P. 1
primii-pasi-in-lb-engleza

primii-pasi-in-lb-engleza

|Views: 2,494|Likes:
Published by olghy

More info:

Published by: olghy on Nov 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2013

pdf

text

original

Lucia Stoicescu

First Steps in English Language Primii paşi în limba engleză...

1

2

Articolul
Articolul este partea de vorbire care individualizează obiecte şi fenomene îndeplinind funcŃia de determinant. Este considerat „determinantul propriu-zis", pentru că el nu poale fi o parte de vorbire independentă, el contribuie doar la determinarea unică sau individuală a substantivului pe care îl însoŃeşte. Aproape fiecare substantiv dintr-o propoziŃie engleză este însoŃit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela din limba română. Articolul este redat prin: a) articolul hotărât the; b) articolul nehotărât a sau an; e) articolul zero sau neexprimat. Articolul are poziŃie fixă: înaintea substantivuJui.

Articolul hotărât (the)
- se pronunŃă [∆↔] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window... - se pronunŃă [∆ι] înaintea vocalelor sau semivocalelor: the eye, the artist, the honour... - pronunŃarea [∆ι]este, de asemenea, folosită pentru subliniere : „The” is an article. „The" este articol. Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la singular, cât şi la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat: The box is on the floor. Cutia se află pe jos. The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos. The student is learning English. Studentul învaŃă englezeşte. The boys were running fast. BăeŃii alergau repede. The apare după prepoziŃii: in the library (în bibliotecă) on the table (pe rnasă) to the museum (la/spre muzeu) În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu: • substantive nume proprii de ape, munŃi,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule, golfuri, canale: the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa), the Carpathians (CarpaŃii), the Alps (Alpii), the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
3

the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic), the English Channel (Canalul Mânecii). • substantive compuse: nume de Ńări: the United States (Statele Unite), the United Kingdom (Regatul Unit) nume de instituŃii oficiale: the W'hite House (Casa Albă) the Kremlin (Kremlin) the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe) the British Museum (Muzeul Britanic) substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.: the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul), tile world (Lumea), the earth (pamantul) nume de vase, ambarcaŃiuni: the Titanic, the Christina nume de evenimente istorice : the First World War (Primul Război Mondial), the Gulf War (Războiul din Golf), the Plague (Ciuma) nume de ziare: The Times, The Morning Star construcŃii genitivale cu of: the streets of the town (străzile oraşului) the waves of the sea (valurile mării) cu substantive urmate de o propoziŃie care răspunde la întrebările: care?, ce fel de?: The man who is speaking is my brother; Bărbatul care vorbeşte este fratele meu. This is the house which I live in. Aceasta este casa în care locuiesc. the transformă adjective în substantive beautiful (adj. – frumos)/the beautiful (subst. – frumosul). denumeşte clase, grupuri, persoane de acelaşi fel: the rich (bogaŃii), the poor (săracii) the blind (orbii), the sick (bolnavii) the English (englezii), the French (francezii) the Romanians (românii) ajută la formarea superlativului relativ: the best (cel mai bun) the earliest (cel mai timpuriu, primul) ajută la formarea adjectivelor şi numeralelor ordinale: the second (cel de) al doilea the fifty-sixth (cel de) al cincizeci şi şaselea
4

în expresii: for the time being (deocamdată, pentru moment) in the long run (până la urmă) on the whole (în general) at the beginning (la început) in the end (la sfârşit) by the way (apropo) in thet seventh heaven (în al nouălea cer) on the rocks (pe geantă (familiar)) the day after tomorrow (poimâine) Notă: De regulă, numele de persoane nu primesc articol. Dar când apare un nume de familie la plural, numele capătă sensul de „familia...", the Browns (familia Brown) the Kramm (familia Kramer) the Danes (danezii (popor)) the Poles (polonezii (popor))

Articolul nehotărât (a/an)
a – cu substantive care încep cu o consoană: a box, a child, a magazine an – cu substantive care încep cu o vocală: an egg, an idea, an actor Notă: Se urilizează co substantive la singular! Presupune ideea de număr. - poate întocui numeralul one: a hundred (one hundred) – una sută a map (one map) and two paintings – o hartă şi două tablouri - se foloseşte cu substantive care se pot număra (countables): a man (un om) an idea (o idee) - se foloseşte obligatoriu cu: denumiri de meserii, profesii, naŃionalităŃi: Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor. My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic. He is an Englishman. El este englez. - numerale, pentru a indica o cifră aproximativă: (about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane) - pronumele little (puŃin) şi few (puŃine), cărora le oonferă un plus de cantitate: I have little time. Am puŃin timp – deloc. - se foloseşte cu denumiri de măsuri (timp, distantă, cantitate): I have a little time. Am puŃin timp – destul. once a day (o dată pe zi), twice a week (de două ori pe săptămână), three miles an hour (trei mile pe oră) - se foloseşte în expresii:
5

to have a mind to (a avea chef de) to take a fancy to (a îndrăgi) once in a blue moon (din an în Paşte) to keep an eye on (a nu stăbi din ochi) all of a sudden (brusc) AtenŃie! Articolul nehotărât nu se foloseşte cu substantive nenumărabile: I bought an iron yesterday. Am cumpărat un fier de călcat ieri. dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.

Articolul zero
Desemnează lipsa articolului. Se foloseşle: cu substantive la plural (indică obiectele oarecare în general): Clothes do not make the man. Nu haina face pe om. Books aire on the table. Pe masă se află cărŃi. I like milk, coffee, music. Thtatre, games. Îmi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile. În proverbe şi limbaj ştiinŃific: Haste makes waste. Graba strică treaba. Light travels faster than sound. Lumina se deplasează mai repede decât sunetul. obligatoriu: cu substantive ce denumese zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile: I'll meet you on Monday. Ne întâlnim luni. He left in May and returned in March. A plecat în mai şi s-a întors în martie. I like spring. Îmi place primăvara. cu denumiri de continente, Ńări, provincii, comitate; oraşe (exceptie: the Hague (Haga). singurul oraş cu articol), clădiri, străzi, poduri: Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia şi FranŃa. The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din ScoŃia, Anglia, łara Galilor şi Irlanda de Nord. I live in Bucharest. Locuiesc în Bueureşti. We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran. Our house is on Oxford Street. Casa noastră se află pe strada Oxford. We went for a walk on London Bridge. Am făcut o plimbare pe Podul Londrei. cu substantive nume de materie: Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai uşor decât apa. cu denumirile limbilor: I learn English. ÎnvăŃ engleza. cu substantive abstracte care nu au formă de plural: love,hate. joy, happiness, wisdom etc.
6

Some people believe in love at first sight. Unii oameni cred în dragoste la prima vedere. - în expresii: at random (la întâmplare) in time (la timp) for good (pentru totdeauna) hand in hand (mână în mână) at dawn (în zori) bag and baggage (cu căŃel şi cu purcel) by ear (după ureche) side by side (unul lângă altul) by mistake (din greşeală) Notă: Articolul zero îndeplineştc funcŃii precise, iar înlocuirea lui poate atrage după sine fie schimbări de înŃeles, fie pur şi simplu greşe1i de exprimare. Cazuri când omitem articolul (situaŃii care nu produc modificări de sens): - în vorbirea familiară: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten deal meu mi-a spus despre asta. - în limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. AngajaŃii trebuie să respecte regulile de protecŃie a muncii. - în indicaŃii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right. Bătrâna se îndreaptă spre canapeaua din dreapta (scenei).

7

Substantivul
Denumeşte obiecte în sens foarte larg, adică fiinŃe, lucruri, fenomene, are categorii de gen, număr şi caz, şi pe lângă funcŃia de subiect în propoziŃie mai poate fi echivalentul unei propoziŃii sau fraze. Substantivele din limba engleză pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: 1. După formă simple: boy, meal, day compuse (formate din două elemente): childhood, schoolboy, classroom prin conversie (din alte părti de vorbire): - din adjective the good, the evil, the rich - din verbe: cook, fall, reading, boxing prin contragere, abrevieri: ad (advertisement), fridge (refrigerator), gym (gymnastics, gymnasium), lab (laboratory), MP (Member of Parliament), Mr. (Mister), Mrs. (Misses), Mirs sau Ms – apelalive pentru femei căsătorite sau necăsatorite. 2. După conŃinut comune; denumesc: - un element dintr-o categorie de obiecte de acelaşi fel: table, school - mai multe elemente de acelaşi fel: family, people - substanŃa constitutivă a unor obiecte: wood, steel - abstracŃiuni: difficulty, worry, peace - nume proprii: - persoane: Churchill - localităŃi, Ńări, continente, ape, munŃi: London, Romania, Europe,the Danube, The Alps - diviziuni temporale, sărbători : January, Sunday, Independence Day - nume de cărŃi, ziare, reviste: Hard Times, The Sunday Times - nume de instituŃii: the Grand Hotel, the British Museum Notă: în limba engleză substantivele proprii se scriu cu literă mare, inclusiv numele de naŃionalităŃi şi limbi. He speaks English. El vorbeşte englezeşte. We are Romanians. Noi suntem români.

8

Numărul substantivelor
Din punct de vedere al ideii de număr, substantivele în limba engleză pot fi: A. numărabile B. nenumărabile A. Substantivele numărabi1e au atât plural, cât şi singular. a boy – two boys museum – museums child – children Există două forme de plural: - forme regulate - forme neregulate pluralul regulat: se formează prin adăugarea lui -s la forma de singular: book – books (carte) table – tables (masă) boy – boys (băiat) class – classes (clasă) nose – noses (nas) Există substantive care au două forme de plural: banjo – banjos, banjou (instrument muzical) motto – motlos, mottoes (moto) volcano – volcanos, volcanoes (vulcan) zero – zeros, zeroes (zero) Notă: Literele, numeralele şi abrevierile formează pluralul prin adăugarea unui apostrof şi -s. A’s; 1920's; MP's etc. There are two A's and three 2's in the number of that English car. Sunt doi de A şi trei de 2 în numărul acelei maşini englezeşti. AtenŃie! Forma fără apostrof este mai frecvent folosită. pluralul neregulat: -th devine -ths: bath – baths (baie) ; mouth – mouths (guri) -f; -fe devin -ves: half – halves (jumătate); knife – knives (cuŃit) - schimbarea vocalei: man – men (bărbat) foot – feet (picior) mouse – mice (şoarece) - terminaŃia – en : ox – oxen (bou); child – children (copil) - aceeaşi formă la singular şi plural: baracles (baraci); headquarters (cartier general, sediu), series (serie). species (specie), works (uzină) sheep (oaie). deer (căprioară) Plurale străine (mai ales în limbajul ştiinŃific): us→ i stimulus – stimuli um→ a datum – data
9

bacterium – bacteria us →ora corpus – corpom us → era genus – genera a → ae alga – algae larva – larvae on → a criterion – criteria phenomenon – phenomena o → i graffito – grsfliti Notă: Aceste plurale pot avea şi forme cu -s', întâlnite mai ales în vorbirea curentă: antenna → antennas →antennae Formula → formulas → formulae bureau → bureaus →bureaux B. Substantive nenumărabile au formă nemodificată, deci au formă doar de singular sau doar de plural • numai formă de singular: sugar, wisdom, bread, butter, chalk, food, fruit, gold, jam, silver, advice, information – boli: meastes (pojar), mumps (oreion) – nume de ştiinŃe : aesthetics, economicsf, phonetics. politics – nume de jocuri : billards, bowls, cards, darts – nume proprii: Athens, Naples, Wales Notă: Pentru a delimita anumite,caantităŃi se folosesc cuvinte ca : a piece of, an item of, a bar of, a bag of piece a slice of cake bacon a loaf piece of bread

a bar of chocolate, soap o bucată de ciocolată, săpun a lump of sugar o bucată (cub) de zahăr a sheet of paper o foaie, coală de hârtie a piece of advice un simplu sfat an item of information o fărâmă de informaŃie a bit of interest un pic de interes • numai formă de plural: – unelte: binoculara, compasses, glasses, scissors – îmbrăcaminte : jeans, overalls, pants, pyjamas, shorts, trousers Notă: Aceste substantive se numără cu ajutorul cuvântului pair: a pair of scissors (o foarfecă, o pereche de foarfece) a pair trousers (o pereche de pantaloni, un pantalon)
10

a pair of glasses (o pereche de ochelari) AtenŃie! Există numeroase substantive folosite doar cu forma de plural, de regulă terminate în -s arms (arme) funds (fonduri bănşti) colours (steag, drapel) manners (purtare) damages (despăgubiri) regards (salutări) camings (căştig) remains (resturi) fireworks (foc de artificii) savings (economii) outskirts (periferie) archives (arhivă) holiday (vacanŃă) goods (marfă) AtenŃie! Există suhstantive care au două forme, cu înŃelesuri diferite: advice (sfaturi) advices (inştiintari, avize) colour (culoare) colours (drapel) glass (pahar) glasses (ochelari) custom (obicei) customs (vamă) damage (avarie) damages (despăgubiri) pain (durere) pains (osteneală)

Genul substantivelor
În limba engleză, în afara cazurilor în care genul este marcat formal: boy – girl (bălat – fată); lion -lioness (leu – leoaică) • genul substantivelor se identifică de obicei cu ajutorul pronumelor care se referă la ele şi care au forme diferite după gen: he – el; she – ea; it – neutru sau 1. substantive nume de persoane 2. substantive nume de animale 3. substantive nume de obiecte 1. substantivele ce denumesc persoane de sex bărbătesc sunt de gen masculin: man (barbat) brother (frate) • cele care denumesc persoane de sex feminin sunt de genul feminin: woman (femeie) sister (soră) Notă: masculin – feminin → cuvinte direrite father king monk – – – mother queen nun (tată – mamă) (rege – regină) (călugăr – călugăriŃă)
11

(unchi – mătuşă) terminaŃia -ess actor – actress (actor – actriŃă) host – hostess (gazdă) negro – negress (negru – negresa) → terminaŃille -ine, -er, -groom hero – heroine (erou – eroină) widow – widower (văduvă – văduv) bride – bridegroom (mire – mireasă) Genul comun are o singură formă atât pentru feminin, cât şi pentru masculin: – artist, chairman (preşedinte), friend (prieten(ă)), – neighbour (vecin(ă)), professor, pupil (elev(ă)) DiferenŃierea se face în context cu ajutorul pronumelor şi a cuvintelor ca: boy, male, female. The teacher asked the pupil a question. He asked her a question. Profesorul (el) a întrebat elevul (ea). – boy-friend (prieten) – male-student (student) – girl-friend (prietenă) – female-student (studentă) 2. – numele de animale mari sunt în general de genul masculin (se întocuiesc cu pronumele he) – numele de animale mici sunt de obicei de genul neutru (se întocuiesc cu pronumele it) – cuvinte diferite pentru sexe diferite horse (he) – cal cock – hen (cocoş găină) mare (she) – iapă dog – bitch (câine – căŃea) frog (it) – broască drake – duck (raŃă) gander – goose (gâscan – gâscă) he-goat – Ńap tom-cat – motan she-goat – capra she-cat – pisica 3. – numele de obiecte sunt de genul neutru: Where is your umbrella? Unde-i umbrela ta? It (umbrella) is in my bag. Este în geanta mea. Notă: În vorbirea curentă se pot schimba genurile suhstantivelor pentru a marca diferite atitudini: masculin: → anger, fear, munfer, terror (violenŃe) ocean, river, sun, wind (fenomene naturale) the Danube (fluvii) the Alps (munŃi) feminin: → affection, devotion, faith, hope (blândeŃe, trăsături de caracter) → ambition,jealousy, vanity → fortune, liberty, peace, mercy (abstracte) →

uncle

aunt

}

12

TendinŃe în vorbirea curentă: – atribuire de gen masculin sau feminin: • feminin semnifică afecŃiune pentru: - vehicule, maşini, ambarcaŃiuni - Ńări, localităŃi ca unităŃi politice – atribuire de gen neutru; marchează dispreŃ. Exemple : I am very fond of my car and I wash her every day. Îimi iubesc mşina foarte mult şi o spăl în fiecare zi. Where is the cat ? She is on the bed. Unde este pisica? Ea este pe pat. You found the girl at last. Where did you find it ? Ai găsit fata până la urmă. Unde ai găsit-o? Cazul substantivelor În limha engleză existăi patru cazuri: • nomimativul este calul de bază al substantivului, arătând obiectul care desfăşoară acŃiunea exprimată de verb. Este deci cazul subictului şi răspunde la întrebările: cine? ce? • genitivul arată posesiunea, apartenenŃa. Este cazul atributului şi răspunde la întrebările: al, a, ai, ale cui? În engleză există două tipuri de genitiv: sintetic ('s) – de obicei se foloseşte numai pentru fiinŃe (cazuri excepŃionale la lucruri); dacă substantivele au terminaŃia -s, se adaugă numai apostroful. This is the student’s book. Aceasta este cartea studentutui. These are the students’ books. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. - analitic (of) – se foloseşte pentru fiinŃe şi lucruri: This book is of the student. Aceasta este cartea studentului. These are the books of the students. Acestea sunt cărŃile studenŃilor. This is the cover of the book. Aceasta este coperta cărŃii. These are the covers of the books. Acestea sunt coperŃile cărŃilor. • dativul este cazul complementului indirect şi răspunde la întrebarea: cui? – se indică prin prezenŃa prepoziŃiei to: Speak to me, please! Vorbeşte-mi, te rog! He brought the newspaper to me. Mi-a adus ziarul. • acuzativul este cazul complementului direct şi răspunde la întrebările: pe cine? ce? I met my brother yersterday. L-am întâlnit pe fratele meu ieri. Read the letter, please! Citeşte scrisoarea, te rog!

13

Orice substantiv precedat de o prepoziŃie se află în cazul acuzativ, excepŃie făcând prepoziŃia to, specifică pentru dativ. Notă: Dacă în aceeaşi propoziŃie apare un substantiv la dativ şi unul la acuzativ, poziŃiile lor în propoziŃie pot fi inversate, caz în care prepoziŃia to (specifică) este absentă. Tell me a story! Spune-mi o poveste! The postman has given my neighbour a letter. The postman has given a letter to my neighbour. Poştaşul i-a dat o scrisoare vecinului meu.

14

Pronumele
Este partea de vorbire care Ńine locul unui substantiv. Pronumele poafe fi clasificat după formă şi conŃinut. 1. După formă: • simplu: I, you, he, she, which, what, who • compus: myself, yourself, somebody, anyone, each other, whatever, the same 2. După conŃinut: • PERSONAL: indică diferite persoane, are forme în funcŃie de număr şi caz. Pers. Nr. Nominativ (cine? ce?) I (eu) you (tu) he (el) she (ea) it (pt. lucruri) Genitiv (al, a, ai, ale cui?) Mine (al meu, a mea, ai mei, ale mele) yours (al tău, a ta, ai tăi, ale tale) his (al, a, ai, ale lui) her (al, a, ai, ale ei) its (pt. lucruri) Dativ (+to) (cui)?) (to) me (mie, îmi) (to) you (Ńie, îŃi) (to) him (lui) (to) her (ei) (to) it (îi) Acuzativ (pe cine? ce?) me (pe mine, mă) you (pe tine, te) him (pe el, îl) her (pe ea, o) it pt. lucruri us (pe noi, ne) you (pe voi, v) them (pe ei, îi)

1 2 3

sg. sg. sg. m. sg. f. sg. N. pl.

1

we (noi)

2 3

pl. pl.

you (voi) they (ei)

Ours (al nostru, a noastră, ai noştrim, ale noastre) Yours (al vostru...) Theirs (a lor...)

(to) (nouă)

us

(to) you (vouă) (to) them (lor)

Acestea sunt şi formele pronumelui posesiv. Notă: • în limba engleză genitivul pronumelor personale coincide cu pronumele posesiv!
15

• în limba engleză, I (eu) se scrie întotdeauna cu majusculă. He speaks English better than I do. El vorbeşte englezeşte mai bine decât mine. • disctincŃie de gen (masculin, feminin sau neutru) se face doar cu pronumele persoanei a III-a singular. • în limba engleză există pronume de politeŃe ca în limba română. You poate însemna atât tu, voi cât şi dumneata, dumneavoastră, în funcŃie de context. La fel, he, she pot însemna el, ea sau dumnealui, dumneaei. • it poate apărea şi în construcŃii impersonale ca: It rains. Plouă. It is cold. E frig. It is late. E târziu. It is important to... Este important să... It does not matter if... Nu contează dacă... POSESIV: după cum am observat din tabelul anterior, pronumele posesive sunt, de fapt, genitivele pronumelor personale. DEMONSTRATIV: indică distanŃa în spaŃiu sau timp a unui obiect faŃă de un alt obiect sau identitatea acestuia cu sine însuşi (pronumele şi adjectivul demonstrativ au forme identice). - pentru apropiere: this (acesta, aceasta) / these (aceştia, acestea) - pentru depărtare: that (acela, aceea) / those (aceia,acestea) - such: acesta, aceasta sau astlfel Such was the situation. Aceasta era situaŃia. - the same: acelaşi lucro, aceleaşi The same may sbe said about the others. Acelaşi lucru se poate spune şi despre ceilalŃi. • RELATIV: se referă la un substantiv sau înlocuilor al acestuia care a fost deja menŃionat şi face astfel legătura între cele două propoziŃii: who I know people don 'I like 111is wriler. that Cunose oameni cărora nu le place acest scriitor. Pronumele relative sunt: who – care (pentru persoane) which – care, care dintre (atât pentru persoane, cât şi pentru lucruri) that – care (atât pentru fiinŃe, cât şi pentru lucruri) Notă: That are o funcŃie restrictiva. Poate fi înlocuit prin who sau which. Când e la acuzativ, poate fi omis. the man (that) whom you saw – omul pe care l-ai văzut 'The question (that) you asked – întrebarea pe care ai pus-o Astfel de omisiuni au loc mai cu seamă în limba vorbită. Dacă se omite un pronume relativ însoŃit de o prepoziŃie, aceasta se aşază după verb: the bok (...) he was looking for – cartea pe care o căuta

{

}

16

the boy (...) you told me about – băiatul de care mi-ai vorbit AtenŃie! Pronumele relativ trebuie aşezat, pe cât posibil, lângă antecedentul său. Nerespectarea acestei reguli poate da naştere la confuzii: He met the girl in the street that you know. A întâlnit fata pe strada pe care o cunoşti. He met the girl that you know in the street A întâlnit fata pe care o cunoşti pe stradă. • INTEROGATIV: Pronumele interogative Ńin locul substantivelor sau pronumelor aşteptale ca răspuns la întrebare. who – cine (pentru persoane) what – ce (pentru lucruri) which – care (selectează dintr-un grup de fiinŃe sau lucruri) Who are you? Cine eşti / sunteŃi? What have you got there? Ce ai acolo? Which is the best? Care dintre ei este cel mai bun? how much – cât de mult (pentru cantităŃi) how many – cât de mult (pentru număr) what kind of – ce fel de (pentru calităŃi) Notă: Who este singurul care are forme diferite în funcŃie de caz: Nominativ: who (cine, care?) Genitiv: whose (al, a, ale cui, cărei, căror?) Dativ: to whom (cui, căruia, cărora?) Acuzativ: who (pe cine, pe care?) AtenŃie! Când pronumele interogativ este însoŃit de o prepoziŃie, aceasta se află înaintea lui în limba scrisă, dar în limba vorbită se aşează la sfârştilul prnooziŃiei: From what country does she come? Din ce Ńară vine? – limba scrisă What country does she come from? – limba vorbită • REFLEXIV: Pronumele reflexiv înlocuieşte obiectul asupra căruia se excrcită acŃiunea verbului. Apare după cuvântul pe care îl accentuează şi are sens de întărire, de singur, de chiar, în persoană. myself – eu insumi yourself – tu însuŃi himself – el însuşi herself – ea însăşi itself – el, ea însuşi/înşişi (pentru lucruri) oneself – el însuşi (cu sens impersonal) ourselves – noi înşine yourselves – voi înşivă themselves – ei inşişi / ele însele Notă: Precedat de prepoziŃia by, capătă sensul de „singur". I saw him myself. Eu însumi l-am văzut. He lived there by himself. Trăia acolo singur. • NEHOTĂRÂT: nu oferă nici o indicaŃie precisă asupra obiectului.
17

some – ceva, câteva, nişte. De obicei, apare în propoziŃii afirmative, dar poate apărea în întrebări, atunci când se exprimă o rugaminte, o dorinŃă sau o ofertă. any – ceva, nişte, câŃiva, câteva, unii, unele, vreun, vreo, oarecare. Apare în întrebări sau în propoziŃii negative. no – nici un, nici o, nu. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). none (no one) – nici unul, nici una. Apare în propoziŃii negative (verbul la afirmativ). Where is the ink? I'll take some. Unde e cerneala? Am să iau puŃină. Any will do. Oricare e bună. I haven't any. Nu am deloc. Notă: Spre deosebire de limba română, în limba engleză nu este posibilă existenŃa a două negaŃii în aceeaşi propoziŃie: se poate nega fie verbul, fie subiectul sau obiectul. I didn’t see anybody = I saw nobody. N-am văzut pe nimeni. Some, any şi no ajută la formarea următoarelor pronume compuse: someone – cineva, careva somebody – cineva something – ceva anyone – oricare, careva, nimeni anybody – cineva, oricine, nimeni anything – ceva, orice, nimic no one – nici unul/una nobody – nimeni nothing – nimic Alte pronume nehotărâte sunt: every – fiecare (cu compuşii: everyone – toŃi, fiecare everybody – toŃi, toată lumea everything – tot, totul) other – alt, altă, alŃi, alte another – un altul, o alta, încă un, încă o the other – celălalt, cealaltă both – amândoi, amândouă, ambii, ambele several – câŃiva, câteva. all – tot, toată, toŃi, toate one – un, unul, una, cineva much – mult, mulŃi many – mulŃi, multe (a) little – puŃin, puŃine either – oricare (dintre două elemente) neither – nici unul, nici una (dintre două elemente) Exemple: Let me tell you something. Să-Ńi spun ceva.
18

He didn’t know anything about it. Nu ştia nimic despre asta. Anybody can help you. Oricine te poate ajuta. Everything is ready. Totul e gata. Everybody wili be present. Toată lumea va fi prezentă. Somebody is knocking at the door. Bate cineva la uşă. Something is better than nothing. Mai bine ceva decât nimic. One says that... Se spune că ... Neither is good. Nici una (dintre cele două soluŃii) nu este bună;

19

Numeralul
Reprezintă partea de vorbire care exprimă o cifră, numărul sau ordinea obiectelor. Deseori determină un substantiv, înaintea căruia apare. Există mai multe tipuri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulilizate sunt: • Numeralul cardinal: exprimă o cifră sau numărul obiectclor: 1 – one; 2 – two; 3 – three; 4 – four; 5 – five; 6 – six; 7 -seven; 8 – eight; 9 – nine; 10 – ten; 11 – eleven; 12 – twelve . între 13 şi 19, numeralele se compun prin adăugarea terminaŃiei -teen: 13 – thirteen; 14 – fourteen; 16 – sixteen; 17 – seventeen; 18 – eighteen; 19 – nineteen Zecile (20-90) se rompun prin adăugarea terminaŃiei -ty: 20 – twenty; 30 – thirty; 40 – fony; 50 – fifty; 60 – sixty; 70 – seventy ; 80 – eighty; 90 – ninety; 100 – one hundred; 1000 – one thousand. între zeci şi unităŃi apare obligatorie liniuŃa de unire: 21 – twenty-one; 35 – thirtyfive; 79 – seventy-nine... Între sute, mii sau milioane şi zeci apare obligatoriu and. one hundred and twenty-one – 121 seven hundred and thirty-five – 735 one thousand and seventy-nine – 1079 Atunci când numerele denumind zecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea apar la formă de plural: tens (zeci), hundreds (sute), thousands (mii), millions (milioane). Dacă numerele sunt cunoscute, apar la formă de singular: three hundred – trei sute ten thousand – zece mii five million – cinci milioane Notă: în limba engleză, cuvântul care defineşte miliardul este billion. Spre deosebire de limba română (unde se foloseşte punctul), miile se separă prin virgule. • Numeralul ordinal exprimă ordinea obiectclor sau locul unui obiect într-o seris. În general, se formează prin adăugarea terminaŃiei -th, la numeralul cardinal, eu excepŃia primelor trei: first (primul, prima) second (al doilea, a doua)
20

third (al treilea, a treia) fourth (al palrulea, a patra) fifth (a1 cincilea, a cincea) Abrevierea se face prin adăugarea ultimelor două litere la cifra: 1st, 2nd, 3rd, 4th. După cum se poate observa, la unele numerale se produc modificări de scriere: fifth, eigth, ninth. La zeci, terminaŃia -ty devine -tieth: twentieth, thirtieth, fortieth, sicitieth, seventieth, eightieth, ninetieth. Numeralul ordinal este însoŃit de arilcolul the! Alte tipuri de numerale sunt: • Numeralul fracŃionar, unde numărătorul este exprimat printr-un numeral cardinal, iar numitorul, printr-un numeral ordinal: 1/3 – one-third (o treime) 2/10 – two-tenth (două zecimi) 1/5 – onte-fifth (o cincime) 3/4 – three-fourth (trei pătrimi) • Numeralul colectiv: couple (doi, două) pair, (pereche) dozen (duzini) score (douazeci) • Numeralul multiplicativ, format prin adăugarea terminaŃiilor -fold sau -times la numeral, excepŃie făcând numeralele one şi two. single, once (o dată) double, twice (de două ori) threefold, three times (de trei ori) fourfold, four times (de patru ori) • Numeralul distributiv, care arată repartizarea în grupe, se formează cu ajulorul lui by sau and. one by one (unut câte unul) three by three (trei câte trei) by twos (câte doi) by threes (câte trei) two and two (doi şi cu doi) three and three (trei şi cu trei) Notă: Aproximarea numerică se exprimă prin: about (circa) nearly (aproximativ) almost (aproape) Depăşirea unei cifre se exprimă prin: over (peste) more than (mai mult de)â above (peste)
21

Exprimarea datei
Ordinea ohişnuită este: luna, ziua, anul pentru engleza americană şi: ziua, luna, anul pentru engleza britanică, fiind exprimată prin numeralul ordinal: June the 5th, 1992 April 22nd, 1978 December 1st 1997 Anii se citesc: 1. cu ajutorul miilor sau sutelor (stil oficial): 1966 – one thousand nine hundred and fifty-six; nineteen hundred and sixty-six 2. cu ajutorul zecilor (în limba vorbită): 1966 – nineteen sixty-six Anul 2000 sc citeşte two thousend. AtenŃie! Cifra zero se poate citi : zero, oh, nil, nothing sau love zero: în matematică şi indicarea temperaturii oh: la numerele de telefon nil şi nothing : pentru exprimarea scorului la fotbal love: în tenis Exemple: It is four degrees below zero. Sunt minus patru grade. Dial 6070... Formează... Leeds United won 4-0 (four nil sau four to nothing). Leeds a câştigat cu 4:0. Splârlea leads by 30:0 (thirty-love). Spârlea conduce cu 30 :0. Exprimarea timpului cronologic Ora întreagă se exprima cu ajutorul formei o'clock, iar propoziŃia începe de obicei cu pronumele it. It is ten o'clock. It is five o 'clock sharp. Este cinci fix. Jumătatea de oră se exprimă prin half, sfertul de oră prin (a) quarter. FuncŃiile orare se exprimă cu ajutorul prepoziŃiilor past (între 1 şi 29 de minute – trecute de ora fixă) şi to (între 31 şi 59 de minute – cele rămase până la ora fixă). It is ten (minutes) past nine. Este nouă şi zece. It is a quarter past nine. Este nouă şi un sfert. It is half past nine. Este nouă şi jumătate. It is twenty (minutes) to ten. Este zece fără douăzeci. It is quarter to ten. Este zece fără un sfert. Se practică exprimarea orei şi în felul următor: 2:15 – two fifteen (doi şi un sfert)
22

5:30 – five thirty (cinci şi jumătate) (mai ales când este vorba de orarul trenurilor, ora exactă... ) şi cu: Abrevierile: p.m. (post meridiem) – după amiaza a.m. (ante meridiem) – dimineaŃa

23

Adjectivul
Este partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect (fiinŃă sau lucru). Apare de obicei înaintea substantivului pe care îl determină şi răspunde la întrebările: care?, ce fel de? Spre deosebire de limba română, în limba engleză adjectivul este invariabil (nu se modifică în funcŃie de gen şi număr). Adjectivul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut. 1. După formă, adjectivele pot fi: • simple (formate dintr-un singur cuvânt): simple, quick, nice, good, brave, bright, real, right, beautiful, interesting • compuse (formate din două cuvinte): good-looking, short-sighted, blue-eyed, hard working, ready-made 2. După conŃinut, adjectivele se împart în: • propriu-zise (calificative), care arată o calitate a obiectului: red, white, bitter, busy, dull, easy, fresh, happy, old, perfect, slow, tall • determinative, care conferă precizie obiectului. Unele dintre acestea provin din pronume. Deosebirea dintre pronume şi adjectivele provenite din pronume este funcŃională: în timp ce pronumele apar independent, adjectivele provenite din pronume însoŃesc obligatoriu un substantiv. Adjectivele determinative sunt: • posesive: indică posesorul unui obiect: my – al meu, a mea, ai mei, ale mele your – al tău, a ta, ai tăi, ale tale, al, a, ai, ale d-voastră his – al, a, ai, ale lui (pentru persoane) her – al, a, ai, ale ei (pentru persoane) its – ai, a, ai, ale lui/ei (pentru lucruri) our – al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre your –al vostru, a voastră, ai voştri, ale voastre, al, a, ai, ale d-voastră their – al, a, ai, ale lor • relative: introduc o propoziŃie relativă: whose – al, a, ai, ale cărui/cărei/căror (pentru persoane) what – ce, care (pentru lucruri şi, uneori, pentru fiinŃe) which – care, care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe, implicând selecŃia dintr-o clasă) The young man whose book is here was my classmate. Tânărul a cărui carte este aici a fost colegul meu de clasă. The story is about a girl whose brother is lost.
24

Povestea este despre o fată al cărei frate s-a rătăcit. 1 don't remember what / which address this is. Nu-mi amintesc ce/care adresă este aceasta. She knows what / which book I am talking about. Ştie despre ce / care carte vorbesc. • interogative: apar în întrebări, pentru a determina substantivul aşteptat ca răspuns: whose – al, a, ai, ale cărui / cărei / căror (pentru fiinŃe) what – ce, care (pentru lucruri şi, uneori, pentru fiinŃe) which – care, care dintre (pentru lucruri şi fiinŃe, implicând selecŃia dintr-o clasă) Whose car have you driven? A cui maşină ai condus? Whose brother are you? Al cui frate eşti? What / Which student is the best? Ce/Care student este cel mai bun? ComparaŃia adjectivelor se referă la adjectivele propriu-zise (calificative). Ca şi în limba română, în limba engleză există următoare grade de comparaŃie: a) gradul pozotiv – este forma de bază a adjectivului: wise, long, sthort, common b) gradul comparativ – indică însuşirea unui obiect prin comparaŃie cu un alt obiect. - de inferioritate: not so / as... as (nu aşa de... ca) less... than (mai puŃin decât) not so wise as less important than not as short as not so beautiful as - de superioritate: adjectivele formate dintr-o singură silabă, precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y, -ble, -er) adauga -er la final: - er than (mai ... decat) wiser than easier than shorter than abler than - majoritatea adjectivelor formate din două silabe, precum şi cele formate din mai muite silabe sunt precedate de more: more ...than (mai ...decât) more correct than more interesting than more prudent than more beautiful than c) gradul superlativ - relativ: indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al însuşirii unui obiect în raport cu un alt obiect: • adjectivele formate dintr-o singura silabă, precum şi cele formate din două silabe (cu terminaŃia în -y, -ble,-er) adaugă -est la final: the... -est of (cel mai... dintre) the wisest of the easiest of the shortest of the ablest of • majoritatea adjectivelor formate din doua silabe, precum şi cele formate din mai multe silabe sunt precedate de most:
25

the most... of (cel mai... dintre): the most correct of the most intersting of the most prudent of the most beautiful of • absolut: indică cel mai înalt nivel al însuşirii, fără a se mai face comparaŃie: very... (foarte)... Exemple: comparaŃie regulată pozitiv comparativ superlativ small (mic) smaller (mai mic) the smallest (cel mai mic) big (mare) bigger (mai mare) the biggest (cel mai mare) dry (uscat) drier (mai uscat) the driest (cel mai uscat) noble (nobil) nobler (mai nobil) the noblest (cel mai nobil) Un număr de adjective au o comparaŃie neregulată: pozitiv comparativ superlativ good better the best (bun) bad, ill worse the worst (rău, bolnav) much more the most (mult) many liltle less the 1east (puŃin) old older the oldest (vechi, bătrân) elder the eldest (pt. membrii mai vârstnici) far farther the farthest (depărtat) further (suplimentar) the further (în timp) late later the 1atest (târziu) the latter (ultimul din doi) the last (ultumul) near nearer the nearest (apropiat) the next (următorul) Notă: Cu ajutorul lui much, by far şi far întărim ideea exprimată de adjectiv. much more interesting than far more interesting than by far more interesting than (mult mai interesant decât...)

26

Verbul
Este partea de vorbire care exprimă acŃiuni, procese care au loc în timp şi sunt legate de un agent. 1. După formă, verbele pot fi: • regulate, formând trecutul simplu (Past Simple) şi participiul trecut (Past Participle)prin adăugarea terminaŃiei -(e)d la forma de infinitiv: to ask – asked – asked to talk – talked – talked to open – opened – opened • neregulate, cu forme identice sau total diferite la trecutul simplu şi participiul trecut: to be – was – been to get – got – got to shut – shut – shut 2. După conŃinut, verbele se pot clasifica după cum urmează: • auxiliare (ajutătoare): to be, to have, to do,shall, will, should, would Aceste verbe nu au înŃeles independent, neputând fi traduse, îşi schimbă forma în funcŃie de modul, timpul, persoana şi numărul cerute, în timp ce verbul de conjugat rămâne invariabil. TO DO – formează negativul şi interogativul timpurilor prezent şi trecut. TO BE – formează aspectul continuu, împreună cu participiul prezent -ing: – formează diateză pasivă împreună cu participiul trecut (-ed, la verbe regulate; a treia formă, la verbe neregulate). TO HAVE – formează timpurile perfecte, împreună cu participiul trecut (-ed sau forma a-III-a a verbului). SHALL, WILL – formează timpul viitor. SHOULD, WOULD – formează modul condiŃional şi modul subjonctiv analitic. • modale: can, could, may, might, must, shall, should, ought to, will, would, dare, need. Aceste verbe însoŃesc întotdeauna un alt verb, căruia îi modifică sensul: dacă verbul comun exprimă o acŃiune propriu-zisă, în prezenŃa verbului modal capătă o nuanŃă deosebită (o acŃiune imaginară, posibilă). • comune (obişnuite), care prezintă cele trei forme (infinitiv, trecut simplu, participiu trecut).
27

Verbul prezintă câteva caracteristici specifice, care trebuie avute în vedere în analizarea acŃiunii: persoana care face acŃiunea, timpul când se face acŃiunea, modul în care se desfăşoară acŃiunea, aspectul acesteia (durata în timp), diateza. PERSOANA care face acŃiunea este subiectul propoziŃiei. În funcŃie de aceasta, verbul dobândeşte forme diferite pentru a indica îndeplinirea acŃiunii de către vorbitor. TIMPUL acŃiunii reprezintă momentul sau perioada în care se desfăşoară acŃiunea. În limba engleză există trei timpuri de bază – trecut, prezent şi viitor – şi trei timpuri secundare: trecut perfect, prezent perfect şi viitor perfect. MODUL acŃiunii indică felul cum este concepută acŃiunea. Există moduri personale (care formează singure predicatul unei propoziŃii) şi moduri impersonale (care nu pot forma singure predicatul). Moduri personale: indicativ: arată o acŃiune reală, sigură subjonctiv: descrie o acŃiune ireală conjunctiv: descrie o acŃiune dorită imperativ: exprimă un ordin, o sugestie directă, o rugăminte, un sfat Moduri impersonale: infintiv: arată numele acŃiunii, stării gerundul: indică acŃiunea verbală participiul: cu forme de prezent (arătând o acŃiune în desfăurare) şi trecut (indicând însuşirea rezultată dintr-o acŃiune) Notă: Gerundul şi participiul prezintă particularităŃi care se disting clar faŃă de gerundul şi participiul din limba română. ASPECTUL acŃiunii reprezintă o categorie verbală specifică limbii engleze, referitoare la durata unei acŃiuni. Poate fi de două tipuri: • simplă (acŃiunea propriu-zisă); • continuu (desfăşurarea neîntreruptă a acŃiunii într-o anumită perioadă de timp, bine definită) Aspectul continuu se formează cu ajutoruI verbului auxiliar to be şi terminaŃia -ing, adaugată la verb. AtenŃie! Există o serie de verbe care, de regulă, nu pot fi folosite la aspectul continuu (atunci când totuşi apar la acest aspect, îşi modifică sensul): to hear şi to see, to smell, to taste, to fell, to sound, to look, to appear; to belive, to consider; to hope, to know, to think, to forget, to love, to want, to regret, to wish, to have, to be, to own, to belong. DIATEZA diferă de cea din limba română. Se referă la forma verbului în funcŃie de acŃiunea îndeplinită de subiect: dacă subiectul este cel care face acŃiunea, diateza este activă; dacă acŃiunea este îndeplinită de altcineva şi este numai suportată de subiect, diateza este pasivă; dacă subiectul este cel care indeplineşte şi, în acelaşi timp, suportă acŃiunea, diateza este reflexivă. În limba engleză diateza reflexivă nu există ca atare, fiind fie inclusă în sensul unor verbe, fie introdusă prin prezenŃa unui pronume reflexiv plasat după verb.
28

He grew fat. S-a îngrăşat. I am washing myself. Mă spăl. Formele persona1e ale verbului MODUL INDICATIV prezintă acŃiunea, starea exprimată de verb ca reală, îndeplinită chiar. Are următoarele timpuri, pe axa lor cronologică: Pe axa trecutului Pe axa prezentului Pe axa viitorului Past Present Future Past Perfect Present Perfect Future Perfect He returned the book to the library after he had read it. A înapoiat cartea la bibliotecă după ce a citit-o. I can return the book to the library now. I have read it. Pot să returnez cartea la bibtiotecă (acum). Am citit-o. He will return the book to the library next Monday. He will have read it by then. Va înapoia cartea la bibliotecă lunea viitoare. O va fi citit până atunci. • Past Tense: desemnează un eveniment definit care a avut loc pe axa trecutului (evenimentul este amintit în prezent). La verbele regulate se formează cu terminaŃia -ed. play – plaed arrive – arrived cross -crossed stop – stopped study – studied move – moved La verbele neregulate nu există o regulă; au forme deosebite şi trebuie invăŃate pe dinafară. (o listă cu principalele verbe neregulate se află la finalul capitolului.) burn – burnt; creep – crept; hit – hit; meet – met; sit – sit; grow – grew; give – gave; begin – began; go – went... Notă: Past Tense exprimă o acŃiune săvârşită şi încheiată în trecut. I went to the opera last night. Am fost la operă aseară. I often visited him. Îl vizitam adesea. He said goodbye and left. Spuse la revedere şi plecă • Past Perfect: se foloseşte când vorbitorul se plasează psihologic pe o axă a trecutului şi desemnează un eveniment anterior unui eveniment trecut. I had finished the book before you came. Terminasem cartea înainte să vii tu. Mother had cooked the dinner by the time father arrived home. Mama gătise deja cina când a ajuns tata acasă. Notă: Este un timp mai utilizat în limba engleză decât în 1imba română pentru exprimarea anteriorităŃii. Se formează din had + forma a III-a a verbului (participiul trecut): had called; had taken; had written • Future in the Past exprimă ideea de viitor într-o propoziŃie secundară, dependentă de o propoziŃie principală cu verbul la un timp trecut I knew you would come. Ştiam că vei veni.
29

I knew I would have finished the novel by ten o’clock. Ştiam că voi fi terminat romanul până la ora zece. Notă: Este un timp inexistent în limba română, necesar în limba engleză pentru respectarea anumitor reguli de concordanŃă a timpurilor. Se formează: should/would + verb should read; would go should/would + have + forma a III-a a verbului should have read; would have gone • Present desemneaza un eveniment, o acŃiune, o stare care are loc simultan cu momentul vorbirii sau care include momentul vorbirii. I go to school. Merg la şcoală I watch TV in the evening. Mă uit seara la televizor. Notă: Ca formă este identic cu infinitivul (forma de bază a verbului), la toate persoanele. Persoana a III-a singular adaugă terminaŃia -s (sau -es). I go / read we go / read you go / read you go / read he, she, it goes / read, they go / read • Present Perfect desemnează un eveniment, o acŃiune, o stare anterioară momentului vorbirii, dar a cărui anterioritate nu este fixată, având un caracter nedefinit. I’ve painted a picture. Am pictat un tablou. Folosirea acestui timp este asociată cu adverbe care exprimă o perioadă de timp deschisă, neterminată: - today, this week, this month - just, already Notă: Present PerfecI e folosit şi pentru evenimente care au avut loc: în trecut, dar autorii sau efectele evenimentelor, acŃiunilor mai există şi în prezent. Eugen Barbu has written several novels. Eugen Barbu a scris mai multe romane. (Eugen Barbu trăieşte.) Have you seen the exhibition? Ai vizut expoziŃia? (ExpoziŃia mai e deschisă.) John has injured his arm. John s-a rănit la mână. (Încă îl mai doare, se vede rana.) Se formează cu have la prezent + forma a III-a a verbului (participiul trecut): I have phoned / seen we have phoned / seen you have phoned / seen you have phoned / seen he, he, it have phoned / seen they have phoned / seen • Future desemnează un eveniment, o acŃiune care are loc într-un moment viitor, apropiat de momentul vorbirii. Se formează cu shall (pers. 1. sg./pl.) / will (restul persoanelor) + infinitivul verbului. În limba vorbită se foloseşte will la toate persoanele. I will go to the seaside tomorrow. Mâine plec la mare. Vom întâlni des forma scurtă: I’ll go...
30

Notă: Future este o formă caracteristică limbii scrise (limbaj jurnalistic, emisiuni de ştiri, anunŃuri oficial, limbajul literar). În vorbire, se preferă viitorul cu going to pentru exprimarea ideii de viitor apropiat. Se formează cu: be going to la prezent + infinitivul verbului I am going to read / write we are going to read / write you are going to read / write you are going to read / write he, she, it is going to read / write they are going to read / write AtenŃie! Go şi come nu pot fi folosite cu forma be going to. Formele cu going to exprimă o: • acŃiune viitoare – intenŃie przentă We are going to spend our holiday in the mountains. IntenŃionăm să ne petrecem vacanŃa la munte. (Am rezervat deja o cameră.) • acŃiune viitoare – cauză prezentă: It is going rain. Cred că o să plouă. (Uită-te la nori.) • Future Perfect exprimă o acŃiune, un eveniment viitor care va avea loc înaintea unui moment viitor sau ajungând până la acesta. He will have finished the book by the time you come back home. El va fi terminat cartea până când te întorci tu acasă. He will have worked in this factory for forty years when he retires. Va fi lucrat în această fabrică timp de 40 de ani când se va pensiona. Notă: Se formează cu: to have la viitor + forma a III-a a verbului I shall have written. Eu voi fi scris. Este o formă verbală caracteristică limbii scrise, fiind mai rar folosită în limba curentă. Toate timpurile enunŃate anterior au şi un aspect continuu, adică exprimă acŃiuni, stări în desăşurare, repetate, neterminate şi continuate pe axa prezentului, a trecutului sau a viitorului. Ele se formeaza cu: to be (conjugat) + forma în -ing a verbului. a) Prezent Continuous: I am reading b) Past Continuous: I was reading c) Present Perfect Continuous: I have been reading d) Past Perfect Continuous: I had been reading e) Future Continuous: I will be reading f) Future Perfect Continuous: I will have been reading a) Present Continuous exprimă o acŃiune în desăşurare în momentul vorbirii, o acŃiune repetată prezentată în desfăşurarea ei, o acŃiune care nu a fost terminată la momentul vorbirii. De obicei, Present Continuous este însoŃit de adverbe de timp: now (acum), right now (chiar acum), at this moment (în acest moment), always (întotdeauna), all the time (tot timpul), continually, today (azi), this week (săptămâna aceasta). He is singing in the bathroom now. Cântă în baie.
31

I always take my umbrella when it is raining. Totdeauna iau umbrela când plouă. He is doing his homework. Îşi face temele. He is knocking on the door. El bate în uşă. He is crying all the time. El plânge într-una, tot timpul. We are leaving tomorrow. Plecăm mâine. b) Past Continuous exprimă acŃiuni în desfăşurare la un moment trecut. I was walking at two o’clock yesterday. Ierie la ora două mă plimbam. He was reading a book last night. Citea o carte aseară. (Nu a terminat.) He was always coming late to the English lesson. Întoteauna întârzia la ora de englză. c) Present Perfect Continuous exprimă o acŃiune, stare, începută în trecut, continuată în prezent, poate şi în viitor. Este folosit în expresii adverbiale ca: for ages (de multă vreme), for three hours (de trei ore), since 19... (din anul 19...), since last year (de anul trecut). I have been reading for three hours. Citesc de trei ore. They have been playing tennis for half an hour. Joacă tenis de o jumătate de oră. He has been living in Bucharest for ten years. A trăit în Bucureşti zece ani. I’ve been working at this painting since five o’clock. Lucrez la acest desen de la ora cinci. d) Past Perfect Continuous are aceleaşi valori ca Present Perfect Continuous, momentul de referinŃă fiind încă axa trecutului. I had been waiting for my friend since two o’clock when he finally arrived. Îl aşteptam pe prietenul meu de la ora două, când în sfârşit a sosit. He had been writing poems for two years when I met him. Scria poezii de doi ani când l-am cunoscut. e) Future Continuous exprimă acŃiuni, stări, evenimente în desfăşurare într-un moment viitor, posterior momentului vorbirii. I shall / will be walking at two o’clock tomorrow. Mă voi plimba mâine la ora două. When he comes, I will be eating. Când va veni, eu voi fi în mijlocul mesei. She will be walking while I am sleeping. Ea se va plimba în timp ce eu voi dormi. f) Future Continuous exprimă o acŃiune în desfăşurare în viitor, înainte şi până la o altă acŃiune viitoare (şi poate şi după aceea). When the bell rings, we will be writing for fifty minutes. Când va suna clopoŃelul, noi vom fi scris de cincizeci de minute. MODUL SUBJONCTIV indică o acŃiune ireală, presupusă, dar posibilă, realizabilă. După formă poate fi: 1. sintetic • prezent (identic în forma de bază a verbului); apare în expresii şi exclamaŃii: It is important that... Este important ca... So be it! Aşa să fie... God bless you! Dumnezeu să te binecuvânteze! Come what may! Fie ce-o fi!
32

Long live...! Să trăiscă...! • trecut (identic cu past Tense); apare în expresii ca: I wish..., it’s time... - if I were you / if you were me / he were you - would rather, had better I wish he understood. Aş dori ca el să înŃeleagă. It’s time we left. Este timpul să plecăm. If I were you, I would tell him. Dacă aş fi în locul tău, i-aş spune. I would rather you left. Aş prefera să pleci. 2. analitic, care se formează cu verbele mopdale cerute de expresii ca: it is important that; so that; in order that; to suggest, to insist, to demand, to order (that). It is important that he should come. Este important ca el să vină. I shall speak so that he might understand. Voi vorbi astfel încât el să poată înŃelege I insist that you should listen to me! Insist ca tu să mă asculŃi. MODUL CONDIłIONAL exprimă o condiŃie sau o acŃiune dorită. PropoziŃia secundară, care indică o condiŃie a realizării acŃiunii din propoziŃia principală, poate fi introdusă prin: if, if not, unless, if not, in case. În limba engleză există trei tipuri de condiŃional: • condiŃie reală: realizabilă în prezent sau viitor. Ideea de viitor se exprimă numai în propoziŃia principală, niciodată în cea condiŃională. He will / may understand if you talk to him. Va înŃelege / poate înŃelege dacă îi vorbeşti. • condiŃie ideală: nu este realizabilă în prezent, dar posibil să se realizeze în viitor. În propoziŃia principală apare wouldl + verb la forma de bază (frără to). În propoziŃia secundară verbul este la Past Tense. If you talked to him, he would understand. Dacă i-ai vorbi ar înŃelege. • condiŃie ireală: nu s-a realizat şi este imposibil să se realizeze. În propoziŃia principală apar would + have + forma a III-a a verbului, în propoziŃia secundară, verbul la Past Perfect: If you had talked to him, he would have understood. Dacă i-ai fi vorbit, ar fi înŃeles. MODUL IMPERATIV exprimă un ordin, o comandă, un îndemn, un sfat, o urare. Are o singură formă: persoana a II-a singular şi plural şi coincide cu forma de bază (fără to) a verbului Stop! Opreşte-te ! Come here! Vino încoace ! Shut up! Gura! Be quiet! Linişte! Forma negativă cu ajutorul lui do + negaŃie + verb. Do not push me! Do’n push me! Nu mă împinge! Dn’t be affraid! Nu-Ńi fie teamă! Pentru persoanele I şi a III-a singular şi plural se foloseşte construcŃia cu verbul let. let (me, him etc.) + verb
33

Let him come in! Să intre! Let’s go! Să mergem ! Don’t let him come in! Nu-l lăsa să intre. Formele impersonale ale verbului Sunt: infinitivul, gerundul şi participiul. INFINITIVUL are două forme: - infinitivul lung: cu particula to (to call, to read) - infinitivul scurt: fără particula to (call, read) - mai există infinitivul cu adverb intercalat: to clearly understand – a înŃelege clar to fully appreciate – a aprecia cum trebuie to flatly refuse – a refuza categoric They come to fully realize the importance of the event. Au ajuns să-şi dea seama pe deplin de importanŃa evenimentului. Notă: Această formă este o construcŃie destul de frecventă în engleza contemporană. La fel de uzuale mai sunt şi construcŃiile: a) acuzativ + infinitiv după verbe exprimând: o activitate mzuală: believe, consider, think permisiune: allow, permit ordin, rugăinte: order, command, request, beg, ask We request them to complete the survey. Le-am cerut să termine ancheta. AtenŃie! După – verbe de percepŃie: hear see, watch, notice, observe şi – have, let şi make se foloseşte infinitivul fără to. I heard them come. I-am auzit venind. I made her work harder. Am făcut-o să muncească mai mult. b) infinitiv cu for ...to: They were anxious for her to begin her song. Erau nerăbdători ca ea să-şi înceapă cântecul. AtenŃie! Verbul know cu sensul de „a şti cum să” este urmat de: how + infinitiv She knows how to captivate her audience. Ştie cum să-şi captiveze auditoriul. La fel verbele: forget, learn, teach She taught me how to cath butterflies. M-a învăŃat cum să prind fluturi. Notă: Particula to poate fi folosită pentru a înlocui un verb care a fost deja menŃionat. A. Let's go. Hai să mergem. B. I don't want to. Nu vreau (să mergem). GERUNDUL este format din tema verbului cu ajutorul sufixului -ing. calling, talking; gerond perfect: having called, having taken Această formă nepersonală a verbulul englez nu are un corespondent în limba română. El nu trebuie confundat cu gerundul românesc. Gerundul este folosit:
34

to begin, to start, (a începe): to go on, to keep on (a continua); to stop (a înceta) - după adjeclivul: wort" (vtednic de) - după substantivele: fun (amzament), good, use (folos) → anticipat de it. - după there is no... There is no contenting some people. Pe unii oameni nu-i chip să-i mulŃumeşti. - după: to avoid (a evita), to bear (a suferi), to escape (a scăpa de), to fancy (a-şi închipui), to forget (a uita), to give up (a renunŃa la), to mind (a avea ceva împotrivă), to propose (a propune), to try (a încerca), to remember (a-şi aminti), - după: to agree (on) (a cădea de acord să), to aim (at) (a Ńinti să), to apologize (for) (a se scuza pentru), to belive (in) (a crede în), to bother (about)(a se preocupa de), to assist somebody (in) (a ajuta pe cineva să), to excuse somebody (for) (a scuza pe cineva că), to prevent somebody (for) (a împiedica pe cineva să), to thank somebody (for) (a-i mulŃumi cuiva pentru) - după: alert în (iute în), capable of (capabil să), conscious of (coştient că) - după: to force (a forŃa), to forsake (a se lepăda), to talk (a discuta) - după: chance of (şnsă de), experience in (experienŃă în), interest in (interes pentru), idea of (idee de), objection to (obiecŃie împotrivă), means of (mijloc de), reason for (motiv pentru), right of (drept de), use of (utilitate) She admitted being wrong. A recunoscut că a greşit. It's not worth crying. Nu merită să plângi. She feels like dancing. Are chef să danseze. I am used to getting up early. Sunt obişnuit să mă scol devreme. This book is worth reading. Această carte merită citită. It’s no sense to try to mend the vacuum-cleaner. Degeaba încerci/nu are rost să repari aspiratorul. You must avoid being late in future. Trebuie să eviŃi să întârzii în viitor. I remember being disappointed. Îmi amintesc că am fost dezamăgit. He is fond of reading aloud. Îi place să citeasă cu glas tare. I remember giving her the parcel. Îmi amintesc că i-am dat pachetul. They agreed to her coming. Ei sunt de acord ca ea să vină. She was right in refusing him. Ea a făcut bine că l-a refuzat. PARTICIPIUL. Verbul englez are două tipuri de participiu: de prezent şi de trecut. a) participiul prezent are formă identică cu gerundul (-ing,). Impreună cu to be formează aspectul continuu al verbelor. I am trying to learn. Încerc să învăŃ. El poate înlocui o propoziŃie: While I was reading the newspaper, I remembered them (while reading the newspaper...) În timp ce citeam ziarul, mi-am amintit de el. Notă: Participiul este introdus prin while şi who. (Gerondul numai prin prepoziŃii.) The man crossing the street (who is crossing)... Bărbatul care traversează strada...
35

- după verbele:

b) participiul trecut - este forma cu terminaŃia -ed a verbelor regulate; cele neregulate au forma lor. listen – listened; move – moved - ajută la formarea timpurilor perfecte ale verbelor cu ajutorul lui to have; - este folosit în construcŃii absolute. The customs cleared, we left the airport. FormalităŃile vamale terminate, am părăsit aeroportul. Weather permitting, we shall sleep in tents. Dacă vremea va permite, vom dormi în corturi. Diateza pasivă Atunci când subiectul suferă acŃiunea săvârşită de obiect (nu o face), folosim diateza pasivă. Lucy has written a letter. Lucia a scris o scrisoare. subiect obiect Diateza pasivă: The letter has been written by Lucy. Această scrisoare a fost scrisă de Lucia. obiect subiect Diateza pasivă se construieşte cu: to be (la timpul dorit) + forma a III-a a verbului Present: I am called / taken. Am fost chemat / luat. Past: I was called / taken Future: I shall be called / taken Present Perfect: I have been called / taken Future Perfect: I shall been called /taken Future in the Past: I should be called / taken Imperativ: Let me be called / taken Conditional: Present: I should be called / taken Past: I should have been called / taken Subjonctiv: Present: (that) I (shall, might) be called / taken Past: (that) I were called / taken Present Continuous: I am being called / taken Past Continuous: I was being called / taken Notă: Diateza pasivă este, de asemenea, folosită când autorul acŃiunii nu este cunoscut sau exprimat: The battle was lost. Bătălia a fost pierdută. AtenŃie! În afară de verbul be se mai poate folosi şi verbul get pentru formarea diatezei pasive – aceasta mai ales în vorbirea curentă. The skirt got caught in the door. I s-a prins fusta în uşă.
36

All our glasses got broken when we moved. S-au spart toate paharele când ne-am mutat. Un sinonim al verbului get cu sensul de schimbare treptată este verbul become însoŃit de: more and more, increasingly. The production of this factory is becoming increasingly specialized. ProducŃia acestei fabrici devine din ce în ce mai specializată. PrepoziŃia by indică cine a săvârşit acŃiunea suferită de subiect: The poem was recited by Mary (not by Lucy or Ann). Poezia a fost recitată de Maria (nu de Lucia sau Ana). Notă: By se omite când nu se cunoaşte cine a săvârşit actiunea (A doctor has been sent for. S-a trimis după doctor.), când vorbitorul nu doreşte să menŃioneze, sau el se poate deduce din context (He was elected President. A fost ales preşedinte.) By nu se foloseşle în construcŃiile cu get sau become. Verbele modale reprezintă o categorie specială cu următoarele catacteristici: - infinitiv fără to (ca şi verbele care le urmează); - nu au -s la persoana a III-a singular Present Tense; - nu primesc -ing; - formează singure forma interogativă şi negalivă; - au echivalente pentru diferite timpuri. 1. CAN = a putea, a şti (înlocuit cu: to be able to = a fi în stare, a fi capabil) Exprimă : • capacitate: I can run very fast. Pot să alerg foarte repede. She cannot (can’t) cook. Ea nu ştie să gătească. • posibilitate, presupunere: They can be there now. E posibiJ ca ei să fie acolo. She can’t do that! Nu se poate să facă asta! • în limba vorbită înlocuieşte may pentru a exprima permisiune: Can I go home? Pot pleca acasă? You cannot come in! Nu poŃi intra. Pentru alte timpuri folosim to be able to: He was able to run very fast. Putea să alerge foarte repede. He will be able to run very fast. Va putea să alerge foarte repede. 2. COULD exprimă: • capacitate (ca trecut al lui can): I could run very fast last year. Puteam să alerg foarte repede anul trecut. • permisiune mai formală: Could I go home? Aş putea pleca acasă? 3. MAY = a putea, a avea voie (înlocuit cu: to be allowed to, to be permitted to) = a se putea, a fi posibil (înlocuit cu: to be possible to) Exprimă:
37

• permisiune în limbaj formal: May I go home? Pot pleca acasă? You may not come in. Nu poŃi / nu ai voie să intri. sau: I was allowed to go home. Mi s-a îngăduit să plec acasă. He will be permitted to come in. I se va permite să intre. • posibilitate, presupunere: They may be there now. Se poate să fie / or fi acolo acum. It may rain in the afternoon. Se poate să plouă după-amiază. sau: It was possible to rain. Era / a fost posibil să plouă. It will be possible to rain. Va fi posibil să plouă. 4. MIGHT exprimă: • permisiune (formală): Might I go home? Aş putea pleca acasă? You might not come in. Nu ai putea / nu ai voie să intri. • posibilitate vagă: They might be there now. S-ar putea să fie acolo acum. It might rain in the afternoon. S-ar putea să plouă după-amiază. 5. MUST = a trebui (înlocuit cu: to have to = a trebui neapărat, a avea obligaŃia) Exprimă: • obligaŃie, datorie: You must write to them. Trebuie să le scrii. I must leave soon. Trebuie să plec curând. • posibilitate, presupunere: You must be tired. Trebuie să fii obosit. Trebuie că eşti obosit. She must be at home now. Trebuie să fie acasă acum. Notă: La solicitarea permisiunii, , răspunsul se formează cu may, can sau must not. May I smoke in here? Pot să fumez aici? Yes, you may – Da, aveŃi voie / vi se permite. No, you musn’t. Nu, este interzis. Dacă se pune la îndoială obligaŃia, răspunsul se formează cu must (impunere) sau need not (lipsa necesităŃii). Must I really go there? Chiar trebuie să mă duc acolo? Yes, you must. Da, trebuie / este obligatoriu. No, you needn't. Nu, nu este necesar / nevoie. 6. SHALL Ca modal e folosit la toate persoanele şi exprimă: • promisiune, ordin: I shall write the letter. Promit că voi scrie scrisoarea. They shall come on time. Trebuie să ajungă la timp. • o ofertă, propunere, în care se aşteaptă opinia interlocutorului (apare în special cu persoana I) în întrebări: Shall I close the window? Să închid fereastra? Shall we listen to him? Oare să îl ascultăm?
38

7. SHOULD = ar trebui, ar fi cazul Exprimă: • sfat: You should talk to him. Ar trebui să-i vorbeşti. She shouldn’t go to that party. Nu ar trebui să meargă la petrecerea aceea. • presupunere: He should still be at home. Ar trebui să fie încă acasă. They should be on their way now. Ar trebui să fie pe drum acum. 8. OUGHT TO = ar trebui, s-ar cuveni (formă literară, mai protocolară decât should) Exprimă: • sfat: You ought to talk to him. S-ar cuveni să îi vorbeşti. • presupunere: He ought be still at home. S-ar cuveni să fie încă acasă. 9. WILL: Ca modal apare la toate persoanele şi exprimă: • cerere, invitaŃie deosebit de politicoasă (apare în special cu persoana a II-a în întrebări): Would you close the window? AŃi vrea să închideŃi fereastra? Would you answer my question, please?AŃi dori să-mi răspundeŃi la întrebare, vă rog? • acŃiune repetată: He would always ask this kind of question. Obişnuieşte să pună tot timpul astfel de întrebări. Notă: AcŃiunea repetată în mod frecvent, dar în trecut (acum încheiată), poate fi exprimată prin construcŃia used to = obişnuiam să. I used to ask this kind of questions. Obişnuiam să pun astfel de întrebări. 10. DARE = a cuteza, a avea curajl. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul: a îndrăzni, a se încumeta, a se aventura, a avea îndrăzneala/neobrăzarea. How dare you? Cum îndrăzneşti? She daren’t say a word. Nu a îndrăznit să spună o vorbă. 11. NEED = a avea nevoie. Ca modal apare în propoziŃii negative şi interogative cu sensul de a fi nevoie, a trebui: Need you go now? E nevoie să pleci acum? Verbele auxlliare Sunt verbe cu sens lexical redus şi marchează modul, timpul, aspectul, persoana şi numărul la verbele pe care le însoŃesc – la fel şi forma interogativă a verbelor pe care le însoŃesc. TO DO (a face) did, done
39

Do, did → intră în alcătuirea formei interogative şi negative a verbelor la prezent şi la trecut. Do you live in this town? LocuiŃi în acest oraş? Did he attend this school? A urmat această şcoală? I don’t like it. Nu-mi place. They didn't go. Nu s-au dus. Notă: • be primeşte do la imperativ negativ: Don't be silly! Nu fi prost! • have formează interogativul şi negativul cu do în limba vorbită: I don’t have enough time to do this. N-am destul timp ca să fac asta. • do întrebuinŃat pentru subliniere (pronunŃat accentuat): She does make all her dresses herself. Într-adevăr îşi face toate rochiile singură. Do read this letter to me. Citeşte-mi, te rog, scrisoarea. TO BE (a fi) was / were been • se foloseşte la formarea timpurilor conjugării continue şi a diatezei pasive: He is sleeping. I am being examined. He has been informed. Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Am I= Are you? Is he? I am not. You are not. • imperativul se formează cu do: Don’t be afraid! Să nu-Ńi fie teamă! Do be attentive, please! Fii atent, te rog! TO HAVE (a avea) had, had • formează structura formelor perfecte (Present Perfect, Past Perfect...) He has read. He had read. Notă: • interogativul şi negativul la Present şi Past Tense se formează fără do: Have I? Have you? I have not. Had I? Had he? I had not. ExcepŃie: ca echivalent modal, to have este însă frecvent folosit cu do (exprimă o posesiune ocazională, nu permanentă: „a primi”, „a lua”). Did you have any luhch today? Ai luat masa de prânz astăzi? We didn’t have any letters from him. N-am primit o scrisoare de la el. Why do you have to be there? De ce trebuie să fii acolo?

40

Adverbul
Reprezintă partea de vorbire care exprimă caracteristica sau împrejurarea unei acŃiuni. Determină un verb, un adjectiv sau un alt adverb. Adverbul prezintă două categorii de clasificare: după formă şi după conŃinut: 1. După formă, adverbele pot fi: • formate prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectivul corespunzător: happilly, extremely, finally, immediately, slowly, truly, nicely, equaly, fully, sincerely, simply • cu formă identică cu adjectivul corespunzător: back, deep, direct, early, enough, far, fast, hard, ill, just, late, left, little, long, low, much, more, near, pretty, right, short, still, straight, well, wrong • cu două forme (una identică cu adjectivul, cealaltă formată prin adăugarea terminaŃiei –ly la adjectiv) şi sensuri deosebite: deep (adânc) – deeply (profund) direct (direct) – directly (exact, imediat) hard (din greu) – hardly (cu greutate, abia) high (sus) – highly (foarte) just (chiar, tocmai) – justly (drept) late (târziu) – lately (recent, de curând) near (lângă) – nearly (aproape că) short (bruusc) – shortly (pe scurt) 2. După conŃinut, există adverbe: • de mod, care arată modul în care se desfăşoară o acŃiune (răspund la întrebarea cum?) fast, hard, badly, easily, shortly • de timp, care arată timpul când se desfăşoară acŃiunea (răspund la întrebarea când?) lately, ever, never, often, rarely, seldom, sometimes, usually, generally, constantly, today, yesterday, tomorrow, ago, last, next, yet, still, since, before, after... • de loc, care arată locul unde se petrece o acŃiune (răspunde la întrebarea unde?) here, there, above, below, up, down, abroad, in, out, everywhere... • interogative: how?, why?, when?, where?
41

• de afirmaŃie şi negaŃie: yes, of course, certainly, naturally, sure, no, not, at all, by no means Unele adverbe prezintă restricŃii cu privire la poziŃia în propoziŃie. • adverbele de timp definit (yesterday, today, tomorrow, next week) pot apărea atât la începutul, cât şi la sfârşitul propoziŃiei: I shall be able to meet you next week. Vă voi putea întâlni săptămâna viitoare. She is always asking a lot of questions. Întotdeauna pune o mulŃime de întrebări. • atunci când în propoziŃie apar mai multe adverbe, ordinea lor este fixă: mod + loc + timp She sang beautiful at the concert last evening. A cântat frumos la concert aseară. My brother worked hard at the office last week. Fratele meu a muncit mult la birou săptămâna trecută. ComparaŃia adverbelor Ca şi adjectivele, adverbele prezintă grade de comparaŃie, urmând aceleaşi reguli: a) gradul pozitiv reprezintă forma de bază a adverbului: soon, hard, early, quickly, beautifully, importantly b) gradul comparativ indică împrejurarea prin comparaŃie • de inferioritate: not so / as... as nu aşa de... ca less... than mai puŃin... decât • de egalitate: as... as (tot aşa de... ca) as hard as as quickly asâ as early as as importantly as • de superioritate - adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –er la final: ...-er than (mai... decât) harder than earlier than - advberbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de more: more... than (mai... decât): more quickly than more importantly than c) gradul superlativ • relativ – indică nivelul cel mai înalt sau cel mai redus al unei împrejurări în care se desfăşoară acŃiunea: - adverbele formate dintr-o singură silabă şi adverbul early adaugă –est la finalŞ the... –est (of) (cel mai... dintre): the hardest of the earliest of - adverbele formate din două sau mai multe silabe sunt precedate de most: the most... of (cel mai... dintre) the most quickly of the most importantly of • absolut – indică cel mai înalt nivel al împrejurării unei acŃiuni, fără a se mai face comparaŃie. Se formează cu very (foarte)
42

very hard very quickly very early very important Notă: Există şi câteva excepŃii la gradul comparativ de superioritate şi la superlativ relativ. Pozitiv Comparativ Superlativ (mai...) (cel mai...) wll better the best hardly worse the worst much more the most little less the least far farther the farthest (în spaŃiu) further the furthest (în timp)

43

PrepoziŃia
- reprezintă partea de vorbire care face legătura între două cuvinte diferite din punct de vedere sintactic: substantivul şi articolul său, verb şi complementul său. În limba engleză, prepoziŃiile uzuale sunt: about – despre above – deasupra across – peste after – după against – împotriva along – de-a lungul among – printre around – în jurul at – la before – înainte(a) behind – în spatele below – sub beside – alături between – între beyond – în afară by – lângă, de către concerning – privind despite – în ciuda down – jos except – în afară de for – pentru, de from – de la in – în into – în inside – în interiorul near – lângă of – de off – de pe, din on – pe, deasupra out – din outside – în exteriorul over – peste, deasupra per – prin, din till – până to – către, spre under – sub, dedesubt with – cu without - fără

Deseori, prepoziŃiile îşi pot schimba sensul în funcŃie de context: through the window (pe fereastră) in time (la timp) for work (la lucru) by bus (cu autobuzul) on foot (pe jos) Alteori, prepoziŃiile pot apărea după verbe, cărora le conferă un sens diferit faŃă de înŃelesul de bază (le transformă în verbe frazale). to look (a privi) - to look after (a avea grijă de); - to lok for (a căuta); to go (a merge) - to go on (a continua); - to go by (a trece); to make (a face) - to make into (a transforma) - to make up (a întregi, a fixa, a alcătui, a se farda)
44

În alte cazuri, prepoziŃiile pot apărea după substantive sau adjective şi trebuie reŃinute împreună. at night (noaptea) safe from (ferit de) at times (uneori) of old (pe vremuri) at peace (în pace) proud of (mândru de) by sea (cu vaporul) on duty (de serviciu) by the hour (cu ora) on sale (de vânzare) by the way (apropo) pale with fright (palid de spaimă) După cum se poate observa, problematica prepoziŃiei în limba engleză cuprinde o mare diversitate de sensuri şi funcŃii. expresiile ca atare trebuiesc reŃinute pe de rost.

45

Ordinea cuvintelor în propoziŃie
În limba română, poziŃia părŃilor de propoziŃie diferă de cea a cuvintelor englezeşti în două privinŃe: a) limba română are mai multe forme flexionare decât limba engleză şi deci locul cuvintelor în propoziŃie nu este atât de important. Engleză Română I never see him there. Niciodată nu-l văd acolo. (Eu) Nu-l văd niciodată acolo. (Eu) Nu-l văd acolo niciodată. (În limba română, subiectul nu este de obicei exprimat, verbul românesc fiind marcat formal pentru persoană şi număr.) Engleză Română He speaks English well. El vorbeşte bine englezeşte. (subiect + predicat + compl.direct + circ.mod.) (subiect + predicat + circ.mod. + compl.direct) I saw him at the cinema last night. L-am văzut aseară la cinema. (subiect + predicat + circ.de loc + circ.de timp) (subiect + predicat + circ.de timp + circ.de loc) Ordinea cuvintelor în limba engleză prezintă următoarele caractzeristici generale: - în propoziŃii enunŃiative şi exclamative: subiect + predicat + complement Peter likes Algebra. How beautiful she is! - în propoziŃii interogatice: predicat + subiect + complement Complementele urmează astfel: complement direct + indirect + complement circumstanŃial de mod, de loc, de timp I read the news quickly in the dining room after the dinner. sub., pred., compl.dir., circ.de mod, circ.loc, circ timp Notă: Pentru subliniere, putem aşeza altă parte de vorbire în poziŃie iniŃială. After dinner I read the news quickly in the dining room. - două sau mai multe complemente de acelaşi fel urmează regula: de la specific la general. He lives at 55, Franklin street, Bucharest. - dacă avem în propoziŃie două adverbe (de loc şi de direcŃie), ordinea este: adverb de direcŃie + adverb de loc
46

The horse jumped over the fence in the garden. direcŃie loc Calul a sărit peste gard în grădină. - mai multe complemente circumstanŃiale de timp: se aşează de la momentul precis la cel general; de regulă în ordinea: durată, frecvenŃă, moment. I went to the seaside for two weeks every summer during my childhood. durată frecvenŃă moment timp precizat perioadă generală - atributul precede partea de vorbire pe care o însoŃeşte: a good ideea – o idee bună brick walls – pereŃi de cărămidă a never-to-be-forgotten remark – o remarcă de neuitat Atunci când un substantiv este însoŃit de mai multe atribute, ordinea acestoea este mai mult sau mai puŃin indiferentă. New, grey, silk stockings. Ciorapi noi, de mătase, gri. Pentru realizarea ritmului propiziŃiei, unele pot preceda substantivul, iar altele îl urmează. Before him was the vast forest, dark, dense and misterious. În faŃa lui se află pădurea vastă, întunecată, deasă şi misterioasă. În concluzie: • Ordinea obişnuită a cuvintelor în propoziŃia afirmativă este: subiect + predicat + complement direct + complement indirect + prepoziŃional + circumstanŃiale de mod + loc + timp She + said + good night + to them + quickly + in the hall + after dinner. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia negativă este: subiect + predicat + NOT + complemente She was not afraid of him. • Ordinea cuvintelor în propoziŃia interogativă este: predicat + subiect + complemente Was she afraid of him?

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->