
Beneficenta vs. fidelitate
* Va|or| |ega|e |n bo|d
* Va|or| mora|e |n |ta||c
A trata]a nu trata
A LraLa vs. a nu LraLa reprezlnLa a calcula rlscurl/benecll,
non-malecenLa/benecenLa
romovarea valorllor medlculul ln apararea lndependenLel
profeslonale sl a benecenLel acLulul medlcal (a blnelul),
abordare kanuana
romovarea valorllor paclenLulul (dorlnLelor lul, eLc.) ln
aprarea drepLulul de auLodeLermlnare, auLonomlel sl
llberLaul, abordare uullLarlana
Autonom|a s| de||berarea mora|a
Dreptul la autodeterminare decurge din dreptul la libertate si dreptul la
viata (drepturi fundamentale).
In baza dreptului la autodeterminare, fiecare om aflat in deplinatatea
facultatilor sale psihice poate lua decizii prin care sa isi administreze
singur viata si interesele (autoguvernare) manifestand dreptul de a decide
asupra propriei sale persoane.
Medicul trebuie sa se asigure ca persoana (pacientul) este:

1. in masura sa se autodetermine,
2. doreste sa se autodetermine
3. lasata sa se autodetermine (datorie negativa)
4. ajutata sa se autodetermine (datorie pozitiva: datoria de
informare)
Medicul este obligat sa asiste exercitiul liber al autonomiei pacientului su

Pentru a se putea autodetermina pacientul trebuie sa fie autonom
Autonomia este principiu, stare a psihismului la baza exercitiului drepturilor
civile, baza a unui drept (autodeterminare)
Pentru a fi autonoma o persoana trebuie sa intruneasca 3 conditionalitati
interne apte de exercitiul drepturilor sale (intelegere, voluntariat si decizie)
si 2 conditionalitati externe care sa i le protejeze (libertatea, informarea):
Conditionalitati interne: intrunirea a 3 capacitati (parti ale capacitatii
psihice):
Capacitatea de intelegere: a intelege situatia in care se afla
Capacitatea de a se manifesta voluntar (voluntariat): a se manifesta
voluntar in sensul autoguvernarii (doreste sa se autodetermine;
autos =propriu; nomos= lege)
Capacitate decizionala:
Intelege optiunile/alegerile pe care le are a face
Alege intre optiuni prin rationament adica in interesul sau in raport
cu situatia in care se gaseste
Comunica optiunea aleasa/decizia
Definitii care stau la baza autonomiei
Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(legea 487/2002 republicata in 2012)
Art. 5
h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la
un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice;
k) prin discernamant se intelege componenta capacitatii psihice, care se refera
la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a
aprecia continutul si consecintele acestei fapte;

Capacitatea civila de exercitiu (competenta psihica) a persoanei fizice este acea
aptitudine a persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar si
de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice.
Capacitatea civila de exercitiu poate lipsi, poate fi restransa sau poate fi deplina.

Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt:
-minorii sub 14 ani
-persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii). Lipsirea acestor
persoane de capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste incheierea
actelor juridice.
Capacitatea psihica este umbrela sub care se regaseste
autonomia. Orice persoana se prezuma autonoma, dupa cum
se prezuma cu capacitate psihica.
Autonomia sta la baza capacitatii de exercitiu civila ceea ce in
terminologia psihiatrica judiciara americana este sinonima cu
competenta psihica (competenta legala) a persoanei.
O persoana lipsita de capacitate de intelegere si/sau de
voluntariat si/sau de capacitate de decizie NU este autonoma.
O persoana care NU este autonoma NU are competenta
legala (capacitate de exercitiu civila).
Nefiind autonoma ea nu isi poate exercita drepturile civile
(capacitate de exercitiu civila/competenta legala/competenta
psihica).
O persoana poate sa nu fie autonoma dar sa aiba
capacitate psihica. Adica poate avea capacitate psihica dar
sa nu aiba competenta legala (ex. nu manifesta voluntariat:
reprezentant legal).
Capac|tate ps|h|ca
aLrlbuLul sLarll pslhlce de a compaublla,
la un momenL daL, cu exerclLarea drepLurllor clvlle
sau a unor acuvlLau speclce
AuLonomle urepLurl clvlle
CompeLenLa legala (pslhlca)
de a exerclLa drepLurlle clvlle
ulscernamanL slhlsm
a

a
p
r
e
c
l
a

c
o
n
u
n
u
L
u
l

s
l

c
o
n
s
e
c
l
n
L
e
l
e


u
n
e
l

f
a
p
L
e

C fapLa anume
Modele relauonale medlc-paclenL
H; C&4$/ .,+$*",/!'+I bazat pe atitudinea paternalista a medicului (de
inspira!ie european"): medicul cu autoritate, ca responsabil, cu beneficenta
si datorie (medicul este in decizie, la distanta de pacient)
J; C&4$/ !")&*8,1%I bazat pe autonomia pacientului informat (de inspira!ie
american"): medicul ca si consultant (medicul nu este in decizie, la distanta
de pacient, accepta alegerea pacientului inclusiv neefectuarea actului
medical; pacientul in decizie)
K; C&4$/ !"+$*.*$+,1%I bazat pe autonomia pacientului lamurit asupra nevoilor
sale: medicul ca si interpret al nevoilor si dorintelor pacientului (medicul se
coboara la nivelul valorilor pacientului; pacientul in decizie luminat de
interpretarea medicului)
L; C&4$/ 4$/!:$*,1%I bazat pe autonomia pacientului lamurit asupra bolii si
optiunilor terapeutice: pacientul beneficiaza ca urmare a unei relatii
dezvoltate cu medicul sau de o auto-dezvoltare a cunoasterii medicale in
masura sa poata face propriile alegeri luminat (medicul ridica pacientul la
cunoasterea sa; pacientul in decizie luminat de auto-cunoastere)
Model
paternalist:
Bazat pe
atitudinea
paternalista a
medicului
(de inspira!ie
european")
Model informativ:
bazat pe
autonomia
pacientului in
relatie cu medicul
(de inspira!ie
american")

Model
interpretativ
bazat pe
autonomia
pacientului in
relatie cu medicul

Modelul
deliberativ: bazat
pe dezvoltarea
unei rela!ii
Principiul
etic care
prevaleaz"
n modelul
de rela!ie
Beneficien!a
prevaleaz" asupra
autonomiei.
Autonomia exist"
dar e minimizata
(n extrem nu
exist")
Autonomia
prevaleaz" asupra
beneficen!ei (n
extrem beneficen!a
nu exist").
Denumit #i model
#tiin!ific, tehnic/
tehnicist
Autonomia
prevaleaz" asupra
beneficen!ei.
Amndou" exist",
autonomia este
atenuata fa!" de
modelul
informativ dar
decisiv"
Beneficen!a se
mplete#te cu
autonomia
Model paternalist:
Bazat pe atitudinea
paternalista a
medicului
(de inspira!ie
european")

Model informativ:
bazat pe autonomia
pacientului in relatie
cu medicul (de
inspira!ie
american")

Model interpretativ
bazat pe autonomia
pacientului in relatie
cu medicul

Modelul deliberativ:
bazat pe
dezvoltarea unei
rela!ii
Cine decide
n modelul de
rela!ie
Medicul. Medicul
este n control.
Medicul !i asum"
rolul de reprezentant
al pacientului.
Pacientul. Pacientul
este n control.
Medicul este un
consultant medical: el
prezint" op!iunile de
ngrijire (ca pe c"r!ile
de joc) iar apoi
pacientul este cel ce
decide. Medicul poate
face recomand"ri la
cerere.
Pacientul.
Pacientul este n
control dar poate fi
controlat.
Medicul este un
interpret medical.
Medicul interpreteaz"
valorile pacientului #i
l asista/ajuta s" #i le
reg"seasc" pentru a
lua o decizie luminat"
astfel nct ngrijirile
medicale s" se
potriveasc" acestora
valori.
Pacientul.
Medicul este un
prieten (limitat).
Pacientul este n
control dar poate fi
controlat.
Model axat pe
dezvoltarea unei
rela!ii (prietenie
limitat").
Alian!a terapeutic"
Model paternalist:
Bazat pe atitudinea
paternalista a medicului
(de inspira!ie european")
Model informativ: bazat
pe autonomia pacientului
in relatie cu medicul (de
inspira!ie american")

Model interpretativ
bazat pe autonomia
pacientului in relatie cu
medicul

Modelul deliberativ: bazat
pe dezvoltarea unei
rela!ii
Construc!ia
modelului de
rela!ie
i. Medicul este
depozitarul cunoa#terii
si firesc el trebuie sa
pastreze decizia.
ii. Se prezuma ca
pacientul doreste nu
sa stie si sa aleaga ci
sa se vindece.
iii. Medicul dore#te #i
urm"re#te binele
pacientului
consim!"mnt formal
iv. Valorile medicului sunt
transpuse asupra
pacientului
i. Medicul este
depozitarul cunoa#terii
dar firesc decizia este
a pacientului.
ii. Pacientul este
informat, i se fac (sau
nu) recomand"ri s" i
se cer deciziile
necesare;
iii. Medicul ca si
consultant si asistent
in luarea deciziilor
iv. Opinia profesional" a
medicului
(recomandarea),
obligatorie.
v. Medicul ia numai
decizii profesionale
dar care nu devin
decizii personale ale
pacientului decat
numai prin vointa lui.
Medicul nu dep"#e#te
rolul de consultant
vi. Pacientul !i
administreaz" singur
propriile valori
i. Prin intuitivism
medicul anticipeaz"
dorin!ele pacientului.
ii. Pot fi situa!ii n care
medicul n!elege c"
a#tept"rile pacientului
sunt nerealiste sau mai
mari dect poate
ob!ine: atunci
informeaz" dar nu
pentru a avea alte
decizii ci pentru c"
resimte ap"sarea
moral" a mp"r!irii
rezultatului care nu e
ntrutotul favorabil.
iii. Medicul este un
consilier si un
interpret care l ajut"
pe pacient s" se
reg"seasc" n fa!a
deciziei pe care o va
lua ns" singur.
iv. Conceptul de
autonomie se bazeaz"
pe n#elegerea
informa#iei
i. Medicul i prezint"
pacientului op!iunile
terapeutice att
#tiin!ific ct #i din
perspectiva valorilor
sale profesionale.
Scopul este de a-l
aduce pe pacient prin
auto-dezvoltare
moral" la nivelul
acestei n!elegeri #i
astfel s" poat" s" #i
formuleze o decizie
proprie care ns" vine
s" se alinieze cu cea a
medicului.
ii. Medicul este prietenul
pe care l ai pentru un
timp scurt #i cu un
scop anume.
iii. Decizia decurge
dintr-o negociere
spre a alege cea mai
potrivit" op#iune
terapeutic".
Limitele
modelului de
rela!ie
i. Rela!ie
dezechilibrat":
medicul este n
controlul actului
medical:
ii. Deciziile pot s" nu fie
pe placul pacientului.
iii. Persoana medicului
devine importan#"
prin alegerile/
deciziile sale !i
competen#a sa. Se
afla c" medicul poate
fi providen#ial sau,
din contr", s" devin"
sursa nefericirii prin
e#ecul medical (totul
sau nimic)
iv. Medicul poate ajunge
s" cunoasc" boala dar
s" nu #i aminteasc"
numele pacientului
v. Asumare integral" a
responsabilit"#ilor de
catre medic
i. Rela!ie
dezechilibrata:
pacientul este n
controlul actului
medical.
Este el apt s"
aleag"?
I!i dore!te s" aleag"?
Poate el sa aleaga
ntre optiuni,
beneficii si riscuri?
i. Medicul ia decizii
profesionale dar care
nu devin decizii
personale ale
pacientului
ii. Cine r"spunde pentru
destinul pacientului?
iii. Cine r"spunde pentru
actul medical?
iv. Unde este umanismul
actului medical?
v. Care mai este
n#elesul actului
medical?
i. Rela!ie u#or
dezechilibrat":
pacientul este n
control dar deciziile
sale sunt conturate de
interpretarea nevoilor
sale de c"tre medic:
un medic lipsit de
intui#ie spre a
n#elege bine
dorin#ele pacientului
ori un medic care
influen#eaz" pot
schimba deciziile
pacientului care astfel
se dovede#te in mod
real lipsit su privat de
o real" autonomie
ii. Pacientul poate primi
mai mult" sau mai
pu!in" ngrijire
medical" dect #i-ar
dori.
iii. Persoana medicului
devine important"
prin interpret"rile
sale
iv. Comunicarea dificil"
sau incomplet" poate
pava esecul.
i. Relatie aparent
congruenta si
echilibrata
ii. Implicare afectiv" din
partea medicului
iii. Timp mult consumat
iv. E#ecul actului
medical si al rela!iei
devine e#ec personal
v. Mare nevoie de
obiectivitate
profesional":
subiectivismul poate
distruge rezultatul
vi. Rela!ie continu" ce
nu poate fi ntrerupt"
f"r" daune
vii. Pacientul unui singur
medic
Avantajele
modelului de
rela!ie
i. Model umanist.
ii. Medicul are libertate
profesional" de a-#i
alege calea
iii. Medicul este lipsit de
condi!ionalit"!i din
partea pacientului
iv. Medicul se afla n
lupta doar cu boala
v. Implicare personal"
psihologica a
medicului e redus"
dupa cum cea
juridica este crescuta
vi. Timp minim
consumat cu
deliberarea sau
convingerea
pacientului
vii. ncrederea n medic
(rel. fiduciar" ) este
la cote ridicate
viii. Medicul poate da
m"sur" valorii sale
profesionale
i. Model legalist.
ii. Pacientul este
autonom, n control
iii. Drepturile
pacientului sunt
prioritare, legalismul
este prioritar
iv. Pacientul se implic"
n ngrijirea sa #i ia
decizii
v. Medicul nu este
implicat personal nici
psihologic nici
juridic
vi. Medicul r"mne un
simplu consultant
medical
vii. ncrederea
pacientului (rel.
fiduciara) este la cote
reduse
viii. Natura rela!iei nu se
bazeaz" pe umanism,
ci pe competen!"
i. Model mixt.
umanist-legalist
ii. Pacientul este
autonom, n controlul
sau #i l are al"turi pe
medic care l ajuta s"
se reg"seasc"
iii. ncrederea (rela!ie
fiduciar") n medic
este la cote ridicate
iv. Deliberarea se face
atat asupra valorilor
ce !in de starea de
s"n"tate cat #i asupra
valorilor pacientului
v. Natura rela!iei ia in
considerare
umanismul dar se
bazeaza pe
competenta
vi. Pot mp"r!i ntr-o
m"sur" mai mare
vina unui e#ec
i. Model mixt.
umanist-legalist
ii. Medicul #i pacientul
au o rela!ie empatic"
iii. Cei doi conlucreaz"
iv. Pacientul #tie c"
lucreaz" pentru sine
#i este mndru de
atitudinea sa de
lupt"tor
v. ncredere n medic
(rel. fiduciara este la
cote nalte (cele mai
nalte) dublat" de
ncredere n reu#it"
vi. R"spunderea
medicului, chiar
dac" exist", este
diluata n decizia
comun"
vii. Deliberarea se face
numai asupra
valorilor ce !in de
starea de s"n"tate #i
nu se extinde asupra
celorlalte valori ale
pacientului (aspect
interpretativ)
viii. Decizia apar!ine
pacientului
Riscurile
modelului
i. Risc de eroare
medical" izvort"
din lips" de
competent",
neglijent", u#urin!",
temeritate, toate
!innd de medic care
#i asum"
responsabilitatea
actului medical
ii. Risc de malpraxis in
caz de esec
iii. ncredere n#elat"
iv. Rela!ie
depersonalizant" (n
extrem)
i. Risc de anomie a
rela!iei
medic-pacient
ii. Risc de lipsa de
umanism,
indiferenta
profesional"
iii. Pierderea valorilor
profesionale #i a
direc!iei actului
medical
iv. Medic f"r" decizie:
cel lipsit de
autonomie este
medicul, act medical
la decizia/comanda
pacientului
v. Absen!a ncrederii
sau ncredere
limitat", vigilent"
vi. Risc de malpraxis:
medicul preia
r"spunderea
laboratorului sau
preia r"spunderea
actului medical cerut
i. Risc de eroare prin
lipsa intui!iei
valorilor personale
ale pacientului
ii. Subordonarea
valorilor proprii
valorilor pacientului
gre#it n!elese
conduce la eroare
profesional" (de
norm")
iii. Risc de influen!are
iv. Risc de malpraxis
i. De deteriorare a
rela!iei prin
aprofundare #i
intimidate dincolo
de profesionalism.
ii. Risc de eroare
medical" izvort"
din lips" de
competent",
neglijent", u#urin!",
temeritate, toate
!innd de medic
care #i asum"
responsabilitatea
actului medical
iii. ncredere n#elat"
Dreptur||e cetateanu|u| (omu|u|) |n re|ane cu pracnca med|ca|a:
1. urepLul la vlaLa
2. urepLul la llberLaLe,
3. urepLul la un proces echlLabll sl acces llber la [usuue
4. urepLul la reproducere
3. urepLul la lngrl[lre medlcala

Dreptur| a|e pac|entu|u| ((Legea nr. 46]2003, |egea dreptur||or pac|entu|u|,
|egea 9S]2006)
1. urepLul paclenLulul la lnformaua medlcala
2. urepLul ala a conslmu prlvlnd lnLervenua medlcala
3. urepLul la condenuallLaLea lnformaullor sl vlaLa prlvaLa a paclenLulul/
lnumlLaLe/secreL profeslonal
4. urepLurlle paclenLulul ln domenlul reproducerll/drepLul la llberLaLe
3. urepLurlle paclenLulul la LraLamenL sl lngrl[lrl medlcale/drepLul la
sanaLaLe
2. ASLC1L LLGALL. DkL1UkI
Documente |ega|e care atesta dreptur||e cetateanu|u|
s| a|e pac|entu|u|
CarLa drepLurllor omulul (uecl. unlv. a dr. Cmulul)
Adunarea Cenerala a Crganlzauel nauunllor unlLe la 10 de sepLembrle
1948)
Convenua Luropeana asupra urepLurllor Cmulul (1933)
CarLa urepLurllor lundamenLale ale uL (nlsa, 7 decembrle 2000).
uemnlLaLea, LlberLlle, LgallLaLea, SolldarlLaLea, CeLenla ;l !usula.
ConsuLuua 8omanlel 2003 (MC nr. 767/2003): drepLul la vlaLa sl
lnLegrlLaLe zlca sl pslhlca, llberLaLea lndlvdluala, vlaLa lnuma famlllala sl
prlvaLa, llberLaLea consulnLel, llberLaLea de exprlmare, drepLul la
lnformare, drepLul la ocrourea sanaLaul, alLe drepLurl (drepLul la un medlu
sanaLos,
1eorla drepLurllor a fosL fundamenLaLa de !. Locke (1632-1704).
Camenll au drepLurl dln nasLere (fundamenLale) orl dobandlLe.
urepL fundamenLal
drepL ",+(*,/ (preexlsLenL, manlfesL inc de la nasLere)
$0,/ (penLru Lou oamenll)
!",/!$",:!/ (nu esLe apL de a se modlca pe duraLa vleul omulul)
("!%$*',/ (exlsLa orlunde sl se manlfesLa la fel).
1eorla drepLurllor aparune eucll normauve.
uaLorla decurge dln consuLulrea drepLurllor: omul esLe daLor sa respecLe
drepLurlle celullalL sl asuel isl respecL proprllle sale drepLurl.
lnLandlrea drepLurllor ecarula esLe daLa de lncalcarea drepLurllor alLora.
1h. !eerson, a lnLemelaL consuLuua SuA pe
).
uln acesLe Lrel drepLurl fundamenLale ale consuLuuel amerlcane se poL
deduce sl alLe drepLurl precum drepLul la proprleLaLe, llbera deplasare,
llbera exprlmare, lnumlLaLe, llberLaLe rellgloasa, eLc.
C persoana lndrepLauLa (aaLa in drepLul su) nu Lrebule sa
mulLumeasca penLru maLerlallzarea sau ln(area drepLurllor
sale, lnLrucaL acesLea decurg dln obllgaulle de drepL ale
celorlal(l.

Lx.: uac drepLul la vla( esLe un drepL fundamenLal aLuncl
devlne prln corelauvlLaLe o obllga(le penLru Lo(l in raporL cu
acel om sl asuel acel om nu are a mul(uml nlmnul penLru c
a rmas in vla(: dln conLra poaLe poaLe cere aslsLen(
[urldlc impoLrlva orlcul il prlme[dulesLe vla(a.
Dreptul la ingrijire medicala
'678&('# 5-/ 1"9"' :("$&.(-2+( *'%-"/&.2.- /(6 ;<=>??@A MC, artea I nr.70]03]02]2003)

"Art. 1. In sensu| prezente| |eg|:
a) pr|n pac|ent se |nte|ege persoana sanatoasa sau bo|nava care un||zeaza serv|c|||e de sanatate,
b) pr|n d|scr|m|nare se |nte|ege d|snncna care se face |ntre persoane aate |n s|tuan| s|m||are pe baza rase|, sexu|u|,
varste|, apartenente| etn|ce, or|g|n|| nanona|e sau soc|a|e, re||g|e|, opnun||or po||nce sau annpane| persona|e,
c) pr|n |ngr|[|r| de sanatate se |nte|ege serv|c|||e med|ca|e, serv|c|||e comun|tare s| serv|c|||e conexe actu|u| med|ca|,
d) pr|n |ntervenne med|ca|a se |nte|ege or|ce exam|nare, tratament sau a|t act med|ca| |n scop de d|agnosnc
prevennv, terapeunc or| de reab|||tare,
e) pr|n |ngr|[|r| term|na|e se |nte|ege |ngr|[|r||e acordate unu| pac|ent cu m|[|oace|e de tratament d|spon|b||e, atunc|
cand nu ma| este pos|b||a |mbunatanrea prognoze| fata|e a star|| de boa|a, precum s| |ngr|[|r||e acordate |n
aprop|erea decesu|u|.

Art. 2. ac|enn| '. 5("$&.2 2' -/9(-B-(- ,"5-%'2" 5" %"' ,'- -/'2&' %'2-&'&" 5" %'(" #+%-"&'&"' 5-#$./", |n conform|tate
cu resurse|e umane, hnanc|are s| mater|a|e.

Art. 3. ac|entu| are dreptu| de a h respectat ca persoana umana, fara n|c| o d|scr|m|nare.
Art. 3S (1) ac|entu| are dreptu| |a |ngr|[|r| med|ca|e connnue pana |a ame||orarea star|| sa|e de sanatate sau pana |a
v|ndecare. (2) Connnu|tatea |ngr|[|r||or se as|gura pr|n co|aborarea s| partener|atu| d|ntre d|fer|te|e un|tan med|ca|e
pub||ce s| nepub||ce, sp|ta||cesn s| ambu|ator||, de spec|a||tate sau de med|c|na genera|a, ofer|te de med|c|, cadre
med|| sau de a|t persona| ca||hcat. Dupa externare pac|enn| au dreptu| |a serv|c|||e comun|tare d|spon|b||e". (s.n.)
:;M$2/,*,1, N"!%$*',/, .*!%!"4 D!&$12, '! M*$.+(*!/$ O8(/(! N-=53O JPPQ
ArL. 14, al.2 1lnand conL ca bucurla de a aunge 2$/ 8,! !",/+ '+,"4,*4 4$
',",+,+$ esLe ("(/ 4!"+*$ 4*$.+(*!/$ )("4,8$"+,/$ ,/ B$2,*$! B"!+$ (8,"$ fara
deoseblre de rasa, rellgle, credlnLa rellgloasa, economlca sau condlue soclala,
progresul ln sulnLa sl Lehnologle Lrebule sa conunue. (s.n.)
2; 3,*+, M*$.+(*!/&* E("4,8$"+,/$ ,/$ N"!("!! =(*&.$"$R HL;HJ;JPPS
ArL. 33. SanaLaLea. llecare are drepLul de a avea ,22$' /, !"0*!T!*! .*$%$"1%$ 4$
',",+,+$ sl 4*$.+(/ 4$ , :$"$B2!, 4$ +*,+,8$"+ medlcal !" 2&"4!1! '+,:!/!+$ 4$
/$0!/$ '! .*,212!/$ ",1&",/$. (s.n.)
4; M$2/,*,1, N"!%$*',/, , M*$.+(*!/&* O8(/(! FO-NR HP;PU;HULVGI
llecare om are drepLul la un '+,"4,*4 4$ %!,+, 2&*$'.("W,+&* penLru sanaLaLea
sl blnele sau sl al famlllel sale, se lnclude mancarea, lmbracamlnLea, casa sl
lngrl[lrea medlcala. (s.n.)
$;3&"'1+(1, OC5
8ucurla de a aunge 2$/ 8,! !",/+ '+,"4,*4 4$ ',",+,+$ la care se poaLe asplra
esLe (" 4*$.+ )("4,8$"+,/ al ecarel lnLe umane..." (s.n.)
); 3&"'1+(1, X&8,"!$!
ArL. 34. urepLul la ocrourea sanaLaul, al. 1. M*$.+(/ /, &2*&1*$, ',",+,1! $'+$
0,*,"+,+". (s.n.)
Dreptul pacientului de a fi informat
1"9"' 5("$&.(-2+( $'%-"/&.2.- /(6 ;<=>??@, cap. 2, MC, artea I nr.70]03]02]2003)
Art. 4. ac|entu| are dreptu| de a h |nformat cu pr|v|re |a serv|c|||e med|ca|e d|spon|b||e, precum s| |a modu| de a
|e un||za.
Art. S (1) ac|entu| are dreptu| de a h |nformat asupra |denntan| s| statutu|u| profes|ona| a| furn|zor||or de
serv|c|| de sanatate. (2) ac|entu| |nternat are dreptu| de a h |nformat asupra regu|||or s| ob|ce|ur||or pe care
trebu|e sa |e respecte pe durata sp|ta||zar||.
Art. 6 ac|entu| are dreptu| de a h |nformat asupra star|| sa|e de sanatate, a |ntervenn||or med|ca|e propuse, a
r|scur||or potenna|e a|e hecare| procedur|, a a|ternanve|or ex|stente |a procedur||e propuse, |nc|us|v asupra
neefectuar|| tratamentu|u| s| nerespectar|| recomandar||or med|ca|e, precum s| cu pr|v|re |a date despre
d|agnosnc s| prognosnc.
Art. 7 ac|entu| are dreptu| de a dec|de daca ma| doreste sa he |nformat |n cazu| |n care |nforman||e prezentate
de catre med|c |-ar cauza sufer|nta.
Art. 8 Informan||e se aduc |a cunosnnta pac|entu|u| |ntr-un ||mba[ respectuos, c|ar, cu m|n|ma||zarea
term|no|og|e| de spec|a||tate, |n cazu| |n care pac|entu| nu cunoaste ||mba romana, |nforman||e | se aduc |a
cunosnnta |n ||mba materna or| |n ||mba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o a|ta forma de
comun|care.
Art. 9 ac|entu| are dreptu| de a cere |n mod expres sa nu he |nformat s| de a a|ege o a|ta persoana care sa he
|nformata |n |ocu| sau.
Art. 10 kude|e s| pr|eten|| pac|entu|u| pot h |nforman despre evo|una |nvesngan||or, d|agnosnc s| tratament, cu
acordu| pac|entu|u|.
Art. 11 ac|entu| are dreptu| de a cere s| de a obnne o a|ta op|n|e med|ca|a.
Art. 12 ac|entu| are dreptu| sa so||c|te s| sa pr|measca, |a externare, un rezumat scr|s a| |nvesngan||or,
d|agnosncu|u|, tratamentu|u| s| |ngr|[|r||or acordate pe per|oada sp|ta||zar||