24 pagini,

an XI, nr. 141

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

noiembrie 2010

11

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I

Cerneluri
GABRIELA GAVRIL

Pretextul Herta Mller...

Am c\utat pe youtube secven]e de la `nt`lnirea de la Ateneu cu Herta Mller, la care lui Gabriel Liiceanu i-a revenit rolul de amfitrion. Diverse articole ap\rute `n gazete culturale [i felurite comentarii de pe bloguri `mi l\saser\ impresia c\ laureata premiului Nobel l-ar fi zdrobit pur [i simplu pe filozoful de la Humanitas, c\ ar fi existat un schimb dur de replici `ntre cei doi, c\ ar fi fost rostite adev\ruri t\ioase, neformulate `n spa]iul cultural rom=nesc p`n\ atunci. Poate suf\r eu de vreo form\ cronicizat\ de cecitate hermeneutic\, dar n-am v\zut `n filmule]ele respective dec`t o `ncercare de dialog-spectacol f\r\ o consisten]\ deosebit\, minat\, pe de o parte, de rom=na st`ngace a invitatei (rom=na mea este cam stranie..., se scuza scriitoarea) [i, pe de alt\ parte, de pre]iozitatea cu iz interbelic a stilului autorului U[ii interzise. N-am observat s\ fi existat o prea mare tensiune `ntre protagoni[ti, doar o oarecare iritare, n\scut\, b\nuiesc, din dificult\]ile de comunicare. Cuceritoare prin franche]e, Herta Mller a avut, trebuie s\ recunoa[tem, [i momente c`nd, din pricina limit\rii vocabularului s\u activ `n limba rom=n\, n-a putut fi dec`t simplist\, `ncurc`ndu[i cam f\r\ s\ vrea partenerul de dialog. Regret c\ domnul Liiceanu nu a avut un consilier care s\-l sf\tuiasc\ s\-[i mai concentreze `ntreb\rile [i reflec]iile. ~n acela[i timp, cred c\ ar fi fost mult mai bine dac\ Herta Mller alegea s\ vorbeasc\ `n german\ [i apela la serviciile unuia dintre traduc\torii de la Institutul Goethe. Nu-mi dau seama ce-au voit s\ ob]in\ organizatorii. Poate c`[tigarea unui capital de simpatie, poate s\ ne induc\ ideea c\, oarecum, Nobelul acesta pentru literatur\ e [i al rom=nilor? Nu [tiu care le vor fi fost inten]iile, dar era de preferat ca autoarea s\ nu fie l\sat\ s\ se poticneasc\ `n limba rom=n\, s\ a[tepte s\ i se sufle din sal\ echivalentele rom=ne[ti ale unor sintagme germane. C`nd ai de g`nd s\ afirmi lucruri incomode, indicat este s\ fii sigur c\ le-ai formulat c`t mai corect cu putin]\. (continuare `n pagina 24)

Num\r ilustrat cu fotografii de Cristian Dumitriu

Constantin Noica `n arhive: ata[amentul victimei fa]\ de tor]ionar

Gabriel Andreescu

Mesajul
Ion M=nzatu

C\r]ile mele erau tot ce aveam mai important `n bagajele de imigrant...

interviu cu Felicia Mihali

Forme ale comicului semnalate de istoria critic\ a literaturii rom=ne

Val. Panaitescu

EDITORIAL

www.timpul.ro

2
CAPRICORN

TIMPUL

Agora

C`nd literatura exploreaz\ [tiin]ific

OVIDIU PECICAN
Nu numai filosofia [i teologia au mers o vreme `mpreun\, `n alian]e menite s\ sporeasc\ [i s\ ad`nceasc\ ceea ce `ndeob[te numim cunoa[tere. Nici alian]a filosofiei cu [tiin]a nu a r\mas stingher\, ci a fost `nso]it\ [i de alian]a litera]ilor cu cercet\torii [tiin]ifici. O carte recent scris\ de Nicolae Breban, eseul de istorie [i filosofia istoriei intitulat Istoria dramatic\ a prezentului. Aventurierii politicii rom=ne[ti `n curs de apari]ie la Muzeul Literaturii Rom=ne `mi aminte[te c\ [i romancierii [i arta romanului au `nso]it [i, uneori, au prefa]at b\t\lia `n care s-a angajat [tiin]a pentru descrierea, `n]elegerea [i chiar prevestirea realit\]ii, eviden]iind subsidiar nu doar viziuni artistice, ci [i concep]ii filosofice. Nu m\ refer doar la ambi]ia sociologic\ [i [tiin]ific\ a lui Balzac de a descrie o societate `ntreag\ `n dinamica ei este vorba de cea francez\ din timpul Restaura]iei -, de[i acest cople[itor autor [i-a intitulat unele c\r]i Fiziologia c\sniciei (1829) sau Patologia vie]ii sociale (1838 1839) [i [i-a organizat Comedia uman\ `n scene ce corespund vie]ii private, analizei moravurilor etc., `ncerc`nd s\ epuizeze deliberat, clasific`nd-o, tipologia caracterelor umane ale unei lumi. Am `n vedere [i ciclul Rougon-Macquart al lui Emile Zola, care, dincolo de ceea ce spun nara]iunile lui, interpreteaz\ lumea hexagonal\ din a doua parte a sec. al XIX-lea `n lumina filosofiei naturaliste la care adera autorul, interesat de studiile de caz [i chiar de o anume patologie societal\. ~n aceast\ succesiune, ciclul romanesc al lui Marcel Proust survine cu o proiec]ie abisal\ `ntemeiat\ pe rememorare [i descifrarea unei complexit\]i rela]ionale dintr-o societate care este cea din la belle poque, aliniindu-se la filosofia lui Henri Bergson, ca [i la descoperirile [colii doctorului Freud de la Viena. Odat\ cu Proust, recompunerea lumii din tr\iri [i rememor\ri invers fa]\ de felul `n care [i b\t\lia de la Waterloo se descompunea pentru eroul stendhalian al M\n\stirii din Parma devenea nu numai o g\selni]\ estetic\ inspirat\, ci [i un ecou prozastic al descoperirilor moderne referitoare la felul cum subiectivitatea uman\ opereaz\. {tiin]a [i filosofia din a doua jum\tate a sec. al XIX-lea [i de la `nceputul sec. al XX-lea au ad`ncit acest capitol al `n]elegerii noastre `ntr-o manier\ care BAZACONII TEATRALE acompaniaz\ literatura maestrului francez (sau invers, literatura `nso]indu-le). {i tot `n aceea[i linie a [tiin]ei f\r\ scientism a unora dintre marii scriitori europeni [i a [tiin]ei cu mijloacele artei se cuvine s\ fie pomenit Jules Verne, cu uimitoarele previziuni [tiin]ifice pe care opera lui admirabil\ de romancier le con]ine (televizorul, nava spa]ial\ [.a.). Fire[te, explor\rile nu s-au `ncheiat aici. Faimosul cvartet Alexandria al lui Lawrence Durell afi[eaz\ explicit, la `nceputul primului s\u roman, Justine, dependen]a modelului narativ ce propune o organizare pe mai multe voci, de concep]ia asupra timpului modificat\ radical de cercet\rile lui Einstein [i Heinsenberg, fizicieni ([i filosofi) care nu mai au nevoie de prezentare. Privind altminteri lucrurile, din direc]ia [tiin]ei care `[i `ntemeiaz\ demersurile pe texte literare, cazul paradigmatic r\m`ne, cred, cel al cercet\rilor lui Schliemann `n c\utarea Troiei homerice. Succesul lui personal a marcat o dat\ `n istoria culturii, iar importan]a ei nu se epuizeaz\ `n istoria arheologiei, ci are [i aceast\ semnifica]ie: de moment inaugural al [tiin]ei ce pleac\ de la literatur\. Nu trebuie s\ mire faptul c\ un comerciant de succes precum descoperitorul Illion-ului a luat `n serios o epopee antic\ `n versuri, c\ut`nd s\ `i descifreze c`t mai acurat sensul literal. ~nainte cu mai bine de un secol, la Neapole, Giambattista Vico g\sea cu destul temei `n cuprinsul operei lui majore, {tiin]a nou\, `n poezie [i `n metafor\ `nse[i originile limbajului articulat. Calea lui Schliemann a fost urmat\ [i de to]i aceia care, p`n\ ast\zi, au crezut c\ pot credita spusele atribuite lui Solon `n dialogurile Timaios [i Critias `n ceea ce prive[te existen]a Atlantidei, t\r`mul disp\rut. Iat\ cum, nu numai litera]ii pot face [tiin]\, ci [i exploratorii [tiin]ifici au creditat, nu o singur\ dat\ [i nici `n mod izolat, literatura ca surs\ a unor adev\ruri demonstrabile [tiin]ific. Dac\ nu ar fi vorba despre o carte socotit\ de mai multe religii ca fiind de]in\toarea privilegiului de a con]ine revela]ii sosite din transcendent, Biblia s-ar cuveni, la r`ndu-i, socotit\ o prob\ `n aceea[i direc]ie. S`nt c`teva secole de c`nd arheologia [i filologia caut\ [i adeseori g\sesc confirm\ri pentru realit\]i men]ionate de textele c\r]ilor biblice, dovedind c\ locuri, persoane [i evenimente `nscrise `n pagina sacr\ au existat. Dac\ p`n\ `n prezent analiza literaturii [i a contribu]iei autorilor de beletristic\ nu s-a f\cut `nc\ din punctul de vedere adus aici `n discu]ie, acest lucru nu `nseamn\ c\ nici nu ar fi posibil a[a ceva. }ine de viitorul [i de aten]ia g`nditorilor [i a arti[tilor s\ `[i reuneasc\ eforturile pentru a rescrie, dintr-o asemenea perspectiv\, istoria acestor fertile interferen]e [i a valen]elor care reunesc arta [i [tiin]a, sub umbrela filosofiei.

Mai e superior `nv\]\m`ntul... superior?

cerizez emblema Universit\]ii din care fac parte, p\str`nd cu arma-n m`n\, pe c`t se poate, intact\, sintagma `nv\]\m`nt superior, `n planul meu de activit\]i. ~nv\]\m`nt inferior, de altfel, nu exist\. ~nc\... (acest `nc\, `ns\, nu are deloc sclipiri optimiste!). ~n cazul `nv\]\m`ntului artistic, se mai pune o problem\: e o op]iune a voca]iei, ori a conjuncturii? Se [tie, nu orice mare pedagog e [i un mare artist. {i invers. Am citit recent cartea de amintiri a lui Constantin Codrescu mare actor [i profesor. A scos dou\ serii de interpre]i buni [i foarte buni, la T`rgu Mure[. Era necontestat, ca mentor. {i totu[i... n-a rezistat dec`t opt ani, `n `nv\]\m`ntul superior. Din volumul s\u, mi-am amintit de doi asisten]i ai lui so]ii Ileana Burlacu [i Adrian Mazarache care au [i plecat din ]ar\, imediat dup\ renun]area lui CC. Profesori excelen]i, despre care nu se mai vorbe[te. Spre deosebire de comico[ii de la Tv, mediatiza]i `n exces, de[i nici m\car n-au apucat s\... dea la facultate!... Dar am cunoscut profesori de actorie longevivi Adriana Pite[teanu, Adriana Marina Popovici care nu au urcat pe scen\, aproape deloc. Ori unul de regie Nicolae Mandea care a montat incredibil de pu]in, p`n\ la 50 de ani. S`nt iubi]i de studen]i, ceea ce-nseamn\ c\ [i-au g\sit voca]ia. Tragic e s\ n-o g\se[ti... S\ ratezi ambele cariere. Din experien]a personal\: am fost invitat `n Universitatea ie[ean\, prima oar\, la catedra Arta actorului de p\pu[i [i marionete, `n 1991. Predam, pe atunci, Arta [i expresivitatea vorbirii scenice. Apoi, am predat, peste ani, la Bucure[ti [i Timi[oara, apoi din nou `n Capitala Moldovei, Istoria teatrului, Actorie, Teatrologie, Spectacologie, Analiza textului dramatic. Am cursuri la master [i doctorat. S`nt chiar conduc\tor de doctorat. Pare mult, pentru unul care nu [i-a dorit aceasta!... Asta-i via]a. Nu [tiu ce va mai fi. ~mi doresc s\ rezist. P`n\ la cap\t. ~n `nv\]\m`ntul... exclusiv superior. Fiindc\-i doresc [i lui s\ reziste. Dar Omul propune [i Mileniul trei... dispune!
www.timpul.ro

BOGDAN ULMU
~ntr-o pies\ pe care am montat-o `n 1985, exista un schimb de replici amuzant: Ce vin e \sta? Superior! {i-atunci, cel inferior cum e?... Cu un z`mbet amar, vreau s\ refuz tipul \sta de dialog, acum, `ntr-o prestigioas\ Universitate de stat... Azi, c`nd `nv\]\m`ntul a pierdut ceva din for]a de seduc]ie pe care o radia, p`n\ de cur`nd, asupra junilor candida]i. Azi, c`nd concuren]a a sc\zut dramatic. Azi, c`nd un rid de `ngrijorare apare pe fe]ele noastre tinere, ori mature, nu vreau s\ capitulez. Precum Brenger din Rinocerii, refuz s\ rino-

De c`nd s`nt elev, citesc, `n diverse reviste, anchete pe tema Mai vine lumea la teatru? R\spunsul e simplu, `n 2010: uneori, da; alteori, nu! Complicat\, din ce `n ce mai `ngrijor\toare ar fi interoga]ia Mai vine lumea la admitere la Facultatea de teatru? Mi-e [i fric\ s\ r\spund... Dac\-mi amintesc bine [i-mi amintesc! `n 1970, c`nd am dat admitere la IATC, erau 160 de candidate pe un loc la actorie fete; 85 la actorie b\ie]i; la regie c`nd am dat, `n 1971, eram 29 pe un loc; la teatrologie erau 14 pe loc. Azi... dar nu, mi-e ru[ine s\ spun cifrele...

noiembrie 2010

Agora

TIMPUL

Personalit\]i complexe
SORIN BOCANCEA
De la moartea lui Corneliu Coposu nu am mai v\zut a[a demonstra]ie de cameleonism precum cea din ziua mor]ii lui Adrian P\unescu. Pe 11 noiembrie 1995, cel c\ruia Petre Roman `i spunea Copoiu (vezi Doamne, dup\ ore `ntregi de dispute, `nc\ nu [tia exact cum `l cheam\), cel acuzat c\ nu ar fi m`ncat salam cu soia, c\ ar fi stat la Paris `n anii comunismului (a[a a ajuns Rubla Paris), mumia, stafia [.a.m.d. devenise peste noapte seniorul, singurul politician autentic, `n fine, personalitate complex\. {i pe 5 noiembrie 2010, cel etichetat porcul sau marele pupincurist al odiosului regim a devenit peste noapte primul poet care s-a opus lui Ceau[escu [i (a]i ghicit?) personalitate complex\. Chiar dac\ cele dou\ cazuri par a fi asem\n\toare, `ntre ele exist\, totu[i, o mare diferen]\: Coposu nu tr\ise bine-mersi la Paris, ci fusese torturat `n `nchisorile dejiste [i atent urm\rit de securitatea ceau[ist\, tr\ind o bun\ perioad\ de timp cu domiciliu for]at `n B\r\gan, la Rubla. Minciunile r\sp`ndite pe atunci de feseni[ti erau evidente petru cine avea puterea [i dorin]a de a ie[i din carapacea propagandistic\ ce a mobilizat primele mineriade. Dup\ ce Coposu a disp\rut, detractorii lui a r\suflat u[ura]i, crez`nd c\ pericolul trecuse. Numai Ion Iliescu nu a `mp\rt\[it acea bucurie, fiindc\ sim]ise c\ liderul ]\r\nist devenise mai periculos dup\ moarte. {i alegerile din 96 i-au dat dreptate. ~n cazul lui P\unescu, cei ce l-au etichetat marele pupincurist al odiosului regim au avut dreptate. A[a a fost, dovad\ fiind metrii lineari de ode (sau poezii odioase) `nchinate marelui b\rbat, fiului ]\rii. P\unescu a fost un r\sf\]at al regimului comunist, chiar dac\ uneori a avut rela]ii tensionate cu Ceau[e[tii [i chiar dac\ `n ultimii ani ai regimului intrase `ntr-un con de umbr\. S\ nu uit\m de notorietatea sa, fiind printre pu]inii oameni de cultur\ pe sama c\rora au ap\rut bancuri de mare circula]ie. Nu oricine se bucur\ de un asemenea privilegiu. P\unescu [i-a v\zut visul cu ochii, ajung`nd un loc comun (a[a cum `[i exprimase dorin]a `n volumul s\u Locuri comune). A fost un mare propagandist [i chiar unul dintre ideologii na]ional-comunismului. Nu putem pune `ntre paranteze aceste realit\]i. Faptul c\ Adrian P\unescu a fost [i un mare poet i-a f\cut pe cei ce l-au apostrofat timp de dou\ zeci de ani s\ simt\ nevoia s\ dea cu var peste cariera sa politic\. Au `nceput s\ fie invocate doar gesturile de protest ale poetului [i reamintit\ vechea poveste cu procurarea de butelii pentru aragaz. Tot ceea ce ieri era dovad\ a pozi]iei importante a poetului `n aparatul de partid ast\zi este descris `n registrul omenescului. Nimic din contribu]iile importante la func]ionarea regimului criminal nu mai este grav, totul topindu-se `ntr-o poveste compus\ `n cheie anecdotic\. Nu sus]in ideea c\ tot ceea ce a f\cut Adrian P\unescu `n cariera sa politic\ este damnabil. Am urm\rit ca adolescent Cenaclul Flac\ra, [tiu c\ la spectacolele sale era o atmosfer\ ce contrasta cu cenu[iul vie]ii cotidiene [i cu falsitatea Festivalului Na]ional C`ntarea Rom=niei. {i acum ascult cu pl\cere unele piese de atunci [i consider c\ folk-ul rom=nesc `i datoreaz\ enorm lui P\unescu. Nu este nici un mare cantautor din acest gen s\ nu fi trecut prin Cenaclul Flac\ra. Dar, [tiu c\ la acele spectacole se recitau [i ode la adresa regimului. {i mai [tiu [i c`teva pove[ti adev\rate despre comportamentul abuziv al poetului. ~ncerc s\ judec diferen]iat toate aceste elemente, convins fiind c\ este, totu[i, o diferen]\ `ntre statutul de poet na]ionalist [i cel de poet na]ional. Dar nu despre asta e vorba acum, ci despre ceea ce fac personalit\]ile vie]ii publice. Un mare intelectual constata c\, pe 24 august 1944, `n Rom=nia nu mai era nici un filogerman. Fenomenul nu e singular `n istoria noastr\. Dup\ 21-22 decembrie 1989, comuni[tii au devenit peste noapte anti-comuni[ti. Comportamentul este acela[i [i `n cazul `n discu]ie. C`nd i-am auzit pe vechii adversari ai lui P\unescu c\ depl`ng dispari]ia vechiului prieten, am avut senza]ia c\ feseni[tii nu au disp\rut, c\ au r\mas la posturi (de televiziune sau de radio). Ei produc mai departe o mare toc\ni]\ mitologic\ `n care amestec\ bunul cu r\ul, frumosul cu ur`tul, fiindc\, nu-i a[a?, cu to]i iubesc ]\ri[oara asta. Du[manul de ieri devine `ntr-o clip\ bunul prieten cu care pupat Pia]a Independen]ei. Ce po]i s\ le mai zici? Personalit\]i complexe.

Statul `mpotriva fum\torilor

BOGDAN C. ENACHE
O treime dintre rom=ni adic\ nici mai mult, nici mai pu]in de 7 milioane dintre compatrio]ii no[tri se delecteaz\ `n mod regulat cu o ]igar\. N-au alt\ vin\ dec`t aceasta. Nu fur\ [i nu ucid fumeaz\, din c`nd `n c`nd, o ]igar\. Dar acest lucru este de-ajuns pentru ca statul s\ le declare r\zboi. Criminali f\r\ victime, ]inta oprobiului oficial, ei, fum\torii, s`nt ast\zi precum ereticii `n vremurile medievale minoritatea persecutat\ `n numele binelui [i adev\rului la a c\ror lumin\ r\m`n cu obstina]ie orbi... Tutunul d\uneaz\ grav s\n\t\]ii st\ scris, cu litere de-o [chioap\, pe fiecare pachet de ]ig\ri [i la sf`r[itul oric\rui mesaj publicitar. Ai crede c\ p`n\ acum to]i care [tiu s\ citeasc\ au `nteles mesajul, dac\ scopul acestuia ar fi doar s\ `i informeze. ~ns\ departe de a avea ca scop informarea, lozincile afi[ate pe fiecare pachet de ]ig\ri nu s`nt altceva dec`t o form\ de propagand\. E `ndoielnic c\ la baza mesajelor obligatorii anti-fumat de pe fiecare pachet de ]ig\ri a stat vreodat\ o lips\ critic\ de informa]ii tehnice privind efectele negative ale fumatului `n r`ndul consumatorilor, care trebuia acoperit\ `n acest fel; ast\zi este, `n orice caz, evident c\ scopul lor nu este c`tu[i de pu]in s\ corecteze un deficit de informare c`t s\ transmit\ un mesaj propriu, emo]ional, conving\tor [i agresiv. Con]inutul acestui mesaj este, `n esen]\, urm\torul: viciile sau ce consider\ statul vicii s`nt crime si statul are obliga]ia s\ le pedepseasc\. Se ajunge astfel la un vechi soi de paternalism: statul nu mai este garantul drepturilor indivizilor, ci garantul virtu]ii acestora [i prin urmare du[manul viciului; indivizii nu mai s`nt oameni liberi si responsabili de propriile acte, ci copii ascult\tori sau neascult\tori ai statului; moralitatea nu mai exist\ ca sfera autonom\ a realit\]ii sociale statul `nsu[i o define[te, El este moralitatea! ~ns\ viciul nu poate fi nici odat\ confundat cu crima. Acesta poate fi definit, `n cel mai bun caz, ca o devia]ie de la anumite norme morale, `ndeob[te creditate a servi drept ghid pentru o via]\ fericit\, `n timp ce crima este un atentat la via]a, libertatea sau proprietatea celorlal]i. Viciul `[i produce efecte asupra celui care `ncalc\ normele morale `n cauz\, `n timp ce crima are efecte asupra celorlal]i; viciul este o gre[eal\ moral\ [i poate fi condamnat doar `n ordine moral\, `n timp ce crima este o agresiune asupra celorlal]i [i ace[tia au, prin urmare, dreptul la restitu]ie [i/sau retribu]ie. Cineva poate condamna, din punct de vedere moral, un individ care `[i face r\u singur fum`nd, dar nu are dreptul s\ decid\ `n locul s\u ce trebuie s\ fac\ cu via]a sa, la fel cum nimeni nu are dreptul s\-l oblige pe un homosexual sau pe un sado-masochist s\ adopte ceea ce el consider\ un comportament virtuos. Nu exist\ crim\ c`nd victima [i c\l\ul s`nt unul [i acela[i individ, dec`t cu riscul de a goli de orice sens no]iunea de crim\. Dar avoca]ii cruciadei anti-tabac nu vor `nt`rzia s\ afirme, `n replic\, c\ fum\torul, prin chiar actul de a fuma, pune `n pericol nu numai s\n\tatea sa, ci [i s\n\tatea celor din jur [i, prin urmare, m\surile restrictive de genul interzicerii fumatului `n locurile publice s`nt complet justificate. Previzibil `ns\, spawww.timpul.ro

]iile publice identificate de etati[ti s`nt prin excelen]\ spa]ii private (sau care ar trebui s\ fie private) unde proprietarii instituie sau pot institui, conform propriilor preferin]e [i nevoi, reguli la care se ader\ `n mod voluntar: este vorba de baruri, de cluburi, de [coli, de biserici, de spitale, de spa]ii comerciale [.a.m.d. Totu[i, continu\ anti-tabagistul nostru, fumatul cauzeaz\ o serie `ntreag\ de afec]iuni medicale, ceea ce face ca fum\torii s\ reprezinte o povar\ asupra sistemului medical aflat [i a[a `ntro stare deplorabil\; prin urmare, fumatul trebuie descurajat, iar fum\torii trebuie disciplina]i cumva, deoarece ei s`nt poten]ial responsabili pentru o presiune dispropor]ionat\, comparativ cu non-fum\torii, asupra resurselor disponibile `n sistemul medical. Desigur, se prea poate ca, ba chiar medicii avertizeaz\ c\, riscul diverselor afec]iuni medicale sa fie, `n medie, mai mare `n cazul fum\torilor dec`t `n cazul nefum\torilor, `ns\ singura problem\ `n chestiunea de fa]\ o reprezint\ colectivizarea serviciilor de asisten]\ medical\ [i nu riscul medical mai ridicat asociat fumatului. Numai privatizarea asigur\rilor medicale [i a asisten]ei medicale ar putea disciplina, `n m\sura `n care acest lucru este posibil, fum\torii, deoarece riscul medical crescut s-ar traduce `n prime de asigur\ri medicale mai mari sau `n costuri medicale suplimentare, ceea ce ar `ncuraja, mai mult dec`t tax\ spoliatoare pe viciu impus\ nu demult de guvern, asumarea individual\ a responsabilit\]ii, a consecin]elor fumatului. {i a[a am ajuns [i la taxe. Taxe moralizatoare, taxe paternaliste [i, `nainte de toate, spoliatoare. C\ci suprataxarea ]ig\rilor a `nceput cu mult `nainte ca guvernan]ii s\ pretind\ c\ au grij\ de s\n\tatea noastr\. Accizele pe ]ig\ri s-au introdus `nc\ din 1993, pur [i simplu pentru c\, pentru stat, e un domeniu foarte lucrativ de spoliat [i numai ulterior, la consemnul Uniunii Europene, a `nceput cruciada moralizatoare anti-tabac. C\ statul are de c`[tigat din spolierea produc\torilor de tabac este foarte simplu de demonstrat, ]in`nd cont c\, conform Ministerului S\n\t\]ii, 31% din popula]ie fumeaz\ (inclusiv jum\tate dintre medici, de altfel), iar conform Institutului Na]ional de Statistic\, `n 2006, fiecare familie a cheltuit `n medie pe lun\ 6,7% din totalul cheltuielilor sale (adic\ 60 RON) pe b\uturi alcoolice [i ]ig\ri, comparativ cu doar 0,82% pentru educa]ie [i 4,5% pentru recreere [i cultur\. De altfel, o regul\ a spolierii spune c\ taxarea unui bun trebuie s\ fie invers propor]ional\ cu elasticitatea acestuia, prin urmare accizele pe ]ig\ri s`nt un bun exemplu de eficien]\ fiscal\, cu at`t mai mult cu c`t paleta de produse-substitut disponibil\ este extrem de redus\. Accizele pe ]ig\ri au crescut a[adar de la un an la altul, conform unui calendar convenit cu Uniunea European\ `nc\ din 2002, astfel `nc`t nivelul accizelor pe ]ig\ri `n Rom=nia s\ se alinieze la nivelul din Uniunea european\ p`n\ `n 2010. ~ns\ spolierea consumatorilor are efecte secundare; abuzul are o limit\ a toleran]ei. Astfel, cu c`t nivelul spolierii cre[te, `n cazul de fa]\ nivelul accizelor pe tutun, cu at`t cre[te comer]ul pe pia]a neagr\. Contrabanda [i schimbul la negru s`nt de fapt dou\ mecanisme de ap\rare `mpotriva abuzului statului asupra propriet\]ii private, sistemul imunitar prin care pia]a func]ioneaz\ din nou `n avantajul consumatorului. C`nd un pachet de ]ig\ri este de 4 sau 3 ori mai ieftin `n Ucraina sau Republica Moldova, doar pentru c\ `n Rom=nia 70% de pre]ul de v`nzare al unui pachet identic const\ din accize si alte taxe, a `nc\lca

legea devine nu numai moral, dar [i profitabil. Nivelul contrabandei cu ]ig\ri `n Rom=nia este `nc\ redus comparativ cu ]\rile vecine din Uniunea European\. La sf`r[itul anului 2005, un studiu JTI Rom=nia, un produc\tor autohton de ]ig\ri), estima nivelul contrabandei cu tutun `ntre 5 [i 9% din totalul pie]ei, `n timp ce `n Ungaria, Lituania si Cehia contrabanda de]ine o cot\ de p`n\ la 50% din pia]a de profil. Dar contrabandi[tii recupereaz\ terenul [i `n Rom=nia. De cur`nd, Ministerul Finan]elor [i-a revizuit negativ estim\rile privind colect\rile bugetare din accize, iar Garda Financiar\ vrea puteri sporite `n lupta `mpotriva pie]ei negre [i cere Ministerului Justi]iei `n\sprirea sanc]iunilor penale pentru contraband\. Ca `ntotdeauna, politicienii [i birocra]ii trag concluziile gre[ite, singurele care le servesc interesele: o politic\ eronat\ este continuat\ cu una [i mai eronat\, totul fiind `nv\luit `ntr-o mistic\ moralizatoare care nu reu[e[te dec`t s\ mai reduc\ cu pu]in sfera libert\]ii noastre. Post-scriptum: Am scris acest text `n urm\ cu doi ani [i jum\tate. ~ntre timp m-am l\sat de fumat. Dar, cu excep]ia datelor statistice dep\[ite, textul r\m`ne la fel de actual ca atunci c`nd l-am scris.

noiembrie 2010

TIMPUL

Dosar

Constantin Noica `n arhive: ata[amentul victimei fa]\ de tor]ionar

Cine s`nt informatorii?
Din dosarul de urm\rire informativ\ I 15156 afl\m c\, p`n\ `n anul 1978, pe urmele lui Constantin Noica fuseser\ dirija]i patru informatori cu sarcini permanente: Nicoar\, Cristian, Marian [i Andrei, precum [i cu intermiten]]\ alte 41 de surse.5 Av`nd `n vedere gradul de implicare al acestora `n urm\rirea pus\ la cale de Securitate, e desigur interesant s\ [tim cine s`nt eroii. Dup\ ce noteaz\ c\ unii dintre ei ]in cu tot dinadinsul s\ fie identifica]i cu u[urin]\, oferind tot felul de detalii, Dora Medrea devoaleaz\ [i numele a trei dintre ei. Dar s\ vedem cum vorbesc am\nuntele din dosare. ~ntr-o not\, Nicoar\ scap\ o referire la Antologia sa filosofic\ ce avea s\ apar\ `n 1975. Or, pun`nd al\turi titlul [i anul ajungem la numele lui Octavian Nistor, o prezen]\ `ntradev\r frecvent\ pe l`ng\ Noica. E greu s\ se poat\ produce confuzie, cu at`t mai mult cu c`t se adaug\ un detaliu. Ini]iala numelui de cod al informatorilor [i a persoanelor-obiectiv prelua deseori ini]iala numelui, pentru a se putea re]ine mai u[or, iar aceasta se `nt`mpl\ aproape `ntotdeauna `n dosarele ce-l privesc pe filosof: Noica devenise obiectivul Nica Dan [i Nadolu Costel, Aurel Cioran, Cisteianu etc. Cum se spune `n serialele tip forensic detective, Nicoar\ [i Nistor match. Despre Cristian afl\m c\ s-a n\scut sau a locuit la Sighi[oara, c\ci `l invit\ pe Noica la p\rin]ii s\i `n ora[ `n timpul unui drum pe care-l aranjase cu Noica la solicitarea Securit\]ii. Profilul informatorului se dezv\luie `n special din nota datat\ 10 mai 1978, `n care acesta se pl`nge de flagranta abatere de la principiile ideologice ale vie]ii noastre culturale a revistei S\pt\m`na cultural\ a Capitalei. ~ns\ nu datorit\ dezacordului fa]\ de politica lui Eugen Barbu [i Vadim Tudor, ci datorit\ articolului semnat de Ion Lotreanu care `l ridica `n slav\ pe g`nditorul Noica, ba `l elogia [i pe Mircea Eliade: Cititorii [...] s`nt stupefia]i de publicarea lor `n presa noastr\: N. Gogonea]\, Petru Berar, I. Bellu, M. Ciurdaru [i al]ii `[i pun semen de `ntrebare.7 Identitatea lui Cristian transpare c`nd el noteaz\ a-i fi returnat lui Noica manuscrisul l\sat de filosof spre publicare Revistei de filosofie. Redactorul-[ef al revistei `n acel moment era Octavian Che]an. Ne gr\bim s\ spunem c\ nu am investigat urmele din dosar p`n\ acolo `nc`t s\ avem `n acest sens o siguran]\. Informatorul Tudor d\ uneori informa]ii ce pot avea consecin]e ur`te. Nota lui din 26 mai 1977 arat\ c\ volumele lui Paul Goma ap\rute `n RFG (Ostinato [i U[a) ar fi cunoscute de Mihai Nasta, Sorin Stati, Radu H`ncu, Edgar Papu, I. Negoi]escu, A. Marino.8 Des-

GABRIEL ANDREESCU
Primul volum care a folosit arhiva creat\ de Securitate pe numele lui Constantin Noica a fost Anatomia mistific\rii. Procesul NoicaPillat, cu o prim\ edi]ie `n anul 1997.1 Cu patru ani `n urm\, Adev\rul literar [i artistic a publicat, `n dou\ episoade, extrase din dosarul de urm\rire informativ\ al lui Constantin Noica, st`rnind o furtun\ de comentarii. De abia `n 2009, Dora Mezdrea revenea asupra arhivelor, propun`nd cititorului o selec]ie de documente dintr-unul din dosarele de urm\rire informativ\ (14 volume), viz`nd perioada 1971-1978: Constantin Noica `n arhiva Securit\]ii. Textele introductive la aceast\ carte, semnate de Gabriel Liiceanu [i Andrei Ple[u, se centreaz\ [i ele pe tema A colaborat sau nu Constantin Noica cu Securitatea?, neg`nd pur [i simplu colaborarea [i interpret`nd raporturile filosofului cu autorit\]ile `n termenii donquijotismului cultural. S-au ad\ugat, `n timp, alte materiale ori opinii punctuale vezi cadoul f\cut de cotidianul.ro la 18 mai 2010 prin punerea la dispozi]ia cititorului de ast\zi a unui text sp\[it publicat de filosof `n Glasul Patriei la 20 aprilie 1965. Impresia global\ l\sat\ de astfel de precedente asupra con]inutului dosarelor de la CNSAS pe numele lui Constantin Noica este nesigur\: r\sturnarea eviden]elor st\ fa]\ `n fa]\ cu exhibarea satisf\cut\ de c\tre adversari a filelor de arhiv\ care vorbesc despre rela]iile stabilite de Noica cu autorit\]ile regimului comunist.

pre Tudor mai afl\m c\ `l viziteaz\ pe Henri Wald acas\. Probabil, pentru cei din apropierea lui Constantin Noica nu ar fi nici un mister cine se ascunde sub acest nume de cod. Cea mai interesant\ este `ns\ absen]a notelor lui Andrei. E greu s\ explici `n mod natural de ce din patru informatori cu sarcini permanente, trei s`nt at`t de prezen]i cu notele lor `n dosare, iar al patrulea, deloc. Cel mai probabil, SRI a ]inut s\ protejeze un fost colaborator ce avea s\ fac\ servicii institu]iilor [i dup\ anul 1990.

aventura ideologic\ `n care s-a implicat `n acei ani. Lipsa de interes material, v\dit\ din ceea ce [tim despre via]a public\ a lui Noica, este prins\ [i de alte note de arhiv\. ~ntr-o declara]ie semnat\ de Aurel Cioran, acesta puncteaz\ la un moment dat: ...Rostirea rom=neasc\ o lucrare foarte frumoas\ , are dou\ volume [i cum v-am spus, au fost premiate, dar p`n\ la urm\ nu i-au dat nimic, dar el spune c\ asta nu-l deranjeaz\ [i nu s-a sup\rat, spunea c\ e mai bine a[a, c\ altfel trezea numai invidie13

Fiin]a Noica [i imaginea sa pozitiv\

F\r\ ca institu]ia s\ vrea, materialele adunate de Securitate `i deseneaz\ lui Constantin Noica un profil uman pozitiv. O not\ de investiga]ie din 10 mai 1960 `nregistreaz\ opinia oamenilor care au lucrat pe proprietatea lui: atunci c`nd `[i vizita mo[ia avea comport\ri frumoase fa]\ de cet\]eni.9 Interesant\, cu miz\ mai mare, declara]ia lui Zilber Herbe[r]t10. La unul dintre interogatorii, acesta afirm\ a-l fi cunoscut pe Noica `n cadul asocia]iei Criterion `n 1933: Nu f\cea politic\ [i nici nu avea inten]ia s\ fac\ altceva dec`t carier\ universitar\. Prietenii lui intimi din acea perioad\ erau Mihail Polihroniade, legionar, omor`t `n 1938 `mpreun\ cu Codreanu, Barbu Brezeanu (magistrat din Bucure[ti, antilegionar), Petre Com\nescu [Comarnescu], publicist din Bucure[ti, antilegionar, Ionel Jianu, avocat din Bucure[ti. Al]i cunoscu]i ai lui Noica erau: Mircea Mulc\nescu [Vulc\nescu], Emil Cioran, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Ionel Ghera, Floru (filozof). Nu cunosc rela]iile cu ace[tia. () Dup\ omor`rea celor 13 legionari `n frunte cu Codreanu [i Polihroniade, mi-a spus c\ din aceast\ cauz\ se va apropia de legionari. ~n septembrie a fost numit la oficiosul legionar Buna Vestire ~n aceast\ calitate a scris aproape zilnic articole de fond. Din c`te am auzit aceste articole nu au fost pe placul [efilor legionari [i `n decembrie 1940 [i-a `ncetat activitatea plec`nd la Berlin pentru a studia pe Aristot.11 Nu po]i da pur [i simplu valoare de adev\r acestor enun]uri, c\ci de]inutul scrie cum scrie [i pentru c\-l simpatizeaz\ pe Noica, cum o arat\ portretul pe care i-l face: Constantin Noica este un om extrem de cult, foarte inteligent, cinstit `n discu]ie, dezinteresat din punct de vedere material...12 Totu[i, asemenea opinii ale cunoscu]ilor motiveaz\ cercetarea mai `n ad`ncime a rela]iei lui Noica at`t cu legionarismul, c`t [i cu elitele culturale ale perioadei, dincolo de opiniile fruste ale textelor sale din acei ani. Detaliile de personalitate fac credibile motiva]ii mai sofisticate pentru

Arestarea: `n m`na tor]ionarilor

La exproprierea mo[ierilor, Constantin Noica a fost g\sit pe domeniul lui [i re]inut. Au urmat ani de domiciliu obligatoriu la C`mpulung, unde a creat un cenaclu literar `n casa lui Radu Rosetti. Securitatea `l va pune sub supraveghere `n 1954, c`nd Noica a fost semnalat de unii agen]i din proprie ini]iativ\ av`nd un comportament suspect.14 La 5 aprilie 1958, dosarul de verificare va fi preschimbat `n dosar de ac]iune informativ\. S`nt documentate trei vinov\]ii principale: o viziteaz\ pe Buc[an Gabriela, func]ionar\ la Lega]ia Francez\ din Bucure[ti; `ntre]ine rela]ii prin coresponden]\ cu Emil Cioran, Paris, tr\d\tor; redacteaz\ o lucrare, Povestiri despre Hegel, cu con]inut idealist reac]ionar, pe care inten]ioneaz\ s\ o publice `n str\in\tate. S`nt interesante mijloacele de investiga]ie. Un agent a fost dirijat s\-i cear\ lec]ii de englez\, cu legenda c\ vrea s\ plece `n Canada, dar ]ine secret, ca s\ nu fie prins. Un altul, rud\ `ndep\rtat\ a lui Noica, va prelua o scrisoare pentru filosof, astfel ajung`nd s\ ia contact cu el. Un num\r de documente clarific\ sursele care au alimentat Securitatea cu informa]ii despre activitatea legionar\ a lui Noica. La 1 martie 1960, Tribunalul militar al Regiunii a II-a Militare l-a condamnat la 25 de ani munc\ silnic\, 10 ani degradare civic\ [i confiscarea `ntregii averi personale pentru crima de uneltire `mpotriva or`nduirii sociale.

Lucrurile vii din arhive

~n fapt, materialele pe care le-a str`ns Securitatea pe urmele lui Constantin Noica s`nt pline de surprize, de detalii importante sau anecdotice care merit\ toat\ curiozitatea noastr\. ~n dosare se g\sesc [i c`teva documente produse de vechea Siguran]\. A[a afl\m, spre exemplu, c\ informatorii erau la fel de superficiali [i `naintea transform\rii serviciilor de informa]ii `n instrumentele represiunii comuniste. La 2 februarie 1943, un membru al Brig\zii speciale anun]a c\ avocatul [i scriitorul Constantin Noica este mobilizat `n Capital\ [i desf\[oar\ o vast\ activitate cu caracter legionar, `n special `n cercurile avoca]ilor din Baroul Ilfov. Referatul din 24 februarie 1943 `l contrazice, c\ci Noica nu este avocat `n Baroul Ilfov [i nu poate avea nici o activitate aici unde este complet necunoscut. De asemeni, nu este concentrat, fiind reformat, ci lucreaz\ la Biroul de Colportaj german.2 Tot de aici afl\m c`te ceva despre standardele regimului de autoritate al lui Carol al II-lea. Astfel, la 30 februarie 1940, Serviciul Cenzurei se adresa Direc]iunii Generale a Poli]iei, `naint`nd cererea lui Constantin Noica de a scoate revista ADSUM. Filosoful avea nevoie de aprobare. Iat\ [i r\spunsul: publica]ia va avea un caracter pur [tiin]ific [i literar [i va fi redactat\ `n spiritul unei filozofii a istoriei [i culturii contemporane.3 Pare interesant [i faptul c\ organele de interne comuniste nu aflaser\ p`n\ t`rziu despre activitatea legionar\ a lui Noica. O hot\r`re din 5 aprilie 1958 `l prezint\ pe acesta doctor `n filozofie, profesor universitar, fost mo[ier, c\s\torit, `n trecut nu a f\cut politic\, `n prezent nu face, are domiciliul obligatoriu `n ora[ul C`mpulung.4

Emo]ia victimei `n fa]a tor]ionarului

Trimiterea `n `nchisoare pe 25 de ani era a doua sau a treia, sau a patra lovitur\ teribil\ (dup\ expropiere, domiciliu for]at, excludere social\). Va fi eliberat `n 1964, dup\ ce, `n cei patru ani ai deten]iei, Noica se imaginase, probabil, ca petrec`nd restul vie]ii `ntre ziduri de celul\. Cum au ar\tat ([i) subiectiv acei ani avea s\ povesteasc\ `n volumul Ruga]i-v\ pentru fratele Alexandru.15 Arhivele Securit\]ii devin martore ale [ocului existen]ial din momentul `n care Noica afl\ despre finalul recluziunii. ~n adresa Direc]iei Regionale Arge[ din 20 martie 1965 descoperim c\ Datorit\ fanatismului s\u, cu ocazia eliber\rii din deten]ie [Noica] a afirmat fa]\ de organele care i-a[u] adus la cuno[tin]\ evenimentul eliber\rii c\ ar fi fost bine ca el s\ r\m`n\ `n continuare ca s\-[i execute pedeapsa.16 Impactul acelei emo]ii se va reg\si `n tot ce va face mai departe g`nditorul. Ruga]i-v\ pentru fratele Alexandru este `n fond varianta elaborat\ [i transfigurat\ a acelui enun] din momentul `nt`lnirii cu eliberatorul. Este aproape exclus ca ofi]erul s\ fi avut imagina]ia de a inventa o asemenea atitudine. Oare ce expresie mai puternic\ dec`t aceast\ replic\ am putea avea pentru a descrie faptul c\ victima Constantin Noica `[i `nsu[ise vinov\]ia [i adoptase perspectiva tor]ionarilor? N. Steinhardt a descris `n memoriile sale acest fenomen, pe care l-a numit complexul de]inutului, trezind [i interesul altor autori: Dewww.timpul.ro

noiembrie 2010

Dosar
]inutul devine vulnerabil [i atunci c`nd i se `nculc\ ceea ce unii memoriali[ti numesc complexul delincventului; candid [i impresionabil, de]inutul politic se las\ uneori impregnat de vinov\]ia pe care i-o injecteaz\ mental membrii aparatului de represiune.17 ~n cazul lui Noica, acest complex pare s\ fi lucrat `n ad`ncime [i s\ fi fost prelungit p`n\ la sf`r[itul vie]ii. Preocup\rile sale culturale au c\p\tat o form\ misionar\, de o fervoare de-a dreptul mistic\, parc\ menite s\ alunge c`t mai departe orice posibile conota]ii politice. Arhivele confirm\ punerea existen]ei sale, dintotdeauna, `n termeni culturali, dar ele nu sugereaz\ totu[i ca, anterior ie[irii din `nchisoare, s\ fi fost asumat\ o asemenea stilistic\ misionar\. Dogmatici [i primitivi, ofi]erii vor comenta ostil, `n rapoartele de urm\rire, aceste forme benigne de autonomie cultural\. S`nt amintite cu ostilitate articole[le] despre care [Noica] [tie c\ nu-i pot fi publicate datorit\ con]inutului lor18, iar la 28 februarie 1974 se fac chiar propuneri de avertizare: Rezult\ c\ Noica Constantin nu renun]\ la concep]iile sale cu orientare idealist\ [i na]ionalist\19 Numai c\ ofi]erii `ncep s\ arate interes pentru schimbarea `n bine probat\ de filosof. Chiar raportul din februarie 1974 cu rol sanc]ionator men]ioneaz\ c\ Noica Constantin are [i unele preocup\ri politice, dore[te s\-[i aduc\ contribu]ia la `mbog\]irea tradi]iei noastre culturale (...) vrea s\ dovedeasc\ c\ trebuie ad\uga]i 150 de ani vechimii `nv\]\m`ntului rom=nesc.20 C`nd o parte din manuscrisul Amintiri din `nchisoare ajunge la Securitate, ofi]erii subliniaz\ fragmentele ce vorbesc despre entuzismul cu care [Noica] s-a av`ntat asupra operelor lui Marx [i Engels. Se propune chiar s\ se intre `n `ntregul material al c\r]ii [i exploatarea `n buletinul informativ a sec]iunilor 13 [i 1421 Conform dosarelor, la jum\tatea anilor 70, Securitatea pare a descoperi poten]ialul oferit, pentru institu]ie, de filosof. Mai multe documente reiau ideea c\ `ncep`nd cu anul 1974 `n atitudinea lui Noica s-au `nregistrat schimb\ri pozitive, la care au contribuit [i facilitarea unor scrieri personale cum au fost Desp\r]irea de Goethe, Sentimentul rom=nesc al fiin]ei [i altele, c`t [i admitearea sa ca membru al Uniunii Scriitorilor ceea ce a avut drept urmare o cre[tere substan]ial\ a pensiei.22 Este indicat repetat capitalul simbolic de care se bucur\ Noica, faptul c\ el continu\ s\ fie privit de cercurile [tiin]ifice din ]ar\ [i str\in\tate cu aceea[i simpatie, mul]i consider`ndu-l ca o personalitate de prestigiu a g`ndirii filozofiei idealiste [i a esteticii. ~n 1977, anul Mi[c\rii Goma, Securitatea era `n special sensibil\ la surpinz\toarea opozi]ie a lui Noica fa]\ de apari]ia vocilor contestatare: De men]ionat `n acest sens pozi]ia sa fa]\ de ac]iunile protestatare pe care au `ncercat s\ le ini]ieze `n prima parte a acestui an anumi]i scriitori, cel `n cauz\ exprim`ndu[i p\rerea c\ asemenea atitudini nu se sprijin\ pe o baz\ real\ `n actuala societate rom=neasc\, ele nefiind dec`t un ecou al modei, al atitudinii protestatare din unele ]\ri socialiste cum s`nt Cehoslovacia [i URSS.23 De altfel, `n acela[i an, ofi]erii deveniser\ siguri de convertirea lui Noica: }in`nd cont de evolu]ia pozitiv\ a atitudinii lui Noica, fapt rezultat at`t din supravegherea informativ\ [] c`t [i prin extinderea acestor m\suri [i `n perioada [ederii sale la P\ltini[, s-a apreciat oportun avizarea favorabil\ a cererii de plecare `n str\in\tate. Aceast\ atitudine realist\ din partea sa a rezultat [i cu ocazia unei `nt`lniri controlate de noi, organizate de el sub forma unei mese oferite prietenilor s\i apropia]i24 Urmele l\sate de Noica `n dosare indic\ mularea filosofului pe a[tept\rile Securit\]ii: ~n cadrul discu]iilor, Noica C. a dezaprobat ac]iunile unor intelectuali de ]inut\ discutabil\ cum este Paul Goma ori B\lan George care pretind c\ `n ]ar\ nu se poate face cultur\ [i `ndeamn\ s\ se lupte `mpotriva `ntunericului ignor`nd faptul, a[a cum este `n cazul lui B\lan G., c\ nu `n str\in\tate ci `n ]ar\ [i-au f\cut un renume, iar acum au ajuns s\ o denigreze la postul de radio Europa liber\.25 {i un alt fragment: I se repro[eaz\ c\ a uitat perioada de deten]ie iar el trebuie s\ recuwww.timpul.ro

TIMPUL

5
len]\, de o agresivitate unic\, nea[teptat\, `n discu]iile de dup\ conferin]\.31); atitudinea ostil\ fa]\ de alia]ii naturali arat\ c\ ace[tia s`nt percepu]i ca amenin]\tori pentru rela]ia cu autorit\]ile represive (vezi `n special critica aspr\ a lui Noica la adresa celor care au ales calea exilului, refuz`nd celula [i ochiul gardienilor); sensibilitatea fa]\ de orice mic\ `mbl`nzire a ofi]erilor ([...] `n mod sincer, este fericit pentru el personal dar [i pentru societatea `n care tr\ie[te, pentru regimul pe care trebuie s\-l aprecieze pentru obiectivitatea [i patriotismul s\u, pentru faptul c\ nu las\ s\ se usuce ori s\ se taie crengi `nc\ roditoare, acestei p\duri rom=ne[ti32); `n sf`r[it, c\utarea salv\rii `n proiecte fabulatorii despre care vorbe[te aventura politicilor culturale ale lui Noica (vezi, printre altele, interven]iile sale pentru mutarea Capitalei la T`rgovi[te). Colaborarea cu Securitatea la care va ajunge Noica `n anii ce urmeaz\ nu are nici o leg\tur\ cu tic\lo[ia informatorilor gen Nicoar\ sau Cristian, nici nu-l face un apologet real al comunismului, [i nici un salvator al culturii rom=ne. Este expresia unui fenomen aflat dincolo de obsesia de a trata ceea ce spun arhivele exclusiv `n termenii pro sau contra Securitate. Arhivele ne fac s\ descoperim poate mai pu]ine lucruri despre faptele ofi]erilor cele mai grave manifest\ri nu s`nt devoalate pe h`rtie , [i mai multe despre vie]ile supuse teribilei institu]ii de represiune. Felul `n care oamenii s-au comportat `n situa]iile-limitt\ ale totalitarismului nu a ]inut at`t de simpatiaantipatia lor fa]\ de institu]ii, [i de multe ori nici de evaluarea ra]ional\ a unor interese personale, culturale sau de alt gen, ci de nenum\ratele unghere ale fiin]ei fiec\ruia. Ce s-a `nt`mplat cu Noica [i alte victime asemenea lui nu este specific doar de]inu]ilor ajun[i dup\ eliberare s\ fie lua]i la `ntreb\ri de mili]ieni, procurori, activi[ti [i securi[ti. Ci, `ntr-un anumit fel [i `ntr-o anumit\ m\sur\, are relevan]\ pentru popula]iile captive ale lumii comuniste `n ansamblul lor. ~n]elegerea complexit\]ii raporturilor dintre popula]ie [i gardienii regimurilor criminale cere nu doar o con[tiin]\ etic\ autentic\, ci [i mult\ (mult mai mult\) empatie pentru situa]ia fiin]elor supuse unui regim `nzestrat cu puterea de a hot\r` asupra vie]ii fiec\reia dintre ele.
1 Stelian T\nase, Anatomia mistific\rii. Procesul Noica-Pillat, Humanitas, Bucure[ti 1997 reeditat\ de Editura Humanitas `n 2003. 2 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718, Vol. 6, f. 8. 3 Ibidem., f. 14. 4 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718, Vol 1, f. 2. 5 Raportul din 23 iulie 1978, Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 1. 6 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 1, f. 49v. 7 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol.1, f. 148. 8 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718, vol. 6, f. 10. 9 Este vorba despre Belu (Herbert) Zilber. Dup\ eliberarea din `nchisoare, `n 1933, a devenit membru al grupului Criterion. 10 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718, vol 1, ff. 153-154. 11 Ibidem., f. 155. 12 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 2, f. 5. 13 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718, Vol 1, f. 45. 14 Constantin Noica, Ruga]i-v\ pentru fratele Alexandru, Humanitas, Bucure[ti, 1990. 15 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 3718/4, f. 3. 16 Dumitru C\runtu, Analiza dictaturii comuniste (LXIV), (http://cornelcaruntu.blogspot.com/2009_07_ 05_archive.html). 17 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 2, f. 20. 18 Ibidem., f. 14. 19 Ibidem., f. 36. 20 Ibidem., f. 40. 21 Nota din 21 iulie 1978 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 2, f. 33v. 22 Nota din 18 noiembrie 1977 Arhiva CNSAS, fond informativ, Dosar I 015156, vol. 1, f. 89. 23 Ibidem., f. 89v. 24 Ibidem., f. 29v. 25 Ibidem., ff. 29v-30. 26 Ibidem., f. 30. 27 Ibidem., f. 31. 28 Ibidem., f. 87. 29 Ibidem., f. 31v. 30 Ibidem., f. 32. 31 Idem.

noasc\ [i s\ aprecieze faptul c\ la scurt timp de la ie[irea din deten]ie a fost ajutat s\ se reintegreze `n societate, s\-[i fac\ un rost, s\ aib\ o locuin]\, o slujb\. La un moment dat el [i cei din clasa lui s-au speriat de faptul c\ `n noile condi]ii nu vor mai fi nici odat\ folosi]i dec`t `n posturi secundare [i nu pe m\sura preg\tirii lor, `ns\ lucrurile sau schimbat `n bine; to]i cei care au o preg\tire s`nt valorifica]i f\r\ discrimin\ri...26 Mai multe cuvinte s`nt puse `ntre ghilimele, ceea ce dore[te s\ sugereze citarea lui Noica; [i, `ntr-adev\r, acestea corespund [i stilistic, [i `n raport cu pozi]iile sus]inute de Noica `ntre cunoscu]ii din ]ar\ [i `n str\in\tate. Urm\toarea mostr\ pare o filipic\ `mpotriva unor vechi prieteni: La `ntrebarea dac\ a `nt`lnit [i al]i emigra]i rom=ni care nu privesc cu ochi buni actuala politic\ a ]\rii noastre, Noica C. a afirmat c\ regimul le d\ prea mult\ importan]\, `n fond ace[tia trebuind s\ fie comp\timi]i. Este adev\rat c\ probabil lumea `i ascult\, a[a c\ n-au ce face, [tiut fiind c\ oamenilor `n general le place critica, b`rfa, s\ vad\ c\ unul mu[c\. Spre exemplu, un anume Podea, unul din ultimii elevi ai lui N. Iorga, dac\ r\m`nea `n ]ar\ putea realiza ceva deosebit `n domeniul istoriei, ori el [i-a irosit 20 de ani de via]\ la sec]ia rom=n\ a BBC, pe vremea c`nd acesta critica regimul din Rom=nia, ca p`n\ la urm\ s\ se conving\ c\ a luptat pentru o himer\, [i-a ratat via]a pentru o himer\ () ~n aceea[i situa]ie s`nt [i ceilal]i, V. Ierunca, M\m\lig\, Cu[a, care s`nt victimele propriei lor `nc\p\]`n\ri. Noica C., personal, i-a repro[at lui M\m\lig\ c\ prefer\ s\ iroseasc\ bani pe diverse publica]ii `n loc s\ traduc\ [i s\ publice c\r]i bune care au ap\rut `n ultimii ani `n ]ar\, dac\ dore[te cu adev\rat s\ valorifice cultura rom=neasc\. Or, ei prefer\ s\ publice `n ghetoul rom=nesc de la Paris27

De la complexul de]inutului la psihologia popoarelor captive

Asist\m, iat\, la un adev\rat delir `n favoarea tor]ionarilor, al c\rui alibi ar fi devo]iunea total\ a lui Noica pentru cultur\. Pentru cine consider\ calificarea anterioar\ prea tare, citez un alt detaliu din discursul filosofului: S`ntem datori s\ second\m ceea ce se petrece `n politica noastr\ extern\, ceea ce face pre[edintele ]\rii noastre `n aceast\ politic\ planetar\, s\ `ncerc\m s\ planetiz\m [i noi pu]in [i `n cultur\, s\ ne afirm\m mai mult. ~n judecata lumii conteaz\ ce afirm\ri mari avem, ce identitate spiritual\, nu numai ce putere eco-

nomic\ posed\m. [...] Afirmarea se realizeaz\ sigur printr-o personalitate excep]ional\ cum este pre[edintele ]\rii noastre: oamenii s`nt trec\tori dar valorile, crea]iile lor vor r\m`ne.28 Nu exist\ nici o speran]\ ca aceste enun]uri s\ fi fost puse cum se `nt`mpla `n at`tea cazuri `n gura filosofului de c\tre anchetatori. Cine poate g`ndi ca un c\pitan de securitate (Prunescu Mircea) s\ se fi exprimat `n cuvintele s\ planetiz\m [i noi pu]in [i `n cultur\? Apropierea lui Constantin Noica fa]\ de urm\ritori are [i forma unor am\nunte lume[ti: [...] pe perioada `n care lipsesc v\ `ncredin]ez ca pe un secret mare adresa de la Snagov-Sat: familia Ochinca Ecaterina M\ g\si]i liber zilnic, dup\ orele 15, `n camer\ la Snagov [] Vreau s\ fie secret\ aceasta adres\ pentru a nu fi deranjat de prieteni [i cuno[tin]e.29 Ne oprim aici cu aceast\ incursiune `n documentele din arhive pe numele Noica. Partea cea mai interesant\, folosirea filosofului de c\tre Securitate `mpreun\ cu mobilizarea lui proprie `n spiritul dezangaj\rii politicii (cuvintele ofi]erului de leg\tur\) [i a na]ionalismului protocronist merit\ o analiz\ aparte. Citatele anterioare, dintre care unele au fost publicate [i `n Adev\rul literar [i artistic, au avut menirea s\ pun\ `n lumin\ un fenomen care domin\ rela]iile lui Constantin Noica cu autorit\]ile comuniste dup\ eliberarea sa din `nchisoare: complexul de]inutului, devenit subiect de investiga]ie a psihologilor `n anii 70 sub denumirea Sindromul Stockholm. Fenomenul descrie leg\turile emo]ionale de ata[ament care se dezvolt\ `ntre un ostatec [i cel care abuzeaz\ de el, strategie de supravie]uire a victimelor care se afl\ sub controlul cuiva de care depinde via]a lor `n totalitate. Putem reg\si la Noica toate simptomele standard ale fenomenului: schimbarea viziunii proprii asupra lumii cu viziunea Securit\]ii, ating`nd nivelul unei disonan]e cognitive ([...] securitatea nu este numai un organism represiv, este con[tient de rolul [i importan]a activit\]ii pe care o desf\[oar\ [i ca atare, oamenii ca el nu au nici o reticen]\ `n a purta o discu]ie cu reprezentan]ii ei.30); sentimentul victimei c\ rela]ia cu opresorul este nu doar acceptabil\, dar chiar necesar\ (`nainte de plecarea `n str\in\tate cere o `nt`lnire cu conducerea de partid, s\ cear\ `ndrum\ri); transformarea acestei rela]ii `ntr-o m\sur\ a stimei de sine [i a s\n\t\]ii emo]ionale care implic\ `n context ap\rarea patetic\ a statului-`nchisoare (Erau mul]i rom=ni `ntre care [i Nol Bernard, tuturor putea s\ le crape obrazul de ru[ine c\ pentru un blid de linte au venit aici, c`nd [i `n ]ar\, dac\ ai ceva pe suflet, `n cap sau `n inim\ po]i face ceva. D. Noica a fost de o vio-

noiembrie 2010

TIMPUL

Dosar

Atitudinea Noica
C. GEORGE S|NDULESCU
To Julia, and Jemima, and James, and Kevin... and to the Noicas who know less Romanian. Or not at all.

Revenirea la lume [1]

Care a fost prima u[\ la care a b\tut Noica c`nd adus cu ma[ina mili]i[tilor p`n\ la Pia]a Armeneasc\ i s-a dat drumu din pu[c\rie? V\ `ntreb eu: care a fost prima u[\? A fost la u[a mea! ~n parte din `nt`mplare. Dar nu tocmai. Eu eram pe vremea aceea un pr\p\dit de asistent la universitate. La englez\! Deschid u[a. ~nghe]! ~l recunosc pe Noica. De ani de zile `nfundase `nchisoarea... ~l v\d. {i mi-e fric\. Dac\ era o capcan\ `ntins\ mie, ce fac? Dar Noica nu m\ recunoa[te. Natural: nu m\ mai v\zuse de aproape dou\zeci de ani. Nu e de mirare mai `nt`i domiciliu for]at la C`mpulung, iar apoi lungi ani de `nchisoare... Noica `ntreab\: ~l caut pe Titan Vl\descu! R\suflu u[urat. ~i r\spund oarecum lini[tit: Unchiu Titan a fost mutat cu un etaj mai jos, la etaju nt`i! A[ fi vrut s\ adaug nene Dinule!, c\ci avea un profil de neuitat. Dar nu o fac. Din la[itate oare? Vrusesem s\-i spun: a fost mutat cu for]a. Dar n-am `ndr\znit. Unchiu Titan locuise `n apartamentul 5 la etajul II. Acum era `n apartamentul 3 la etajul I. Exact dedesubt. Noi ar fi trebuit s\ fi locuit `n apartamentul 6 la etajul II, `n partea opus\, de la bun `nceput. Dar niciodat\ nu a fost a[a `n timpul vie]ii tat\lui meu. Mama [i cu mine abia dac\ reu[isem s\ intr\m acolo, c`nd plecase cineva `n Israel. Abia intra]i, vedem c\ o familie de la Ambasada Sovietic\ e b\gat\ `n restul apartamentului. A[a c\ v\ `nchipui]i c\ eram `n bun\ companie c`nd b\tuse Noica la u[\. Auzindu-mi r\spunsul, Noica z`mbe[te trist, dar tot nu m\ recunoa[te. Nu face dec`t s\-mi str`ng\ m`na [i porne[te `ncet pe sc\ri `n jos. Era cu pu]in `nainte de pr`nz, mi se pare. Mama era `n buc\t\rie: alerg la ea [i-i strig `n fug\ E nenea Dinu aici! [i dau goan\ pe sc\ri la etajul de dedesubt pe scara din dos. Dar soneria de la intrarea unchiului Titan sunase deja. {i Titan era la u[a din fa]\ cu mult `nainte ca eu s\ fi putut s\-i spun c\ era Nenea Dinu cel care suna... [i c\ venea la el.

care [i-a petrecut copil\ria Mircea Eliade, foarte aproape de Bulevardul Domni]ei. O slujb\ acolo a fost o ra]iune `n plus pentru Noica s\ continue s\ locuiasc\ la noi. Dup\ aceea s-a mutat `ntr-un apartament, care i s-a dat la cel\lalt cap\t al Bucure[tiului, nu departe de Spitalul Central.

*
O alt\ coinciden]\ mai mult dec`t simbolic\: unde, exact, se afl\ Blocul Vl\descu, la care a venit Noica c`nd i s-a dat drumu? Nimeni poate nu ar putea face leg\tura afar\ de mine: locul favorit de joc al copil\riei mele era un teren viran care se afla `n fa]a casei noastre chiar la jum\tatea str\zii Pictor Romano. Un teren care era bine `ngr\dit, [i `n care nimeni nu intra afar\ de mine. Mul]i copaci, ierburi `nalte, b\l\rii, g`ng\nii de tot felul. Ideal pentru mine copil solitar, singuratic, dar `ndeajuns de curajos, care se juca `ntotdeauna de unul singur. Mi s-a spus c\ maidanul apar]ine unor c\lug\ri. A r\mas teren viran chiar [i `n anii c`nd a locuit Noica la noi. Terminasem Universitatea [i tot nu aflasem ce fusese acolo. Ei bine, coinciden]a coinciden]elor (filosofie `n care credea at`t de mult James Joyce): acolo fusese Ospiciul {u]u, unde [i-a dat sufletul Eminescu. (O plac\ comemorativ\ se afl\ undeva pe strada Plantelor, mai precis la num\rul nou\, chiar al\turi de locuin]a fiicei scriitorului Ioan Slavici. Numai c\ pe plac\ ospiciul nu se mai cheam\ {u]u. Ce p\cat!) * Noica a ie[it la lumin\ dup\ lungul surghiun arbitrar-totalitar chiar pe locul unde a murit Eminescu: la familia sa Noica-Vl\descu. * Eminescu, la r`ndul s\u, a venit, prin Caietele sale, chiar pe locul unde a murit Noica. La P\ltini[... Deci la Sibiu. * Mai vre]i `nc\ o coinciden]\? Cartierul M`ntuleasa era legat de copil\ria [i tinere]ea lui Mircea Eliade. Citi]i cu aten]ie romanul Pe Strada M`ntuleasa, scris prin 1956 (personaj principal fiind Ana Pauker), care se petrece chiar acolo. Citi]i [i primul volum al Memoriilor sale intitulat Les Promesses de lquinoxe 1907-1937, unde Eliade scrie c\ locuia pe strada Melodiei... * Sibiul este, la fel, de legat de copil\ria [i tinere]ea lui Emil Cioran (care descrie at`t de pregnant cum `[i petrecea insomniile umbl`nd `n sus [in jos pe toate str\zile ora[ului, nop]i `ntregi). Chiar [i prin fa]a bibliotecii unde zace azi s\rmanul nostru Eminescu... `n caiet manuscris + Edi]ie Princeps + Electronic Disc. ~n versiune ne-expurgat\. * M\ minunez eu singur de miracolul joycean coinciden]a care `]i `ng\duie s\ descoperi singur-singurel at`tea lucruri. * Trei prieteni la cataram\ au fost ei vreme de mai bine de o jum\tate de veac Noica, Eliade, Cioran. De prin anii dou\zeci p`n\ prin anii optzeci... Trei Crai de Curtea Veche. Doi munteni [i un ardelean... un cadru aproape mioritic... care duce [i la c\s\pirea lor vremelnic\... atunci [i acum. T.S. Eliot, `ntr-un poem despre The Magi, `i va defini pe cei trei `ntr-un fel pe care-l putem numi chiar profetic. Crai de R\s\rit ar putea spune francezii, mai cunosc\tori `n ale Bibliei. Doi din ei poate mai fran]uzi]i, dar al treilea r\mas rom=na[ sadea p`n\ la sf`r[itul sf`r[itului. Cei Trei Crai de la R\s\rit pot fi reuni]i fire[te prin multe fire vizibile. Prietenia lor str`ns\ de-a lungul anilor, de pild\. Dar [i pe baza coinciden]elor obiective de mai sus, prin multe fire cu totul invizibile cu ochiul liber al criticului conven]ional. * Noica e acum pe internet, mul]umit\ Universit\]ii Bucure[ti. * Pe c`nd [i Caietele Eminescu pe internet? C\ doar probleme de copyright nu [tiu s\ mai existe...
www.timpul.ro

Eram to]i fo[ti. Eu m\ puteam chiar m`ndri c\ eram unul dintre fo[ti de pe la treisprezece sau paisprezece ani...

tradi]ia creat\ de tat\l meu, care nu ascultase dec`t Radio Londra `n englez\ (c\ doar f\cuse [coala la un Colegiu American).

*
Peste c`teva minute, m\ strig\ unchiu Titan; eu eram aproape chiar acolo. M\ ia `n\untru, prin buc\t\rie fire[te, [i m\ prezint\ lui Noica: b\iatu Elenii! A crescut mare. Nu l-ai v\zut de mult e acum la universitate, [i vorbe[te englez\ mai bine dec`t Wendy. Aproape c\ naveam nume. Aveam doar un nume explicativ. Din fraged\ copil\rie. Lucru care m\ turbura peste m\sur\. A[a m\ prezenta [i bunica mea Alexandrina chiar `n acela[i apartament invitatelor ei la ceai: tanti Sevasti, tanti Matilda, tanti Clemen]a, tanti Tudosica... Erau multe `n neamul Noica. Umpleau odaia. Vreau s\ zic, salonul. Iar ele m\ `ntrebau [i ele: Da pe mine cum m\ cheam\? {i eu nu [tiam niciodat\ cum le cheam\. C\ erau multe. {i ar\tau cam la fel. A[a c\ r\spundeam simplu: Noica! Iar ele r`deau, pline de aprobare... {i tot m\ `ntorceam `n c\m\ru]a mea de la parter aproape pl`ng`nd: sup\rat pe mine `nsumi c\ nu ]ineam minte cum le cheam\ exact pe fiecare. Dar comuni[tii au avut grij\ de asta, [i cur`nd a trebuit s\ uit cu totul c\ o familie Noica ar fi existat vreodat\, dac\ vroiam s\ mai r\m`n pe la [coal\. Mare familie de fo[ti. Deveni]i criminali?

*
Numele de botez aveau un loc important `n neamul Noica. Seara de sear\, ne `nt`lneam astfel cei trei Constantini numi]i la fel din aceea[i voin]\ familial\: Constantin Vl\descu gazda, Constantin Noica binevenitul oaspete, [i Constantin S\ndulescu nepotul de la etajul de sus (numele de George, dat mie de tat\l meu, nu am `nceput, din motive ascunse, s\-l folosesc dec`t o dat\ ajuns `n Occident). Uit`ndu-m\ la ei discut`nd cu aprindere evenimentele zilei, versurile pe care le tot morfoleam de mic copil, f\r\ s\ le g\sesc vreun sens, `mi reveneau des `n minte ~mp\ratu Constantin, Boier vechi [i domn cre[tin... De ce oare? p`n\ mi-am dat seama: cam a[a ar\ta Noica, [i nici Titan nu era prea departe; o imagine despre Br`ncoveanu, aplicat\ aerului relativ aristocratic pe care `l degajau unii dintre Noicule[ti. {i privindu-l pe Dinu, `mi revenea `naintea ochilor imaginea tat\lui s\u Grigore discut`nd frontul de R\s\rit cu tat\l meu. So very much alike, and yet so different the two Noicas father & son! Foarte des se ad\uga nou\ un al patrulea, o victim\ a Primului R\zboi Mondial, Fratele Iacov, cum `i spunea Titan, care r\m\sese patologic lipsit de ini]iativ\ personal\ de pe urma prizonieratului la nem]i. Cum bunica nu d\duse dec`t nume biblice celor doisprezece copii ai ei [ase b\ie]i [i [ase fete el era Iacov Vl\descu, vecin de camer\ de bon\ cu Noica, pe acela[i palier. Marea lui calitate era c\ t\cea tot timpul. Dar [i era tot timpul ocupat. Era bun me[te[ugar, [i s\ritor; un suflet mare, care l-a ajutat mult pe Noica `n via]a de zi cu zi, destul de grea `n anii aceia. Mai ales c\ Noica avea `ntotdeauna nevoie de mul]i secretari `n jurul lui, [i [tia bine cum s\-i recruteze [i pentru ce anume corvezi; cum nu avea telefon, trimetea mesaje. Apoi trimetea, de pild\, multe din c\r]ile sau articolele sale, o dat\ publicate, cu dedica]ie scris\ de m`na lui, la multe adrese profesionale, cum era obiceiul pe vremuri. ~n acest mediu familial a venit Noica, atunci c`nd l-au l\sat liber. L-am `mbr\]i[at cu to]ii cu mult entuziasm: `i sorbeam cuvintele de parc\ rostea Predica de pe Muntele Athos. {i... Aramis, ad\ugam eu, cam mali]ios, `n mintea mea. ~ntr-o sear\ ne aduce vestea c\ va lucra la Centrul de Logic\, pe atunci condus de academicianul Atanase Joja. {i unde se afla acest Centru de Logic\? La doi pa[i de noi, pe strada Negustori, dincolo de strada Paleologu. Simbolic vorbind, aceast\ cas\ ca oricare alta de pe strada Negustori, se afla la jum\tatea distan]ei dintre Blocul Vl\descu [i locuin]a `n

*
Eram trei `n familie: dar Dinu era numai unul singur. Eu eram doar Den. Cel de-al treilea era Dan, de pe Pictor Luchian. Avocatul. Fost avocat. Avocatul Dan Noica, cel pomenit `n romanul Ci[migiu & Co. de Grigore B\jenaru, cel care pusese paltonul `n capul unui profesor, ca s\-i trag\ o b\taie, locuia pe strada Pictor Luchian la jum\tatea drumului `ntre Blocul Vl\descu din str\zile Popa Soare [i Pictor Romano [i Blocul Noica de la Armeneasc\.

*
Noica venise la noi de-a dreptul, c\ nu avea unde pune capu `n toat\ Rom=nia c`t de mare era ea. La ie[irea din `nchisoare. {tia el ce face: unchiu Titan, `ntreprinz\tor cantotdeauna, l-a instalat c`t se poate mai confortabil `n camera servitoarei. (Un viitor biograf va m\sura poate dimensiunile acelei camere; `n care am locuit [i eu o vreme `n timpul divor]ului meu.) La Paris les chambres de bonne se afl\ toate situate la mansard\. La Bucure[ti, ele erau `ns\ plasate l`ng\ buc\t\rie. Cu intrare separat\. {i a stat nenea Dinu la noi adic\ la Titan Vl\descu, adic\ `n Blocul Vl\descu (totul na]ionalizat fire[te), luni de zile... Ba chiar ani. Nu-mi mai aduc bine aminte. {i-i pl\cea mult acolo, `n c\m\ru]a lui de servant\. (Eu cunoscusem multe servitoare care se perindaser\ pe acolo, `n vremea bunicii mele, `n tot timpul r\zboiului.)

*
Serile dup\ nou\ ne `nt`lneam la Titan [i puneam ]ara la cale. Titan cuno[tea toate [tirile externe pe dinafar\ din Sc`nteia noastr\ cea de toate zilele (ale c\rei localuri formeaz\ ast\zi birourile lui Liiceanu). Noica, la r`ndul lui, vedea aspectele folosoficoabstracte ale problemelor. Iar eu ascultam cu sfin]enie posturile de radio engleze, urm`nd

noiembrie 2010

Agora
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Din nou despre Legea educa]iei na]ionale

ADRIAN NI}|
De[i Curtea Constitu]ional\ a respins procedura de asumare a r\spunderii, de[i Senatul este posibil s\ modifice forma actual\ a Legii (postat\ de minister pe pagina sa web), de[i mult\ lume se declar\ `mpotriva acestei legi `n `ntregul ei, de[i sindicatele au f\cut referendum [i au decis s\ ini]ieze o grev\ general\ `n caz c\ legea se va adopta, vom face c`teva considera]ii despre ultima form\ a legii. Noi s`ntem convin[i c\ legea va fi aprobat\ cu pu]ine modific\ri [i, mai mult, s`ntem sceptici c\ sindicatele vor avea puterea s\ ini]ieze greva general\ [i s\ fie unite, altfel dec`t `n jurul unor idei politice (deci nu sindicale; a se vedea participarea la miting sindical exact `n ziua discut\rii mo]iunii de cenzur\). Cea mai recent\ form\ a legii `nv\]\m`ntului (impropriu numit\ a educa]iei) are c`teva aspecte care merit\ a fi discutate, iar noi credem c\ numai dialogul poate conduce la o `mbun\t\]ire a con]inutului acestei legi. Trebuie spus de la bun `nceput c\ legea aduce serioase schimb\ri la nivelul `ntregului `nv\]\m`nt rom=nesc, urm\rind cu adev\rat o reform\. Din p\cate, la noi reformele fie nu s`nt duse la cap\t, fie nu exist\ fonduri alocate pentru a fi implementate. Ceea ce conduce la o inaplicare a multor legi, de altfel bune sau chiar foarte bune `n sensul lor literal. ~n caz c\ legea va fi aprobat\ `n forma sa actual\, vor trece probabil mai mul]i ani p`n\ c`nd va fi `n totalitate aplicat\ (dincolo de limitele de timp impuse de legea `ns\[i: va intra `n vigoare dup\ 30 de zile, prevederile pentru bacalaureat vor fi valabile pentru anul urm\tor etc.). Dintre m\surile propuse la nivelul `nv\]\m`ntului preuniversitar, schimb\ri se constat\ at`t la nivelul organiz\rii, la nivel structural, al ocup\rii posturilor, dar [i la nivelul con]inutului programelor de studii. De exemplu, examenul de bacalaureat va avea dou\ probe scrise, `n func]ie de filier\ [i profil, astfel: la filiera teoretic\, profilul real are o prob\ de matematic\ [i una transdisciplinar\ (din fizic\, chimie, biologie); profilul umanist, o prob\ scris\ la geografie [i o prob\ transdisciplinar\ (din istorie, economie, sociologie, filosofie, psihologie). La celelalte filiere vor fi selectate dou\ probe scrie din aria de specialitate. Cum despre bacalaureat, noi am mai vorbit, ne mul]umim acum s\ salut\m includerea filosofiei printre disciplinele eligibile pentru probele de bacalaureat (`n variantele anterioare fusese scoas\). ~nseamn\ c\ eforturile `ntreprinse de noi (articole `n pres\ [i scrisori deschise adresate factorilor de decizie) nu au fost zadarnice. Una dintre cele mai controversate m\suri este legat\ de titularizare. Ini]ial scoas\, s-a ajuns la un compromis `ntre minister [i sindicate: s\ fie organizat examen de titularizare, dar numai la nivelul unei [coli. Aceast\ titularizare local\ are avantajul c\ nu descurajeaz\ venirea tinerilor spre `nv\]\m`nt, dar are multe dezavantaje. Enumer\m c`teva: va fi impropriu s\ se dea alt examen de titularizare odat\ cu mutarea unui profesor la o alt\ [coal\; `n situa]ia `n care norma didactic\ nu se poate primi la un singur liceu, ar `nsemna ca un profesor s\ dea examen de titularizare la dou\ licee (dac\ are ore la dou\) sau chiar la trei (dac\ are ore la trei licee); va conduce
www.timpul.ro

la cre[terea corup]iei `n sistem, c\ci directorii [i factorii locali vor avea ocazia fie s\ aduc\ oameni slabi, fie s\ aranjeze examenele, fie s\ scoat\ posturile pe care le doresc ei etc. La nivelul `nv\]\m`ntului superior, probabil c\ m\suri bune se vor dovedi: introducerea registrului matricol unic, clasificarea universit\]ilor, eliminarea catedrelor ([i `nlocuirea lor cu departamentele) etc. Problema este din nou legat\ de resursele financiare. Toate aceste m\suri, [i altele care mai s`nt prev\zute `n lege, necesit\ bani. Legea nu prevede resursele financiare suplimentare pentru astfel de m\suri reformiste, iar `n condi]iile `n care de la `nv\]\m`nt se tot iau bani, nu se dau, nu vedem cum ar putea fi pus\ `n aplicare aceast\ lege. Mai mult, cum `n ultimii ani nici m\sura aloc\rii a 6 la sut\ din PIB nu s-a mai respectat, este evident c\ nu se vor putea face schimb\rile substan]iale din sistem la care se g`ndesc guvernan]ii. Cum alte m\suri propuse (eliminarea func]iei didactice de preparator, modificarea num\rului de ore din norma didactic\ etc.) nu pot fi evaluate `n sine, f\r\ date concrete legate de sistem ca `ntreg, nu ne r\m`ne dec`t s\ sper\m c\ vor putea fi puse `n practic\ f\r\ s\ aduc\ noi sc\deri de salarii (c\ci `n ce prive[te cre[terile nu avem nici un temei s\ credem c\ un guvern debil [i ageamiu ar putea s\ g\seasc\ vreo solu]ie). Am l\sat la urm\ dou\ importante prevederi ale legii, ce introduc unele modific\ri, dup\ opinia noastr\, nu tocmai fericite. ~n primul r`nd avem `n vedere problema ,,evalu\rii cadrelor didactice. Sub acest titlu s`nt dou\ articole, 268 [i 269, `n care se precizeaz\ c\ ,,datele [i informa]iile privind situa]ia profesional\ a personalului didactic [i de cercetare [i a acelui tehnic-administrativ se consemneaz\ `ntr-o fi[\ personal\ de serviciu. Accesul la fi[a personal\ de serviciu este permis numai persoanei `n cauz\, titularului serviciului de resurse umane [i conduc\torului institu]iei de `nv\]\m`nt superior Pe l`ng\ revenirea `n for]\ a odiosului cadrist de pe vremuri, legiuitorul sus]ine aici c`teva ambiguit\]i [i contradic]ii. Titlul sec]iunii vizeaz\ evaluarea calit\]ii cadrelor, iar con]inutul ne vorbe[te de evaluarea calit\]ii profesionale a cadrelor. Este, desigur, o diferen]\ uria[\, c\ci evaluarea cadrului didactic `nseamn\ evaluarea fizic\, psihic\, sportiv\ etc., `n timp ce evaluarea profesional\ vizeaz\ titluri [i performan]e academice ob]inute, liste de lucr\ri, felul cum `[i ]ine cursurile, modul cum examineaz\ [i noteaz\ studen]ii etc. Deci, fie titlul sec]iunii trebuie schimbat din ,,evaluarea calit\]ii cadrelor didactice `n ,,evaluarea calit\]ii activit\]ii didactice [i [tiin]ifice a cadrelor didactice, fie se schimb\ con]inutul [i se adaug\ ce am scris noi mai sus. Din alt\ perspectiv\, ni se pare bizar c\ o asemenea fi[\ cu performan]ele cadrelor s\

stea la un cadrist, `n loc s\ stea la [eful de departament. Ce are at`t de secret o fi[\ `nc`t s\ se interzic\ accesul la ea, s\ spunem, a decanului? S\ `n]elegem de aici c\ avem dea face cu o fi[\ ,,a calit\]ii cadrului [i nu a ,,calit\]ii profesionale a cadrului? A doua prevedere, nu numai discutabil\, dar introdus\ pe u[a din dos, este cea legat\ de abilitare. De[i se elimin\ condi]ia de vechime de la promovare, se introduce obligativitatea abilit\rii pentru persoanele care vor s\ ocupe un post didactic de profesor universitar. Ce presupune abilitarea? Presupune: redactarea ,,unei teze de abilitare a capacit\]ilor [i performan]elor didactice [i de cercetare, care prezint\ `n mod documentat realiz\rile profesionale deja ob]inute, care probeaz\ originalitatea contribu]iilor academice [i profesionale [i anticipeaz\ o dezvoltare independent\ a viitorului cadru universitar (art. 267); sus]inerea public\ a tezei de abilitare; admiterea tezei de c\tre CNADTCU. Ideea abilit\rii este `nt`lnit\, de exemplu, `n Fran]a, dar numai pentru cine nu este din sistem [i vrea s\ intre direct cu gradul didactic de profesor. Deci, ideea introducerii acestei noi forme de examinare este cel pu]in bizar\ `n sistemul rom=nesc de `nv\]\m`nt. ~n plus, legiuitorul formuleaz\ extrem de ambiguu con]inutul tezei: nu e clar dac\ este o lucrare de cercetare a[a cum este teza de doctorat, sau este un simplu memoriu de activitate [tiin]ific\, a[a cum ne las\ s\ `n]elegem textul citat mai sus de noi. Dac\ ar fi o lucrare de cercetare, nu are rost s\ se prezinte realiz\rile profesionale deja ob]inute, nici s\ se probeze originalitatea, c\ci toate aceste elemente s`nt de competen]a conduc\torului de tez\ [i apoi certificate de CNADTCU. ~n caz c\ legiuitorul a vrut s\ introduc\ un simplu memoriu de activitate [tiin]ific\, acesta oricum se face la sus]inerea examenului de ocupare a postului de profesor. Exist\ un criteriu la care s`nt cerute exact aceste elemente (performan]e, originalitate etc.) [i se ata[eaz\ la dosar dovezile care s\ ateste cele declarate de candidat (c\r]i, articole, copii dup\ recenzii sau cit\ri etc.). ~n plus, ar fi foarte ciudat s\ se sus]in\ public o lucrare despre realiz\rile personale ale candidatului. ~n `ncheiere, ne exprim\m speran]a c\ oamenii politici vor reu[i s\ dep\[easc\ orgoliile [i interesele de grup [i vor reu[i s\ dea o lege a educa]iei c`t mai pu]in imperfect\, adic\ o lege care s\ fie cadrul legislativ pentru `nv\]\m`nt pentru o bun\ perioad\ perioad\ de timp. S\ sper\m c\ nu va fi imperfect\, astfel `nc`t s\ necesite alte zeci de modific\ri, a[a cum a fost cazul `n ultimii 20 de ani cu legile din educa]ie. Modificarea anual\ a regulilor nu poate dec`t s\ conduc\ la haos [i la risip\ de resurse.

Omagiu lui Dimitrie Cantemir la Ia[i cu participarea istoricului Stefan Lemny [i a reputatului muzician Jordi Savall Luni, 29 noiembrie, la ora 18.00, `n sala Iulia Ha[deu, Biblioteca Central\ Universitar\, Ia[i, a avut loc lansarea volumului Cantemire[tii. Aventura european\ a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea de {tefan Lemny (cu o prefa]\ de Emmanuel Le Roy Ladurie), ap\rut recent `n colec]ia Historia a editurii Polirom (coordonator Mihai-R\zvan Ungureanu), traducerea fiind semnat\ de Magda Jeanrenaud.

Invita]i, al\turi de autor: Acad. Alexandru Zub Magda Jeanrenaud, traduc\toarea volumului Silviu Lupescu, directorul general al editurii Polirom Evenimentul a fost organizat `mpreun\ cu Centrul Cultural Francez din Ia[i. Lansarea de carte a avut loc `n cadrul evenimentului Toamna muzicii vechi, organizat de Centrul Cultural Francez din Ia[i, care a cuprins [i concertul Istanbul. Dimitrie Cantemir sustinut de reputatul muzician catalan Jordi Savall [i Ansamblul Hesperion XXI marti, 30 noiembrie, ora 19.00, la Filarmonica de Stat Moldova. Utiliz`nd instrumente tradi]ionale vechi, Jordi Savall a `nregistrat recent un surprinz\tor CD la Alia Vox cuprinz`nd melodii din lucrarea Cartea muzicii, scris\ `n limba turc\ de Dimitrie Cantemir. Ap\rut\ `n 2009 `n Fran]a, cartea istoricului {tefan Lemny urm\re[te destinul neobi[nuit al familiei care a dat culturii europene dou\ figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir [i fiul s\u Antioh. Domn al Moldovei, apoi consilier secret al lui Petru cel Mare, c\rturar str\lucit [i membru al Academiei din Berlin, Dimitrie (1673-1723) a devenit cunoscut `n Europa `ndeosebi datorit\ lucr\rii sale Istoria Imperiului Otoman, mult\ vreme o referin]\ `n domeniu. Antioh (1709-1744), ambasador al Rusiei `n Anglia [i Fran]a, fondator, prin Satirele lui, al poeziei ruse moderne, l-a tradus pe Fontenelle `n ruse[te [i discuta de la egal la egal cu Montesquieu sau Voltaire. Dac\ ambi]iile dinastice ale Cantemire[tilor nu s-au `mplinit ei nu s-au mai `ntors niciodat\ pe tronul Moldovei dup\ `nfr`ngerea de la St\nile[ti, iar neamul li s-a stins , cei doi ilu[tri reprezentan]i ai familiei i-au `nscris `n schimb numele `n istorie prin opera lor cultural\, ce a contribuit la apropierea dintre R\s\rit [i Apus.

noiembrie 2010

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Comedii [i tragodii basarabene

ALIONA GRATI
Schimb\rile de viziune asupra literaturii, ce au avut loc dup\ deschiderea c\tre postmodernitatea occidental\ de la sf`r[itul secolului trecut, au condi]ionat metamorfoze `n fizionomia romanului basarabean. Fiind tot mai receptiv la efectele rafinamentului estetic [i, mai ales, ale experimentului formal, acesta nu se vrea mai pu]in relevant `n ceea ce prive[te reprezentarea universului uman. Cu romanul Turn\torul de medalii (Prut Interna]ional, 2008), Anatol Moraru se `nscrie `n orizontul antropologic [i atmosfera cultural\ a postmodernit\]ii, pled`nd pentru acel soi de literatur\ predispus\ la multiplic\ri industriale de perspective narative, la jocuri intertextuale [i exerci]ii de stil. {i pentru c\ un scriitor basarabean, mereu angajat civic, nu-[i permite luxul unei literaturi, f\r\ alte preocup\ri, autorul desf\[oar\ con[tient un demers metaliterar cu sensurile: despre, cu alt\, dar [i cu dincolo de literatur\, adic\, scrut`nd probleme legate de crea]ie [i, totodat\, privind contextul postsovietic. Din repertoriul de teme, pe care aceast\ realitate le ofer\ cu generozitate oricui [tie s\ le vad\, Anatol Moraru alege s\ toarne `n medalii narative secven]e din via]a c`torva exponen]i universitari: profesori [i studen]i, nevoi]i s\ locuiasc\ `n mediul agresiv al unui ora[ din R. Moldova, situat pe margine, puternic rusificat, plin ochi cu speciali[ti din fostul imperiu urss-ist. Miza acestei teme se dovede[te a fi de bun augur, romanul av`nd de c`[tigat prin ineditul subiectului `n, cel pu]in, perimetrul literar pruto-nistrean, dar [i prin demonstra]ia expresiv\ a faptului c\ `ntr-o lume a normalit\]ii se poate lesne evada f\r\ s\ alegi calea exilului fizic. Or, e[ecul de comunicare cu majoritatea locuitorilor din ora[ i-au determinat pe universitarii lui Anatol Moraru s\ se autoizoleze `n spa]iul vital-securizant al campusului universitar, de unde s\ poat\ dialoga efectiv compensatoriu cu lumea literaturii. `nclina]ia spre fabula]ie [i aventurism, dexteritatea improviz\rilor, a parafraz\rilor, a mixturilor parodice [i a bricolajelor textuale, `ns\ilarea hedonist\ a nara]iunilor `n lan], de genul pove[tilor din O mie [i una de nop]i, [i, `n general, erudi]ia cultural\ de care fac parad\ personajele din roman poart\ un caracter polemic at`t la adresa iner]iilor modului de via]\ specific regimului sovietic, c`t [i la inep]iile literaturii care `l reprezenta. Sub inciden]a ironiei [i a demasc\rilor cad, `n primul r`nd, condi]iile postsovietice meschine, derizorii [i f\r\ perspective `n care s-au pomenit indivizii campusului. De la vizita lui Geo Bogza (1934) [i p`n\ la momentul descris, ora[ul B\l]i (`n roman apare numele sugestiv de Bol]i) a parcurs spectaculos calea de la faza ora[ din infern la cea de paradis socialist din beton armat (A. Moraru, Reportaj din B\l]i, LiterNet.ro). E un prilej de m`ndrie, f\r\ doar [i poate, pentru vreun Big Brother sovietic, `nr\d\cinat comod p-aici, nu [i pentru cei care se simt la ei acas\ un fel de extratere[tri: Mergeam prin mijlocul bulevardului, bloc`nd circula]ia. Dinu d\dea tonul, strig`nd lozinci pe care le sonoriza imediat tot alaiul. Trec\torii se opreau scandaliza]i [i ne-a fost dat s\ auzim replici dure: I-au trimis p\rin]ii la `nv\]\tur\, iar ei s-au apucat de prostii!, De ce striga]i, nesim]i]ilor: Jos comuni[tii, c\ ei ne dau pensiile la timp [i nu ne las\ f\r\ lumin\. O b\tr`n\ rusoaic\, `mbr\cat\, cu toat\ c\ldura de afar\, `ntr-un costum, veston [i fust\ de culoare kaki, cu un piept plin de decora]ii, ridicase c`rja spre ceruri [i striga indignat\. Trebuie s\ v\ spun c\ am o memorie vizual\ exemplar\. {i, cum s-a mai `nt`mplat [i la Proust, a `nceput s\ func]ioneze autonom memoria involuntar\ [i pe monitor mi-a ap\rut informa]ia: `i citisem confesiunile `n Plai bol]ean. Evdotia Kracikovskaia povestea cum a f\cut r\zboiul, de la Moscova p`n\ la Berlin, lupt`nd `ntr-o subunitate special\ din cadrul unei divizii de infanterie: sp\la `mpreun\ cu prietenele de lupt\ rufele osta[ilor [i ofi]erilor. Noi v-am eliberat, perora ruse[te fosta combatant\, de fasci[ti [i de rom=ni, am ridicat economia din ruine, am muncit zi [i noapte ca s\ prospere poporul moldovenesc [i voi striga]i c\ s`nte]i rom=ni. Kakie v` neblagodarn`ie! (Ce ingra]i s`nte]i!). Tu[ele stridente ale actualit\]ii cu familii desp\r]ite, p\rin]i pleca]i, copii l\sa]i pe m`na bunicilor sau a vecinilor, aplicate pe p`nza tabloului mai vechi cu tr\d\tori pl\ti]i, turn\tori infiltra]i (o alt\ variant\ de interpretare a titlului), securi[ti [i activi[ti ro[ii nu l-ar determina pe Geo Bogza, ipotetic vorbind, s\-[i modifice senza]ia de repulsie. Dar acest lux al resentimentului [i-l poate permite doar un c\l\tor, care veni, vidi [i pleac\. Profesorii [i studen]ii lui Anatol Moraru s`nt nevoi]i s\ r\m`n\, s\ reziste, aleg`nd s\ exorcizeze insipidul realit\]ii din provincie prin ac]iuni estetizante. Este suficient ca eroii autorului s\ vad\ cu al]i ochi realitatea [i aceasta li se deschide `n datele ei pitore[ti [i colorate, numai bune de povestit, iar spiritul creator `ncepe s\ polemizeze cu prostia, iner]ia, absurdul. Anume de eroi vom vorbi, pentru c\ nu s`ntem tenta]i a urm\ri doar traseul parcurs de Doru P`nzaru, considerat personaj principal, ci ne vom monta `n vederea reconstituirii din fragmente a unei figuri a naratorului, care reune[te experien]a empiric\ cu cea a imagina]iei, exers`nd un idealism estetic. Nu `nt`mpl\tor eroii s`nt `n majoritate filologi sau studen]i la filologie, fabulatori [i este]i cu [coal\. Aceast\ figur\ un fel de puzzle asamblat a romanului este diletantul bine informat sau, ca s\ folosim o formul\ literar\ rom=neasc\, ingeniosul bine temperat, bine fixat `n context, disponibil [i liber s\ schimbe ne`ncetat registrele verbale. Fiind impulsionat de experimentul artistic, el produce forme, propulseaz\ noutatea prin ruptur\, discontinuitatea tradi]iei sau reinterpretarea acesteia. Mai ales c\ ingeniosul basarabean nici nu are nevoie s\ devin\ o fabric\ de produs pove[ti, via]a de Bol]i, cu tragediile [i comediile ei, `i ofer\ un `ntreg repertoar de teme potrivite pentru asocia]ii livre[ti, referin]e erudite [i dezvolt\ri intertextuale. S\ lu\m m\car acest prilej epic de a literaturiza `n manier\ nou\ rela]ia dintre `nv\]\cel [i pedagogul s\u: Profesorul Drago[ Brega bea cu regularitate `n cantit\]i industriale. () Lumea zice c\ domnul Brega a fost foarte promi]\tor [i c\ ar fi putut face o carier\ pilduitoare. Dar s-a `nt`mplat povestea veche. Pasul de domni[oar\ [i decolteul m\rinimos al doamnei Brega, mai t`n\r\ cu cincisprezece ani, infirmier\ la punctul medical al Combinatului de Vinuri, l-au fermecat pe directorul `ntreprinderii. Acesta a plimbat-o cu at`ta afec]iune prin s`nii naturii, `nc`t blonda vopsit\, cu ochi negri ca antracitul, `ncepuse s\ scrie poeme campestre. Toamna, c`nd frunzi[ul n-a mai putut ascunde exerci]iile lor erotice, [eful vinificatorilor bol]eni i-a cump\rat femeii dragi inimii lui o garsonier\. ~ntr-o sear\, c`nd s-a `ntors `nsufle]it de la o lansare de carte (]inuse un discurs detonant!), Brega a g\sit casa pustie ca un frigider luni diminea]a. Nu mult dup\ aceea, la curs, profesorul a declamat cu mult (al)cool `n suflet vierenele: I-a fugit iubita. Cu-altul./ S-a ascuns `n codru. UUU Strigatul s\u de cerb r\nit `n regiunea excrescen]elor dure a sensibilizat `nv\]\ceii prezen]i la or\, storc`ndu-le ascunse lacrimi de compasiune pentru dragostea incandescent\ a profesorului, zdrobit\ f\r\ preget de magicianul enologiei. {i doar Costache Negruzzi i-a vorbit, ca s\ insinuez pu]in, imperturbabil din rama-i de brad: Las-o, omule, nu te mai granula at`ta. Au mai p\]it-o [i al]i rom=ni vrednici. Odat\ povestit cazul real se face disponibil de recreare, refacere, devine izvor de produc]ie de imagini menite a consolida modelul fic]ional prin (de)construc]ie, joc, ingeniozitate, combina]ie, varia]iune, parodie. ~nclina]ia de a proba realitatea pe modele narative arhetipale, de a trimite mereu la vreun pretext livresc creeaz\ strania impresie de artificialitate a limbajului pe care studen]ii lui Anatol Moraru `l opereaz\ `n dialogurile cu semenii s\i. ~n mod paradoxal, cadrul rigid al realit\]ii universitare este capabil a `ntre]ine entuziasmul lor narativ, provoc`nd focuri de artificii retorice [i `ns\il\ri [eherezado-levantine: O legend\ de larg\ circula]ie prin spa]iul sud-estic al facult\]ii gl\suie[te c\, pe c`nd f\cea doctoratul la Moscova, {incai s-a `ndr\gostit de o doctorand\, Nata[a Kuroedova, o rusoaic\ purs`nge, b`ntuit\, se vede, de complexul quasimodic. Filosoful [i-a dat doctoratul [i a scos la cap\t [i lucrarea rusoaicei. Revenit la universitate, a primit o epistol\ `n care Nata[a `i m\rturisea cu sim] aristocratic: Izvini, no ia tebea ne liubliu po nastoia[cemu ia vstretila svoiu edinstevennuiu liubovi i scoro v`hoju zamuj (Scuz\-m\, dar eu nu te iubesc pe-adev\ratelea eu am `nt`lnit adev\rata [i unic\ mea iubire, m\ [i m\rit `n scurt timp). {incai nu a putut concepe o asemenea infidelitate [i a trimis o recenzie demolatoare Consiliului [tiin]ific specializat. Rusoaica a venit la Bol]i `nso]it\ de boyfriend-ul ei, un fost halterofil `n categoria de p`n\ la 94 de kg. ~ntr-o scurt\ `ntrevedere, Kuroedova l-a rugat pe {incai s\-[i retrag\ recenzia: tot ce a fost `ntre ei a fost frumos, dar vsio koncilosi (totul s-a terminat), propun`ndu-i [i dou\ mii de ruble pentru discre]ie. Iritat de prezen]a omului de fier, {incai a refuzat categoric, avertiz`nd-o c\ va demonstra Consiliului respectiv cine-i autorul adev\rat al tezei. Are probe irefutabile. Nata[a [i boyfriend-ul ei au fost `n audien]\ la rector [i acesta l-a invitat pe profesorul {incai, dar [i pe doamna lui, pentru consulta]ii. C`nd frumoasa rusoaic\ l-a `nvinuit pe {incai c\ este un om f\r\ scrupule, dna Melania, spre totala stupefac]ie a celor prezen]i, dar mai ales a so]ului, a `nceput s\ vocifereze: Cum de nu-]i e ru[ine, domni[oar\? C`t ai avut nevoie de el, l-ai iubit, nu-i a[a? Evident c\ participan]ii la summitul improvizat au r\mas stane gen baba Dochia [i mioarele ei de bazalt. Halterofilul st\ruia s\-l fixeze cu fair-play pe {incai `n `nalturi [i apoi s\-i asigure o c\dere liber\ `n iarba asfaltului. ~n fine, oaspe]ii au plecat `n direc]ia Kremlinului cu speran]ele scrumuite. {incaii au devenit singurul cuplu basarabean care a reu[it s\ umileasc\ co[cogeamite imperiu rus `n destr\mare. Romanul abund\ cu astfel povestiri amuzante `n ram\, poveste `n poveste, poveste ce declan[eaz\ o alt\ poveste (poveste scorbur\ sau sertar) cu studen]i [i cadre didactice, astfel c\ p`n\ spre sf`r[it ne alegem cu o saga vesel\, dotat\ cu o minigalerie de tipuri de caractere nuan]ate c`nd caricatural, c`nd lirico-nostalgic, care puncteaz\ specificul vie]ii universitarilor insulariza]i. ~n lipsa altor posibilit\]i, doar literatura `i mai conecteaz\ pe universitarii bol]eni la lumea postmodern\ [i globalizat\, la ideile de libertate [i dezvoltare. Propensiunea spre libertatea crea]iei `ns\[i, spre cucerirea, fie [i formal\, a libert\]ii tr\deaz\ dorin]a de evadare din realitatea constr`ng\toare. Ni se propune `n fapt o alt\ antropologie a libert\]ii, ce cultiv\ un spirit parodic substan]ial [i atotcuprinz\tor. La orice contact cu realitatea, personajele lui Anatol Moraru for]eaz\ imagina]ia pentru a o prelucra artistic [i a-i da forme vesele salvatoare, ce le anihileaz\ perceperea tragicului. Sub presiunea unul flux mai puternic de realitate, digul protector tot va face fisuri, eliber`nd din subterane acutul sentiment uman de disperare: mamuca m\-sii, ce naiba se `nt`mpl\?.

noiembrie 2010

www.timpul.ro

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL

Destinul uman `n secolul totalitarismelor

seaz\ doar atunci c`nd poate muri pentru stat, c`nd poate lupta s\-l apere. Stalin construie[te ceea ce este necesar statului, [i nu omului. Industria grea este necesar\ statului, nicidecum poporului. Canalul Marea Alb\ Marea Baltic\ este nefolositor oamenilor. La un pol se afl\ cerin]ele statului iar la cel\lalt cerin]ele omului. Ele nu pot fi nici odat\ `mp\cate. ~n paginile lui Grossman s`nt descrise at`t represiunea cauzat\ de directivele aberante ale lui Stalin, chinurile [i moartea a[a-zi[ilor culaci (]\rani mai `nst\ri]i), marea represiune din anii 37-38, dar [i Holocaustul. S\ nu uit\m, scriitorul a fost direct lovit, mama sa r\mas\ `n spatele frontului a fost ucis\ de comandourile SS `n ora[ul ucrainean Berdicev [i `ngropat\ l`ng\ aerodrom, `ntr-o groap\ comun\. Scrisorile mamei `ndurerate, care-[i [tie [i a[teapt\ soarta `i scrie fiului r\mas dincolo. S`nt pagini memorabile de un tragism impregnat de umanitate. Moartea, catastrofa s`nt descrise pe un ton firesc, ceea ce le face terifiante. Grossman reconstituie la nivel micro scene din groaznica administrare a Holocaustului care este cunoscut acum mai ales la nivel macro (prin celebra sintagm\ 6 milioane de evrei omora]i): Aici, `n geana de foc a cuptoarelor, pe platoul lag\rului, oamenii sim]eau c\ via]a este mai mult dec`t fericire ea este, totodat\, [i o amar\ durere. Dup\ cum libertatea nu `nseamn\ numai bine. Libertatea e dificil\, uneori chiar dureroas\ ea este via]a. Ceea ce este remarcabil `n Via]\ [i destin este faptul c\ prozatorul nu se opre[te doar asupra antisemitismului nazist, ci [i la antisemitismul din URSS, pe care l-a sim]it pe propria-i piele de altfel. Doar moartea, se pare, l-a `mpiedicat s\ adopte m\suri mult mai dure fa]\ de minoritatea evreiasc\, germenii atitudinii sale antisemite put`nd fi decripta]i `n procesele doctorilor evrei, care de obicei deschideau festivalul represiunii `n mas\, dup\ cum s-a `nt`mplat `n 1937. Chiar dac\ nu a avut consecin]ele groaznice ale celui nazist, antisemitismul comunist plana amenin]\tor asupra evreilor din URSS care, de `ndat\ ce a fost posibil, au ales s\ emigreze masiv din URSS c\tre Israel. ~n descrierea celor dou\ totalitarisme, Grossman surprinde foarte bine arbitrariul lor `nsp\im`nt\tor. Relevant `n acest sens este destinul lui Strum, personajul capabil s\ revolu]ioneze cercetarea atomilor, c\ruia, `ntr-o prim\ faz\, cercetarea nu-[i aduce dec`t necazuri. Este la un pas de a fi arestat [i trimis `n Gulag, dar va fi salvat de un telefon al lui Stalin `nsu[i, pentru c\ studiul s\u avea o finalitate politico-militar\ extrem de important\. Cercet\torul evreu trece de la agonie la extaz `n numai c`teva zile. Grossman dovede[te c\ una dintre condi]iile importante pentru a supravie]ui `ntr-un sistem totalitar este aceea de a fi lichea. ~n stalinism, aceast\ condi]ie nu ducea automat la supravie]uire, deoarece arbitrariul regimului putea spulbera chiar [i existen]a lichelelor. M\car din acest punct de vedere nazismul era mai onest. Deosebirea dintre Holocaust [i Gulag este dat\ de certitudinea sinistr\ a sor]ii maselor de evrei care erau conduse precum animalele la abator, `n vreme ce de]inu]ii trimi[i `n Gulag, `n pofida condi]iilor groaznice `n care erau arunca]i [i care conduceau la o mortalitate extraordinar de ridicat\, mai aveau teoretic o mic\ [ans\ de supravie]uire. Nu erau masacra]i de cum ajungeau `n lag\re. Chiar dac\ aceasta este o slab\ consolare [i o diferen]\ infim\, ea exist\. Alegerea locului de desf\[urare a celei mai mari p\r]i a ac]iunii romanului `n zona sau `n interiorul Stalingradului asediat, distrus se datoreaz\ nu numai faptului c\ Grossman a acoperit acea zon\ c`nd era corespondent de r\zboi, cunosc`nd-o implicit foarte bine, av`nd detalii esen]iale pentru nara]iune, dar [i pentru c\, `n zon\, sub focul necru]\tor al asaltului german, se manifestase spiritul de camaraderie [i de frond\ care, ca orice manifestare autentic\ de libertate, submina ordinea bol[evic\. Aici `ns\, `n aceast\ subteran\ deasupra c\reia se `n\l]a o uzin\ electric\ distrus\ [i continua s\ b`ntuie incendiul, aici, se n\scuse acea fr\]ie fireasc\ pentru care nu-]i pare r\u s\-]i dai via]a, at`t de frumoas\. Grossman prezint\ cazul comandantului Grekov, ofi]er care r\m\sese `ncercuit `ntr-o cas\ `n mijlocul ruinelor Stalingradului, casa 6 bis, de unde `i observa [i respingea pe germani. Rebeliunea lui Grekov consta `n faptul c\ a instaurat o democra]ie original\ `n r`ndul ocupan]ilor casei, izola]i de Armata Ro[ie. ~nsu[i Grekov insista s\ fie numit, cu ironie, administratorul casei. ~ns\, dup\ cum [tim, ironia nu este digerat\ de comunism. Totul se afl\ la nivel simbolic deoarece, [tiind c\ ofensiva german\ va spulbera la propriu casa, Grekov alege s\ redevin\ un om liber, s\ ignore ordinea comunist\ care `ns\, foarte grijulie cu aparen]ele, trimite un comisar de batalion printr-un tunel, pentru a-l readuce la ordine. Comisarul Krimov nu rezist\ prea mult `n casa asediat\, este r\nit [i transportat peste Volga, salv`ndu-i-se astfel via]a. Cu toate acestea, comisarul `[i va redacta cu con[tiinciozitate raportul `n care descrie fronda lui Grekov. ~ns\, spre stupefac]ia vechiului comunist Krimov, arbitrariul regimului `l transform\ tocmai pe mortul Grekov `n erou, iar pe el, con[tiinciosul raportor, `n de]inut la Lubianka. Cine s\ mai `n]eleag\ un astfel de regim? Abia la Lubianka vechiul comunist, apuc\ s\-[i fac\ un examen de con[tiin]\. Noi to]i am fost necru]\tori cu du[manii Revolu]iei. Atunci de ce Revolu]ia e necru]\toare fa]\ de noi? (...) Scopul revolu]ionar `i elibera, `n numele moralei, pe oameni de moral\, el `i `ndep\rta, `n numele viitorului pe farisei, delatori, f\]arnicii de ast\zi, explica de ce, `n numele fericirii poporului, trebuie `mpin[i `n groap\ oameni nevinova]i. Aceast\ for]\ le permitea, `n numele Revolu]iei, s\ `ntoarc\ spatele unor copii ai c\ror p\rin]i ajunseser\ `n lag\re. Ea explica de ce revolu]ia dore[te ca so]ia care nu [i-a denun]at so]ul cu nimic vinovat s\ fie rupt\ de copiii ei [i internat\ pentru zece ani `ntr-un lag\r de concentrare. Grossman a l\sat descrieri interesante despre calvarul `ndurat de militarii rom=ni. ~n continuare, r\m`ne greu de explicat orbirea trufa[\ a comandamentului german care a ignorat avertiz\rile primite, `n repetate r`nduri, at`t de la partea rom=n\, c`t [i de la serviciile de informa]ii militare germane despre concentrarea de for]e sovietice, fapt care a dus la tragicul deznod\m`nt pentru germani [i rom=ni (fericit pentru sovietici). ~n plus, nehot\r`rea lui Paulus, un soldat disciplinat, care nu a avut curajul `n primele ore s\ decid\ de unul singur dezangajarea for]elor sale din ora[, spre a se retrage atunci c`nd `nc\ se mai putea, a dus la `ncercuirea [i marea victorie a Armatei Sovietice, la schimbarea sensului r\zboiului din Est [i, `n final, din punctul nostru de vedere, la comunizarea (distrugerea) ]\rii. Rom=nii erau echipa]i `n mantale verzi, cu c\ciuli `nalte, de oaie. scrie Grossman. Ei, pe c`t se vedea, sufereau de frig mai pu]in dec`t nem]ii. Uit`ndu-se la ei, Darenski nu-i vedea ca pe solda]ii unei armate `nfr`nte vedea merg`nd [iruri de mii de ]\rani obosi]i, fl\m`nzi, g\ti]i cu c\ciuli ca de oper\. De rom=ni se r`dea din c`nd `n c`nd, dar nu erau privi]i cu m`nie, ci cu un dispre] comp\timitor. A v\zut apoi c\ italienii erau trata]i cu mai mult\ `ng\duin]\. Via]\ [i destin este o carte fundamental\ pentru `n]elegerea secolului al XX-lea [i a celor dou\ sisteme totalitare care, ciocnindu-se, au l\sat `n urm\ milioane de cadavre, cel nazist [i cel comunist. Condamn`nd cele dou\ monstruoase regimuri, Grossman pledeaz\ pentru umanism, definit cu o surprinz\toare simplitate ruseasc\: lucrul cel mai important este s\ treci cu cinste prin via]\. Condi]ia aceasta aparent banal\, greu de `ndeplinit p`n\ [i `ntr-o democra]ie, devine aproape imposibil de realizat `ntr-un sistem aberant, anti-uman. Prins `n v`ltoarea istoriei, Vasili Grossman nu-[i pierde speran]a. Chiar dac\ omul nu e `ntotdeauna m\re], se `nt`mpl\ s\ fie [i lamentabil, Libertatea, via]a vor `nvinge robia. A[a a [i fost. Pre]ul `ns\ a fost unul imens.
1 Versiunea `n limba englez\ a fost numit\ A writer at war iar cea `n limba francez\ Carnets de guerre. De Moscou Berlin, 1941-1945. Texte alese [i prezentate de Antony Beevor [i Luba Vinogradova, Editura CalmannLevy, Paris, 2007. 2 Editura Polirom, traducere din limba rus\ [i note de Lauren]iu Checiche[.

CODRU} CONSTANTINESCU
Povestea romanului Via]\ [i destin de Vasili Grossman este cunoscut\ [i edificatoare pentru via]a unui scriitor (adev\rat) `ntr-un sistem totalitar. Autorul a muncit timp de opt ani la redactarea acestui roman fluviu, plec`nd de la experien]a sa de corespondent `n timpul celui de al doilea r\zboi mondial pe frontul de est. Carnetele de r\zboi probabil confiscate al\turi de manuscrisul romanului s\u `n 1961 de c\tre KGB au fost salvate `n mod miraculos [i descoperite recent `n arhivele de la Moscova. Aceste documente au fost publicate de c\tre Antony Beevor1. Confiscarea [i pierderea definitiv\ a muncii sale (dup\ cum credea autorul `n acele momente) l-au consumat pe Grossman, gr\bindu-i moartea. ~ns\ un exemplar microfilmat al manuscrisului s\u a reu[it s\ ajung\ `n 1980 `n Elve]ia, unde a ap\rut prima edi]ie a c\r]ii. Publicarea romanului `n limba rom=n\ constituie, f\r\ `ndoial\, un eveniment.2 Volumul lui Grossman, ce seam\n\ prin amploare [i profunzime cu Pavilionul cancero[ilor sau Arhipelagul Gulag scrise de Alexandr Soljeni]`n, propune o serie de ac]iuni paralele [i creioneaz\ portretele a zeci de personaje. De[i prozatorul nu pare a fi interesat de artificiile narative, ci mai cur`nd de `nregistrarea, de consemnarea `nt`mpl\rilor din existen]a eroilor s\i, efectul este impresionant. Temele esen]iale ale romanului s`nt chiar cele dou\ mari tragedii ale secolului trecut stalinismul [i nazismul. Sau, mai adecvat spus, tema central\ a c\r]ii, cu varia]iuni `n func]ie de fiecare individ `n parte, este destinul uman `n epoca totalitarismelor. Polifonia extraordinar\ fere[te cartea de tezism. Iat\, de exemplu, cum apare compara]ia `ntre stalinism [i nazism `n discu]ia dintre un gestapovist [i un de]inut comunist: Noi s`ntem du[manii dumneavoastr\ de moarte, da. ~ns\ victoria noastr\ este victoria dumneavoastr\. ~n]elege]i? Iar dac\ ve]i `nvinge dumneavoastr\, noi vom pieri, dar, `n acela[i timp, vom tr\i `n victoria dumneavoastr\. E un fel de paradox: pierz`nd r\zboiul, noi c`[tig\m r\zboiul, adic\ ne vom dezvolta `ntr-o alt\ form\, `ns\ cu aceea[i esen]\. C`nd ne privim unul pe cel\lalt `n fa]\, noi ne privim, de fapt, `ntr-o oglind\, ~n asta const\ tragedia acestei epoci. Oare nu v\ recunoa[te]i dumneavoastr\, nu v\ recunoa[te]i propria voin]\ `n noi? Dumneavoastr\ vi se pare c\ ne ur`]i, dar numai vi se pare, c\ci, de fapt, v\ ur`]i pe dumneavoastr\ `n[iv\ `n noi. E groaznic, nu-i a[a? ~ntre interesul statului sovietic [i cel al oamenilor sovietici se casc\ o pr\pastie uria[\. Insul nu conteaz\ defel sau interewww.timpul.ro

noiembrie 2010

10

TIMPUL
energic\ a prietenului ei. Dintr-o dat\, jocul s-a oprit [i cei doi au fost cu totul absorbi]i de o descoperire f\cut\ `n valurile mici, neast`mp\rate. I-am l\sat cu preocup\rile lor adolescentine [i mam `ndreptat spre cas\, pentru c\ m\ a[teptau lucruri serioase pe care trebuia s\ le desc`lcesc. Spre sear\ cei doi tineri au ap\rut destul de `ncurca]i [i preocupa]i. Erau marca]i evident de ceva, ceva `i derutase teribil [i nu [tiau cum anume ar trebui s\ reac]ioneze. Ezitau s\-mi arate con]inutul unei cutii de pantofi pe care o aduseser\ cu ei [i care, probabil, ascundea pricina tulbur\rilor lor. Fiecare a[tepta s\ `nceap\ cel\lalt s\ povesteasc\, iar eu m\ distram urm\rind jocul acesta naiv. ~n cele din urm\, fata a ridicat capacul cutiei [i a spus sec: Am g\sit asta `n mare azi diminea]\. M-am uitat `n cutie [i am v\zut o sticl\, oarecum ciudat\ ca form\, dar care nu p\rea s\ aib\ nimic special. {i totu[i un aer misterios, straniu te atr\gea, te f\cea s\ fii atent. Dar, la urma urmei tot o sticl\ era [i nu `n]elegeam de ce trebuie s\ pierdem timpul cu ea. Doar pentru c\ nu trebuia s\-i dezam\gesc m-am ar\tat interesat [i am scos sticla din cutie. Obiectul m-a frapat cu adev\rat abia `n clipa c`nd l-am luat `n m`n\. P\rea s\ nu aib\ nimic p\m`ntesc `n alc\tuirea sa. Nu pot s\ v\ spun de ce aveam aceast\ senza]ie ciudat\. Era o sticl\ me[terit\ din materialul obi[nuit, [i totu[i ~ntr-un t`rziu am observat c\ avea ceva `n\untru, ceva ce p\rea a fi un document, iar aceste h`rtii m-au dus cu g`ndul la fars\. Cine mai trimite ast\zi sticle `n valurile m\rii? Ce p\m`nt pustiu [i izolat mai exist\ `n zilele noastre? Cine poate naufragia, f\r\ ca totul s\ se [tie `n c`teva ore? Nu vedeam foarte bine ce era `n\untru din cauza culorii albastru intens al sticlei. Pe m\sur\ ce `ncercam s\ disting con]inutul am `nceput s\ observ sticla din ce `n ce mai atent. P\rea s\ fi fost fabricat\ manual, o serie mic\, poate chiar un unicat. Avea o form\ stranie, materialul `n sine era straniu, culoarea era neobi[nuit\. Cum s\ v\ spun, din obiectul acela se desprindea o senza]ie tulbure, ceva ce nu po]i g\si oricum [i oriunde. Puteai spune c\ aveai de-a face cu o esen]\ a lucrurilor, ceva material dar, `n acela[i timp, ceva ce fusese fabricat `ntr-un mod neobi[nuit. Ce mai, sticla aceea con]inea `n sine un secret. Documentul v`r`t `n sticl\ era un manuscris. Nu l-am citit a spus fata , am hot\r`t s\ venim la dumneavoastr\ cu el. Cu mult\ grij\, [i destul de chinuitor, am scos h`rtiile din sticla cu g`tul sub]ire. Fusese sigilat\ cu un fel de cear\, care [i ea p\rea ciudat\. Aceea[i senza]ie stranie de neobi[nuit `]i d\dea [i ceara, dar [i h`rtia manuscrisului. Nu mai v\zusem a[a ceva nici odat\. H`rtia era cu totul [i cu totul extraordinar\, [i crede]i-m\ [tiu ce spun, m\ pricep la calitatea h`rtiei, la materialele din care se fabric\. Era ceva cu totul [i cu totul ie[it din comun. Neam uitat `mpreun\, un timp `ndelungat, la filele de o culoare alb-g\lbuie ca a filde[ului vechi, de o calitate irepro[abil\, cu fine stria]ii abia perceptibile. Ce mai, o h`rtie imperial\! Pentru dumneata, cititorule, am s\ reproduc documentul a[a cum se g\se[te el clasat `n arhiva mea personal\. Arhiva de documente. Nr. 31648, sortat DN, clasat 8 mai 2007 Natura documentului: manuscris Con]inutul documentului: relat\ri personale Provenien]a documentului: necunoscut\ Dac\ aceast\ m\rturisire va fi g\sit\ vreodat\ de cineva, ar `nsemna c\ pentru prima dat\ norocul a fost `ndur\tor cu mine. {i dac\ acel cineva va fi o persoan\ milostiv\ [i curajoas\ ceea ce ]ine iar\[i de noroc am s\-l rog s\ se g`ndeasc\ la o modalitate de a-mi trimite vreun semn, o [tire, orice, ca s\-mi ast`mp\r zbuciumul ce m\ macin\ continuu, iar aici unde m\ aflu, continuu `nseamn\ o ve[nicie. Necunoscutule! Fie-]i mil\ de zbuciumul aprig al unui suflet, nu trata cu indiferen]\ aceste h`rtii. Ele s`nt toate expresia Speran]ei. ~ndur\-te, deci, [i caut\ o cale de a-mi trimite un semn. Mare s\ fie mila ta! Am s\-]i spun povestea cu `nceputul. A[a ai s\ `n]elegi cine s`nt, [i de la ce mi se trage zbuciumul necontenit. M\ numesc Gheorghe Popescu [i s`nt persoana cea mai lipsit\ de importan]\ care s-a v\zut vreodat\. Nu ]in minte ca `n via]a mea p\m`ntean\ cineva s\ mi se fi adresat vreodat\ ca unei fiin]e, ca unui suflet de care s\ ]ii c`t de c`t cont. Nu ]in minte ca cineva s\ mi se fi adresat pe numele mic. N-am avut vreodat\ un nume de alint, sau vreo porecl\. Am crescut `n mahalaua unui ora[ destul de mare [i p\rin]ii mei erau oameni simpli. Tata muncea pe un [antier de construc]ii, iar mama a fost casnic\ toat\ via]a ei [i s-a ocupat at`t c`t se pricepea de educa]ia noastr\, a celor doi fii. Fratele meu a p\r\sit casa p\rinteasc\ la o v`rst\ fraged\ [i, dup\ c`te am `n]eles, s-a aciuat undeva `n Australia. C`t despre mine, toat\ copil\ria s-a spus c\ s`nt un copil model. Niciodat\ nu am f\cut vreo obr\znicie, vreo boroboa]\, vreun fapt nes\buit. Nu ie[eam din programul stabilit de p\rin]i, mai `nt`i, [i de educatori, mai apoi. S\ nu `n]elege]i c\ am fost un elev silitor, eu a[ spune mai degrab\ mediocru. Nu am str\lucit la nici o materie [i nu am avut vreodat\ o not\ mai mare de [apte, dar nici mai mic\ de cinci. N-am fost un copil zburdalnic [i nu m-am amestecat vreodat\ `n jocurile de pe maidane. Nu ie[eam din curtea mic\, ce `nconjura casa p\rinteasc\, dec`t dac\ eram trimis undeva cu treburi. Nu citeam nici c\r]i, nici reviste, `n afara celor obligatorii, nu ascultam radio [i, mai t`rziu nu m-am uitat vreodat\ la televizor altfel dec`t `n treac\t. Timpul mi-l petreceam cel mai mult st`nd a[ezat pe un sc\unel f\cut de tata, din ni[te resturi de sc`ndur\, [i a[tept`nd ora de culcare. N-am `n]eles nici odat\ sensul expresiei: m\ plictisesc. Eu nu m-am plictisit nici odat\. Nu pot s\ spun c\ mi-am dorit vreodat\ ceva `n mod deosebit, c\ am r`vnit s\ am un lucru anume, s\ merg undeva, s\ cunosc pe cineva. Tot ceea ce mi se `nt`mpla era bun pentru mine [i nici odat\ nu m-am `mpotrivit, n-am protestat. Ca s\ nu v\ spun c\ eu n-am [tiut vreodat\ cum este s\ suferi pentru ceva sau pentru cineva. M\ rog, cum este s\ suferi, nici m\car `n general. Acum cred c\ `ncepe]i s\ `n]elege]i c\ am fost cea mai [tears\ [i mai neinteresant\ fiin]\ de pe fa]a p\m`ntului. Pe m\sur\ ce cre[team, vedeam cum ceilal]i copii din mahala se transform\, cum devin din ce `n ce mai siguri pe ei, mai independen]i, mai hot\r`]i. Fiecare, fat\ sau b\iat, `ncerca s\-[i croiasc\ un drum al s\u; unii f\ceau prostii, al]i deveneau tot mai `n]elep]i, urmau [coli, sau meserii. Pe unii via]a `i lua `n r\sp\r [i trebuiau s\ lupte, s\ se zbat\. Via]a mea a fost netulburat\ `n tot acest timp. Dup\ ce am terminat liceul, a venit `ntr-o sear\ tata [i mi-a spus c\ a doua zi va trebui s\ mergem undeva, a[a c\ trebuie s\ m\ sp\l temeinic [i s\ m\ `mbrac `ngrijit. A[a am f\cut, [i tata, f\r\ s\ spun\ vreo vorb\, m-a `mpins de spate pe u[\. Peste vreo jum\tate de or\ am ajuns la Prim\rie [i am intrat pe o u[\ `ngust\ [i joas\, care ducea `ntr-un demisol `ntunecos [i mirosind puternic a mucegai. Acolo, tata m-a l\sat s\ a[tept pe culoar [i a disp\rut pentru mult timp. C`nd s-a `ntors, era `nso]it de un tip m\run]el cu must\cioar\ `nspicat\, cu t`mplele grizonate [i `mbr\cat `ntr-un halat de un gri sp\l\cit. Tipul s-a uitat la mine [i i-a f\cut un semn tatei. {i-au str`ns m`inile [i tata mi-a spus: De ast\zi ai s\ lucrezi aici. Domnul Ionescu este [eful t\u direct, s\ nu aud c\-i ie[i din cuv`nt. Apoi a plecat [i domnul Ionescu, mi-a `ntins un halat ca al s\u, pe care l-am `mbr\cat. F\r\ vreo vorb\ a luat-o `nainte iar eu l-am urmat, [i a[a am ajuns contabil la serviciul financiar al Prim\riei, acolo unde aveam s\ lucrez timp de patruzeci [i [apte de ani b\tu]i pe muche. At`t c`t domnia lui Stefan cel Mare, cum s-a spus `n scurtul discurs de la pensionare. N-am cunoscut nici odat\ tulbur\rile dragostei din adolescen]\, n-am avut prietenii `nfl\c\rate. Pot s\ spun c\ despre existen]a mea nici nu se prea [tia prin mahala, pentru c\ nu f\ceam parte din nici o grupare adolescentin\, nu m\ duceam la petreceri [i nu-mi petreceam serile `n locuri ascunse, ]in`nd vreo fat\ `n bra]e. De fapt nici nu am [tiut ce `nseamn\ femeia p`n\ la v`rsta de dou\zeci [i opt de ani. Iar atunci totul a fost tare nea[teptat [i mare lucru nu prea am `n]eles. Vecinii no[trii de al\turi, gard `n gard cu noi, aveau o fat\ cunoscut\ `n tot cartierul pentru caracterul n\prasnic. Era o fat\ teribil de voluntar\ [i-[i impunea categoric voin]a de fiecare dat\. De la un timp, `ncepuse s\ ne viziteze destul de des. St\tea de vorba mai ales cu mama, a[a c\ venirile ei nu m\ priveau. La mine se uita a[a `n treac\t, aproape c\ nu m\ lua `n seam\. Ea [i mama puneau la cale tot felul de treburi femeie[ti, cum ar fi re]ete culinare, modele de fuste [i bluze, de peretare sau de mileuri, care `n casa noastr\ erau la mare cinste. Au trecut c`teva luni [i prezen]a fetei devenise ceva obi[nuit, iar prietenia ei cu mama p\rea s\ fie tot mai trainic\. ~ntr-o s`mb\t\ dup\ amiaz\, p\rin]ii mei au plecat la o cumetrie, undeva la ]ar\. A[a c\ tare m-am mirat c`nd fata vecinului a intrat `n cas\ [i sa a[ezat, b\]oas\ pe un scaun, `n fa]a mea. Un timp am t\cut am`ndoi. Ea st\tea cu m`inile `n poal\ [i-[i fr\m`nta p`nza fustei. Eu m\ uitam la ea pur [i simplu, f\r\ vreun g`nd. ~ntr-un t`rziu, [i-a netezit fusta [i mi-a spus r\spicat: S\ [tii c\ tu nu te atingi de mine f\r\ pirostrii. Dac\ vrei s\ ai parte de pl\ceri trebuie s\ m\ duci `nt`i la Prim\rie. Eu s`nt fat\ cuminte [i cu mine nu-]i merge. Nu `n]elegem nimic. De ce s-o duc la Pri-

Proz\
m\rie? M-ai `nt`i ar fi trebuit s\ `ntreb dac\ aveam voie. La noi la Prim\rie era foarte strict cu vizitele. {i apoi nu vedeam ce pl\cere s\ ai de la o vizit\ la Prim\rie. Uite cum facem a continuat fata luni [i mar]i nu pot, c\ am treab\, dar miercuri mergem s\ facem wasermanul. {i s`mb\t\ putem s\ fim la Starea Civil\, c\ are tata o pil\ acolo. Dup\ aia po]i s\-]i faci [i mendrele, fir-a]i ai dracului de b\rba]i, c\ numai la asta v\ st\ g`ndul. Apoi s-a ridicat [i-a plecat. Un timp am `ncercat s\ m\ g`ndesc la cele spuse de fat\. Nu `n]elegeam `n ruptul capului cum este s\-]i faci mendrele, nu `n]elegeam de fel la ce-mi st\ mie g`ndul, [i ce leg\tur\ are asta cu Prim\ria. M\ cuprinsese teama c\ cine [tie ce f\ptuisem f\r\ voie [i c\ m\ voi alege cu vreo sanc]iune. Erau prea multe necunoscute, a[a c\ am preferat s\ v\d ce va aduce viitorul. A doua zi, `ntre mama [i vecina noastr\ cea t`n\r\ a avut loc o lung\ discu]ie, iar `nceputul s\pt\m`nii a fost `nsemnat de mut\ri substan]iale `n casa noastr\. Femeile dereticau temeinic [i f\ceau tot felul de preg\tiri. Miercuri am fost la policlinic\ [i s`mb\t\ la Starea Civil\. Din discursurile [i ur\rile celor prezen]i am `n]eles c\ eram `n sf`r[it la casa mea, c\ m\ `nsurasem [i c\ de acum eram un om serios, cu responsabilit\]i de cap de familie. Acas\ era foarte mult\ aglomera]ie [i g\l\gie, a[a c\ nu am avut nici un pic de r\gaz p`n\ c`nd, eu [i nevasta mea nu ne-am dus la culcare. Trebuie s\ v\ m\rturisesc c\ era destul de deranjant, pentru c\ nu eram obi[nuit s\ dorm cu cineva [i g`ndul acesta nu prea `mi d\dea pace. Pe pat erau dou\ pijamale nou nou]e, destul de scumpe, dar consoarta mea le-a aruncat c`t colo, s-a dezbr\cat c`t ai clipi `n pielea goal\ [i s-a strecurat `nfiorat\ sub a[ternuturi. Eu nu [tiam ce trebuie s\ fac, m\ tot codeam [i m\ `nv`rteam f\r\ rost prin camer\, `ntreb`ndu-m\ cum or s\ sf`r[easc\ toate astea, [i, la urma urmei, eu unde-o s\ dorm, p`n\ c`nd nevasta s-a r\]oit aspru la mine: Stinge, dracului, lumina aia odat\ [i vino `ncoace! Apoi m-a `n[f\cat [i a `nceput s\ m\ fr\m`nte, tot c\ut`nd nu [tiu ce. O bun\ bucat\ de noapte am petrecut-o tare zbuciumat. Femeia se tot urca pe mine, gemea [i se zb\tea aprig, apoi se d\dea jos, g`f`ia un timp, dup\ care o lua de la cap\t. ~ntr-un t`rziu s-a l\sat s\ alunece pe-o parte [i a [optit somnoroas\ `nainte de a adormi: Fira-]i ai dracului de b\rba]i c\ nu v\ mai satur\ Dumnezeu. T`rziu, `nspre diminea]\, am adormit [i eu muncit de g`nduri [i de nevoia de a `n]elege ce dumnezeu se petrece. {i de ce trebuia nevast\-mea s\ se agite a[a toat\ noaptea? A doua zi ea era vesel\ [i tare bine dispus\. ~i tot f\cea mamei cu ochiul [i chicoteau am`ndou\ complice. A[a a `nceput via]a mea de om `nsurat [i pe m\sur\ ce timpul trecea totul devenea din ce `n ce mai complicat. Nop]ile, trebuia s\ suport r\bd\tor h`rjoneala nevestei, care devenea tot mai preten]ioas\ [i mai sofisticat\, iar ziua m\ duceam la serviciu, f\ceam pia]a, alergam s\ pl\tesc facturi. {i trebuia mereu s\ fac economie. |sta era cuv`ntul de ordine al nevestei mele: economie. {i grija pentru copii; care au venit destul de t`rziu, dup\ mul]i ani. C`nd nevasta mea a aflat pentru prima oar\ c\ este `ns\rcinat\, s-a pus pe bocit [i a urlat la mine: Acum s\ te v\d, nenorocitule, c\ nu te mai satur\ Dumnezeu. Noapte de noapte m\ munce[ti, de-am ajuns ca o sc`ndur\. Un strop de mil\ n-ai. Ia s\ te v\d, hai?! Cu ce-o s\ cre[ti tu copilu \sta, neispr\vitule? Ce-i dai s\ m\n`nce? Cu ce-l `mbraci? {i `n noaptea aia a fost mai `nver[unat\ [i mai zgomotoas\ ca nici odat\, s-a dedat la tot felul de tertipuri, care de care mai complicate, `nc`t, `ntr-un t`rziu, a adormit de-a dreptul peste mine, suspin`nd din ce `n ce mai rar. {i, uite a[a, via]a omului trece dup\ regulile firii. A venit [i al doilea copil. Au crescut, s-au a[ezat la casele lor. Nu pot s\ v\ spun c\ [tiu prea bine cum s-au `nt`mplat toate astea, pentru c\ eu eram `ntotdeauna ultimul care aflam vreo veste nou\. Mie nu mi-a cerut nici odat\ nimeni p\rerea, nici `n cas\ [i nici la serviciu. Toate s-au r`nduit dup\ cum le-a fost dat. ~ntr-o bun\ zi m-am trezit pensionar [i singura ocupa]ie a devenit jocul de [ah `n p\rcule]ul din pia]eta Po[tei. Acolo se str`ngeau zilnic iubitorii de fotbal, de [ah [i de table. De diminea]\ p`n\, h\t, seara t`rziu era o forfot\ [i un zumzet continuu. Certurile `ncepeau de la te miri ce, izbucneau ca o v`lv\taie [i se potoleau la fel de repede. Acolo, `n parcul acela, privind cum doi buni prieteni erau gata s\ se p\ruiasc\ pentru mutarea unui pion, mi-am dat seama pentru prima dat\ de z\d\rnicia vie]ii mele. A venit, a[a, ca o fulgerare. Am realizat brusc faptul c\ toat\ via]a mea am fost o legum\, un obiect, o molusc\; c\, de fapt, eu, personal, m-am f\cut nimic nici odat\ n-am f\cut nimic pornind de la o dorin]\ personal\, o
www.timpul.ro

Mesajul
ION M+NZATU
Am cump\nit mult\ vreme dac\ s\ a[tern sau nu pe h`rtie cele ce vor urma. Totul pare de necrezut, totul pare doar o inven]ie a cuiva care pune la cale o fars\. {i n-o preg\te[te pentru cineva anume, ci pur [i simplu `ntinde capcana viclean, a[tept`nd victima cu r\bdare. Pare a fi o minte dr\ceasc\! Se ded\ la subtilit\]i bine calculate, la detalii surprinz\toare, la situa]ii dintre cele mai insolite. M\ g`ndesc mult la posibilitatea aceasta. {i totu[i {i totu[i absurdul cestiunii are ceva care `mi d\ fiori [i m\ face s\ oscilez `n permanen]\. E foarte greu de crezut c\ cineva ar ini]ia o astfel de lucrare [i n-ar vrea s\-i [tie sf`r[itul, n-ar vrea s\ culeag\ roadele inven]iei. E greu de crezut c\ n-ar vrea s\ [tie cine e victima sa. M\ rog, s\ [tie care e rezultatul final, ultima consecin]\ a `ntreprinderii. E greu de crezut c\ n-ar vrea s\ se bucure de roadele farsei sale, preg\tit\ cu at`ta dib\cie. Asta n-ar fi un lucru serios, mai ales dup\ truda minu]ioas\ pe care o dovede[te fiecare am\nunt. La r`ndu-mi s`nt o persoan\ serioas\. Toat\ via]a mea am fost o persoan\ extrem de serioas\. Patruzeci [i [apte de ani c`t domnia lui {tefan cel Mare! am fost arhivar la Arhivele Centrale ale ora[ului [i mi-am dedicat via]a acestei meserii. Un arhivar `[i iube[te meseria p`n\ la uitare de sine, o mai iube[te [i dup\ pensionare, o iube[te p`n\ la moarte. A[a mi se `nt`mpl\ [i mie: din tinere]e [i p`n\ acum, la o v`rst\ `naintat\, n-am f\cut altceva dec`t s\ adun [i s\ ordonez dovezi despre trecut, despre trecutul care ascunde at`tea mistere. Acte, documente oficiale, scrisori, jurnale, `nsemn\ri, obiecte mai m\runte sau mai mari, `ntr-un cuv`nt tot ceea ce se refer\ la trecut intr\ `n aten]ia mea. Studiez, clasez, ordonez c`t mai riguros cu putin]\ totul pentru a recrea o imagine fidel\, exact\ despre timpurile de alt\ dat\. Slav\, Domnului, am putut s\-mi cump\r la b\tr`ne]e, o c\su]\ pe malul m\rii, cu o gr\din\ larg\ [i c`teva od\i umbroase, unde mi-am depozitat colec]ia de dovezi istorice, c\r]ile dragi, documente g\site cine [tie cum, m\rturiile pe care le mai pot recupera de prin talciocuri, bazare [i pie]e de vechituri. Bucuria pe care mi-a adus-o `ns\ aceast\ c\su]\ este gr\dina larg\ [i plin\ de copaci crescu]i ala-n-dala. Cap\tul ei se sprijin\ `ntr-un zid ridicat din pietre [i m\rgine[te malul ad`nc, r`pos, de unde `ncepe plaja. Zidul acesta este locul meu preferat de relaxare. Stau aici `n orele dimine]ii, sau `nainte s\ apun\ soarele, dar mai ales `n nop]ile cu lun\ plin\, atunci c`nd po]i vedea pe ape d`ra fo[nitoare a astrului. E un soi de chemare spre t\r`muri necunoscute, spre gesturi necugetate, spre fapte inegalabile. De fiecare dat\ simt o aprig\ dorin]\, simt o chemare, simt c\ ar trebui s\ se `nt`mple ceva, c\ ceva esen]ial `mi lipse[te, c\ ar trebui s\ m\ smulg din via]a mea obi[nuit\ [i s\ f\ptuiesc. Dar de fiecare dat\ m\ `ntorc `n c\su]\ [i-mi potolesc pornirile cu o cea[c\ de ceai de m\ce[e, culese de m`na mea iarna, neap\rat `n luna lui februarie. Un ceai parfumat, tonic. Din c`nd `n c`nd, vin pe la mine doi tineri, aproape adolescen]i, care par interesa]i [i ei de astfel de preocup\ri. Le ar\t, le explic, schimb\m impresii. Au `nceput deja s\ fie mai aten]i la obiectele, la c\r]ile [i documentele trecutului. De la un timp, plini de timiditate, dar [i m`ndri de fapt\, aduc cu ei c`te un fleac g\sit pe la prieteni, sau pe la rude, dar, desigur, s`nt `nc\ foarte naivi. Fata pare s\ aib\ un spirit mai iscoditor, mai scormonitor, iar b\iatul se vede asta clar o iube[te nespus [i se las\ purtat de energiile ei. ~nt`mplarea aceasta a pornit de la ei, lor li se datoreaz\ lungul [ir de `ntreb\ri care m\ fr\m`nt\ de ceva vreme. Era o diminea]\ de prim\var\ t`rzie [i dup\ micul dejun am hot\r`t s\ m\ duc `n gr\din\. Sim]eam nevoia s\ meditez, lipit de zidul vechi de piatr\, asupra unor documente pe care le descoperisem `nt`mpl\tor la ni[te oameni s\rmani. Erau documente vechi ajunse la ei nu se [tie cum, prin jocul `nt`mpl\rii. C`nd m-am apropiat de zidul at`t de drag mie, i-am z\rit jos, pe plaja pustie `nc\, pe cei doi tineri. Se h`rjoneau f\r\ griji, zbenguindu-se [i c\ut`nd s\-[i ofere unul altuia c`t mai mult\ pl\cere. {tiau c\ s`nt singuri [i-[i permiteau o horbot\ de gesturi intime, neobr\zate, dar nu dep\[eau o anumit\ limit\ care s\-i fac\ grosolani. La un moment dat t`n\rul a ridicat-o `n bra]e pe fat\ [i a alergat cu ea `n apa rece. Fata ]ipa `nfiorat\ [i de atingerea apei, dar [i de `mbr\]i[area

noiembrie 2010

Proz\

TIMPUL
data viitoare tot pe mine s\ m\ iei `n comisie, c\ tare-mi place s\-i afurisim pe draci. Dar cel mai tare [i mai tare `mi place cum ne `ncearc\ ei cu feluritele ispitiri. Doamne!, [i ce imagina]ie bogat\ au! {i ce resurse!! Ce resurse!! Cred c\ au buget nelimitat pentru ispitirile o[tilor cere[ti. Cel mai mult mi-a pl\cut c`nd ne-au trimis, doar pe noi doi, `n camera cu patul \la... Sf`ntul Petru a f\cut un semn peste fruntea f\pturii [i aceasta a uitat instantaneu ce voia s\ spun\. Se uita mirat\, mirat\ la sf`ntul care a chicotit scurt. Apoi au plecat `mpreun\, iar pe mine m-au l\sat `n mijlocul camerei cu totul nedumerit. A[a mi-am `nceput eu via]a de apoi. De multe ori socot c\ ar fi fost tare bine pentru mine aici unde m\ aflu, de n-a[ fi p\]it pocinogul din primele momente. Probabil c\ dac\ mi-a[ fi pierdut cu totul memoria, a[a cum s-a `nt`mplat cu to]i ceilal]i, ar fi fost altceva. Dar a[a, `nc\ mai pot face compara]ii, `nc\ mai t`njesc stins dup\ vremuri p\m`ntene, `nc\ mai am curiozit\]i [i probabil de aia vreau s\ aflu de nu mai s`nt [i alt fel de lumi `n afara celor [tiute. Altminteri totul e cum nu se poate mai bine. ~n Rai nimic nu este ca pe p\m`nt. Aici nici odat\ nu `]i este foame, sau sete, dar po]i s\ m\n`nci dac\ vrei, po]i s\ bei. Sau somn; nici odat\ nu-]i este somn [i nici nu obose[ti vreodat\. M\n`nci doar dac\ vrei, a[a de moft, de dormit la fel, dormi c`nd vrei, doar a[a ca s\ mai schimbi. ~n rest, dup\ careul de diminea]\, c`nd se face inspec]ia efectelor, umbli pe la diferite cercuri tematice, participi la discu]ii despre cele sfinte, c`n]i `n diferite coruri imnuri de slav\, joci `n montaje literar-artistice, sau participi la instruiri [i inform\ri duhovnice[ti. Mie cel mai mult `mi place la inform\rile duhovnice[ti pentru c\ afli lucruri interesante despre lucr\rile Tat\lui Nostru [i despre efortul neprecupe]it al o[tilor cere[ti de a `mplini o via]\ nou\ pentru muritori. Toate eforturile care se fac aici `n Rai doar c\tre muritori s`nt `ndreptate. Vin sfin]i bine preg\ti]i la aceste inform\ri, aduc cu ei tot felul de bro[uri cu imagini gr\itoare [i ]in discursuri `nfl\c\rate. ~n rest, ce s\ v\ spun, mul]imea de arhangheli, sfin]i, serafimi, heruvimi [i to]i ceilal]i locuitori ai Gr\dinii Raiului `[i trec ve[nicia aduc`nd slav\ Domnului. R\sun\ Raiul de imnuri [i osane, toat\ lumea pune inim\, toat\ lumea se implic\, fiecare dup\ puterile lui. La noi `n Rai se fac mereu comisii tematice, pe diferite domenii. Comisiile pleac\ s\ analizeze p\c\to[ii `n cazne [i s\ afle ce m\suri se cade a fi luate pentru a se `mbun\t\]ii activitatea [i a-i feri pe muritori de diferitele ispitiri. Este o mod\ `n Rai s\ faci parte din vreo comisie care pleac\ periodic s\ inspecteze Iadul. Pentru c\, trebuie s\ v\ spun, comisia are obliga]ia s\ elaboreze un program de ac]iuni cu termene [i responsabilit\]i precise. ~n urma acestor ac]iuni se fac rapoarte [i se elaboreaz\ planuri de m\suri care trebuiesc aduse la `ndeplinire [i astfel muritorii s\ aib\ mereu un viitor tot mai sigur [i mai lipsit de p\cate. Desigur, am depus [i eu o cerere, pentru c\ nu pot s\ stau cu m`inile `n s`n. A fost o treab\ tare grea [i am avut parte de mult\ alerg\tur\ pe la diferite ghi[ee [i birouri care autorizeaz\ o astfel de activitate. P`n\ acum n-am primit nici un r\spuns, [i chiar dac\ m\ mai duc din c`nd `n c`nd `n audien]e, mare lucru nu aflu. Nu-mi r\m`ne dec`t s\ a[tept. S\ a[tept [i s\ fiu r\scolit de amintiri, de fiecare dat\ c`nd vreo comisie se `ntoarce din inspec]ia tematic\ `n Iad. O[tenii Domnului nu-]i pot spune mare lucru, pentru c\ neav`nd memorie abia dac\-[i mai aduc aminte ceva-ceva. ~n schimb ve[mintele lor au o memorie formidabil\! De fiecare dat\ c`nd se `ntorc, hainele lor r\sp`ndesc a[a ni[te mirosuri `nc`t po]i desprinde toat\ activitatea pe care au avut-o `n r\stimpul vizitei. Doamne, dac\ a]i [ti cum pot odorurile acelea, unele mai grele, altele mai s\lt\re]e, s\ te r\scoleasc\, s\ te r\v\[easc\. Mirosuri de c\rnuri date `n fript, pe mangal, sau pe curpeni de vi]\ b\tr`n\ [i aromat\, pe lemn de fag, cu mult usturoi, cimbru, busuioc [i tarhon din bel[ug. Frecate ele, c\rnurile, cu praf de ardei iute ce n-a fost m\cinat, ci doar zdrobit dup\ ce-a fost adunat de pe o sfoar\, unde a stat un timp la uscat. Mirosuri de berbec la pro]ap, v\ruit mereu cu un bai] din vin negru, v`rtos `n care se tope[te m\ghiran, `mpreun\ cu dafin [i boabe plesnite de ienibahar. Dar ce s\ mai vorbim de purcelu[ii de lapte, de iezii dolofani, de sarmalele cu toc\tura `mplinit\ din sat`r [i cu m\rar din bel[ug? Dapoi mirosurile de vinuri, de alcooluri rafinate [i `nvechite `n hrube negre, bine uscate [i aerisite. Cum s\-]i spun, interlocutor al meu necunoscut, cum s\ fiu mai conving\tor? Stau pe l`ng\ fiecare o[tean, [i parc\ al\turi de el am fost `n peregrin\rile sale prin cotloanele Iadului. Desprind parfum discret de femei [i o sudoare ciudat\, ce-mi aduce aminte de zv`rcolelile nevestei `n vremi de tinere]e. Ce mai, toate mirosurile astea m\ fac s\-mi `nchipui

11
lucr\ri de care n-am fost `n stare `n toat\ via]a mea de muritor, atunci c`nd ele mi-ar fi stat la `ndem`n\. Dar, uite c\ acuma au ajuns s\ m\ chinuie [i s\ m\ fac\ s\ t`njesc, s\ n-am ast`mp\r. {i parc\ pe m\sur\ ce mi se `nt\resc mie poftele, num\rul comisiilor este tot mai mare, membrii tot mai numero[i, pentru c\ s-a constatat o depreciere f\r\ precedent a vie]ii muritorilor. Crizele de tot felul se ]in lan], s\r\cia bate la u[\, p\m`ntul nu mai are resurse [i `nc\lzirea global\ este culmea relelor. {i parc\ muritorii s`nt tot mai p\c\to[i, mai deda]i relelor [i proastelor obiceiuri. Tat\l Ceresc a dat porunc\ s\ se afle cauzele, s\ fie audia]i tot timpul muritorii `n cazne, fiindc\ acum ei spun tot. Dracii trebuie s\ fac\ procese-verbale am\nun]ite cu fiecare sesiune de chinuri. Dup\ aia ei trebuie s\ le ]in\ la dispozi]ia o[tilor cere[ti, dar [i s\ fac\ inform\ri periodice care s\ ajung\ la Biroul Central al Raiului. Iadul a fost `mp`nzit cu camere de supraveghere [i microfoane, toate `nregistr\rile se centralizeaz\ la un comitet de lucru care selecteaz\ informa]iile. ~ntr-un cuv`nt aici la noi se duce o lupt\ aprig\ pentru salvarea muritorilor care s`nt `ntr-un mare pericol. S-au format grupuri de training care simuleaz\ mereu situa]ii catastrofice `n care trebuie s\ se intervin\ cu eficien]\. Ce mai, Raiul tot duduie de activitate. Iar eu, nu [tiu din ce cauz\, trebuie s\ stau deoparte [i doar s\ m\ fr\m`nt. Aici `n Rai, unde ar trebui s\-mi fi g\sit lini[tea ve[nic\, aici m-a podidit pe mine nevoia de cunoa[tere [i de implicare. Un neast`mp\r care nu se mai ostoie[te m\ face s\-mi doresc mereu a fi implicat `n ac]iunile ce se pun la cale, [i pe m\sur\ ce nu mi se acord\ `ncrederea cuvenit\ simt cum cre[te n\valnic sim]ul datoriei. Oric`t m-a[ zbuciuma, oric`t a[ c\uta o cale de a r\zbate, oric`te peti]ii am f\cut, oric`te memorii am scris, de am ajuns p`n\ la cancelaria Tat\lui Ceresc, lucrurile r\m`n la fel. Mi se spune s\ a[tept, c\ se are `n vedere, c\ totul se va rezolva dup\ directiva urm\toare, c\ se iau m\suri `n urma verific\rilor, iar eu m\ zbat ca pe[tele pe uscat, f\r\ s\ am vreun rezultat concret. Clocotul din mine este tot mai aprig [i simt cum cre[te nest\vilit nevoia de a participa la binele general. Vreau s\ am contact direct cu chinui]ii Iadului, s\ le ascult spovedaniile despre cele petrecute cu ei `n via]a lor muritoare, despre gre[elile f\cute [i despre ispitele de care eu am fost ferit. ~n loc de lini[te, eu simt cum devin o persoan\ tot mai activ\, mai implicat\, cu orgoliul tot mai r\nit [i cu ambi]ii tot mai arz`nde. S-a aprins `n mine un foc n\valnic, presimt c\ mie mi-a fost h\r\zit s\ ridic v\lul de pe noii zori ai Universului, [i nu voi precupe]i nici un efort p`n\ c`nd aici `n Rai nu se va con[tientiza nevoia Noii Ordini Universale. Iat\ de ce O!, tu, necunoscutule, oricine ai fi, din orice lume te rog fierbinte s\ cau]i o cale de a-mi trimite un semn, un r\spuns la acest mesaj. Poate c\ `n Univers nu se afl\ dec`t Lumea p\m`ntean\, Raiul [i Iadul, dar este foarte posibil s\ se mai g\seasc\ [i alte lumi, iar atunci trebuie s\ facem ceva. Noi to]i trebuie s\ facem ceva, pentru c\ numai `mpreun\ vom izb`ndi. Trebuie s\ ne unim for]ele pentru binele nostru al tuturora. ~n sufletul meu au `nceput s\ lic\reasc\ razele unui nou viitor care s\ ne aduc\ un Univers al tuturor, f\r\ discriminare, f\r\ clase sociale, f\r\ boga]i [i s\raci, f\r\ ura de ras\, f\r\ schingiui]i, sau neprih\ni]i. Dac\ e[ti o persoan\ cu sim] civic nu pregeta, nu [ov\i: implic\-te. Implicare: trebuie s\ fie deviza noastr\ de azi `nainte, nici o clip\ nu mai putem l\sa lucrurile `n starea lor actual\. Orice [ov\ire este un gest necugetat. S\ facem totul pentru Universul `ntregit [i egal tuturor Semnat: Gheorghe Popescu Am `ncercat diferite metode de analiz\, s`nt totu[i un specialist al documentelor, o via]\ `ntreag\ mi-am petrecut-o descifr`nd sensurile ascunse ale actelor oficiale sau particulare. {i totu[i acestuia nu pot s\-i dau de cap\t: e real, este o fars\? Petrec tot mai mult timp sprijinit de zidul din fundul gr\dinii, medit`nd la documentul primit, sau cercet`nd obiectele. Am `nceput s\-mi neglijez munca [i s\ devin un client al c`rciumilor din ora[. S`nt `n cautarea celui care ar fi putut s\-mi fac\ o asemenea fars\, nu se poate s\ nu mi se arate. Nu se poate s\ nu-l descop\r p`ndind prin preajm\. Trebuie neap\rat s\ m\ l\muresc odat\ [i apoi s\ revin la vechea mea stare, la munca mea acum p\r\sit\. ~ntr-un num\r oarecare dintr-un ziar local se putea citi o scurt\ [tire: Asear\ `n jurul orelor 21,00 echipajul SMURD a transportat un pacient `n com\ etilic\ de gradul al III-lea. Cu toat\ v`rsta `naintat\, pacientul avea o alcoolemie de 2,01 la sut\ alcool pur `n aerul respirat [i repeta obsesiv: O fars\. Totul trebuie s\ fie o fars\. Nimic altceva dec`t o fars\

dorin]\ care s\ fie doar a mea, s\ se nasc\ din fiin]a mea [i cred c\, pentru prima dat\, m-am speriat. Am `nceput s\-mi doresc din toat\ inima o moarte n\prasnic\, spectaculoas\, neobi[nuit\. O moarte unic\, ie[it\ din comun, [i-n felul acesta s\ compensez lungul [ir de ani `n care, practic, nu mi se `nt`mplase nimic. Dar, [ti]i, chiar nimic!. Visam cum m\ calc\ ma[ina pe trecerea de pietoni, [i m\ d\ la televizor. Cum m\ r\zboiesc cu indivizi care-mi prad\ casa, [i familia mea m\ depl`nge `n toate ziarele, iar eu devin erou m\car pentru o zi, o jum\tatea de zi, c`teva ore. Cum se pr\bu[e[te un avion peste mine c`nd m\ duc dup\ p`ine [i s`nt subiect de pres\ vreo lun\. M\ rog, tot felul de mor]i, care de care mai ie[ite din comun, dar nici asta nu a fost s\ fie dup\ vrerea mea, pentru c\ am murit `n somn. S\ [ti]i c\ moartea este un lucru tare curios. La `nceput, tu vezi [i auzi ceea ce se `nt`mpl\ `n jurul t\u, numai c\ totul se petrece cumva aparte pentru c\ v\zutul [i auzitul nu se mai `nt`mpl\ ca atunci c`nd e[ti viu. Vezi totul pe o anumit\ raz\, dar absolut totul, [i prin pere]i [i prin tavane, numai c\ de sus `n jos, de parc\ ai fi undeva deasupra [i de acolo te-ai uita la lume. {i de auzit, la fel. ~i auzi pe to]i [i, culmea c\ `n]elegi ce spune fiecare. ~n felul acesta ciudat, neobi[nuit am auzit-o eu pe nevast\-mea spun`nd a doua zi diminea]\ c`nd m-au g\sit: Ia uite [i la neispr\vitu \sta! Acu [ia g\sit s\ moar\, c`nd str`ngeam bani de cas\ pentru \sta micu. Parc\ n-ar [ti, netotu dracului, ce scump\ e o `nmorm`ntare. Toat\ via]a lui, de nimic nu i-a p\sat. A[a mi-a m`ncat el zili[oarele mele. {i-a f\cut mendrele cum a vrut el, mi-a turnat copii, [i nici c\ i-a p\sat. S\-i cresc eu ca o proast\! Ba, o [i vedeam cum str`ngea prin camer\ `n timp ce vorbea, cum deretica, f\r\ s\-mi acorde dram de aten]ie, de sup\rat\ ce era. M\ rog, oricum nu mai conta, iar la scurt timp m-a [i cuprins a[a un fel de v`rtej. S-a f\cut o negur\, un fel de cea]\ p`cloas\, alb-arginite [i c`nd am ie[it din ea eram pe alt\ lume. Nu-mi pierd timpul s\ `ncerc a v\ descrie ce fel de lume, pentru c\ nu se poate povesti. Totul este ca-n via]\, dar nu este. Iarba e verde, dar un fel de verde ce nu s-a mai v\zut [i nici povestit, cerul la fel, e albastru dar nu a[a cum [tim noi albastru. {i norii albi, [i numai albi. Toat\ lumea e `mbr\cat\ `n alb, [i-n roz, [i-n bleu, [i a[a mai departe. M-am trezit a[ezat pe un scaun `ntr-un culoar care era luminat de soare, cu toate c\ nu avea geamuri. St\team acolo [i a[teptam, ce a[teptam habar n-aveam. Pur [i simplu st\team, m\ uitam `n jur s\ v\d [i eu noua lume, [i a[teptam. Culoarul \la nu avea nici o u[\, [i totu[i, `ntr-un t`rziu, a[a ca din perete, a ie[it un mo[ cam g`rbovit, usc\]iv, cu barb\ alb\ [i lung\ p`n\ la br`u. Cum spuneam a ie[it ca din perete, a c\scat lung [i zgomotos, s-a scuturat trecut de un frison, [i mi-a f\cut semn s\ m\ duc dup\ el. Iar eu m-am dus de parc\ [tiam de c`nd lumea [i p\m`ntul cum se face. Am ajuns `ntr-o `nc\pere mare [i alb\ care era burdu[it\ cu terfeloage groase, mari [i probabil foarte grele. Mai la o parte, a[a, era un suport de c\r]i ca alea de la biserici, pentru evanghelii, [i pe el un catastif deschis. Fiule, mi-a spus mo[neagul, aici e[ti `n gr\dina lui Dumnezeu, eu m\ numesc Petru [i trebuie s\ te preg\tesc pentru cele ve[nice. Dup\ care a c\scat din nou, s-a scuturat, [i nu [tiu de ce acum c\ st\team aproape lipi]i mi s-a p\rut c\ simt dinspre el un iz de [libovi]\. V\ da]i seama c\
www.timpul.ro

m-a n\p\dit ru[inea [i m-au apucat remu[c\rile. Mi-am condamnat sim]urile care m\ `n[elau at`t de grosolan. Cum ar fi putut Sf`ntul Petru s\ bea [libovi]\?! {i totu[i, a[ fi putut s\ jur c\ dinspre el venea izul acela dulceag. M\ uitam la sf`nt pe furi[, [i-l observam mai atent. P\rea destul de [ifonat, era dezordonat `n mi[c\ri, f\cea lucrurile ala-n-dala, c\sca tot mai des [i nu p\rea de loc s\ aib\ chef de treab\. S\ m\ ierte Dumnezeu, dar ce mai `ncolo-ncoace, se purta de parc\ ar fi fost mahmur. Mda, a zis Sf`ntul Petru, `n timp ce r\sfoia un ceaslov uria[ cu ni[te foi groase. Mda. E[ti bun de dat exemplu. Rar ne mai vin suflete de calitatea asta. Tot mai rar. Se stric\ lumea p\m`ntean\, cu toate eforturile armatelor cere[ti de a veghea asupra muritorilor. Ferice de tine, ai avut o via]\ f\r\ de p\cat. Nu de poman\ te-a adus Tat\l l`ng\ dreapta lui. Are s\-]i fie bine la noi. Aici fericirea este ve[nic\ [i voi, to]i cei f\r\ de prihan\, v\ ve]i `nfrupta din mila lui. Cu degetul lui noduros, Sf`ntul Petru urm\rea ceva pe fila ceaslovului, dar mi[carea a devenit tot mai `nceat\, tot mai `nceat\, [i dintr-o dat\ s-a oprit. Capul sf`ntului a c\zut `n piept, respira]ia i-a devenit regulat\ [i profund\, iar izul de [libovi]\ s-a `nt\rit. Un [uierat ritmic `mi d\dea senza]ia c\ Sf`ntul Petru doarme de rupe p\m`ntul, iar eu habar n-aveam ce trebuie s\ fac. St\team `n picioare l`ng\ masa grea din lemn masiv [i a[teptam s\ se `nt`mple ceva. Dup\ un timp am `nceput s\ m\ foiesc [i s\ produc tot felul de zgomote, `ncerc`nd s\-l aduc astfel le realitate pe sf`nt, dar el dormea ca un prunc [i probabil am fi stat mult [i bine a[a, dac\ nu ap\rea o f\ptur\ t`n\r\ [i juc\u[\. V\z`ndu-l pe b\tr`n cum doarme, t`n\ra a izbucnit `ntr-un hohot zglobiu: Te-a ostenit tare inspec]ia `n Iad, sfinte Petre, i-a strigat ea la ureche, `n timp ce se juca [\galnic cu barba-i lung\ [i colilie. Sf`ntul Petre a tres\rit, m-a v\zut [i [i-a amintit pe dat\ c\ trebuie s\ m\ preg\teasc\ pentru cele ve[nice. Da, bunule suflet mi s-a adresat el ai avut o via]\ f\r\ de prihan\ [i f\r\ de p\cat. Rar ne vin asemenea spirite des\v`r[ite, care s\-l bucure pe Domnul Nostru. ~n ceata lui de arhangheli ai s\ ajungi, de-a dreapta lui ai s\ stai [i de toate bucuriile Paradisului ai s\ te bucuri. Cu cin mare ai s\ sf`r[e[ti `n o[tile Tat\lui. Apoi, gr\bit, sf`ntul Petru a `nceput s\ gl\suiasc\ pe nas un ison, s\ flendureasc\ diverse ceasloave, s\ `mpr\[tie fum de t\m`ie `n cele patru z\ri. M\ rog, s\ `mplineasc\ un ritual de preg\tire pentru sufletul meu, s\ fiu trecut astfel la cele ve[nice, s\ m\ cur\] de toate cele lume[ti, s\ m\ desprind cu totul de starea p\c\toas\ `n care vie]uisem. Pe la mijlocul slujbei, sf`ntul Petru a `nceput din nou s\ oboseasc\, capul s\-i cad\ `n piept [i se vedea clar Doamne iart\-m\! c\ d\dea rasol [i c\ voia s\ se termine mai repede. Ei, bine, tot ceea ce mi se `nt`mpl\ acuma acestei slujbe de ini]iere se datoreaz\, pentru c\ eu ar fi trebuit s\-mi pierd cu totul memoria, s\ uit de via]a mea p\m`ntean\ [i s\ intru `n Rai, un suflet curat [i f\r\ amintiri. ~ns\, `n starea `n care era, sf`ntul Petru nu s-a ]inut de taina slujbei [i mie mi-au r\mas amintirile, [i-mi tot revin `n minte lucruri de pe P\m`nt: senza]ii, gusturi, mirosuri, imagini, chipuri. E drept c\ toate s`nt mai [terse [i eu s`nt mai deta[at de ele, totu[i nu s`nt ca ceilal]i din Paradis care nimic nu-[i amintesc [i duc un trai mul]umit, lipsit de griji. ~ntr-un t`rziu, istovit cu totul, sf`ntul Petru a terminat [i s-a sprijinit de f\ptura ceea t`n\r\ [i vioaie care pe dat\ s-a lipit de el [i i-a murmurat: Sfinte,

noiembrie 2010

12

TIMPUL

Interviu

C\r]ile mele erau tot ce aveam mai important `n bagajele de imigrant...

interviu cu Felicia Mihali
Persiei sau despre o concubin\ din dinastia chinez\ Ming. Senza]iile, tr\irile personajelor mele se hr\nesc profund din experien]a mea cotidian\, ori migra]ia este o stare `n care e[ti zilnic sub atacul nout\]ii, al necunoscutului. Adaptarea la noul mediu `]i impune o lupt\ continu\ cu propriile limite. Din punctul meu de vedere, acesta este terenul cel mai fertil pentru un creator. Primele romane pe care le-a]i publicat `n Canada s`nt, de fapt, traduceri ale romanelor scrise `n Rom=nia, }ara br`nzei et Eu, Luca, chinezul. Ne intereseaz\ cazul acesta special al autorilor (rom=nul Panait Istrati mai de mult, grecul Vassilis Alexakis `n zilele noastre) care `[i traduc propriile texte, de multe ori remodel`ndu-le, rescriindu-le `n limba-]int\, ajung`nd la texte aproape diferite de cele din limba-surs\. Ce ne pute]i spune despre experien]a autotraducerii `n cazul Dvs.? Felicia Mihali, pe care am re`nt`lnit-o la `nceputul acestei veri la Montral cu ocazia congresului anual organizat de Conseil International dEtudes Francophones, unde o serie de interven]ii s-au referit la autoarea quebechez\ de origine rom=n\ face parte din categoria acelor scriitori migran]i care, exprim`ndu-se `n una din limbile oficiale ale Canadei, aduc un suflu nou `n literatura din ]ara de adop]ie. ~n provincia francofon\ Qubec, de care m\ leag\ preocup\ri profesionale, dar [i leg\turi afective, ace[tia contribuie la apari]ia unui nou canon literar, `n care interculturalul, metisajul [i nostalgia r\d\cinilor reprezint\ axe majore de reflec]ie. Fie c\ vin din Orient (irakianul Naim Khattan sau chinezoaicaYing Chen), din Europa de Est (Alice Parizeau/Alicja Poznanska, Polonia), din America Latin\ (brazilianul Sergio Kokis) sau din Antile (G. Etienne, Danny Laferrire), migran]ii aduc, prin scrieri publicate `n noua lor limb\, la edituri de prestigiu din la belle province, o sensibilitate particular\1, puternic impregnat\ de raportul identitate/alteritate, de spirit transcultural. Autoare a unor romane care au lansat-o `n Rom=nia `n perioada c`nd era jurnalist cultural `n capital\, Felicia Mihali a emigrat `n Canada acum zece ani, cu toate c\ }ara br`nzei (1998), Mica istorie, ( 1999) [i Eu, Luca [i chinezul (2000) s-au bucurat de o foarte bun\ receptare critic\, Alex {tef\nescu numind-o un scriitor de 24 de carate. La Montral a reluat studiile universitare, ob]in`nd o licen]\ [i apoi o diplom\ de master `n domeniul literaturii postcoloniale. Diverse burse primite din partea generosului Conseil des arts et des lettres du Qubec i-au permis s\ scrie `n anii care au urmat o serie de romane publicate de XYZ Editeur, una dintre editurile de prestigiu din Montral, romane ce au consacrat-o deja ca pe un nume de referin]\: Le Pays du fromage (traducere a volumului de debut, 2002), Luc, le Chinois et moi (2004), La reine et le soldat (2005), Sweet, sweet China (2007), Dina (2008), Confession pour un ordinateur (2009). ~n tihna din casa ei, de pe o strad\ lini[tit\ din insula Laval, la doar o jum\tate de or\ de Montral, Felicia Mihali a primit ideea acestui interviu, cu aceea[i amabilitate cu care [i-a primit invita]ii, universitari de origine rom=n\ risipi]i prin toate col]urile lumii, la o mas\ `mbel[ugat\, cu miresme de B\r\gan [i de c`mpii oltene[ti. R\spunsurile au venit la `nceputul toamnei, din Schefferville, unde prozatoarea va petrece un an ca profesor de limba francez\ `n comunitatea autohton\ Innu. C`nd v-a]i hot\r`t s\ pleca]i din Rom=nia, acum 10 ani, nu era]i o necunoscut\, ci o t`n\r\ autoare deja remarcat\ de critici, `n plin\ afirmare, dup\ cele trei romane. Cu riscul de a v\ adresa o `ntrebare care se pune de obicei tuturor celor care, la un moment dat al existen]ei lor, aleg s\ tr\iasc\ `n alt\ ]ar\, o `ntrebare banal\ [i poate chiar nepoliticoas\, v\ voi `ntreba totu[i: ce anume v-a determinat s\ trece]i oceanul [i s\ v\ instala]i `n Canada? {i, mai ales, ca scriitor, cum a]i suportat trecerea de la limba Dvs. matern\, `n care a]i scris p`n\ `n acel moment, spre o alt\ limb\ de crea]ie?A]i b\nuit c\ acest eveniment biografic avea s\ declan[eze geneza operei Dvs. de limb\ francez\? Exist\ c`teva elemente esen]iale, legate de biografia mea, care m-au `ndemnat s\ p\r\sesc Rom=nia. ~n primul r`nd, dup\ efervescen]a [i speran]ele pe care ni le-am pus `n schimbarea de dup\ c\derea comunismului, a urmat dezam\girea c\ noi ca na]iune nu avem resursele s\ trecem prea u[or peste un proces care ne-a exacerbat cele mai rele tr\s\turi de caracter. A fost poate un gest de la[itate, ca un [obolan care se salveaz\ de pe o corabie pe cale s\ se scufunde. Dar Rom=nia mi se pare uneori o ]ar\ care poate fi iubit\ [i servit\ numai de la distan]\. Dincolo de aceste motive de ordin fizic, exist\ de asemenea unul de ordin metafizic. Cred c\ fac parte din acea categorie de imigran]i metafizici de care vorbea Adorno, care nu s`nt acas\ nici unde. De fapt, a schimba na]ionalitatea nu `nseamn\ o schimbare de identitate, care este `nscris\ `n codul t\u genetic [i care te urm\re[te oriunde ai fi, ca propria umbr\. ~n Canada am devenit mai profund rom=nc\ dec`t am fost vreodat\ `n cei 33 de ani petrecu]i acas\. {i, `n fine, cred c\ marele motiv a fost dorin]a de a evolua, de a g\si noi surse de inspira]ie pentru c\r]ile mele. Celebritatea de scriitor despre care vorbi]i nu m-a atins prea tare `n Rom=nia. Poate c\ `ntr-un fel venea prea t`rziu pentru mine ca s\ m\ entuziasmeze. Dar `n esen]\, notorietatea este extrem de periculoas\, [i pot numi o serie de autori care o dat\ celebri nu au mai publicat o singur\ carte acceptabil\, din cauza stagn\rii `n propria lor formul\ c`[tig\toare. C\r]ile mele s`nt extrem de biografice, chiar [i cele care vorbesc despre regina C`nd am plecat din Rom=nia nu am prev\zut toate dificult\]ile pe care schimbarea de limb\ le presupune pentru un autor. Ast\zi, acest traseu mi se pare at`t de spinos, `nc`t a[ sf\tui pe orice autor s\ nu fac\ acest pas dec`t dac\ e neap\rat necesar. Unealta cea mai important\ pentru un scriitor este limba, ori imigra]ia distruge tocmai acest pod `ntre tine [i limba matern\. Noua limb\ este un t\r`m extrem de neospitalier, o p\dure plin\ de h\]i[uri `n spatele c\ruia te p`ndesc nenum\rate primejdii. Procesul de a te recrea ca autor `ntr-o nou\ limb\ necesit\ mari eforturi [i mai ales multe renun]\ri. Cred c\ un autor nu va fi nici odat\ capabil de acelea[i performan]e `ntr-o limb\ de `mprumut, mai ales dup\ o anumit\ v`rst\, cum a fost cazul meu. Textul nou creat este mai pu]in coerent [i mai spinos. Dar dac\ forma e mai s\rac\, con]inutul trebuie s\ fie mai bogat. Este singura salvare. Dac\ acest lucru nu se realizeaz\, con]inutul `n detrimentul formei, un autor este victima celui mai penibil e[ec. Exist\ autori care viseaz\ s\ revolu]ioneze limba de `mprumut. Nu e cazul meu. Franceza mea e tot at`t de concis\ [i de simpl\ ca [i rom=na mea, format\ `ntr-o redac]ie de jurnal. Faptul c\ am fost mai `nainte de toate ziarist r\m`ne avantajul [i dezavantajul meu. ~n ceea ce prive[te noua mea carier\ de autor francofon, exist\ `nc\ persoane care m\ acuz\ de aceast\ alegere. Numai c\ aceast\ decizie a fost o necesitate. Dac\ vrei s\ publici `n noua ta ]ar\, nu ai de ales dec`t s\ `i `mprumu]i limba. Eu am `nceput s\ `mi traduc c\r]ile imediat dup\ ce am sosit la Montral, ca un paliativ contra depresiei de a m\ trezi `ntr-un loc cu care nu aveam nici o leg\tur\ afectiv\. C\r]ile mele erau tot ce aveam mai important `n bagajele de imigrant, singura dovad\ a unei identit\]i care refuza s\ se lase anihilat\. Numai c\, recitindu-le `n apartamentul minuscul unde ne-am instalat dup\ aterizare, descopeream cu triste]e c\ nu le mai iubeam. Din fericire trecerea `n francez\ le-a dat un nou suflu, le-a re`ncarnat cu mister. ~nt`lnirea cu noua limb\ s-a realizat pentru mine prin intermediul propriilor mele romane. A fost o `nt`lnire plin\ de conflicte, c\ci tot ce mi se p\rea at`t de bine realizat `n roman\ nu avea nici un farmec `n francez\. Dar pe m\sur\ ce avansam, descopeream c\ noua limb\ are [i avantaje, fiind mai concis\ [i chiar mai evocatoare. Orice autor [tie c\ o traducere este o pierdere, dar partea bun\ este c\ exist\ totdeauna [i un c`[tig. Primul roman scris direct `n francez\ a fost La reine et le soldat (2005), un roman istoric numai `n aparen]\. Aici reconstitui]i lumea antic\, Persia cucerit\ de Alexandru cel Mare [i toate muta]iile pe care acest eveniment le declan[eaz\ `n Orient [i `n Occident deopotriv\. Pe fundalul acesta se petrece povestea de dragoste dintre regina Sisyggambris, mama regelui Darius, `nvins de ilustrul macedonean, [i t`n\rul soldat Polystratus, vr\jit de rafinamentul oriental, tot a[a cum b\tr`na femeie este sedus\ de puterea viril\ venit\ din Occident. Dar Regina [i soldatul este [i spa]iul unui joc permanent `ntre trecut [i prezent, al unei viziuni ironice [i lucide asupra evenimentelor de actualitate, cum ar fi, de exemplu, r\zboiul din Irak (Alexandru elibera popoare ce nu voiau s\ fie eliberate. Cei care `nainteaz\ prea mult pe teritoriul altora nu pot fi nicidecum numi]i eliberatori, p. 139). S\ fie, oare, teribilul clash `ntre Orient [i Occident elementul declan[ator al acestui fascinant roman? Geneza acestui roman se `ntinde pe o perioad\ extrem de lung\. Crea]ia lui a `nceput `n Rom=nia, pe vremea c`nd eram student\ la olandez\, [i s-a accelerat dup\ 11 Septembrie. Evident, scriitura a demarat ca un tribut al campaniei lui Alexandru cel Mare `n Asia. Viziunea glorioas\ asupra t`n\rului rege este una din constantele cele mai solide ale culturii europene. Se vorbe[te `nc\ la sa]ietate de rolul lui Alexandru la transmiterea elenismului `n Asia, uit`nd c\ Alexandru era un Macedonean detestat `n Elada, c\ci `n drumul s\u spre Atena a ras Teba de pe fa]a p\m`ntului. Campania lui Alexandru a fost alimentat\ de conflictul cu tat\l sau Filip, de orgoliul mamei sale Olimpia [i de setea de aventur\ insuflat\ de Aristotel, pedagogul t`n\rului prin]. Nimic r\u `n toate acestea, p`n\ la faptul c\ aventura sa r\zboinic\ [i spiritual\ a fost scump pl\tit\ de popoare [i de cet\]i `nfloritoare, unele dintre ele de-a dreptul anihilate. ~n drumul s\u spre Indus, t`n\rul rege, devenit un tiran, be]iv pe deasupra, a permis crime, jafuri, masacr\ri, violuri de neimaginat. Din campania lui Alexandru `n Asia nu au r\mas dec`t c`teva toponime, iar gloria sa este datorat\ faptului c\ istoria este scris\ de `nving\tori. Pentru a cuceri [i distruge nu ai nevoie dec`t de un pretext insignifiant. Din perspectiv\ modern\, campania de acum 2300 de ani nu se deosebe[te prea mult de invazia Irakului. Problema este c\ democra]ia nu poate fi exportat\, `n primul r`nd pentru ca umanitatea este extrem de divers\ [i tr\ie[te dup\ coduri ancestrale complexe. Un occidental accept\ greu c\ ceea ce e bine pentru el [i func]ioneaz\ perfect `ntr-un spa]iu dat intr\ `n conflict cu credin]ele unui afghan sau ale un iranian, de exemplu. Ca imigrant am devenit ceva mai receptiv\ la diferen]e, [i la faptul c\ democra]ia `nseamn\ `n primul r`nd acceptarea lor. Problema este c\ vestul este `nc\ refractar la diferen]e. Colonialismul fizic se continu\ cu unul spiritual, care nu vrea dec`t s\ impun\ f\r\ a primi nimic `n schimb. Daca vre]i, Regina [i soldatul a fost umilul meu protest contra politicii permanente de The Quest and the rest. ~n 2007 a]i publicat un docu-roman `n urma sejurului de un an `n China, pentru care a]i inventat o formul\ scriptural\ extrem de ludic\: `ntre]eserea unor texte de diferite tipuri (jurnal, poveste tradi]ional\ chinezeasc\ etc.). Eu consider aceast\ fabul\ postmodern\ drept o nou\ treapt\ `n rela]ia scriitoarei Felicia Mihali cu lumea (mai ales cu Orientul `ndep\rtat, ce pare a o atrage mai
www.timpul.ro

noiembrie 2010

Interviu
mult ca orice), dar [i primul roman `n care se contureaz\ tematica quebechez\, con[tiin]a apartenen]ei la spa]iul nord-american, devenit noul acas\. Cum v\ percepe]i identitatea, la intersec]ia at`tor culturi [i limbi? F.M: Formula de docu-roman mi-a fost inspirat\ de un regizor Innuit, Zacharias Kunuk, cel care `[i nume[te crea]iile docu-filme, un amestec de documentar [i de fic]iune. Sweet, sweet China, plec`nd de la titlul `n englez\, este un astfel de hibrid, unde se amestec\ memorialistica, informa]ia documentar\ [i o parte fic]ional\. Partea ludic\ este sus]inut\ de inserarea unor colaje, realizate cu umor [i inspirate de artista Mirela Ivanciu, pe care am cunoscut-o la Beijing [i ale c\rei cuno[tin]e din domeniul artei mi-au f\cut [ederea extrem de pl\cut\. Anul petrecut la Beijing, un loc dep\rtat `n egal\ m\sur\ de Rom=nia [i de Canada, a fost locul unde mi-am reconsiderat dubla identitate. Dac\ la un moment dat am `nceput s\ pierd c`te ceva din cea rom=neasc\, la Beijing a `nceput cu adev\rat s\ se contureze cea franco-canadian\. Pe de alt\ parte, contrar a ceea ce mi se spune uneori, China a fost locul unde fascina]ia mea pentru Orient a devenit un sentiment lucid, golit de false mituri. ~n inima Orientului am descoperit valorile vestului pe care le cultiv [i le apreciez. Evident c\ uneori m\ `nver[unez `mpotriva acestor valori pe care le critic [i le ironizez f\r\ `ns\ a le nega `n `ntregime. Dac\ exist\ un loc unde individul se poate realiza prin el `nsu[i, [i se poate elibera de cu[ca tradi]iei, acesta este Occidentul. Sweet, sweet China este `n primul r`nd o dovad\ a ambivalen]ei Est-Vest. Din punct de vedere narativ este experimentul cel mai `ndr\zne], [i poate imposibil de egalat de mine `ns\mi. Personal o consider cartea mea cea mai complex\. A]i scris o mare parte din ultimele c\r]i `n perioade mai calme, de burse sau sejururi literare acordate de c\tre Conseil des arts et des lettres du Qubec. Cum func]ioneaz\ `n Canada acest sistem de sus]inere a arti[tilor [i care s`nt avantajele? Sper ca regimul conservator al lui Stephen Harper s\ `[i dea seama la timp de abera]ia f\cut\, aceea de a t\ia din subven]iile acordate arti[tilor. Pentru mul]i creatori din toate domeniile, bursele oferite de consiliile de crea]ie s`nt uneori singurele surse de venit. Ori, de c`nd exist\ aceste organisme, la nivel provincial [i federal, este evident\ efervescen]a vie]ii culturale canadiene. Raportat la o popula]ie care dep\[e[te cu pu]in pe cea a Rom=niei, este uimitoare cantitatea de scriitori, muzicieni, cinea[ti, dansatori [i regizori. Iar `n Qubec, cu cei 7 milioane de locuitori, propor]ia este [i mai evident\. Niciun artist nu se `mbog\]e[te de pe urma burselor, dar pentru cei mai mul]i asigur\ o perenitate a crea]iei.

TIMPUL
Metoda de a le ob]ine este simpl\; anual se depune un dosar con]in`nd un proiect de crea]ie, un dosar de pres\ care s\ sprijine realiz\rile anterioare [i asta e tot. Pentru scriitori bursele pot fi de la 15.000 la 25.000 $ cad, o sum\ care are menirea de a-]i asigura subzisten]a un an de zile, timp folosit pentru a realiza proiectul. Orice stat care se respect\ are obliga]ia s\ sus]in\ creatorii. Fondurile alocate acestor consilii s`nt cea mai bun\ investi]ie a unui guvern, pentru c\ se investe[te `n cultura care reprezint\ viitorul unei ]\ri. Nu `ndr\znesc s\ sugerez a[a ceva `n Rom=nia, dar arti[tii rom=ni ar merita din plin un astfel de program, mai ales tinerii. Iar guvernan]ii ar trebui s\ fie con[tien]i c\ raportate la buget, astfel de sume s`nt derizorii. Personal, de c`nd s`nt aici am fost membr\ a juriilor de acordare a acestor burse [i `n fiecare an am beneficiat de una, a[a c\ pot depune m\rturie c\ totul se face cu bun\ credin]a [i f\r\ favoritisme. -Dina (2008) [i Confession pour un ordinateur (2009) mizeaz\ mult pe fa]etele identit\]ii feminine [i, `n contextul acestui va-etvient `ntre spa]iul de origine [i cel de adop]ie, pe sentimentul exilului, pe o anumit\ viziune lucid\ a statutului de entre-deux. Dina aduce `n discu]ie, la fel ca [i Confession (dar `n mult mai mic\ m\sur\) condi]ia femeii sub dictatur\ politic\ sau masculin\, rela]iile dintre femeie [i b\rbat fiind v\zute ca un raport de for]e eliberarea prin erotism, de multe ori acesta fiind ultimul colac de salvare. Este statutul femeii supus schimb\rii `n lumea `n care tr\im sau, dincolo de `nveli[ul de multe ori `n[el\tor, acelea[i tipare arhaice se reg\sesc `n noua identitate feminin\? R\spunsul la aceast\ `ntrebare depinde foarte mult de punctul geografic `n care te afli. Cred c\ `n Occident, femeia [i-a cucerit multe drepturi, `n ciuda ironiei permanente la care este supus feminismul. Cu to]ii [tim c\ este o mi[care care are bunele [i relele sale, [i c\ numeroase derapaje s-au produs `n graba de a accelera schimb\rile unei mentalit\]i paternaliste [i falocrate. ~n Iran, Arabia Saudit\ sau Afganistan evident c\ toate aceste discu]ii s`nt caraghioase. Despre ce c`[tiguri po]i vorbi c`nd o femeie nu are dreptul s\ ias\ din cas\ nemascat\ [i ne`nso]it\? Cele dou\ romane vorbesc de fapt de rolul pe care istoria [i tradi]ia `l joac\ `n destinul femeilor, mai precis `n lipsa de alegere `n ceea ce prive[te op]iunile. Iar partea proast\ este c\ uneori cei mai vajnici gardieni ai tradi]iei nu s`nt b\rba]ii, ci femeile `nsele. Cenzura, frica, complexele de tot felul au transformat-o `ntr-un jandarm a ceea ce e bine [i ce e r\u pentru consoartele sale, [i asta de multe ori doar pentru a face pl\cere b\rbatului, sau a-i dovedi bunele sale moravuri. Probabil c\ dictaturile religioase [i obscurantismul vor disp\rea c`nd femeile vor refuza s\ colaboreze. Personajul Dina este BURSA C|R}ILOR victima unui regim care `i taie orice aspira]ie [i posibilitate de eliberare, iar Confession este istoria unei femei a c\rei `ncercare de eliberare cade `n grotesc, tocmai pentru c\ societatea rom=neasca nu ofer\ nici sprijin [i nici `ncredere unei femei singure. {tiu c\ r\spunsurile la aceste `ntreb\ri `mi vor parveni din noua Dvs. aventur\ cultural\, de data asta `n teritoriul Innu, unde preda]i limba francez\ timp de un an, `n s`nul unei comunit\]i care se num\r\ printre acele prime na]iuni ale Americii de nord. Este aceast\ experien]\ un punct de plecare pentru o nou\ carte? Deocamdat\ venirea mea la Schefferville a fost stimulat\ de dorin]a de a cunoa[te Marele Nord, o dimensiune indispensabil\ a identit\]ii canadiene. Daca va ie[i o carte de aici nu [tiu `nc\. Deocamdat\ profit de ie[irile la v`n\toare de caribu [i de raidurile `n tundr\, `n compania prietenilor Innu. Dar mare parte din timp mi-o petrec la [coal\, `ncerc`nd s\ adaptez programul [colar oficial la un grup uman care p`n\ acum 30 de ani era `nc\ nomad. Nimic din ce func]iona `n [colile din Montral nu se aplic\ `n Marele Nord, unde copiii cred c\ e mai important s\ `nso]e[ti familia la v`n\toare `n p\dure dec`t s\ vii la [coal\. Schefferville a fost un ora[ minier, fondat pe locul comunit\]ii Innu Matimekush `n 1950 [i `nchis `n 1980. Dup\ plecarea celor 4000 de albi, au mai r\mas pe loc `n jur de 600 de autohtoni, numai c\ sistemul lor de via]\ tradi]ional a fost ruinat de trecerea camioanelor cu minereu. Dezvoltarea economic\ o nordului `mbog\]e[te c`teva companii [i o m`n\ de albi, iar `n urma lor r\m`ne dezastrul ecologic, alcoolul [i drogurile pentru autohtoni. Nu e de mirare c\ elevii ne asociaz\ pe noi profesorii cu [efii companiilor miniere [i ne exprim\ direct antipatia. R\m`ne s\ le dovedim c\ avem alte inten]ii. A[a c\ pur [i simplu nu am timp s\ m\ g`ndesc la c\r]i. Care s`nt, totu[i, `n acest moment, proiectele literare aflate deja `n faza de [antier avansat [i pe c`nd noi apari]ii pe pia]a de carte canadian\?Dar `n Rom=nia? ~n acest moment am terminat un roman care se nume[te Lenlvement de Sabina (R\pirea Sabinei), o rescriere modern\ a mitului Sabinelor combinat cu cel al Danaidelor. Ideea acestei c\r]i este cea de care v-am vorbit deja, aceea c\ orice tiranie exist\ [i dureaz\ cu sprijinul femeilor. ~n momentul `n care femeile vor refuza s\ fie unealta unor sisteme represive, multe lucruri se vor schimba. ~n cultura occidental\, `ncep`nd de la Rena[tere, Sabinele s`nt v\zute ca continuatoare ale tradi]iei, gardiene ale c\minului, uit`nd c\ ele au fost victimele unui viol colectiv. Se pare c\ imagina]ia masculin\ care a clocit acest mit n-a `ncercat niciodat\ s\ afle ce poate sim]i o femeie r\pit\ din s`nul familiei [i obligat\ s\ tr\iasc\ l`ng\ un b\rbat care o posed\ cu for]a. Despre c`nd [i cum Rom=nia va publica ce scriu eu este o perspectiv\ mult `ngreunat\ `n prezent de criza prin care trece toat\ lumea. Ca peste tot `n lume, editorii rom=ni vor s\ fac\ bani, iar `n acest moment se pare c\ Felicia Mihali nu este un produs prea ademenitor. S\ sper\m c\ aceast\ situa]ie nu se va eterniza [i c\, prin traduceri, scrierile Dvs. vor fi cunoscute [i aici, `n ]ara unde v\ s`nt r\d\cinile. Mul]umesc, Felicia Mihali, [i fie ca iarna canadian\ ce urmeaz\ s\ v\ aduc\ inspira]ie [i creativitate! Eu v\ mul]umesc! Elena-Br`ndu[a Steiciuc
1 Vezi [i articolul pe aceast\ tem\, semnat de rom=noquebechezul Mircea Gheorghe, Literatura migran]ilor, `n Timpul, an XI, nr. 138, iulie-august 2010, p. 18

13

O veritabil\ istorie a secolului XX european [i a caselor regale din Europa: Maxilarul inferior de Doina Uricariu Cele dou\ volume din Maxilarul inferior, ap\rute `n colec]ia Ego-grafii de la Polirom, spun povestea vie]ii autoarei, a c\l\toriilor [i a lecturilor sale, a p\rin]ilor s\i, a Regelui Mihai [i a Reginei Ana. De asemenea, sint evocate `nt`mpl\ri [i `nt`lniri ale acestora cu Pan Halippa sau generalul Macici, Marie-France Ionesco, Ar[avir Acterian, Alexandru Paleologu, Julia Kristeva, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt, Doina Cornea, Marian Papahagi. Doina

Uricariu este doctor `n poetic\ [i stilistic\ cu teza Nichita St\nescu. Lirismul paradoxal, publicat\ la Editura Du Style, `n 1998 Volumele vor fi lansate la T`rgul de carte Gaudeamus (Complexul Romexpo, Bucure[ti) duminic\, 21 noiembrie, la ora 14.00. Cu un titlu inspirat de istoria personal\ a tat\lui autoarei, care a fost r\nit `n al doilea r\zboi mondial la Oarba de Mure[ [i [i-a pierdut mare parte din mandibul\, volumele de memorialistic\ ale Doinei Uricariu s`nt construite asemenea unuia scris la dou\ m`ini. Pe tot cuprinsul lor, amintirile cele mai diverse ale autoarei se al\tur\ convorbirilor cu relevan]\ istoric\ purtate cu Regina Ana. Amintirile `l au `n prim-plan pe tat\l autoarei, dar [i numeroasele personalit\]i `nt`lnite, `n timp ce convorbirile cu Regina Ana se constituie `ntr-o veritabil\ istorie a secolului XX european [i a caselor regale din Europa. Declara]ia autoarei: Paginile cuprinse sub acest titlu surprinz\tor pentru o carte de amintiri [i convorbiri s`nt o provocare a memoriei mele [i a celorlal]i. A[a cum mari chirurgi au reconstituit maxilarul inferior al tat\lui meu printr-o reconstruc]ie chirurgical\ [i estetic\ exemplar\, [i eu am `ncercat s\ refac memoria, istoria [i o parte din romanul omului european `n secolul XX, tr\ind liber sau `n lag\rul socialist. Din sute de pove[ti tr\ite de mine [i de p\rin]ii mei, din convorbirile de la Versoix cu Regina Ana, un om [i un martor excep]ional al veacului. Din teatrul infinit al memoriei ce trece din via]\ `n c\r]ile bibliotecilor vii pentru a putea tr\i `ntr-o singur\ via]\ c`t mai multe vie]i. Numai a[a putem privi lumea cu c`t mai multe perechi de ochi, de la cei ai furnicii la cei care o scruteaz\ sub microscop, ca s-o vindece. De la privirea broa[tei, din m`luri, la aceea a vulturului, `n `n\l]imi, r`vnit\ de filosof.

www.timpul.ro

noiembrie 2010

14

TIMPUL

Eseu

~n]elegerea [i interpretarea Sfintei Scripturi dup\ Sf. Ioan Gur\ de Aur

LIVIU PETCU
Sfin]ii P\rin]i, ca t`lcuitori autoriza]i [i insufla]i ai Sfintei Scripturi, nu au scris doar lucr\ri de teologie dogmatic\, pline de exprim\ri filosofice cre[tine, ci au fost mandata]i a transmite prin pedagogia bisericeasc\ `nv\]\tura M`ntuitorului Hristos, a[a cum a fost transmis\ ea prin Sf`nta Scriptur\ [i Sf`nta Tradi]ie.

Prin citirea Scripturii, cre[tinul st\ de vorb\ cu ~nsu[i Dumnezeu

Sf. Ioan Gur\ de Aur a `nf\]i[at `n dese r`nduri binefacerile pe care le poate aduce omului `n via]\ studiul atent [i perseverent al Sfintei Scripturi. Mai `nt`i de toate, cre[tinul care cite[te cu credin]\, smerenie [i evlavie Sf`nta Scriptur\ st\ de vorb\ cu ~nsu[i Dumnezeu. ~n leg\tur\ cu aceasta, Sf. Ioan Gur\ de Aur `nva]\ c\ este imposibil ca cel care st\ de vorb\ cu Dumnezeu [i ~l ascult\, s\ nu dob`ndeasc\ vreun folos (Omilia LIII, 3, la Ioan). Sf`nta Scriptur\ este plin\ de dumnezeiasc\ lumin\ [i putere `nt\ritoare de suflete, care lumineaz\ sufletele pe c\r\rile cele bune ale vie]ii. C\ci Sf`nta Scriptur\ ne lumineaz\ credin]a, ne de[teapt\ con[tiin]a [i ne cur\]\ cugetul pentru `mplinirea virtu]ilor (Omilia LIII, 3, la Ioan).

neglij\m citirea Sfintelor Scripturi, c`t\ pagub\ suferim, c`t\ s\r\cie! C`nd vom putea vie]ui cre[tine[te, c`nd nici nu cunoa[tem legile dup\ care trebuie s\ vie]uim? Boga]ii [i cei care se dau `n v`nt dup\ bani [i dup\ averi `[i scutur\ mereu hainele lor ca s\ nu fie m`ncate de molii. Tu `ns\, de[i vezi c\ uitarea `]i roade sufletul mai grozav dec`t o molie, nu deschizi c\r]ile sfinte, nu pui cap\t pr\p\dului, nu-]i `mpodobe[ti sufletul, nu te ui]i mereu la icoana virtu]ii (Omilii la Matei, XLVII, III). Cu alt\ ocazie, Gur\ de Aur `[i exprim\ convingerea cum c\ necunoa[terea Sfintei Scripturi este nu doar un r\u, ci [i cauza tuturor relelor: Mare r\u este necunoa[terea Scripturilor (Omilia XXXIV, 5 la Facere) [i aceasta este cauza tuturor relelor, de a nu cunoa[te Sfintele Scripturi (Comentariile Epistolei c\tre Coloseni, I [i II Tesaloniceni a Sf`ntului Apostol Pavel, IX).

Riscul ne`n]elegerii corecte a Scripturii Sfinte

~nc\ din epoca primar\ a cre[tinismului, `n]elegerea corect\ a Sfintei Scripturi [i a Sfintei Tradi]ii a avut o importan]\ definitorie pentru Biserica cre[tin\. Toate ereziile, ne`n]elegerile [i disputele doctrinare [i chiar sectele de mai t`rziu au ap\rut din cauza r\st\lm\cirii sensului Scripturii [i printr-o neinspirat\ separare de Sf`nta Tradi]ie. Toate tratatele [i studiile de teologie ortodoxe subliniaz\ importan]a `n]elegerii corecte a Sfintei Scripturi [i a Sfintei Tradi]ii `n via]a cre[tin\, dovedit\ de aten]ia deosebit\ pe care Sfin]ii P\rin]i au ar\tat-o fa]\ de aceast\ tem\.

Cunoa[terea Sfintei Scripturi [i transpunerea `ndemnurilor ei `n fapt\

Orice cre[tin are datoria s\ cinsteasc\ c\r]ile sfinte, c\ci a[a ne-a poruncit M`ntuitorul, zic`nd: Voi cerceta]i Scripturile, c\ci socoti]i c\ `n ele ave]i via]\ ve[nic\. {i tocmai ele s`nt care m\rturisesc despre mine (Ioan 5, 39). Cunoa[terea extensiv\ a Bibliei reclam\ dou\ complet\ri: [i cea intensiv\, `n profunzime, s\ fie tot at`t de temeinic\, dar [i transpunerea cuvintelor [i `ndemnurilor acesteia `n fapt\, c\ci ce folos are un om dac\ aude cuvintele lui Dumnezeu [i nu le face? Nu mic `i va fi folosul chiar numai dac\ aude cuvintele lui Dumnezeu. Se va os`ndi, va ofta [i va ajunge c`ndva [i la s\v`r[irea celor spuse de Dumnezeu. C\ dac\ nu are con[tiin]a p\catului, c`nd se va dep\rta de p\cat, c`nd se va os`ndi? S\ nu dispre]uim, dar, auzirea dumnezeie[tilor Scripturi. G`ndul acesta este un g`nd dr\cesc, care nu ne las\ s\ vedem comoara, care nu ne las\ s\ ne `mbog\]im. Diavolul ne [opte[te la ureche c\ nu-i de nici un folos auzirea legilor lui Dumnezeu, pentru c\ se teme ca nu cumva noi s\ trecem de la auzirea cuvintelor lui Dumnezeu la s\v`r[irea lor (Omilii la Matei, II, VI). M`nuind-o asiduu, f\r\ r\gaz dar [i f\r\ precipitare `n lectur\, credinciosul ajunge s\ c`[tige deprinderea de-a nu se mai putea lipsi de tov\r\[ia ei [i a beneficia, astfel, de folosul rezultat din aceasta.

Renun]area la citirea Scripturii sub pretextul ne`n]elegerii ei

Din cauza sl\biciunii omene[ti, nu to]i cei care citesc Sf`nta Scriptur\ `n]eleg adev\rurile cuprinse `n ea. Acesta poate fi un motiv care s\ determine pe mul]i s\ renun]e la citirea acesteia. Sf. Ioan Gur\ de Aur se ridic\ `mpotriva unei hot\r`ri at`t de gr\bite. Este cu neputin]\, zice el, ca cineva s\ nu `n]eleag\ nimic din cele cuprinse `n Sf`nta Scriptur\. Duhul Sf`nt a r`nduit pe vame[i, pescari, f\c\tori de corturi [i p\stori s\ compun\ aceste c\r]i, pentru ca ele s\ fie u[or de `n]eles [i de oamenii simpli (Dr. Iustin Moisescu, Folosul citirii Sfintei Scripturi dup\ Sf. Ioan Hrisostom, `n Revista teologic\, Anul 1943, Nr. 1-2, p. 95). {i chiar dac\ bunul cre[tin, din pricina sl\biciunii omene[ti, `n]elege doar pu]ine adev\ruri din Sf`nta Scriptur\, totu[i el nu trebuie s\ `nceteze citirea lor, c\ci din `nsu[i acest simplu contact cu c\r]ile sfinte el dob`nde[te mult\ sfin]enie, se familiarizeaz\ cu textele sfinte ale Scripturii [i devine tare `n cuvintele ei (Fap. 18, 24-28). ~ns\, a o t\lm\ci numai Biserica prin clerul superior sau soborul episcopilor are dreptul.

poate fi t\lm\cit\ de oricine, deoarece nu este o carte u[or de `n]eles. Ea nu este o scriere pe `n]elesul tuturor (II Petru 3, 16). Dimpotriv\, are unele locuri greu de `n]eles din cauza vechimii sale, a obiceiurilor [i tradi]iilor vremii, al cuprinsului variat al celor 66 de c\r]i etc. ~ns\[i Scriptura, prin textele sale, ne face m\rturisire despre greutatea `n]elesului adev\rat. Astfel, Sf. Apostol Petru `ntr-una din epistolele sale, vorbind despre epistolele Sf`ntului Apostol Pavel, spune c\ `n ele s`nt unele lucruri cu anevoie de `n]eles pe care cei ne[tiutori [i ne`nt\ri]i le r\st\lm\cesc, ca [i pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (II Petru, 3, 16), iar cazul `nv\]atului famen de la curtea reginei Candachia este concludent, el recunosc`nd c\ e greu s\ `n]eleag\ dac\ nu-l va c\l\uzi cineva (Fap. 8, 31). Ea este o carte ce vorbe[te despre revela]ii dumnezeie[ti care nu pot fi `n]elese u[or f\r\ o preg\tire temeinic\, iar orice interpretare liber\ duce `n mod inevitabil la pierzania sufletului celui ce interpreteaz\ eronat [i a altora la fel de neini]ia]i, dispu[i s\ subscrie interpret\rilor eronate. Tocmai de aceea, ca nici o alt\ scriere, Sf`nta Scriptur\, nefiind `n]eleas\ `n mod corect, a dat na[tere la dispute aprinse, care uneori s-au soldat cu grave erori de doctrin\. {i atunci, pentru a se evita astfel de erori doctrinare, este nevoie de cineva care s\ explice credincio[ilor aceste adev\ruri. De aceea, `ntruna din omiliile sale, Sf. Ioan exclam\: S\ primim cu mult\ recuno[tin]\ cuvintele Scripturii; s\ nu dep\[im m\sura noastr\, dar nici s\ iscodim cele mai presus de noi, a[a cum au p\]it du[manii adev\rului, care, voind s\ cerceteze totul cu propriile lor g`nduri, nu s-au g`ndit c\ este cu neputin]\ omului s\ cunoasc\ des\v`r[it crea]ia lui Dumnezeu (Omilii la Facere, omilia II, II). Adev\rata c\l\uz\ `n cunoa[terea [i interpretarea Scripturii este Biserica, prin tot tezaurul `nv\]\turilor sale, cuprins at`t `n comentariile Sfin]ilor P\rin]i, c`t [i `n `nv\]\tura c\r]ilor de cult. Biblia este a Bisericii [i numai Biserica o poate t\lm\ci f\r\ gre[eal\, deoarece Biserica este st`lp [i temelie a adev\rului (II Timotei, 3, 15).

ca s\ ne trezeasc\ din tr`nd\vie [i s\ fim cu mare luare aminte, ca a[a s\ culegem folosul din ele. De obicei r\m`n mai bine `nfipte `n mintea noastr\ cele pe care le g\sim cu greu [i dup\ mult\ cercetare, pe c`nd cele pe care le descoperim u[or zboar\ iute din mintea noastr\ (Omilii la Facere, omilia XXXII, I). Pe de alt\ parte, sl\biciunea min]ii noastre este de vin\ c\ Scriptura folose[te cuvinte at`t de grosolane, adic\ cuvinte nepotrivite fiin]ei Dumnezeirii. Auzul nostru omenesc nici n-ar fi putut `n]elege altfel cuvintele Scripturii, dac\ nu ar fi avut parte de un pogor\m`nt at`t de mare (Omilii la Facere, omilia XIII, II).

Preg\tirea unui bun exeget

Pentru a reda adev\ratul sens [i a explica `n mod corect textele sfinte, marele antiohian este convins c\ exegetul are nevoie de multe privegheri, de multe rug\ciuni, ca s\ poat\ interpreta textul (Omilii la Matei, omilia IV, I), mult\ grij\, mult\ s`rguin]\ [i mult\ veghere, pentru a p\trunde `n ad`ncul Sfintei Scripturi, subliniind c\ cei lene[i [i `ng`mfa]i nu vor dob`ndi nici odat\ `n]elepciunea (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia XXI, 1), [i doar c`nd sufletul [i mintea `i s`nt curate, el prime[te cu u[urin]\ cuv`ntul adev\rului (Omilii la Matei, omilia XXV, I). Apoi, exegetul trebuie s\ consulte [i spusele altor interpre]i ai Scripturii, a[a cum a f\cut [i Hrisostom `nsu[i: nu v\ voi spune numai p\rerile mele, ci voi aduce [i spusele altor interpre]i ai Scripturii, pentru ca prin compararea acestor p\reri s\ fac mai clar adev\rul. Este, dar, de neap\rat\ trebuin]\ s\ v\ spun [i p\rerile altora (Omilii la Matei, omilia XXXVI, II).

Sensul spiritual de interpretare a Bibliei

F\c`nd referire la sensul spiritual de interpretare a Scripturii, Sf. Ioan arat\ c\ nu-i este str\in [i nici dezagreat, ci dimpotriv\, `ns\ subliniaz\ [i valoarea istoric\ [i literal\ a textului: Dac\ cineva ar vrea s\ interpreteze aceast\ minune (scoaterea diavolilor din oameni la porunca M`ntuitorului [i intrarea lor `n porci n.n.) [i `n sens spiritual, nimic nu-l opre[te. Dar istoria r\m`ne istorie (Omilii la Matei, omilia XXVIII, IV). Panicat, `ngrijorat [i ne`ng\duitor se arat\ a fi `ns\ atunci c`nd unii `ncearc\ s\ spun\ basme c`nd t`lcuiesc Dumnezeiasca Scriptur\, pe cei care introduc `n dumnezeie[tile dogme propriile lor g`nduri (Omilii la Facere, omilia XXIV, VI). Sf`ntul P\rinte sus]ine c\ aceste scrieri sfinte nu s`nt scrise la `nt`mplare [i f\r\ rost, ci toate spre binele [i folosul nostru, chiar dac\ folosul unora nu-l [tim. C\ nu putem cunoa[te cu de-am\nuntul totul, dar chiar dac\ am putea cunoa[te at`t c`t ne este cu putin]\ pricinile unor fapte din Scriptur\, totu[i [i a[a mai r\m`ne `nc\ o comoar\ ascuns\, foarte tainic\ [i greu de t\lm\cit (Omilii la Facere, omilia XLIV, IV), `n toate c\r]ile ei.

E blamat\ u[urin]a `n interpretarea Scripturii

Sf`ntul P\rinte atrage aten]ia c\, `n interpretarea Sfintei Scripturi chiar [i un cuv`nt sau o silab\ s`nt importante, deoarece cuvintele Scripturii s`nt cuvintele Sf`ntului Duh. De aceea condamna, de la amvon, u[urin]a `n interpretare [i pe cei ce se opresc doar la suprafa]a cuvintelor: Eu v\ rog pe to]i s\ nu trece]i cu u[urin]\ pe l`ng\ cele scrise `n Dumnezeie[tile Scripturi. Nu-i nici un cuv`nt scris `n Scriptur\ care s\ nu cuprind\ `n el mult\ bog\]ie de idei; [i pentru c\ ferici]ii profe]i au scris inspira]i de Duhul Sf`nt, de aceea cele scrise au mare comoar\ ascuns\ `n ele... Nu este silab\, nu este chiar virgul\ din Scriptur\, `n care s\ nu se afle comoar\ pus\ `n ad`ncul ei. De aceea se cuvine ca, pov\]ui]i de harul cel de sus [i lumina]i de Duhul Sf`nt, cu astfel de g`nduri s\ citim dumnezeie[tile cuvinte. Dumnezeiasca Scriptur\ n-are nevoie de `n]elepciunea omeneasc\ pentru `n]elegerea celor scrise `n ea, ci de descoperirea Duhului, pentru ca, afl`nd adev\ratul `n]eles al cuvintelor ei, s\ primim din ele mult folos. (Omilii la Facere, omilia XXI, I).

Necunoa[terea Sfintei Scripturi este cauza tuturor relelor

Necesitatea principal\ a cunoa[terii Sfintei Scripturi const\ `n faptul c\ ea este cartea Revela]iei dumnezeie[ti, a descoperirii voin]ei lui Dumnezeu, mai ales `n ceea ce prive[te omul [i crea]ia, `ncep`nd din Vechiul Testament [i culmin`nd cu Revela]ia suprem\ prin Hristos M`ntuitorul lumii, Logosul divin `ntrupat. De aceea, Sf. Ioan, `n dese r`nduri arat\ pagubele suflete[ti la care se expun cre[tinii care nu cunosc legile dup\ care trebuie s\ vie]uiasc\ pentru c\ arat\ lips\ de interes pentru cuvintele sfinte. S\ auzim dar, to]i cei care

Sf`nta Scriptur\ poate fi citit\ de oricine, `ns\ nu [i interpretat\ de oricine

Din nefericire, ast\zi mul]i cre[tini par s\ citeasc\ Sf`nta Scriptur\ doar ca pe o carte deosebit\ [i cucernic\ [i nu ca pe o carte a adev\rurilor divine care se cere interpretat\ st\ruitor `n lumina Sfintei Tradi]ii apostolice [i patristice, a Sfintelor Taine, a Sfintei Liturghii [i `ntregii `nv\]\turi a Bisericii. Dintotdeauna, Biserica a `nv\]at c\ Sf`nta Scriptur\ nu se poate interpreta dec`t `n stare de rug\ciune smerit\, `n `ntregul ei context [i `n conformitate cu Sf`nta Tradi]ie. Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii au precizat c\ Biblia poate fi citit\ de orice cre[tin, dar nu

Sf. Ioan un mare pasionat de lectura [i aprofundarea Scripturii Sfinte

~n omiliile sale despre poc\in]\, marele arhip\stor `[i dezv\luie pasiunea sa pentru lectura [i aprofundarea Scripturii [i spune: ~mi place s\ v\ citesc mai des cuvintele Legii! O, de-a[ putea s\ vi le citesc toat\ ziua! Dar, mai bine spus, nu vou\, ci celor vinova]i de p\cate; dar [i vou\, c\ [i voi ve]i ajunge mai `nt\ri]i, iar cei bolnavi `[i vor redob`ndi iute s\n\tatea (Omiliile despre poc\in]\, omilia a [asea). ~ntr-una din zilele Postului Sfintelor Pa[ti, `i sf\tuie[te pe credincio[i, prin cuvintele: Re`ntor[i acas\, s\ punem dou\ mese: una cu bucatele trupului, alta cu bucatele
www.timpul.ro

De ce Dumnezeu nu a f\cut `n]elese cuvintele Scripturii `nc\ de la prima citire a ei?

~n alt loc, Sf. Ioan explic\ de ce Iubitorul de oameni, Dumnezeu, n-a f\cut lesne `n]eles, la simpla citire, toate cuvintele Scripturii [i nu a clarificat sau l\murit totul, aceasta tocmai

noiembrie 2010

Eseu
Sfintei Scripturi; so]ul s\ repete ceea ce a fost zis, femeia s\ se instruiasc\ [i copiii s\ asculte, iar slujitorii s\ nu fie p\gubi]i de lecturile noastre. Face]i fiecare din voi o biseric\ `n casa voastr\ (In Gen. Sermo VI, 2). Sf. Ioan, ca arhip\stor al Constantinopolului, le t`lcuia [i el, `n omiliile sale, Sfintele Scripturi auditoriului: C\ci t`lcuim Scripturile nu numai ca s\ le `nv\]a]i, ci ca s\ v\ [i `ndrepta]i n\ravurile. {i de nu se va face aceasta, de prisos citim, de prisos t`lcuim. {i pentru un lupt\tor intr`nd `n locul cel de lupt\ uns [i preg\tit cu toat\ grija de m`inile antrenorului, dar venind lupta, acel me[te[ug se va dovedi nefolositor, atunci de prisos a mai intrat `n locul cel de lupt\, a[a [i voi venind aici [i `nv\]`ndu-v\ toate luptele [i me[te[ugurile diavolului, dar dac\ atunci c`nd va veni vremea luptelor v\ ve]i `mpiedica, v\z`nd fa]a frumoas\, `n\l]`ndu-v\ cu m`ndria, sau biruinduv\ de orice alt g`nd r\u, `n zadar a]i intrat aici (Cuv`nt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu [i cum c\ nu se cuvine a ne `nvinui unii pe al]ii).

TIMPUL

15

Nemul]umiri cvasipolitice
CAMIL CARDA[
Cine are impresia c\ Parlamentul Rom=niei reprezint\ tot ceea ce este cazul trebuie s\-[i pun\ foarte serios problema identit\]ii sale politice. Discu]iile purtate `n jurul unei mo]iuni de cenzur\ (pentru cine a avut r\bdarea s\ le urm\reasc\ p`n\ la final, desigur) ne `nf\]i[eaz\, din nou, acela[i circ patetic ce suplimenteaz\ cazinoul politic, unde jocurile de putere `[i arog\ legitimitate. Parcimonia ideatic\, asubstan]ialitatea dialogului politic purtat `ntre Opozi]ie [i Putere, zeflemeaua cu iz comunistoid, minciuna [i ho]ia pe care le reclam\ oricine-i prive[te: iat\ remarcabilul progres al statului de drept rom=n dup\ 20 de ani. Fie de st`nga sau de dreapta, conservator sau minoritar, parlamentarul rom=n nu corespunde profilului omului politic virtuos (cuv`ntul `nc\ mai apare `n dic]ionar! da, `ntr-un DEX recent!). Dac\ ast\zi una dintre implica]iile ader\rii la o ideologie este `n]eleas\, `n plan local, simplificat, ca mod de distribuire a banilor publici, de absorbire p`n\ la dispari]ie a fondurilor europene, atunci asumarea unei identit\]i politice ar trebui s\ semnifice... (mic[orez/ `nghe] TVA [i tai salariile) sau (cresc TVA [i `nghe] salariile). Nu a[a se procedeaz\? Dac\ am dreptate, urmeaz\ c\ ideologia, despre care [tim cu to]ii c\ implic\ mai mult dec`t redistribuirea fondurilor publice, este un ce prea dificil pentru parlamentarii rom=ni. Inutil s\ `ntrebi parlamentarul rom=n (nu mai vorbim de guvernan]i...) de ce consimte s\ respecte programul partidului din care face parte... Va `ncepe s\-]i dea citate din mae[tri, `n cel mai bun caz. ~n cel mai r\u bun caz, `]i va solicita r\gaz de c`teva zile pentru a reflecta asupra con]inutului respectivului program (cum se conjug\ verbul a fi, de exemplu). Dar cine va comite eroarea de a adresa asemenea `ntreb\ri, c`nd parlamentarii no[tri zboar\ din floare-n floare `n func]ie de oportunit\]i sau de polenul voturilor? Cum s\ mai aib\ credibilitate un reprezentant al poporului, c`nd el se transfer\ de la un grup politic la altul c`t ai zice vot? Cei care se socot liberali fug de `njositoarea vocabul\ comuni[ti (extras\ din familia lexical\ a socialismului, bine`n]eles) [i `mproa[c\ st`ngi[tii, de c`te ori intervine vreun impediment `n a-[i face mendrele, cu noroiul mineriadelor [i bol[evismul taberei adverse (ca patin\ pentru Lenin [i Stalin). De partea cealalt\, social-democra]ii depl`ng soarta amar\ a prostimii, ded`ndu-se la invocarea poporului [i a drept\]ii sociale f\r\ s\ cunoasc\ `n prealabil ce-i `ndrept\]e[te s\ apeleze la a[a ceva, uit`nd de campaniile politice absolut vicioase, prin care au reu[it s\ demonstreze popula]iei c\ le pas\. B\ie]ei [i feti]e, cum v-a spus [i m\mica voastr\ c`nd v\ schimba scutecele, politica nu `nseamn\ numai ciond\neal\, a[a c\, dac\ nu s`nte]i `n stare nici s\ g`ndi]i, nici s\ pl\ti]i pe al]ii s\ g`ndeasc\ `n locul vostru, lua]i-v\ ciolanele [i muta]i-v\ l`ng\ acei c\]elu[i cu care sem\na]i at`t de bine `n reac]iile pavloviene pe care le-a]i promulgat de vreo dou\zeci de ani `ncoace! ~n condi]iile unui amestec mexican, fiindc\ nu a[ numi altfel dis-junc]ia grupurilor politice din Rom=nia (s-a v\zut c`t de relativizat\ poate fi polarizarea st`nga-dreapta la ultimele alegeri), care s`nt reperele votantului rom=n? Programul partidelor politice nu are nici o credibilitate. Ca `ntotdeauna, cei mai mul]i (`mi pare r\u pentru sociali[ti aici) voteaz\ `n baza promisiunilor electorale, arunc`nd `n uitare pe m\tu[a Tamara, [terg`nd din memorie flota. Votezi pentru Parlament, votezi Pre[edintele... nu ai cum s\ ignori promisiunile, nu-i a[a? Pe de alt\ parte, rom=nii sus]in, la r`ndul lor, din p\cate, nepotismul (s-a spus de at`tea ori, `nc`t am fi `n stare s\ form\m catacreze pornind de la nepot), g\[tile [i g`[tile (vorba unui prieten). Deschiderile spre nou (nu `n domeniul iPhone-urilor, ci al mentalit\]ii), dar [i spre Alteritate (repet pentru prima oar\, nu trebuie s\ fii socialist pentru a vorbi despre ea!) devin o cerin]\ absurd\ `ntr-o societate cu mentalitate preponderent tradi]ional\ (a se vedea Observatorul Cultural pe la `nceputuri). Reforma `n acord cu respectarea drepturilor omului provoac\ cefalee guvernan]ilor, tot a[a cum oponen]ii nu propun alternative eficiente. Cu toate acestea, reprezentan]ii partidelor politice ador\ s\ cer[easc\ voturi, d`nd senza]ia c\-[i cunosc meseria de a reprezenta cer[etorii (nu de cafea)! Am v\zut ponegrirea mogulilor de c\tre cei ce se doreau a fi aplauda]i drept capitali[ti (pentru voturi), dispute bodegare `ntre oameni care ar fi trebuit s\ `ntruchipeze chiar Responsabilitatea, bancuri politice odioase dup\ modelul Bush Gore (s\ ne arate umanitatea lor pentru voturi), victimiz\ri viclene [i tot ceea ce `nseamn\ populism (da, pentru voturi!), condamnarea populismului de c\tre populi[ti (pentru voturi). E normal, ar decreta parlamentarul nociv. Mai are rost s\ distingem `ntre votantul lucid, `nzestrat cu o cultur\ politic\ serioas\, [i votantul dezorientat (Cet\]eanul Turmentat, vorba aceluia[i prieten)? Cu ce-i este de folos absolventului unei facult\]i de profil cultura politic\, dac\ obiectul analizei va fi at`t de precar incarnat, deciziile guvernan]ilor at`t de simplu de pus `n ecua]ie? Cum s\-]i dore[ti implicarea societ\]ii civile `n molozul care `ntruchipeaz\ dialogul politic rom=nesc? Pentru ce s\-]i dore[ti ca tinerilor capabili, cu putere de reformare a actualului sistem `n care acelea[i b\bu]e trag cu din]ii de func]ii, s\ le fie `nlesnit\ [ederea `n ]ar\? Pentru a asista la impoten]a politic\ a unor domni (`nc\ tovar\[i)? Pentru voluntariat? Dat\ fiind mocirla politic\ [i politiceasc\ actual\, discursurile unor figuri publice asupra op]iunilor ideologice pe care le `mbr\]i[eaz\ (mul]i pretinz`nd, nu f\r\ infatuare, c\ transcend binomul liberal social) r\m`n la nivelul vorbelor goale, f\r\ efecte pragmatice. Cine nu [i-ar dori s\ fie, `n ochii lumii, [i liberal, [i socialist, [i anarhist, [i conservator? Po]i s\ sus]ii c\ e[ti un ghiveci ideologic cine te opre[te? C`nd vine vorba de a ac]iona, `ns\, lucrurile se complic\, iar ghiveciul ideologic se c\lug\re[te! Nu trebuie neap\rat s\ cite[ti Julien Benda pentru a vedea ce se `nt`mpl\ `n jurul t\u! Problema votantului rom=n este [i aceea c\ precondi]ia introducerii buletinului `n urn\ se traduce prin intuirea r\ului mai mic, a[a cum s-a observat cu fiecare ocazie. Sociologii ar fi binevoit, `ntr-o lume mai bun\ (`n care ar fi fost pl\ti]i mai bine [i le-ar fi p\sat mai mult de societatea civil\, din care [i ei fac parte), s\ ne ofere mai multe detalii. Ce-ar fi `nsemnat s\ se produc\ o schimbare ([i dac\ vorbesc de schimbare nu `nseamn\ c\ s`nt leninist, repet p`n\ intr\ bine `n cap!)? Partidele nou formate s\ nu fi fost `nvestite cu autoritatea acelora[i comuni[ti deveni]i peste noapte liberali. Ar mai fi `nsemnat [i ca tinerii politicieni s\ nu fie recru]i ai vechilor r\i comuni[ti sau curat bezmetici, ci, mai degrab\, s\ creeze partide cu program coerent, respect`nd, cel pu]in `n linii mari, stipula]iile. Ne d\m seama c\ partidele care se angajeaz\ s\ salveze ]ara beneficiaz\ de aportul unor televiziuni [i organe de pres\ ce se dovedesc foarte fidele bo[ilor sau boa[elor. La acestea se adaug\ [i furtul `n mas\ la discutarea unei mo]iuni de cenzur\ anterioare, oponen]ii nu au f\cut dec`t s\-[i `mpart\ invective, imput`ndu-[i unii altora f\r\delegile. Dac\ tot s-a vorbit de statul-mamut, de ce s\ nu vorbim [i de partide-mamut? Divergen]a de opinii este dezirabil\ `ntr-o democra]ie adev\rat\ de ce atunci oamenii se simt reprezenta]i de numai dou\-trei mari partide? Modelarea opiniei publice nu tinde spre pluralism. Este firesc, cred, ca aleg\torul rom=n s\ fie confruntat cu lipsa de op]iuni. Alegerile din 2012 nu `i vor pune cap\t, at`ta timp c`t sfera public\ nu se va `mprosp\ta. {ansele s`nt foarte reduse, ]in`nd cont de `nc\p\]`narea majorit\]ii celor `n v`rst\ de a privi cu `ncredere competen]a tinerilor f\r\ experien]\ (experien]a a devenit un loc comun, st`nd pentru competen]\ se consider\, `n mod eronat, c\ experien]a asigur\ competen]a), dar [i a determin\rilor mass-media. Tind s\ cred c\ un partid t`n\r cu aceia[i lupi b\tr`ni `n frunte va fi un alt r\u! {i, pentru c\ tot am vorbit de cei mai tineri cum e posibil schimbul de genera]ii `n contextul `n care tinerii nu dau doi bani pe politic\, resim]ind tot mai grav lipsurile materiale, chiar atunci c`nd nu este cazul? ~mi pun aceast\ `ntrebare constat`nd c\ politicienii no[tri de mai an nu vor s\ cedeze puterea. Nicidecum! Impresia c\ au l\sat de la ei este doar fulgurant\: ou\le care le sus]in reproducerea se afl\ `n gura tinerilor. V\d cel pu]in dou\ motive pentru care b\tr`nii nu se `ncumet\ s\-[i anun]e retragerea. ~n primul r`nd, nou sosi]ii s`nt susceptibili s\ comit\ erori decizionale, ceea ce ar atrage dup\ sine tararea celor care i-au promovat [i un minus de credibilitate din partea votan]ilor (primeaz\ interesul organiza]iei politice, a[adar). Voi face o parantez\ `n acest sens. V`rstnicii ar trebui s\-[i dezvolte, dac\ nu au f\cut-o `nc\, un sim] al scepticismului nu `ns\ unul radical, astfel `nc`t s\ resping\ orice t`n\r intrus ca inapt [i inept, ci s\ fie instrui]i a judeca dup\ criterii obiective competen]a, nu dup\ cum li se pare lor c\ stau lucrurile! ~ntr-un stat de drept, politicienii cu experien]\ ar trebui s\ evalueze dup\ competen]a politic\ (av`nd `n vedere eligibilitatea unui viitor lider de opinie) pentru a-i oferi `ncep\torului [ansa de a acumula o experien]\ dublat\ de o cultur\ politic\ solid\, nu numai de coerentizarea me[te[ugit\ a verbiajului populist (nu at`t tehnocra]ie, c`t o descurajare a nepotismului dac\ tot te erijezi `n tipul liberalului inuman, atunci de ce facilitezi angajarea rudelor acolo unde ai ocazia? R: pentru c\ doar te erijezi `n liberal, nu e[ti liberal!). ~n al doilea r`nd, politicianul rom=n cu experien]\ crescut sub comunism e mult prea lipsit de modestie pentru a se priva de putere `n sprijinul bunei func]ion\ri a statului. Orice exemplificare este de prisos.

Sf. Ioan Hrisostom model de exeget

~n predicile sale, Sf. Ioan a comentat mare parte din Sf`nta Scriptur\. Predicile hrisostomice erau crea]ii vii, palpitante care erau culese de stenografii vremii, numero[i [i siguri pe ei. Multe dintre discursurile sale explic\ Sf`nta Scriptur\, surs\ inepuizabil\ de `nv\]\turi morale [i `ndemnuri la sfin]enie. Sf. Ioan comenteaz\ cea mai mare parte a c\r]ilor Vechiului [i Noului Testament, de la cartea Facerii [i p`n\ la Epistola c\tre Evrei. Sf. Pavel este pentru d`nsul obiectul unei predilec]ii speciale. El nu `nceteaz\ s\ revin\ la epistolele sf`ntului apostol pe care le explic\ `n detaliu auditorilor s\i din Antiohia [i din Constantinopol [i `n care g\se[te sfaturi admirabile. Sf`nta Scriptur\ este, pentru Hrisostom, sursa principal\ [i unic\ a g`ndirii sale. El face din aceasta o lege pentru orice orator sau exeget de cele sfinte. Fidel principiilor {colii din Antiohia, al c\rei ilustru reprezentant [i este, el se ata[eaz\ mai ales exegezei literare. Totu[i, tempereaz\ rigiditatea acestei metode fie printr-un recurs prudent [i moderat la un oarecare alegorism, mereu fondat pe liter\, fie prin insisten]a asupra `nv\]\turii morale [i a bog\]iei aplica]iilor practice. El nu se teme s\ fac\, atunci c`nd se impune, considera]ii gramaticale [i lingvistice pentru a explica un pasaj dificil, dar aceasta nu semnific\ dec`t o preg\tire pentru a desprinde sensul tipic sau `nv\]\tura moral\ a textului. Utilitatea pentru auditorii s\i este `ntotdeauna unicul scop pe care [i-l propune. Genialitatea Sf`ntului Ioan Gur\ de Aur [i harul d\ruit lui Dumnezeu, care, dup\ istorisirile aghiografe ale vie]ii sale, l-a secondat pururea, au scos din textele Sfintei Scripturi sensuri [i aspecte neb\nuite [i nesesizate de al]ii. De altfel, toat\ teologia Sf`ntului Ioan Gur\ de Aur nu este altceva dec`t o interpretare a Sfintei Scripturi. Obiceiul s\u era s\ ia Sf`nta Scriptur\, carte dup\ carte, [i astfel avem, `n aceste predici, o min\ de expozi]ii, de interpret\ri, de perioade glorioase. El ]inte[te c\tre scopuri reale [i realizabile [i vrea rezultate imediate. Cu imagina]ia sa prolific\, el `[i `nchipuie f\r\ greutate personajele, intr\ f\r\ greutate `n interiorul sfin]ilor, `n sentimentele lor, p`n\ a [i le `nsu[i [i le transmite cu o vitalitate a c\rei emo]ie te molipse[te. ~n Cartea Sf`nt\, toat\ str\dania nu st\ `n alc\tuirea frazelor, nici `n frumuse]ea cuvintelor ca `n celelalte c\r]i ale `n]elepciunii omene[ti, pentru c\ Scriptura are frumuse]ea ei proprie, pentru c\ ea `nflore[te harul cel dumnezeiesc. ~n c\r]ile `n]elepciunii lume[ti abia de po]i scoate o idee dup\ o `ntins\ [i bogat\ vorb\rie; `n Scriptur\, dup\ cum [ti]i, adeseori un scurt cuv`nt e `ndestul\tor ca s\ ]esem o `ntreag\ `nv\]\tur\ (Omilii la Facere, omilia XXXVII, I). Nimeni nu [tiut s\ foloseasc\ mai bine Scriptura inspirat\ pentru a des\v`r[i formarea duhovniceasc\ a poporului cre[tin. Sf`nta Scriptur\ a fost pentru el cartea pe care numai moartea a putut s\ i-o smulg\ din m`n\.
www.timpul.ro

noiembrie 2010

16

TIMPUL

Recitiri

Forme ale comicului semnalate de Istoria critic\ a literaturii rom=ne (II)

VAL. PANAITESCU
Dup\ ce a prezentat faza Biedermeier a romantismului rom=nesc, Istoria critic\ a luat `n studiu modificarea de canon intervenit\ odat\ cu Junimismul. Demersul eclectic al romanticilor Biedermeier [i al pa[opti[tilor este `nlocuit acum de estetismul junimist, ce preconizeaz\ alte linii directoare, interes`nd variate niveluri de la ortografie p`n\ la poezie. Nicolae Manolescu insist\, cu aceast\ ocazie, asupra unor indici mai pu]in re]inu]i, de obicei, `n ac]iunea modernizatoare a lui Maiorescu: o luare de atitudine ce s-ar putea numi ast\zi antiprotocronistic\, o critic\ meticuloas\ de text [i o prim\ lectur\ judicioas\ a operei eminesciene premerg`nd toate unor pozi]ii cu ecou `n actualitatea noastr\. Cele mai semnificative forme ale comicului, `n aceste noi condi]ii, s`nt recunoscute, `n chipul cel mai firesc, `n operele lui Creang\ [i Caragiale mai pu]in `n ale lui Eminescu [i ceva mai rar `n scriitura lui Slavici. Discut`nd situa]iile din comediile caragiale[ti, Maiorescu opina deja c\ valoarea lor moral\ este afar\ din chestie, relevant\ r\m`n`nd numai prezentarea acestora `n mod artistic. Comicul prezent `n unele texte eminesciene este receptat de Istoria critic\ ori ca ludic [i echivoc, ori parodic cu haz. Cu at`t mai frapant apare consemnat, `n schimb, ludicul `n paginile lui Creang\, unde s`nt etalate glume ori parodii grote[ti, sprijinind o comedie buf\, un vodevil [i o fars\ enorm\, povestitorul obi[nuind s\ r`d\ cu gura p`n\ la urechi (Maiorescu prefera s\ declare c\ geniul comic crengist se dezv\luie cu prec\dere `n registrul naiv [i vesel al copil\riei). Junimi[tii s-au dovedit, `n general, modera]i, reformi[ti [i ironici. Istoria critic\ reia constatarea uimit\ a lui G. C\linescu a faptului c\ nimeni nu bag\ de seam\ c`t de artistic\ `n sine este ironia maiorescian\. Ironist a fost [i Eminescu: uneori `ntr-o form\ simpatic\, `n Scrisoarea a II-a alteori recurg`nd la witz-ul romantic, `n Mitologicale, sau la o manier\ inventiv-ironic\, `n juc\u[a art\ poetic\ pe care N. Manolescu o citeaz\ integral, intitulat\ Cum negustorii din Constantinopol. Despre rolul apreciabil al autoironiei la Creang\ nu ni se spun prea multe: poate fiindc\ apucase s-o fac\ destul de ap\sat G. C\linescu, ar\t`nd, `n monografia din 1964, c\ umilin]a lui Creang\ nu e natural\, ci e o form\ de ironie, men]ion`nd apoi c\ este o [iretenie ]\r\neasc\, un fel de ironie pentru boieri. Nu-i mai pu]in adev\rat c\ George C\linescu s-a [i contrazis, `n ce prive[te calitatea de artist a lui Creang\: at`t `n Istoria literaturii... c`t, `ntr-un loc, [i `n monografie, `i contest\ aceast\ calitate, pentru ca, `n aceea[i scriere, s\ revin\: opera lui Creang\ este o elaborare artistic\. Ulterior, `ncurajat de grija acestuia de a-[i revedea mereu scrierile, ajunge s\-l proclame chiar un Flaubert al Humule[tilor [i, ceva mai cump\nit, un mare prozator. Reticen]a privind func]ia autoironiei crengiste nu se mai repet\ `n Istoria critic\ atunci c`nd vine vorba despre ironia lui Caragiale care a m`nuit-o totdeauna ca pe o floret\, poten]`nd-o uneori p`n\ la sarcasm. Apar unele inegalit\]i de tratament [i `n eviden]ierea practic\rii umorului de c\tre junimi[ti. Este citat astfel G. C\linescu pentru c\ distingea respectiva `nclinare la Maiorescu `n pref\cuta cercetare a cauzelor r\ului, dar [i la Eminescu (prin altitudinea la care se situa, ne`mping`ndu-[i alegoria p`n\ la satir\, ci deturn`nd-o `n autoironia f\r\ ad`ncime) o particularitate a aceluia[i tip de umor fiind notabil\ de asemeni `n bahica [i glumea]a lamenta]ie a lui Dionisos. Este oarecum ciudat c\ `n cele nou\ pagini consacrate lui Creang\, N. Manolescu ocole[te termenul umor, unica excep]ie fiind citarea contribu]iei nedep\[ite a lui G. C\linescu la `n]elegerea umorului ca jovialitate (la joyeuset a lui Rabelais). (Remarc, cu totul `n treac\t, c\ grafia lui humor pare s\-i fi fost oarecum indiferent\ lui C\linescu: `n Istoria literaturii... scrie de dou\ ori umor [i tot de dou\ ori humor [i humori[ti, pe c`nd `n Ion Creang\ (Via]a [i opera) repet\ de zece ori umor). R\m`n la impresia c\ farsa, ludicul [i comedia buf\ (asupra c\reia insistase [i G. C\linescu, numindu-l pe Creang\ comediograf) par s\ fi re]inut mai mult interesul lui N. Manolescu, `n acest caz, dec`t umorul `nsu[i pentru care ele s`nt numai ni[te instrumente. Nu uit\, pe de alt\ parte, s\-l pomeneasc\ pe Valeriu Cristea pentru meritul de a fi identificat o satir\ anticlerical\ `n Ivan Turbinc\ o satir\ pe care o consider destul de discutabil\. ~n prezentarea lui Caragiale, N. Manolescu nu se opre[te doar la constatarea contradic]iei dintre registrul `nalt, serios, tragic [i cel jos, comic [i parodic, relevate de Florin Manolescu. Caragiale, ni se aminte[te, a debutat cu proza umoristic\ de la Ghimpele [i Claponul; despre acela[i debut ni se spune mai departe c\ reprezint\ exact articole de gazet\ satiric\. Geniul epistolar Caragiale se ridic\ `ns\, `ntr-o scrisoare care relata vizita lui Delavrancea la Berlin, la un umor nebun. Aceast\ dubl\ fa]\ de humorist [i satiric nu are nimic surprinz\tor nici `n cazul s\u, nici al multor altor scriitori. P\cat doar c\ humoristul veritabil din Caragiale, cel care se afirm\ ne`ndoielnic mai ales `n proza scurt\, este l\sat f\r\ voie `n umbr\, ca urmare, `n parte, [i a modalit\]ii fluctuante `n care e conceput umorul `n Istoria critic\. Umor i se recunoa[te justificat lui Ioan Slavici, pentru Budulea taichii, apropierile [i deosebirile fa]\ de amintirile lui Creang\ fiind marcate, de ast\ dat\, concludent. Nicolae Manolescu deschide un arc peste timp `ntre sf`r[itul secolului al XIX-lea [i jum\tatea celui urm\tor (de la dispari]ia lui Eminescu p`n\ la momentul instal\rii proletcultismului), sub care `nscrie statornicirea modernismului. Dup\ un `nceput modest, principalele jaloane s`nt, `n acest interval, primul r\zboi mondial (care antreneaz\ `n literatur\ cea de a doua b\t\lie canonic\) [i afirmarea e[alonului marilor scriitori interbelici (ilustr`nd toate genurile, inclusiv critica) preceda]i fiind de avangardi[ti [i de genera]ia 27. Dup\ etapa Maiorescu, Istoria critic\ recunoa[te rolul de `nnoitori ai g`ndirii critice lui Ibr\ileanu (datorit\ promov\rii timpurii a comportismului) [i lui Eugen Lovinescu (pentru instituirea canonului literar modern [i capacitatea de a surprinde inefabilul poeziei noi, ca una pur\). Este vremea `n care lirica elitist\ urc\ pe culmi nemaicunoscute; cu toate acestea, romanul devine `n secolul XX genul cel mai r\sp`ndit (din totdeauna cititorii de poezie aleas\ au fost o minoritate). ~n terminologie manolescian\, tipul romanesc doric (social, mai pu]in psihologic, rural) [i cel ionic (psihologic, analitic, pariind pe individual) au fost urmate [i, `n parte, continuate de tipul corintic (postrealist [i postpsihologic ce nu abandoneaz\ `ns\ radical verosimilul [i mimeticul). Cum apar valorificate resursele comicului de scriitorii no[tri `ntre faza simbolismului [i aceea a avangardismului cuprinz`nd [i pe marii urma[i nu [i adep]i ai acestuia? Unii moderni au prins doar prima jum\tate a secolului trecut, `n timp ce al]ii [i-au `ncheiat activitatea c\tre sf`r[itul lui; `n total, N. Manolescu se ocup\ de vreo [aptezeci de moderni[ti, dintre care ceva mai pu]in de jum\tate i-au solicitat aten]ia [i sub un aspect sau altul al comicului `ns\ numai vreo zece s-au bucurat de observa]ii mai st\ruitoare. Voi `nt`rzia, `n mod firesc, asupra acestora din urm\, trec`nd ceva mai repede apoi peste ceilal]i. Nu `nt`mpl\tor ni se vorbe[te mai detaliat, `n primul r`nd, despre G. Top`rceanu. N. Manolescu ]ine s\-[i clarifice, cu acest prilej, pozi]ia `ntr-o mai veche dezbatere critic\: dac\ spiritul face cas\ bun\ cu lirismul. El g\se[te oportun s\ se dep\rteze de p\rerea lui G. C\linescu (cu care Istoria critic\ `ntre]ine un dialog constant, de altfel foarte justificat), de[i reprezenta un r\spuns abil, `ntr-o formulare memorabil\, ar\t`nd c\ ambele tr\s\turi se `mpac\ destul de bine `n poezia lui Top`rceanu. (A[ aminti c\, `n acelea[i pagini, intui]ia c\linescian\ surprindea exact [i `nsemn\tatea marelui humor, scriind: Se face de obicei confuzie `ntre literatura umoristic\ [i aceea care st`rne[te veselia, ad\ug`nd: To]i marii arti[ti, st\p`ni pe puterea de a crea universuri, s-au compl\cut `n a experimenta diformitatea, c\z`nd `n bufonerii, dar pun`nd gravitate `n comic). Nicolae Manolescu consider\ c\ Top`rceanu este `ntr-adev\r poet fantezist [i umoristic, `ns\ e lipsit de lirism `n fond, r\m`n`nd un artist la care este evident triumful absolut al me[te[ugului asupra talentului. Se poate dar depinde [i de sensul pe care-l acord\m lirismului. P\rerile cunosc\torilor s`nt `nc\ destul de `mp\r]ite un Nietzsche, de exemplu, sus]in`nd o poezie `n care autorul nu se `nchide total `n propria-i subiectivitate. Astfel, ridicarea printr-un gest empatic a unor f\pturi umile la `n\l]imea umanului, prilejuind ipso facto comunicarea unei st\ri subiective aparte, nu poate fi socotit\ `n afara lirismului. Ar vorbi cineva cu dreptate despre absen]a liricului `n Prire pour aller au paradis avec les `nes a lui Francis Jammes, `n Les amis inconnus a lui Jules Supervielle, sau `n at`tea alte poeme stimulate de aceea[i lume a necuv`nt\toarelor, semnate de humori[ti ca Wilhelm Busch, Christian Morgenstern ori Tudor Arghezi? Vibra]ia autentic liric\ este sensibil\ at`t `n versurile lor c`t [i `n ale lui Top`rceanu `ndr\gite (paradoxal?) [i de Nichita St\nescu. Despre un alt liric care [i-a alunecat uneori degetele pe o claviatur\ sentimental\ analoag\ p`n\ la un punct despre Marin Sorescu, Vladimir Streinu afirma cu juste]e: Gluma delicat trist\, f\r\ clovneria sau sarcasmul altora, e identitatea lui `n a g`ndi ideea de via]\ [i de moarte. C`t prive[te rolul superior al me[te[ugului la Top`rceanu, oare nu putem vorbi de asemeni, adeseori, de triumf al me[te[ugului asupra talentului [i `n lirismul elitist, promovat de critica lovinescian\, dar pl\cut multor cititori [i ast\zi chiar dac\ universul imaginar cultivat de aceast\ poezie e de natur\ diferit\, viz`nd alte `n\l]imi? Oricare ar fi r\spunsurile, r\m`ne faptul c\ Istoria critic\ este interesat\ totu[i de natura umorului top`rcenian, preciz`nd, de pild\, c\ baladele [i parodiile vehiculeaz\ unul de pur\ prestidigita]ie; i se recunosc de asemenea poetului inflexiuni umoristice [i `n proza din Pirin Planina. Nu l-a[ urma `ns\ pe N. Manolescu atunci c`nd `i pune `n sarcin\ lui Top`rceanu un haz cam silit `n Minunile Sf`ntului Sisoe;
www.timpul.ro

noiembrie 2010

Recitiri
din contra ([i am `ncercat s-o dovedesc [i `n Humorul), tocmai `n acest roman catalogat pe nedrept satiric de autorul `nsu[i prozatorul `[i probeaz\ conving\tor `nsu[irile reale de humorist. Nu g\sesc tocmai justificat\ nici trecerea at`t de rapid\, `n Istoria critic\, peste humoristul Calistrat Hoga[; s`nt men]ionate doar `nclina]ia... spre comic [i chiar spre grotesc, unele dicsursuri parodice [i acea epopee burlesc\, pe care ar constitui-o b\t\lia Pisicu]ei cu musca. N. Manolescu `l pre]uie[te pe scriitor numai ca pe un admirabil povestitor de drume]ii montane dintr-o epoc\ [i dintr-o lume de mult apuse tinz`nd parc\ s\ tempereze aprecierea lui E. Lovinescu, care descoperea la Hoga[ tot umorul ]\r\nesc ce se aseam\n\ cu cel al lui Creang\, sau cordialitatea unui Vl. Streinu, atunci c`nd eviden]ia ironismul urban al naratorului. Cu totul alte tr\s\turi descoper\ N. Manolescu [i percep]ia este, cred, exact\ `n badinajul c`nd solemn, c`nd derizoriu ce define[te toat\ lirica erotic\ minulescian\; mai mult, poetul [i-ar fi putut salva [i piesele, dac\ le-ar fi accentuat latura comic\ [i nu pe cea tragic\. Simbolismul de suprafa]\ [i ironismul frivol, bulevardier sau jum\t\]ile de umor ale lui I. Minulescu `i apar istoricului-critic r\scump\rate valoric, `n parte, de nuvela fantastic\ De vorb\ cu necuratul mai pu]in `ns\ de reluarea aceleia[i teme `n romanul satiric B\rbierul regelui Midas de c\tre primul nostru scriitor care nu dispre]uie[te f\]i[ succesul de public. N-ar fi stricat dac\ ar fi fost marcat\ totu[i, `n mod explicit, o distan]\ mai mare `ntre humorul realmente consistent al lui Laforgue (unul dintre ta]ii spirituali ai lui Minulescu) [i stilul `n care `n]elegea s\-[i foloseasc\ glumele acesta din urm\. {erban Cioculescu a relevat `n c`teva r`nduri umorul sadovenian, pe care l-a perceput `ns\ `n spiritul fran]uzescului humour, cu accent pe ironia mu[c\toare sau pe umorul de cuvinte, cum explica el `nsu[i. De pe alt\ pozi]ie, N. Manolescu schimb\ greutatea pe aparenta deta[are ironic\, sensibil\ `n Zodia cancerului, apoi pe parodic [i ludic, specific`nd c\ despre cel mai frumos umor se poate vorbi cu referire la Pa[tele blajinilor [i Venea o moar\ pe Siret. Ironia sadovenian\ `l preocupa pe N. Manolescu `nc\ din monografia pe care i-a dedicat-o marelui prozator (cu subtitlul Utopia c\r]ii) [i `n care distingea patru tipuri de nara]iune sadovenian\ (parcurg`nd drumul de la un narator care vede f\r\ s\ vorbeasc\ p`n\ la unul care `n locul unei absen]e obiective, devine o prezen]\ ironic\, suplinindu-[i reprezent\rile printr-un limbaj). ~n Arghezi, autorul Istoriei critice recunoa[te `n ce prive[te recurgerea la mijloacele comice numai talentul de pamfletar [i de satiric a c\rui bufonerie de la Urmuz dob`nde[te... o ferocitate comic\ swiftian\. Altfel `l v\zuser\ G. C\linescu [i {erban Cioculescu [i, `n pofida `n]elesului oscilant pe care `l acordau umorului (`nsemn`nd nu o dat\ pentru ei a glumi, dar mai ales a [ti de glum\), m-a[ situa mai aproape de interpretarea lor, deoarece f\cea parc\ mai exact partea cuvenit\ lucrurilor. Sigur c\ apropierea de cruzimea unui Swift (ea `ns\[i intermitent\) este izbitoare [i e un fapt c\ Arghezi `ncarneaz\ prototipul `nsu[i al pamfletarului rom=n. Dar `ntreb\rile chinuitoare pe care [i le pune sie[i [i divinit\]ii asupra rosturilor existen]ei, apoi amestecul frecvent al r`sului cu pl`nsul, f\r\ s\ mai vorbim de excep]ionala bun\voin]\ pentru fiin]ele neajutorate sau c\ldura cu care s`nt tratate ne[tiin]a [i simplicitatea copiilor, z`mbetul acela solidar pe care li-l acord\ toate acestea `i fac ne`ndoielnic un loc lui Arghezi [i `n tagma aleas\ a humori[tilor. Ca [i `n cazul lui Caragiale, decizia `n permanenta disput\ dintre atitudinea satiric\ [i cea humoristic\ r\m`ne dependent\, de fiecare dat\, de dozaj [i de colorit. Observa]iile cele mai numeroase privind formele `n discu]ie, `n etapa dat\, s`nt rezervate de Istoria critic\ lui George C\linescu: nu numai c\ reune[te `n aceea[i persoan\ un critic, un teoretician [i un istoric literar, dar e
www.timpul.ro

TIMPUL

17
asupra flaubertianismului... profund, detectabil la Urmuz, nu numai prin perfec]ionismul s\u stilistic, dar [i prin construc]ia cuplurilor simili-antitetice [i `n ridiculizarea poncifelor. Asem\n\rile posibile cu mereu al]i [i al]i precursori (uneori, probabil nefrecventa]i de Urmuz `ncep`nd cu Jean Paul [i continu`nd p`n\ la Jarry [i Joyce) au fost `nlocuite de N. Manolescu prin trimiteri la pictorii suprareali[ti. S-ar mai c\dea s\ fie considerat\ de prim rang [i calitatea de `nainta[ a lui Urmuz `n zguduirea modernist\ a pilonilor realismului tradi]ional [i, al\turi de ea, `ngro[area filonului humorului negru european. Tematica existen]ial\ se reg\se[te la baza unui humor destul de sumbru [i `n cazul lui Eugen Ionescu. Activitatea sa din tinere]e, cu un v`rf exploziv `n curiosul nonconformism din Nu, `n care vrea cu tot dinadinsul s\ fie un critic r\u, `l a[eza, `n mod v\dit, printre satiricii rom=ni. De abia piesele scrise `n Fran]a pe urmele singurei scrise `n rom=ne[te piese pe care, cu toate vestigiile lor caragialiene, s`ntem constr`n[i s\ le trat\m ca apar]in`nd unui str\in i-au revelat natura dominant\ de humorist cenu[iu, aflat `ntr-o continu\ g`lceav\ cu propriul destin de regal muritor. Mai numero[i dec`t cei men]iona]i p`n\ acum pentru etapa `n discu]ie s`nt, `n mod firesc, cei remarca]i `n Istoria critic\ doar pentru o fa]et\ sau dou\, `n ce prive[te recurgerea la procedee comice, [i ca atare nu-i voi aminti dec`t `n mod sumar. Astfel, variate modalit\]i de tratare a ridicolului, de la pl\cerea pentru farse p`n\ la absurd,s`nt notate la Duiliu Zamfirescu [i I. Ag`rbiceanu, M. Sorbul [i D. Anghel, apoi unele zv`cniri ironice la Tristan Tzara, dar mai cu seam\ tendin]e satirice (sarcastice, parodice, caricaturale sau polemice) la Macedonski, Mateiu Caragiale, I. Vinea, Ronetti-Roman [i Ilarie Chendi. ~n schimb, `nclina]ii umoristice nu s`nt semnalate dec`t la Delavrancea [i Ibr\ileanu. Unii comentatori vor fi surprin[i, poate, de faptul c\, `n leg\tur\ cu Bacovia, nu se `ntrebuin]eaz\ nici odat\ cuv`ntul umor. Nu `ncape `ndoial\ c\ N. Manolescu (care `l declara, de la `nceput, pe Bacovia cel mai original poet rom=n) `l pre]uie[te [i ca humorist: prob\ ceea ce consemnase `nc\ `n Teme II, vorbind despre dramele tragi-comice sau absurde realizate de poet, `n sim]ul s\u pentru bufoneria sumbr\; aceast\ s\-i zicem omisiune nu poate fi, o dat\ mai mult, dec`t expresia ororii criticului de a relua ceea ce consider\ o pur\ banalitate. Nicolae Manolescu are `ndoieli `n ce prive[te prezen]a umorului negru `n romanul Fata morgana al lui Gherasim Luca descoperind totu[i `n acest avangardist minor (`ntrat`t de palid, `nc`t Ion Pop nu l-a mai luat `n seam\, `n volumul s\u din 1969) pe singurul nostru avangardist atras exclusiv de comicul de situa]ie [i de limbaj [i pe unul care privea literatura ca pe un joc.

[i un prozator [i un poet ce re]ine aten]ia [i prin modalit\]ile de exploatare a virtu]ilor comicului. Criticul C\linescu a fost `n primul r`nd un ironist acerb. (N. Manolescu noteaz\ chiar c\ [i-a p\strat aceast\ calitate p`n\ [i `n comentarea unor romane sovietice cu toate c\...). Cu clarviziune s-a aplecat C\linescu asupra satirelor lui Eminescu (c\rora le-a dedicat un excelent capitol) ca [i asupra personajelor caragialiene, recurg`nd la umorul ideii; el p\streaz\ un ton serios, `n studierea lor, chiar c`nd atribuie savante defini]ii intelectuale unor indivizi semidoc]i [i comici. Prezint\, cred, `n acest context, o semnifica]ie aparte faptul c\ George C\linescu a lansat, `nc\ din 1947, prin substan]ialul articol Criticul ca umorist, ideea c\ un critic veritabil, un profesionist, chiar dac\ nu se poate ridica la marele umor, este de preferat s\ se pozi]ioneze `ntre ilaritatea infantil\ [i umorul filosofic al marelui scriitor dec`t s\ se comporte ca un zeflemist, dogmatic. Coment`nd opera c\linescian\, N. Manolescu formuleaz\ (`n spiritul acesteia) o dezmin]ire esen]ial\ care `i rotunje[te avantajos viziunea critic\ ar\t`nd c\ Dintr-o prejudecat\ clasicist\, comicul era [i mai este socotit inferior; e de presupus c\ se g`ndea la to]i cei ce d\deau urmare, `n vreun fel, vechii alergii platonice. Tocmai `n virtutea acestei convingeri, cred, se [i opre[te N. Manolescu de at`tea ori asupra formelor comicului; o face asiduu [i `n comentarea romanelor c\linesciene. Astfel, Cartea nun]ii este `n partea cu adev\rat rezistent\, unul comic; `n Enigma Otiliei este distins\ disponibilitatea ludic\: o art\ a jocului... [i un joc al artei, comicitatea rezult`nd din efectul ciocnirii dintre idee [i via]\, dintre spiritul critic... [i materia realist\ pe care o are `n vedere. ~n Bietul Ioanide at`t aspectul critic c`t [i cel ludic se agraveaz\.... Aici, ca [i `n Scrinul negru, ludicul atinge punctul de sus. S`nt sesizabile totu[i [i unele sl\biciuni, observ\ N. Manolescu, fiindc\ `n Enigma Otiliei, dar [i `n Scrinul negru, limbajul pedant [i savant al naratorului e nepotrivit cu clasa intelectual\ a majorit\]ii personajelor, ceea ce genereaz\ riscul ca naratorul `nsu[i s\ devin\ ridicol: or, un narator n-are dreptul s\ se compromit\. Dincolo de acest risc posibil, istoricul-critic subliniaz\ totu[i c\: umorul este nelipsit din Cartea nun]ii dup\ cum Enigma Otiliei poate fi citit [i ca acel satiricon cu m\[ti de carnaval, de care vorbea `n detali Nicolae Balot\. Istoria critic\ `i rezerv\ lui Emil Botta trei pagini, care `ncep cu un citat: {i te rog s\ nu-mi r`zi / la umorul negru, / nici un sur`s pentru fanfaronadele mele, / pentru proverbialul meu r`s..., comentat apoi cu toat\ hot\r`rea: nu se putea recomandare mai potrivit\ dec`t aceasta pentru versurile din Un dar f\r\ sa]iu. {i restul considera]iilor lui N. Manolescu s`nt perfect aplicabile poetului care, `n cele patru decenii de dup\ ~ntunecatul april (unde debuta ca sumbru [i patetic Pierrot) [i-a p\strat ironia rece [i lucid\, dar [i-a pierdut nota sprin]ar\ glume]-afectiv\, tre-

c`nd de la arlechinade la un joc halucinatoriu. Toate observa]iile tind s\ circumscrie umorul negru, expresie ce nu se mai repet\, istoricul-critic preciz`nd numai c\ `n noua ipostaz\ r`sul pare a `nghe]a pe buze. (~ntr-un alt context, am socotit nimerit s\ semnalez `n plus [i formele r\sunetului acestui gen de humor, specific lui Emil Botta, `n opera lui Nichita St\nescu). Primul volum din ~n preajma revolu]iei al lui C. Stere a fost citit de N. Manolescu asemenea unui epos comic (chiar dac\ era `n dezacord cu al]i critici, mai pu]in dispu[i la o astfel de lectur\), descoperind totodat\ `n personajul Popa Vasile unul de specie rabelaisian\, iar `n volumul Ciub\re[ti, din partea a doua a ciclului, o satir\ caragialesc\ a obiceiurilor [i politicii fictive; aprecia, de asemeni, c\ proza respectiv\ `ntre]ine un amestec de fantezie enorm\ [i de ironie. Cel pu]in calitatea de ironist i se cuvine recunoscut\ pe deplin lui C. Stere; a demonstrat-o de at`tea ori [i `n polemicile acerbe cu care a ap\rat poporanismul. Specificul scriiturii lui {erban Cioculescu, pe linia care ne preocup\, este pus `n cea mai potrivit\ lumin\ c`nd i se socot caracteristice autoironie [i deopotriv\ ironie (m\rturisite, de altfel, [i de posesor) sau, mai am\nun]it, at`t un fel de haz interior re]inut [i o voio[ie de spirit inegalabil\, c`t [i un sim]... al m\run]i[ului picant [i o ludic\ subiectivitate, nutrite substan]ial de o structur\ cartezian\ a g`ndirii. Dup\ ce Vianu, Perpessicius [i, mai ales, N. Balot\ (care eviden]iase amuzamentele ludice... jocoserioase) caracterizaser\ pertinent umorul lingvistic [i parodiile absurde, specifice textelor urmuziene, apropiindu-le, pe drept, de cele ale unor Kafka ori Lewis Carroll, N. Manolescu a preferat s\ insiste

noiembrie 2010

18
PRO
Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro Poeme de Denise McSheehy (prima dat\ publicate `n Smiths Knoll, New Welsh Review, respectiv `n Planet)

TIMPUL
CINEMATIUK

Vitraliu

Nunt\ `n Basarabia
MIHAIL VAKULOVSKI
Nunt\ `n Basarabia e o comedie cam neagr\, pentru c\ regizorul [i scenaristul Nap Helmis lucreaz\ cu prejudec\]i, umorul [i (auto)ironia fiind tr\s\turile de baz\ ale filmului. Vlad, un t`n\r dirijor din Bucure[ti (Vlad Logigan) [i Vica, o t`n\r\ pianist\ din Chi[in\u se c\s\toresc [i fac nunta la Bucure[ti, dar hot\r\sc s\ realizeze o nunt\ [i-n Basarabia, `n primul r`nd pentru c\ sper\ s\ adune bani pentru a-[i cump\ra un apartament, dar [i pentru c\ la nunta de la Bucure[ti n-au fost p\rin]ii miresei. Regizorul [i scenaristul Nap Helmis a trecut printr-o nunt\ `n Basarabia, fiind `nsurat cu o basarabeanc\, fiica unui poet, exact ca personajul interpretat de Vlad Logigan, apoi, pentru documentare, a mai fost la c`teva zeci de nun]i mixte. A[a c\ material a avut destul, iar so]ia lui probabil c\ l-a ajutat s\ depisteze [i mai u[or prejudec\]ile peste Prut, c\ pe astea din partea asta a p`r`ului nu are cum s\ nu le cunoasc\. Prima parte a filmului are loc `n Trenul Prieteniei, unde facem cuno[tin]\ cu mirel [i mirela [i cu mama [i unchiul mirelui. Unchiul este un bucure[tean tipic, care filmeaz\ totul [i se bag\ mereu `n seam\, un tipicar din acela care se d\ mare [mecher [i la nunt\ cere s\ se vorbeasc\ doar rom=ne[te, iar la Casino joac\ [i pierde banii mirilor. E fain\ [i scena schimb\rii [inelor, [i vame[ii s`nt bine prin[i, [i `ntreb\rile lor s`nt ca-n via]\ (stupide [i enervante), [i restul. Dar comedia cu accent pe silaba a II-a `ncepe cu adev\rat pe peronul g\rii de la Chi[in\u, unde neamurile din Rom=nia s`nt a[teptate cu fanfara [i transportate cu un autobuz din acela care a supravie]uit ultimului mare imperiu din lume URSS. Uurmeaz\ nunta propriu-zis\, unde are loc un fel de competi]ie `n care intr\ inevitabil [i mirii care ini]ial inten]ionau doar s\ fac\ ni[te bani. Vioara I la nunt\ e Valeriu, un mafiot local, so]ul surorii miresei care o iube[te pe mireas\, nu pe sora ei, [i viseaz\ s-o duc\ cu el la Moscova, unde arti[tii c`[tig\ infinit mai mult dec`t la Bucure[ti (ce s\ mai vorbim de Bra[ov, Ia[i, Cluj, Sibiu). Alt personaj memorabil e tat\l miresei, un poet patriot [i foarte emo]ionat de poeziile pe care le scrie el, care sare `n mod ridicol cu c`te o poezioar\ cu orice ocazie (fie moartea c\]elului, fie nunta fiicei, poezelele lui s`nt la fel de lacrimogene) [i vrea mereu s\ i se cear\ scuze pentru orice discu]ie patriotic\ `nceput\ tot de el sau de so]ia lui. Nu v\ descriu nunta lui Nap Helmis, ca s\ nu v\ r\pesc din pl\cerea vizion\rii filmului, dar pe parcursul ei avem multe, multe surprize. Apare mai `nt`i actorul Sergiu Voloc, cunoscut din filmele lui Igor Cobileanski [i din emisiunea CoolPublika, apoi Nicu }arin\, vocalistul forma]iei G`ndul M`]ei, rolul mamei miresei e jucat de actri]a de la teatrul Sic\ Alexandrescu din Bra[ov Viorica Geant\-Chelbea, o artist\ deosebit\, care face [i aici un rol memorabil, iar muzica din film e f\cut\ de Anatol {tefane], liderul forma]iei Trigon, care nu mai are nevoie de nici o prezentare, fiind cunoscut\ la nivel interna]ional. Rostul filmului este ca rom=nii din interiorul grani]elor Rom=niei s\ `n]eleag\ c\ exist\ rom=ni [i `n afara grani]elor [i, `n special, s\ `n]eleag\ c\ rom=nii basarabeni s`nt asemenea nou\, cu mici diferen]e care, dup\ p\rerea mea, s`nt de foarte multe ori `n favoarea lor. Au un anumit farmec [i un fel de comportament nobil. Nu po]i s\ epuizezi subiectul basarabenilor zic`nd c\ s`nt rom=ni cu suflet de ru[i. Poate c\ `ntr-adev\r sufletul lor are un altoi rusesc, dar ei se manifest\ [i se comport\ ca [i noi. Vibreaz\, `ns\, mult mai liric. S`nt mai sentimentali, mai romantici, vorbesc cu diminutive: p`ini[oar\, cafelu]\, ]\ri[oar\... Uneori z`mbe[ti [i g`nde[ti: ce frumos sun\! N-am zis `n via]a mea p`ini[oar\! Ei v\d lucrurile cu mai mult\ tandre]e dec`t noi de-aici, din Rom=nia. () ca via]a s\ nu fie plictisitoare [i trist\, avem nevoie de combina]ia asta `ntre comic, ludic, dramatic [i liric, spune Nap Helmis `ntr-un interviu realizat de Oana Darie. Nunt\ `n Basarabia este o comedie dramatic\ la care r`zi amar ca rom=n sau ca basarabean, dar care a `nceput s\ adune premii `n str\in\tate. Nunt\ `n Basarabia (2010), comedie de Nap Helmis, Cu: Vlad Logigan, Victoria Bobu, Igor Chistol, Viorica Geant\-Chelbea, Sergiu Voloc, Nicu }\rn\ Rom=nia, R. Moldova, Luxemburg

Mai presus de cuvinte

C`ndva, st\team `mpreun\ nemi[ca]i pe jum\tate adormi]i tu a[tept`nd al\turi de mine a[tept`nd ca eu s\ m\ trezesc De-ar fi s-a[tep]i st`nd de veghe cu pasiune, ai a[tepta, spun`ndu-mi apoi c\ ai a[teptat de[i era t`rziu, `ntunericul `ntret\iat de zori lumina rev\rs`ndu-se tu treaz [i a[tept`nd Eu a[teptat\

Esen]\
Nimic `nalt aici unduirea solului, l\untric\, introspectiv\ ca [i cum s-ar scufunda `napoi `n propria esen]\. Pe nea[teptate, un copac frunze negre imense se `mpr\[tie un complicat trunchi str\in un palmier anormal trandafiri t`rzii izbitor de petala]i oglindirea apei subit\, prezent\ un lichid verde `ntins. Drumurile se `ntind noroioase [i neclare gravuri precise nelini[tea lor ascuns\ lup de mare, cor\bii impun\toare.

Crea]ie
(dup\ o serie de tip\riri ale fiicei mele) A eliberat din acel loc lini[tit din sufletul ei o culoare vibrant\ [i este albastru iar\[i [i iar\[i albastru. Se disting acum forme dintre cele mai delicate [i str\vezii benzi sc\pate pe h`rtie, o urzeal\ de solzi. Uneori se discerne un cafeniu pl\p`nd precum capul unei vidre cuib\rite `n palma ta. Apoi o incizie stacojie, o spiral\ de un crem catifelat ori un remarcabil susur de un galben-verzui ie[ind la iveal\ din loc in loc. Universul albastru `[i are propriile semnifica]ii profunde [i `ndep\rtate precum infinitul. Universul albastru c`nt\ red`ndu-[i unicul sunet. Tradus din limba englez\ de: Petronela Corobleanu, MTTLC, An I

O. Nimigean a fost desemnat c`[tig\tor al Premiului revistei Transilvania pentru Proz\

~n perioada 5-6 noiembrie, la Sibiu, a avut loc cea de-a VII-a edi]ie a Colocviilor revistei Transilvania, `n cadrul c\rora s-au acordat Premiile revistei pentru cele mai bune apari]ii editoriale din ultimul an. Premiul pentru Proz\ i-a fost acordat romanului R\d\cina de bucsau de O. Nimigean, ap\rut `n colec]ia Ego. Proz\ a editurii Polirom. Juriul a fost format din: Drago[ Varga (pre[edinte al juriului), Bogdan Cre]u, Antonio Patra[, Radu Vancu [i Ioan Radu V\c\rescu. O. Nimigean este autorul volumului de poezie Nicolina Blues (Cartea Rom=neasc\, 2007) pentru care a ob]inut Premiul revistei Observator Cultural, Premiul revistei Transilvania, Premiul revistei Mi[carea literar\ [i nominalizare la Premiul revistei Cuv`ntul [i al USR. R\d\cina de bucsau este parcursul ini]iatic al unui antierou perfect, un personaj ajuns `ntr-o punct limit\. Liviu e[ueaz\ at`t `n c\snicie, c`t [i `n carier\, ajung`nd `ntr-adev\r, precum spune titlul, asemeni celor s\rmani [i dispre]ui]i, care n-au ca p`ine dec`t r\d\cina de bucsau. Boala [i apropierea mor]ii mamei completeaz\ scenariul unui prag de ratare, dup\ care, pentru un hipersensibil ca acest nou Iov, nu poate urma dec`t iluminarea. `ntoarcerea lui Liviu `n casa p\rinteasc\, pentru a-[i `ngriji mama, are rolul de a-i reconecta pe cei doi [i de a for]a astfel intrarea personajului `ntr-un timp mitic, ca la `nceputurile lumii `n care a fost aruncat c`ndva. Dragostea [i moartea, cele dou\ mari cordonate ale romanului, s`nt aneantizate `ntr-un final deschis, `n care tot ce p\ruse c`ndva important piere [i r\m`ne, ca unic reper, doar clipa prezent\.
www.timpul.ro

noiembrie 2010

Vitraliu
INECRIP}II

TIMPUL

19

Pe picior de plecare
CONSTANTIN ARCU
Nu mai era nimic de f\cut, trebuia s\ p\r\sesc la iu]eal\ ora[ul. Nu aveam un termen fixat, `ns\ prietenii m-au sf\tuit s\ nu z\bovesc o clip\. ~ns\[i Coloneleasa dezl\n]uise r\zboiul `mpotriva grupului nostru [i eu eram atacat cel mai dur. Cu mine avea treab\ scorpia, ceilal]i `nsemnau un simplu pretext pentru a-[i camufla inten]iile. {i avea un stil nemaipomenit de a lovi pe la spate, nici procurorul Iadului nu manifesta at`ta abilitate. M\ acuza de tot felul netrebnicii [i crime la adresa umanit\]ii. De aici `nainte totul urma s\ se schimbe. P`n\ la amiaza vie]ii, cum se spune, o dusesem `ntr-un trai cinstit, lini[tit, lipsit de neprev\zut. {i dintr-o dat\ circumstan]e bizare au dat buzna `n via]a mea [i m-am trezit pe o turnant\ periculoas\. Vedeam cum mi se n\ruie[te tot trecutul, se f\r`mi]eaz\ pulbere [i se `mpr\[tie `n cele patru v`nturi. Era ca [i cum o m`n\ cosmic\ ar fi [ters cu buretele toat\ munca [i eforturile mele de ani [i ani. {i nu f\cusem dec`t s\ public `n ziarul local c`teva articole despre tic\lo[ii care chipurile ne conduceau. Credeam c\ nici nu m\ bag\ `n seam\, c`nd ei st\teau cu urechile ciulite la cel mai mic zvon care le dezv\luia m`n\riile. {i au RAME reac]ionat la iu]eal\. Cum au asmu]it-o numaidec`t pe c\]eaua asta! S\ m\ fac\ s\-mi pun traista `n b\] [i s\ pornesc `n bejenie. Astfel au sc\pat de at`]ia s\r\ntoci am\r`]i [i fl\m`nzi, care [i-au luat boccelu]a pe um\r [i au t\iat-o peste hotare. ~ncercam s\-mi fac o idee despre viitorul meu, f\r\ s\ `ntrev\d c`t de c`t ceva. ~mi p\r\seam ]ara ca s\ o pornesc `ncotro? Simple b\nuieli. Prietenii m-au asigurat c\ voi avea bilet de avion preg\tit, nu trebuia s\-mi fac griji. Se ocupau ei de tot, cic\, dar nici unul nu-mi putea spune unde voi fi `n seara urm\toare. Singura certitudine era c\ trebuie s\ dispar de pe ecranul radarului c`t mai rapid. ~n rest, numai umeri ridica]i. Nimeni nu [tia ce se va `nt`mpla mai departe. Din ra]iuni de securitate, al]ii aveau sarcina s\ stabileasc\ viitoarea mea destina]ie [i punctele de leg\tur\. Mi-am dat seama c\ devenisem obiectul preocup\rilor unei organiza]ii cu structuri bine articulate, de care habar nu aveam. Nu eram prea `nc`ntat, dar nici nu m\ puteam l\sa la voia c\]elei care abia a[tepta s\ m\ sf`[ie. Nu se d\deau `n l\turi de la nimic par[ivii! Era procedura standard. Cui nu-i convenea, n-avea dec`t s\ se c\r\b\neasc\ unde vedea cu ochii. }ara erau ei, nu c`[tigaser\ alegerile `n mod democratic? Ceilal]i reprezentau cet\]eni de calitate inferioar\. Care nu [tiau dec`t s\ cear\ salarii, pensii [i alte drepturi. P\i dac\ te-ai fi luat dup\ capul s\r\ntocilor \stora, ]ara s-ar fi dus de r`p\ `n c`]iva ani. S`nt utili la vremea vot\rii, dar mai departe, Dumnezeu cu mila! Nu-i vorb\, destui luaser\ calea exilului, dar existau `nc\ multe guri fl\m`nde [i puse pe g`lceav\. Drepturi sociale, at`t [tiu, numai c\ astea nu s`nt m\suri sustenabile. S-a ajuns la fundul sacului, de unde bani? Ce [tiu \[tia despre interesul na]ional? Nu po]i s\ le faci bine dec`t cu for]a, nu `n]eleg altfel. Trebuie luate de urgen]\ m\suri dure pentru a ie[i din criz\, n-ai `ncotro, chiar dac\ la cap\tul tunelului nu va ajunge nici jum\tate din oastea asta de p`rli]i. A[a a fost dintotdeauna, egalitatea e un mit comunist. Unii s`nt f\cu]i s\ conduc\ lu`nd la nevoie m\suri constr`ngere, iar al]ii s\ le suporte `n propriul lor interes. Asta-i toat\ filosofia, altminteri societatea bate pasul pe loc. Sau piere. P\rea totu[i interesant\ aventura `n care intrasem. P`n\ acum dusesem o via]\ de bursuc. Ani `n [ir `nghesuit `ntr-un birou `ntunecos, cu mobilier pr\fuit [i cariat. Nu f\cusem nici un r\u oamenilor pentru c\ n-am avut prilejul de a face cuiva r\u. Dar `n alte condi]ii, cine [tie? {i dintr-o dat\ p\trundeam `ntr-o alt\ falie a vie]ii, una a peripe]iilor [i miracolelor de dup\ col], de parc\ m-a[ fi `ntors `n adolescen]\. Nici nu [tiam ce s\ cred. Nu vreau ca relatarea mea s\ capete iz de roman poli]ist. Dar nici nu scoteam din calcul c\ Br`ndu[a, tipa care m\ adusese cu ma[ina `n gar\, putea fi omul lor [i deci nimic n-ar fi `mpiedicat-o s\ m\ `mpu[te de o mie de ori p`n\ aici. Ca s\ vezi c`t `nseamn\ via]a omului. ~nainte, nu mi se putea `nt`mpla nimic r\u. La prima or\, intram `n tunelul obi[nuin]ei din care ie[eam spre sear\ pentru a lua loc `n fa]a televizorului. Doar acolo g\seam pu]in divertisment. ~n rest, aceea[i existen]\ sufocat\ de platitudini. Cu rucsacul pe um\r, p\trund `n sala de a[teptare scufundat\ `ntr-o lumina difuz\. Observ dou\ siluete firave `ntinse pe b\nci, acoperite cu ni[te scurte portocalii de f`[, probabil copii ai str\zii care n-au g\sit ad\post prin canalele subterane. Sau cine [tie? ~n partea cealalt\ a s\lii, disting un grup format din trei sau patru indivizi. ~mbr\ca]i `n cojoace, picotesc. Cred c\ s`nt ]\rani de la munte a[tept`nd vreun tren de noapte. Nimic suspect, din c`te bag seama. Mai am de a[teptat vreo jum\tate de or\ p`n\ la tren. M\ a[ez pe o banc\ `ntre cele dou\ grupuri, `ncerc`nd s\ m\ scufund `n peisaj, dac\ pot spune a[a, pentru a nu atrage aten]ia. Aici am [i avantajul de a medita `n voie. Poate c\ asta este [ansa vie]ii mele, `mi spun. P`n\ acum am t\iat frunze la c`ini. Parc\ nici n-am tr\it. La v`rsta la care al]ii au f\cut averi, s-au realizat `n domeniul lor, `ntr-un cuv`nt [i-au `ncheiat opera , eu nu reu[esc `nc\ s\ m\ desc\tu[ez. S\ m\ scutur de inhibi]ii [i prejudec\]i, Doamne! Poate c\ era nevoie de un impuls care s\ m\ elibereze de [uvoiul \sta din mine. {i, Doamne, e timpul s\ m\ iei sub aripa ta, m\ rog `n g`nd. Fiecare om are un `nger p\zitor. Dar iat\ cum pi[icherul de Fi-Fi, Doamne, pe care Tu l-ai `ns\rcinat cu paza [i ap\rarea mea, continui s\ m\ pl`ng, nu se mai r\spunde cu mine! P`n\ la urm\ tot `mi vine `n ajutor, `ns\ `mi sare inima din piept de team\ c\ s-a `mb\tat sau mai [tiu eu ce. {i, ca s\ revin la oile noastre, am deja cincizeci de ani, Doamne, [i n-am f\cut mare lucru. Nici nu [tiu cum s\ merg mai departe. Iat\, m-am `mpotmolit `n gara asta! Acum, c\ vara a trecut, `i spun, parafraz`nd un mare poet [i `ncerc`nd s\-mi ascund tulburarea, este vremea s\-]i a[terni lumina pe calea pa[ilor mei [i s\ dai drumul v`nturilor s\ m\ `mping\ `nainte, ca s\-mi sporeasc\ puterile nevolnice, Doamne!

DETECTOR

Itinera
nici pe domnu administrator face un b\nu] la [aptezeci de ani `ntre atribu]ii prevenirea [i stingerea incendiilor cum po]i rezista cu pensia impozitat\ ce vin\ are el

Suferin]ele limbii rom=ne

10) /.../ e posibil s-o fi f\cut-o /.../ (reporter la {tirile PRO TV de la postul omonim, 01/02/2010, 19h10). Repetarea inutil\ a pronumelui a avut pe l`ng\ p\guboasa grab\ a coresponden]ilor de la fa]a locului, parc\ str`n[i cu u[a s\ nu iroseasc\ prin t\cere pre]ioasele secunde ale unei interven]ii pe post nu mai lungi de circa un minut [i alte nebinecuv`ntate pricini, de aceast\ dat\ gramaticale, ]in`nd, mai exact, de morfologia verbului. Din cauza unei banale [i normale eliziuni (`n loc de s\ o, vorbitorul a folosit forma redus\ a m\rcii de conjunctiv, s-, elimin`nd astfel hiatul, simplific`nd fluxul fonetic, fluidiz`ndu-l [i sporindu-i viteza), [tiristul a comis o involuntar\ confuzie: `ntre conjunctivul perfect s\ fi v\zut [i viitorul de form\ popular\ o fi v\zut (= va fi v\zut, ca viitor anterior). El a desp\r]it [i a analizat gre[it secven]a o fi v\zut, rup`nd-o de marca specific\ a conjunctivului, [i, prin urmare, a sim]it nevoia s\ introduc\, de parc\ ar fi lipsit, un complement direct exprimat prin forma secundar\ o (v\zut-o), de[i ea exista deja. Dar graba i-a `ncurcat [i mintea, [i limba reporterului. Care, mai bine, ar renun]a la formule automat repetitive, excesiv politicoase [i plicticoase, de genul: Bun\ seara, Andreea. Bun\ seara, doamnelor [i domnilor. Astfel de vorbe de umplutur\, inutile [i ca gest de polite]e, [i ca aport de informa]ie, consum\ mai mult timp dec`t o limpede judecat\ cu pu]in anterioar\ deschiderii necontrolate a organului bucal. 11) /.../ cu to]ii membrii foarte valoro[i a ceea ce critica nume[te << genera]ia 70 >> (fotoreportajul Dorin Tudoran Laureatul Premiului Na]ional de Poezie, `n Timpul, an XI, nr. 133, ianuarie, 2010, p. 24) 12) /.../ A[a c\ nu-mi r\m`ne dec`t s\-i felicit pe organizatori [i pe membri juriului laolalt\. (ibid.) Avem mai sus exemplul, dublu, al acelui tip de exprimare (`n ambele cazuri, exclusiv scris\), pe care romanii cul]i `l numeau [i `l motivau, totodat\ prin sintagma in fuga calami, `n (adic\, din) goana condeiului (str\mo[ `ndep\rtat al autohtonei, dar actualei expresii din pix). S`nt dou\ situa]ii complementare, provocate de vecin\tatea imediat\ a unor forme nominale (to]ii, respectiv organizatori), care influen]eaz\ pluralul substantivului membru, `n ceea ce prive[te articularea sau nearticularea lui, prin `ns\[i simpla lor prezen]\ `n proximitate. Atari erori grafice le-a[ numi mai cur`nd gre[eli de vecin\tate sau de influen]\. Cu o cu totul alt\ cauz\ profund\ dec`t `n prima situa]ie semnalat\ mai sus: nu o grab\ oarecare, ci febra scrisului. (Liviu Franga)

LIVIU FRANGA

nu s\ nu scoate]i vinovat pe nimeni vinova]i numai noi s`ntem c\ ne-am n\scut aici c`nd puteam oriunde ca s\ cre\m at`tea probleme c`nd practic toat\ lumea are at`ta treab\ [i at`t de multe treburi numai `n rom=nia nu se pledeaz\ niciodat\ vinovat numai `n rom=nia pre[edintele `mparte dosuri de palm\ celor despre care tot el spune dup\ aceea c\ e o p\rere de fapt [i le-au tras singuri

Balada nou-n\scu]ilor ar[i (III) XI

nu s\ nu scoate]i vinovat pe nimeni nici pe doamna Flori care st\ acum [i `nva]\ `n celul\ c\r]i de drept ce vin\ are ea

www.timpul.ro

noiembrie 2010

20

TIMPUL

Recitiri

Ambasadorul invizibil al lui Nichita Danilov

De la anghile la Sosii. {i retur (II)
NICOLAE CRE}U
(continuare din num\rul trecut)

Colec]ionarul [i Sosiile
Marea defilare de Sosii ale puternicilor, g`nditorilor [i celebrit\]ilor mapamondului din ultima Carte a romanului, a treia, amplific\, la modul unei prolifer\ri hiperbolice de dubluri, `ngem\nat\ cu discursul delirant al pre[edintelui Letinski, dimensiunea de poten]ial fantasmagoric din Ambasadorul invizibil p`n\ la m\sura f\r\ de m\sur\ a unei halucinante sfere Rubik a istoriei omenirii. Totul grefatpe situa]ia unui pseudo-dialog: La pre[edin]ie. Letinski & Kuzin, face-face inegal, `ntre pre[edintele tiranic, mereu abuziv, plin de toane [i, de cealalt\ parte, consilierul s\u angajat s\-i scrie discursurile, timoratul, obedientul, mereu panicatul [i umilitul Kuky Kuzin, naratorul care `i evocase c`ndva lui Lein ceea ce acesta acum, la r`ndu-i, `i transmite, repovestind, autorului, el `nsu[i voce intratextual\, e drept, asumat marginal\, alocutor al tuturor naratorilor din text: martori, transmi]\tori, actori centrali ai propriei lor povestiri, ca de pild\ acest mare `ncasator de umilin]e, ironii grobiene, capricii grote[ti care este, `n chiar nara]iunea sa (acum reprodus\ de Lein), at`t de metaforic vorbind c\lcatul `n picioare Kuky Kuzin. Letinski, pre[edintele, este de o megalomanie adesea bufon\, dialogul s\u cu Kuzin are nenum\rate momente de joc al pisicii cu [oarecele, `n cursul c\rora `[i ofer\ lui `nsu[i spectacolul puterii sale asupra celuilalt, adev\rat recital de satisfac]ii facile, chiar ieftine, ob]inute inevitabil pe seama angajatului s\u, dispus ne`ncetat s\ i se supun\, s\-i fac\ voile, s\ `ndure practic orice. Nu e o postur\ avantajoas\, dar tocmai asta face credibil\ m\rturia naratorului, imaginea pe care ne-o ofer\ acesta asupra employer-ului s\u, plin de hachi]e [i de porniri contradictorii, c`nd sadice, c`nd cinic confesive, dezv\luitoare de ascunzi[uri, acum, iat\, deodat\ divulgate, amestec poate, adesea, de mitomanie [i de pasagere, incipiente exerci]ii mazochiste de lep\dare a m\[tii, de cobor`re a g\rzii: dar numai at`t c`t s\ se r\stoarne de `ndat\ totul `ntr-o nou\ piruet\, ce pare s\ anuleze, s\ zeflemiseasc\ cele spuse cu o clip\ mai `nainte. Este personajul acesta un farsor, un ins care mistific\, dar se [i automistific\, poate un mizantrop din a c\rui nega]ie obstinat\, iconoclast\ `n privin]a oric\ror valori reper, nu mai poate rezulta dec`t aproape oximoronicul s\u narcisism, adeseori de[\n]at, acum clovnesc? Impresia, la lectur\, e de prelungit\ acroba]ie funambulesc\ `ntre adora]ia de sine [i sila de sine, nu ezit\ s\-[i exhibe umilin]ele, plierile slugarnice [i prostituarea moral\ care l-au adus la putere, ca `ntr-un pariu cu sine `nsu[i, potrivit c\ruia `[i poate permite orice sau aproape orice. Chiar [i controlat\, presa `l sperie, `i apare ca o primejdie real\. ~n tte-tte cu consilierul Kuzin `[i permite s\ pluseze chiar [i fa]\ de comportamentul s\u obi[nuit, a[a cum i-l [tiu to]i, inclusiv Kuky. De ce o face, de ce, c`nd s`nt numai ei doi, pre[edintele pare s\ nu mai aib\ nicio re]inere, s\ se abandoneze cu totul pornirilor sale cele mai contradictorii, mai ira]ionale, chiar de-a dreptul smintite? Pentru c\ are nevoie de o astfel de eliberare, de desc\rcare? O necesar\ ie[ire din limitele impuse de rol [i imagine? Poate pentru c\ `ntrevede cu adev\rat `n Kuzin un posibil urma[ la pre[edin]ie [i, f\c`ndu-i educa]ia, `l las\ s\ vad\ [i dincolo de masc\, de aparen]e? Poate fi c`te ceva [i din toate acestea, dar r\spunsul p`n\ la cap\t are nevoie de o `ntemeiere mai larg\, mai cuprinz\toare, dat\ tocmai de spectacolul sarabandei de chipuri, de prezen]e din cum am putea s-o numim mai potrivit? colec]ia sa

de Sosii, desf\[urat\, etalat\, c`nd mai analitic, de aproape, c`nd `n cuprinderi panoramice, de ansamblu, pe zeci [i zeci de pagini: [i nu oriunde, ci c\tre final, pozi]ie privilegiat\ [i, cu siguran]\, legat\ de cheia unui sens al `ntregului. Pre[edintele Letinski chiar are `nclin\rile, deprinderile, p`n\ [i apuc\turile, metehnele unui... colec]ionar. }ine s\-i fie v\zut\, admirat\ colec]ia. Pe mul]i dintre actorii din rolurile de Sosii i-a g\sit cu greu, ochiul s\u atent, scotocitor mereu [i pretutindeni, trebuia s\ `ntrevad\ poten]iala ajustare (fizic, machiaj etc.) dup\ datele rolului, mularea interpre]ilor pe cerin]ele unui casting reu[it lua timp, energie, bani, via]a Sosiilor din afara acestui Teatru sui generis nu mai era aceea[i [i adesea tensiunile dintre cele dou\ ipostaze nu mai pot fi st\p`nite de nimeni... {i toate acestea pentru ce? Pentru un capriciu nebunesc, dilatat hiperbolic, pentru a satisface doar o fantezie excentric\, de mic `n fond tiran nevoit de tiparele timpului s\u s\ se mul]umeasc\, resemnat, cu titulatura oficial\ de, doar, pre[edinte ales? Letinski [i, `n imediata lui apropiere, [i obedientul, silen]iosul ascult\tor, crispatul Kuky Kuzin s`nt mari reu[ite ale creatorului de personaje care este autorul. Da, nu numai pre[edintele cuprins de o febr\, de un paroxism, ale rev\rs\rii verbale gata parc\ s\ inunde totul, ci [i redusul la t\cere (mai tot timpul) consilier al s\u, care nu deschide gura dec`t ca s\ r\spund\, ca un [colar scos la tabl\, `ntreb\rilor, suspiciunilor, mai mult jucate, provoc\rilor dialogale ale {efului / st\p`nului s\u. Tandemul lor func]ioneaz\ `n beneficiul nu doar al spectacolului, de un totalitarism comic, pozeur [i nu o dat\ bufon, pe care cei doi `l dau [i-l dau, `nainte de toate, lor `n[i[i `mpreun\, ci [i al Sensului ultim, detectabil `n Ambasadorul invizibil, implicit `n, degajat de montajul de pove[ti, de m\rturii [i confesiuni, de dezv\luiri [i evoc\ri, idei co[mare[ti, fantasme [i fantezii amplificate baroc, arborescent, co[maruri nu numai visate, ci [i tr\ite, realit\]i uneori mai grote[ti dec`t orice `nchipuire... T\cerea impus\ subalternului (de altfel ca [i scurtele, repede curmatele ie[iri din ea) nu e, poate, `n cele din urm\, dec`t cel\lalt versant al limbu]iei pre[edintelui, desigur, f\r\ conota]ia ei de obedien]\ subaltern\ (Kuzin): nelini[tea unei precarit\]i, unei iluzorii, omnipoten]e, c\reia Letinski nu e at`t de `mb\tat de Putere, nici at`t de prost, `nc`t s\ nu-i intuiasc\, s\ nu-i simt\, m\car nebulos, efectul de drog `n[el\tor, de artificial\, `n fond derizorie, euforizare. E chiar explica]ia implicit\, sugerat\ mereu, niciunde `ns\ discursivizat\, a paradei Sosiilor.

Teatrul Sosiilor [i culisele lui

Nume, multe [i mari nume ale istoriei (altfel spus, ale politicii, ale Puterii), ale filosofiei, ca [i ale literaturii [i artelor, din Antichitate [i p`n\ la zi, to]i castra]i, din ordinul lui Letinski, [i cu vocile aduse la unison, pi]ig\iate, reuni]i `ntr-o mare colec]ie de juc\rii vii, din care nu lipsesc Sosiile unor Cezar, Machedon, Il Duce-Benito Mussolini [i Claretta lui, }arin\ celebr\ Ecaterina, p`n\ la contemporani alive ca Bush, Gorbaciov sau Clinton, o `ntreag\ garnitur\ de mari filosofi: Socrate, Platon, Hegel, Nietzsche, Kant `n ]arcul s\u, Marx e [i el pe acolo, pe undeva prin saloane s-ar afla [i mari arti[ti, ca Picasso sau Dali, de pild\... Enumerarea de mai sus e palid\ pe l`ng\ ame]itoarele salve de nume sonore ie[ite la suprafa]a textului pe creasta de val a frazelor ce se succed, reflex stilistic, sintactic al unei erod\ri, prin aglomerare, a celebrit\]ii concentrate, v\dit incomod, `n colec]ia celor 999 de Nume cu care se laud\ Letinski. Are satisfac]ii neroade, de parvenit al unei istorii `n plin\ degradare [i derut\: s\ i se [tearg\ pantofii de c\tre vreo Sosie de mare g`nditor, par exemple. Se bucur\ ca de o [otie copil\reasc\ s\-i al\ture pe Napoleon [i Kutuzov, pe Stalin [i Hitler, ori pe legendarii Romulus [i Remus, s\-i `nt\r`te pe Marx [i Kant, are dialoguri polemice adesea cu Petru cel Mare, cu Nikon, fostul c\lug\r, devenit patriarhul reformator, prin s`ngeroas\ teroare, al Bisericii Ruse, cu Lev Tolstoi, `l tachineaz\ pe Cervantes, e arogant cu mister Freud, impertinent cu Ivan cel Groaznic [i cu Vod\ }epe[ al nostru, `l ureche[te pe Cantemir [.a.m.d. Mari teme ale istoriei, ale culturii s`nt abordate cu tupeu: A treia Rom\, identitate (cunoa[tere de sine) vs. alteritate (cunoa[terea celuilalt [i comunicarea cu el), `n alternan]\ ludic\, ironic\, de o lejer\ versatilitate, cu havanele fumate [i paharele de coniac Hennesy golite, cu dezv\luiri (sau, poate, inven]ii mitomane) despre p\rin]ii [i fratele defunc]i, ce-[i manifest\ [i ei prezen]a prin fumiga]ii distincte, de la unul la altul, ie[ind din sarcofagul cu cenu[a r\posa]ilor incinera]i, deasupra c\reia `[i scutur\ cei doi parteneri de dialog trabucurile, Veta secretara preferat\ a pre[edintelui e totdeauna gata s\-i urmeze poruncile [i s\-i satisfac\ fanteziile, capriciile, ca `n scena de un grotesc hiperbolic a mulgerii ei, lapte de turnat `n cafeaua preziden]ial\ oferit\ generos, `n aceea[i re]et\ personal\, de lux, [i subalternului invitat special al marelui Letinski. Nichita Danilov are resursele necesare unei asemenea caleidoscopii de ordinul stilului [i al atmosferei pe care acesta o induce, o sugereaz\, `n rotirea halucinant\

Nichita Danilov la lansarea romanului Ambasadorul invizibil, Libr\ria Cafenea Avant Garde, Ia[i, 2010

de momente, situa]ii [i ipostaze, perora]ii, numeroase inserturi de secven]e b\nuitoare, chiar amenin]\toare (liftul uciga[), amintiri dureroase (foametea postbelic\, din copil\rie, articulat\ la tema obsedant\ a p\catului antropofagiei), dezv\luiri compromi]\toare, urmate imediat de puneri `n gard\ directe, deloc `nv\luite aluziv, nu pu]ine elucubra]ii dispersate voit derutant `ntr-un flux de delir verbal, altfel de at`tea ori consistent, cu un miez care arat\ o inteligen]\ real\, nu numai derivat\ din experien]a personal\ a scenei / Vicleimului / junglei politice, ci [i, mult mai important, de natura unei dezinhibate, asumate obr\znicii, cu care dedesubturi [i culise ale istoriei [i Puterii s`nt abordate, excesiv e[afodate specula]ii filosofice, estetice etc. s`nt atacate, frontal, cu dezinvoltura senin\ [i candoarea unui intrus neparalizat de complexe, cu incon[tien]a [i ea, jucat\ a unui barbar `n Agora. La pre[edin]ie: Letinski & Kuzin e un titlu antifrastic, cu evident\ func]ie de semnalizare ironic\. Tandemul e v\dit, cu inten]ie, dezechilibrat ca propor]ie a partiturilor distribuite celor doi, e adev\rat, prezen]i, [i unul [i cel\lalt, pe scena fic]iunii. Unul peroreaz\ impenitent, cel\lalt e doar ascult\torul-spectatorul-partenerul de dialog intermitent, c`nd [i c`nd, totdeauna impus subalternului, niciodat\ l\sat liber. Spaimele lui Kuzin, dar [i micile lui `ndr\zneli, repede reprimate, persiflate, `ng`nate batjocoritor, umilitor. {i totu[i, tocmai acest regim de subordonare total\, tiranic\, animat\ de puseuri contradictorii, tulburi, imprevizibile, dob`nde[te o semnifica]ie aparte, valen]e de indirect\, simptomatic\ tr\dare (emisie doar sugerat\) a t`lcului cheie, ultim, degajat de marea fantasmagorie a Sosiilor lui Letinski. La suprafa]\ ea poate p\rea a fi doar crea]ia, abundent proliferant\, tocmai de aceea de un efect global prin excelen]\ halucinant, pe care [i-o ofer\ sie[i, ca pe o oglind\ avantajoas\ `n care s\ se vad\ colec]ionarul, la dimensiunile unei staturi m\rite, `n\l]ate orgolios, un soi de efect placebo `n plan moral, pe care narcisismul megaloman al, `n fond, micului pre[edinte [i-l administreaz\ astfel, pe o asemenea cale. Dar nu e deloc greu de ghicit, de `ntrev\zut, nici reversul, fa]a cealalt\, ascuns\, a unei atare proced\ri de natura autoiluzion\rii m\ritoare. C\ci liderii politici, marii cuceritori, capetele filosofice [i glorioasele nume ale literaturii [i artei din colec]ia lui Letinski nu s`nt nici m\car la nivelul (oricum mai serios) al unor sosii oficiale, func]ionale, nu, to]i cei 999 de interpre]i ai rolurilor pentru care au fost ajusta]i [i angaja]i nu s`nt dec`t ni[te imita]ii, sute [i sute de figuran]i `ntr-un spectacol mai cur`nd involuntar parodic, de efect inevitabil diminuant, de devaluare prin copiere, cu toate neajunsurile [i, implicit, degrad\rile ei. Nu Cezar sau Napoleon ai istoriei, nici Kant ori Tolstoi, cei ai istoriei culturii (g`ndire [i crea]ie), nu ei, aceia, s`nt pu[i s\-i lege [ireturile pre[edintelui, ori tra[i spre ]arcul din decorul colec]iei(Kant), umili]i dialogal (Tolstoi), ci bietele lor copii, imita]iile lor. Umilin]a e `n fapt, nu chiar at`t de paradoxal, a micului pre[edinte, de provincie geopolitic\ insignifiant\, aflat `n situa]ia de a-[i da aere de superioritate, cu at`t mai derizorii [i caricaturale, `n fa]a unei distribu]ii de precar Teatru al vanit\]ilor terestre, `n care interpre]ii `[i joac\ rolurile comandate, pl\tite, pentru a-i da lui, colec]ionarului, iluzia ridic\rii sale deasupra aglomer\rii halucinante de figuran]i cu nume celebre, statut la care `[i `nchipuie Letinski, `n euforia sa precar\, narcisist\, c\ i-a redus, dup\ voia-i, pe cei care chiar au marcat, `n bine sau `n r\u, istoria umanit\]ii, mari campanii, seisme sociale [i politice, autenticele `ndr\zneli [i triumfuri ale crea]iei artistice, ale g`ndirii profund `ntreb\toare. Doar c\ `n fa]a sa defileaz\, r\spund [col\re[te, se l\s\ domina]i, umili]i, ridiculiza]i ni[te bie]i actori de str`nsur\, dresa]i
www.timpul.ro

noiembrie 2010

Vitraliu
s\-[i joace rolurile pe tipare stabilite de st\p`nul acestei `n zadar ample colec]ii de chipuri [i voci ajustate, m\sluite `n spectacolul `n realitate at`t de meschin al Sosiilor, care tocmai de aceea pot fi [i s`nt tratate la fiecare reprezenta]ie cu nimic mai bine, mai cu respect [i considera]ie (datorate m\car Numelor pe care le evoc\ micii lor imitatori simbria[i de azi) dec`t oamenii instrumente de care se sluje[te f\r\ scrupule [i f\r\ niciun fel de re]ineri Letinski: Veta, Iaki, Mi[a [i chiar, nu mai pu]in vizibil, consilierul Kuky Kuzin. Ame]itorul, halucinantul carusel al Sosiilor eman\ un de net\g\duit spirit al fantasmagoriei de inten]ie automistificatoare, narcisist\, care `ns\, `n realitate, genereaz\, dimpotriv\, un irepresibil efect demistificator, aduc`ndu-l pe comanditarul [i st\p`nul imensei scenerii, halucinant desf\[urat\, la dimensiunile unei staturi morale chiar mai m\runt\ dec`t ar fi ar\tat f\r\ complicata [i costisitoarea fantezie pe care [i-a `ng\duit-o, bizar cadou f\cut sie[i, de un hiperbolism riscant, cum se vede. Nu po]i la cap\tul lecturii s\ nu-i recuno[ti autorului o reu[it\, din multe puncte de vedere excep]ional\, `n Ambasadorul invizibil. Dar este fic]iunea aceasta, orchestrare compozi]ional\ de planuri narative de o diversitate frapant\, cu adev\rat ceea ce `n]elegem riguros prin roman? Formula unificatoare, men]inut\ consecvent de-a lungul `ntregului text, e cea a povestirii: poetul Evgheni Lein reporter la Palanga (Anghilele) [i cunoscut (prieten) al lui Agaton (Androginii), apoi intrat `n diploma]ie (Ambasadorul invizibil) [i ajuns, prin mesagerul astfel `nt`lnit (Alexei), `n posesia manuscrisului acestuia (O zi din via]a lui Vladimir Ilici. Blestemul Casei Romanovilor: pe care Lein nu i-l cite[te, ci i-l transmite autorului, naratorul fiind Montevidius Alexei), `n fine, tot el reproduc`nd oral ( din nou, rol de transmi]\tor ) povestirea lui Kuzin (La pre[edin]ie: Letinski & Kuzin). A[adar, cu o singur\ excep]ie, scriptural\ (Eu Alexei, eram acolo), lan] de povestiri, cu verigi [i amorse (nu prea inventive; sau monotonia [i previzibilitatea lor s`nt voite, deliberate, oricum, asumate) de genul unor treceri ca Dar s\ ne `ntoarcem la..., Deci, unde r\m\sesem?, ori Nu cumva te-am plictisit povestindu-]i toate astea?, formule menite s\ lase s\ respire textul narativ, cu arcuirile lui ample, cum acela[i rost, de minim\, succint\ varia]ie, `l au [i periodicele reveniri la rama de ansamblu (]\rmul irlandez la ocean, turnul f\cut din automobile distruse `n accidente, p\s\rile, tinerii turi[ti, alcoolul [i b\l\ceala oceanic\, recurent asociate lui Lein), numeroasele vise [i co[maruri ale autorului (care creeaz\ conexiuni de sinteze par]iale, progresive, `n mers, `n morfologia [i materia, de o real\ diversitate, proprii imaginarului danilovian), `n genere `ns\ redus la o postur\ de ascult\tor, de naratar (inclusiv, pe citite: plicul galben al lui Alexei), de dublu intrafic]ional al oric\ruia dintre noi, cititorii. Secven]e reflexiv interogative apar din loc `n loc, atribuite lui Lein, mai rar autorului, altfel, `n tonul perora]iei sale bufone, chiar lui Letinski, dar ele nu au dec`t o func]ie secund\, de semnalizare oblic\, fa]\ de acel Sens global, al `ntregului, `nchis (nu `ncifrat) `n arhitectura ansamblului: `n care c\derii `n subuman, `n barbarie [i s\lb\ticie, din l\comie [i perversitate (Anghilele, Androginii) `i r\spunde simetric rotunjitor, istoria antropofagiei salvatoare (Montevidius), mesagerul Alexei, autoidentificat fantasmatic cu ]areviciul Alexei, ucis la Ekaterinburg, ni se dezv\luie a fi matricidul Montevidius de odinioar\, Lenin [i Nicolae al II-lea se reg\sesc al\turi, `ntre Sosiile din colec]ia lui Letinski. O medita]ie interoga]ie de un complex [i ad`nc fond moral, cu nu pu]ine, [i nici neglijabile, implica]ii religioase, politice, filosofice, psihologice, metatextuale, niciunele discursivizate concluziv, sintetizator, ci implicate `n profunzimea articul\rii compozi]ional motivemice (p\catul, vina, trufia, vanitatea) , de un suflu slav (grav-bufon), conjugat cu scepticismul rom=nesc (parada Sosiilor) `ntr-un substan]ial, dar deloc rigid (dimpotriv\, ludic) ori moralizant (oric\rei tenta]ii de predic\ i se opune t`lcul `ncorporat inextricabil `n spectacolul fie dialogic, fie narativ), discurs implicit, neretorizant, al Fic]iunii matc\ realist-fantasmagoric\ a unui Sens tulbur\tor, ireductibil la vreo tez\. Poate c\ nu degeaba Lein povestitorul [i autorul, `n chip de ascult\tor, stau `n orizontul planetar [i cosmic al Atlanticului [i al V\zduhului br\zdat de zbor de p\s\ri, decor metaforico-simbolic amintitor de cel al Cezarului eminescian.
www.timpul.ro

TIMPUL

21

eu a[a v\d moartea

m\ acoper\ cu [uieratul de tren ziua se `ngroap\ `n el

VIORICA R|DU}|

nu r\spunzi
r\spunsul ar fi prima ninsoare pe care o por]i mereu ca pe negru un negru de v`nt a[a mergi cu prima ninsoare celelalte s`nt ploi [i se [terg de aceea a[tept culorile stau `n degete nu se desfac se desface doar a[teptarea de fapt calul galben cel alergat de cur`nd `n p`ntece de la v`ntul cu care pui diminea]a un galben `n degete la distan]\ de g`nd calul galben din alergare

[tiu nu r\spunzi fiindc\ degetele nu au m`ini s\ fac\ v`ntul mereu pe umeri mereu cu dealul de la br`u `n sus altul

editorial
femeia cea cu din]i albi de urme s\lbatice pe care le ]ine `n sticl\ femeia cea cu din]i albi `[i m\n`nc\ din col]ii r\ma[i animalele s`nt expuse a doua oar\ nu au privire au gheare femeia cu din]i albi `n vitrin\ `[i pune g`nduri m`inile s`nt amintiri toat\ s\pt\m`na toat\ s\pt\m`na e p`n\ la moarte

eu a[a v\d moartea

c`nd trec de a[teptare am s\ a[tept [i m`ine dar m`ine nu mai e diminea]\ p`n\ seara t`rziu e diminea]\ abia acum de aceea se taie orizontul un vis e t\cerea `n degete [i pictezi degete culorile s`nt ieri [i s`nt a[chii

nu se mi[c\ diminea]a
ci v`ntul care se sparge de ziu\ duce m`na la fereastr\ [i ea se sparge de g`nd [i el e din carne un bra] desf\cut moartea mea e `n\untru are at`tea capete `nc`t ca s\ tr\iesc trebuie s\ le tai unul dup\ altul unul dup\ altul `nseamn\ a m\ apropia de tine voi spune c`ndva c\ s`nt moartea

de aproape
timpul e omul meu nu pot s\-l ]in drum de `ntoarcere p`n\ c`nd se treze[te e om cu zilele p`n\ la os [i murim murim m`ine!

dac\ e g`nd
e tot `ntunericul pe care `ncerc s\-l cuprind numai c\ nu ajung deodat\ la zi [i la noapte ziua e bra]ul st`ng moartea e cel\lalt m\ ]in `ntre ele s\ nu mai s\ nu te ajung la un pas ziua mea nu mai vede `n vis `ntunericul face un trup s\ plec `napoi mereu plec [i nu mai ajung nici sear\ nici g`nd `ntre ele

e veche lumea
fiecare st\ cu p\m`ntul [i aerul lui ca distan]a dintre mine [i tine fiecare `[i duce noaptea pe frunte una dup\ alta una se uit\ la via]\ `i ia [i din trup sub cump\n\ e o pas\re lung\ de zi g`tul duce zborul mai departe

dac\ `ncepi ziua

[i stai `n tine asta faci stai `n tine senin ziua nu o sim]i fiind ea curg\toare c`t o jum\tate de zi toat\ ziua `mi st\ capul de pas\re pe umeri

mi-au disp\rut m`inile

de aceea cred c\ s`nt singur [i nu mai pot mi[ca zborul de pe umeri `n schimb am degete la trei anotimpuri al patrulea ar fi v`ntul te `ntreb dac\ a[a m\ auzi

pe g`nd v`ntul face deodat\ cinci degete mai departe e g`nd

{tiri culturale
Gabriela Adame[teanu este c`[tig\toarea premiului Opera Omnia, acordat de Asocia]ia Scriitorilor din Bucure[ti
Vineri, 19 noiembrie, la Prim\ria sectorului 2, `n cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti pentru c\r]i ap\rute `n 2009, Gabrielei Adame[teanu i s-a acordat premiul Opera Omnia. Juriul Premiilor Asocia]iei Scriitorilor Bucure[ti, filial\ a Uniunii Scriitorilor din Rom=nia, a fost compus din: Eugen Simion, Ioana Ieronim, Octavian Soviany, Tudorel Urian [i Radu Voinescu. Gabriela Adame[teanu a publicat romanele: Diminea]\ pierdut\, pentru care a primit Premiul pentru Proz\ al Uniunii Scriitorilor, publicat (sau este `n curs de apari]ie) la edituri prestigioase din Estonia, Fran]a, Bulgaria, Israel, Ungaria, Spania, SUA, Portugalia, Polonia, Drumul egal al fiec\rei zile (Cartea Rom=neasc\, 1975, edi]ia a V-a rev\zut\, Polirom, 2008), tradus (este `n curs de traducere) la edituri prestigioase din Bulgaria, Fran]a [i Germania, care a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor [i Premiul Academiei, ~nt`lnirea (Polirom, 2003), reeditat, `n versiune definitiv\, `n 2007, Provizorat (Polirom, 2010), povestirile D\ruie[te-]i o zi de vacan]\ (1979) [i Var\-prim\var\ (1989), precum [i dou\ c\r]i de publicistic\ Obsesia politicii (1995) [i Cele dou\ Rom=nii (2000). ~n 2008, Polirom a inclus c\r]ile Gabrielei Adame[teanu `n colec]ia sa de Opere.

Editura Polirom a ob]inut Premiul de excelen]\ la T`rgul de carte Gaudeamus, 2010 pentru colec]ia Ego. Proz\
Luni, 22 noiembrie, `n cadrul decern\rii Trofeelor Gaudeamus 2010, editurii Polirom i-a fost acordat Premiul de Excelen]\ pentru colec]ia Ego.Proz\. Colec]ia Ego.Proz\, coordonat\ de Lucian Dan Teodorovici, a fost ini]iat\ `n anul 2004 si cuprinde peste 100 de titluri, dintre care peste jumatate sint deja traduse `n strainatate. Printre cele mai recente volume publicate in aceasta colectie se num\r\: Noapte buna, copii! de Radu Pavel Gheo, R\d\cina de bucsau de O.Nimigean, Demonii v`ntului de Daniela Zeca. ~n perioada 18-22 noiembrie, `n Pavilionul Central Romexpo, a avut loc cea de a 17-a edi]ie a T`rgului Interna]ional GAUDEAMUS - Carte de `nv\]\tur\. ~n premier\, T`rgul GAUDEAMUS 2010 a avut ca invitat de onoare Belgia. Pre[edintele de onoare al edi]iei a fost domnul Jacques Dubois, filolog romanist, profesor la Universitatea din Liege, recunoscut pe plan interna]ional ca un expert `n opera lui Georges Simenon.

noiembrie 2010

22

TIMPUL

Eveniment

S\rb\toarea c`ntecului patriotic, de c\t\nie [i de r\zboi. La R`[ca

Duminic\ 24 octombrie 2010, `n satul Buda al comunei R`[ca, jude]ul Suceava a avut loc S\rb\toarea c`ntecului patriotic, de c\t\nie [i de r\zboi, edi]ia I. Locul nu a fost ales `nt`mpl\tor, deoarece acest sat are `n dreapta sa fosta grani]\ a Regatului Rom=niei cu Imperiul Austro-Ungar, iar `n st`nga c`teva culmi muntoase m\guri , spa]iu de desf\[urare a c`torva lupte `n cel de-al doilea r\zboi mondial. Premerg\toare acestei s\rb\tori au fost c`teva edi]ii anterioare ale unui festival dedicat Armatei Rom=ne, care a atras ini]ial participan]i doar din vatra etnofolcloric\ a V\ii {omuzului Mare. Anul acesta sa dat amploare s\rb\torii, prin impunerea unui repertoriu tematic specific, inclusiv prin invitarea unor forma]ii de prestigiu din jude]ul Suceava [i din ]ar\. Cu implicarea total\ a Consiliului Jude]ean Suceava, a Centrului Cultural Bucovina, a Consiliului Local [i a Prim\riei R`[ca, a C\minului Cultural R`[ca [i a Funda]iei Culturale Voievod Petru Rare[, cu sprijinul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, cu sprijinul partenerilor media (Radio Rom=nia Actualit\]i, Radio Ia[i [i cotidianul Crai Nou din Suceava) [i sub privirea atent\ a prof. dr. Grigore Le[e, manifestarea a reunit coruri [i grupuri folclorice cunoscute din jude]ul Suceava, dintre care amintim Corala b\rb\teasc\ Bucovina [i Corul mixt Academica din C`mpulung Moldovenesc, Corul b\rb\tesc Lira din Gura-Humorului, Corul Seminarului Teologic Suceava, Corul din Bosanci, Corul parohiei Laura din Vicovu de Sus, grupurile folclorice Piatra {omuzului din C`mpulung Moldovenesc, Floare de m\lin din M\lini, P\str\torii de tradi]ii din Marginea, grupul Bosanci Moara, Flori de m\r [i Meri[orul din R`[ca, fanfara din Stamate. Muzica militar\ a Garnizoanei Ia[i a dat onorul, sonorit\]ile instrumentale f\c`ndu-l pe Grigore Le[e, gazda de onoare a manifest\rii, s\ exclame: Iat\, tr`mbi]a a fost prezent\ [i ast\zi, ca [i atunci, `n vremurile de r\zboi [i restri[te, pentru a da semnalul de `nceput, pentru a anun]a, pentru a marca `nceputul unei zile noi, `n care omul are biruin]\ asupra zilei [i nu ziua asupra omului. Scopul declarat al acestui festival a fost acela de a valorifica repertoriul autentic aproape uitat al c`ntecelor de oaste, de c\t\nie, de r\zboi, de jale, c`ntece care `n ultima vreme s-au auzit foarte rar. M\iestrul Grigore Le[e, prieten de suflet al comunit\]ii din R`[ca, al\turi de care a realizat patru edi]ii ale emisiunii La por]ile ceriului de pe TVR Cultural [i care a inclus Grupul Flori de m\r `n proiectul Ultimii rapsozi desf\[urat de Institutul Cultural Rom=n `n 2008, a subliniat necesitatea redescoperirii oamenilor adev\ra]i, cu voci adev\rate pentru cultura tradi]ional\, cu repertoriu adev\rat. La anul, aici trebuie s\ ave]i o manifestare unic\ `n Rom=nia [i `n Europa. Avem doar dou\ [anse pentru a rezista: credin]a [i arta. Trebuie s\ credem `n ceva, iar arta e tot o form\ de sacralitate. Omul n-a c`ntat doar pentru a c`nta a[a, ca s\ se afle `n treab\. Omul a c`ntat s\ se st`mpere, s\-[i st`mpere necazul, [i s-a adresat lui Dumnezeu, pentru a-[i g\si alinarea, pentru a fi mai bun `n lume oamenii ar trebui s\ se apropie mai mult de aceast\ muzic\, pentru c\ este reprezentativ\. Se spune c\ un popor ce-[i uit\ r\d\cinile se n\ruie spiritualice[te. Poporul rom=n mai are o [ans\ aceste enclave, `n care `nc\ mai exist\ o f\r`m\ de adev\r, un patrimoniu imaterial de valoare, a concluzionat Grigore Le[e, d\ruindu-le totodat\ spectatorilor c`teva c`ntece, cu harul interpretativ ce l-a impus `n con[tiin]a rom=nilor ca pe un artist singular [i exemplar.

Mihaela Gr\dinaru

Sfat de tain\ - Grigore Le[e [i Ion Filipciuc

Muzica militar\ a Garnizoanei Ia[i

C\l\re]i la parad\

Deschiderea festivalului - primarul comunei Rusu Neculai, Vicepre[edintele CJ Suceava Vasile Ilie, Grigore Le[e, directorul Centrului Jude]ean pentru Promovarea [i Conservarea Culturii Tradi]ionale Suceava, C\lin Br\teanu

Spectatori ~n centru, pasionat\ de furatul clipei, Carmen Veronica Steiciuc

www.timpul.ro

noiembrie 2010

Arte

TIMPUL

23

Cred c\ ie[enii `ncep s\ prind\ gustul filmului

Pe Anca Gr\dinariu n-o cuno[team. M\ uimise anul trecut cu selec]ia excelent\ pe care o realizase, cu aducerea unor filme abia lansate, dar care f\cuser\ mare v`lv\. O citeam cu deliciu [i m\ amuzau cronicile ei, dar `mi era pu]in team\ de dezinhibarea ei [i de sinceritatea t\ioas\. Toate temerile mele c\ no s\ ne `n]elegem au disp\rut `n cinci minute. Anca te cucere[te cu entuziasmul [i seriozitatea ei. Crede `n ceea ce face [i vrea s\ fac\ bine orice lucru de care se apuc\. Scrie cronici [i scenarii, face un festival. S-a terminat Festivalul Interna]ional de Film de la Ia[i (IIFF). Care ar fi plusurile [i minusurile? Cred c\ marele plus a fost c\ festivalul a existat. Chiar nu ne imaginam c`t va reu[i treaba asta. O prieten\ `mi spunea, `nainte de festival, numai faptul c\ el exist\ sfideaz\ criza. A[adar, faptul c\ a existat [i c\ nu s-a `ntrerupt e un mare plus. Chiar am v\zut oameni `nghesuindu-se pentru bilete, sigur nu la toate filmele, poate nu la toate filmele la care mi-a[ fi dorit s\ fie public, dar e un `nceput. {i, dac\ nu m\ `n[el, am v`ndut acum, `n cinci zile, mai multe bilete dec`t anul trecut `n zece. {i cred c\ se formeaz\ `n public o a[teptare... Cred c\ ie[enii `ncep s\ prind\ gustul filmului [i sper s\ mearg\ din bine `n mai bine. La minusuri... Au fost [i anul acesta multe minusuri. ~n primul r`nd vremea `ngrozitor de ostil\. Faptul c\ cinematograful Victoria, care e cel mai mare, n-a fost `nc\lzit [i toat\ lumea d`rd`ia `n el. Faptul c\ am avut foarte pu]ini bani, c\ autorit\]ile locale ne-au ajutat mai pu]in dec`t... Nu numai autorit\]ile, mediul de business a fost [i el foarte reticent. ~n]elegem c\ e un an de criz\, dar am fi vrut mai mult\ cooperare [i ajutor. Evident, probleme tehnice au existat [i anul acesta, faptul c\ am fost la o treime din ce am avut anul trecut. Am fost pu]in nec\jit\ c\ lumea nu prea a venit la documentare. Am `n]eles c\ au fost proiec]ii la scurt metraje cu sala plin\, deci au `nceput s\ activeze [i scurt metrajele [i sper s\ ajung\ s\ fie apreciate [i documentarele. E-adev\rat, filmul documentar e un gen mai pu]in popular, dar cred c\, dac\ i-ai prins gustul, e greu s\ te mai la[i. M-a bucurat foarte mult faptul c\ filmele pe care le-am selec]ionat au `nceput s\ ia premii, la FIPRESCI, Lumea v\zut\ de Ion B., la Emmy International, o mare performan]\... De obicei, ca selec]ioner, se `nt`mpl\ foarte rar s\ ai filme favorite care s\ c`[tige premii, dar anul acesta parc\ a[ fi ales eu premiile. (R`de). {i v\ asigur c\ n-am vorbit cu nimeni din juriu. Care ar fi fost topul t\u 5? Nu [tiu cum e cu scurt metrajul, pentru c\ Emi e cel care le-a selec]ionat, sper s\ le v\d, s\ recuperez. Street Days mi se p\rea de departe cel mai bun, la fel Goodbye, how are you. La fel [i documentarele Leyla and Mecnun abroad; Staning army; Dacia, dragostea mea. Idioma imposibile e un film la care am ]inut foarte, foarte mult [i `mi spunea cineva c\ abia acum a `nceput s\ aib\ succes `n festivaluri. Am mai zis, anul acesta eram emo]ionat\ pentru c\ nu e u[or s\ faci o competi]ie din filme de debut. Debuturile s`nt prin defini]ie ezitante, imperfecte. Am avut un an mai prost per total, mai ales din punctul de vedere al filmelor hollywoodiene, dar mai bun `n filmele de debut [i m\ bucur c\ am reu[it s\ le aduc. Selec]ia a fost mai puternic\ dec`t cea de anul trecut. Pentru c\ asta ar fi de subliniat: festivalul `[i propune s\ fie unul al filmelor de debut, nu cred c\ exist\ `n lume dec`t 3-4 festivaluri care fac lucrul acesta, tocmai pentru c\ este foarte riscant, adic\ `]i
www.timpul.ro

limitezi foarte mult plaja de selec]ie. Se rateaz\ mai mult `n filmul de debut. G`ndi]i-v\ la filmul de debut al lui Igmar Bergman, al fra]ilor Dardenne, nu recuno[ti nimic din ce au devenit ei mai `ncolo. Au avut mare succes filmele rom=ne[ti, s\lile au fost pline, au fost aplauze, entuziasm. Da, au avut, `n special comediile, dovad\ c\ oamenii au mare nevoie de comedie [i vor s\ vad\ [i altceva dec`t minimalism. Lucrul acesta mi se pare o `ncurajare a diversit\]ii cinematografice [i un lucru bun. Da, am fost [i eu surprins\. Era la Bun\! Ce faci?. Sper ca filmul acesta s\ devin\ un succes de public, pentru c\ Alexandru Maftei o merit\, a stat pe tu[\ suficient de mult timp. Iar la Nunt\ `n Basarabia a fost absolut delir, chiar [i la a doua proiec]ie. Am fugit repede-repede, s\ v\d cum a fost primit `n Bucure[ti. M\ a[teptam, dup\ reac]ia asta, s\ fi avut succes, dar a avut abia 2000 [i ceva de spectatori, ceea ce m\ pune pe g`nduri. Adic\ lumea e dispus\ s\ se calce `n picioare la festivaluri pentru asta, dar nu s\ se duc\ atunci c`nd filmele s`nt `n ora[. Poate e [i din cauza s\lilor, poate, nu [tiu, e [i o iner]ie, poate c\ oamenii se duc mai mult la festivaluri pentru c\ le percep [i ca un act artistic, c\ s`nt [i regizorii, e de bon ton, e ceva mai snob, poate au reticen]\ s\ intre `n s\li. Tocmai de aceea festivalul trebuie s\ existe, pentru c\ am v`ndut `n jur de 3-4000 de bilete. Cu alte cuvinte, noi `n cinci zile am reu[it s\ facem ceea ce nu au f\cut restul cinematografelor `ntr-un an de zile [i de aceea spun c\ e `mbucur\tor. Da, sigur, c`teva mii nu `nseamn\ c`t spectatorii la un meci al Politehnicii Ia[i, [i nu e at`t de mult\ vizibilitate, dar dac\ vom c\uta numai distrac]ii populiste [i de mas\, p`n\ la urm\ nu mai putem s\ ne m`ndrim c\ Ia[ul e o capital\ cultural\. Trebuie s\ faci lucruri [i pentru prestigiu. Ai `nceput s\ te g`nde[ti deja la edi]ia din 2011? Da, m\ g`ndesc de c`nd s-a terminat festivalul, pentru c\ `]i dai seama, c`nd toate lucrurile s`nt proaspete, ce a func]ionat, ce nu,

Anca Gr\dinariu ce s-ar fi putut face mai bine. {i e[ti `nc\ `n priz\. Sper ca acest av`nt s\ nu m\ lase. Problema este urm\toarea: pentru ca un festival de tipul acesta s\ ias\ bine, trebuie s\ lucrezi la el cel pu]in, [i nu exagerez, jum\tate de an. Dar dac\ nu vor fi bani, oamenii vor fi implica]i `n supravie]uirea de zi cu zi, `n lupte pentru un job, pentru m`ncare, pentru pl\tirea ratelor [i vom ajunge iar\[i s\ facem un festival cu o lun\ `nainte, ceea ce nu e deloc `n regul\. Nu vom putea evolua a[a. Nou\ ne trebuie bani, ajutor `n timpul anului ca s\ apuc\m s\ facem ceva cu adev\rat competitiv. Care s`nt regizorii t\i prefera]i? Grea `ntrebare. Mie `mi palce cinema-ul american `n primul r`nd [i, recunosc, genera]ia anilor 70 [i filmele anilor 70, de la Mar-

tin Scorsese, la Coppola, la Brian, de Palma la Cassavetes. Ace[tia s`nt prefera]ii mei, noul cinema american. Dar am filme preferate, filme care `mi s`nt foarte, foarte dragi [i nu neap\rat regizori prefera]i. Mi-e greu s\ spun, dar... De obicei r\spund standard: Martin Scorsese, de pild\. Ar mai fi [i al]ii. Actori? Actri]e? S`nt at`t de mul]i, c\ n-a[ [ti cu cine s\ `ncep. Acum `mi vine un nume, un actor pe care nu l-am v\zut `n nici un film foarte prost [i care n-a f\cut niciodat\ compromisuri, care a acceptat roluri mai aventuroase [i care, dup\ p\rerea mea, a evoluat, e James Spader. Frumu[el. (R`de) Da, [i frumu[el. Am v\zut actori de teatru care au f\cut roluri mari `n film... Da, [i acum, c`nd m\ uit cu al]i ochi la filmele mai vechi, `mi dau seama ce eroici erau to]i actorii aceia, spun replici livre[ti, ridicole cu at`ta convingere c\ reu[eau s\ nu fie ridicoli, ceea ce este mare lucru. De altfel, [coala de actorie rom=neasc\ e extraordinar\. Am fost la premiera filmului Medalia de onoare, `ntr-o sal\ arhiplin\, au fost ova]ii, oamenii s-au ridicat [i au spus c\ a fost cel mai emo]ionant film pe care l-au v\zut ei `n ultimii cinci ani, au `nceput s\-i pun\ `ntreb\ri lui Victor Rebengiuc. P\rea c\ e posedat de rol. Nu era nimic manierist `n jocul lui. Mersul la cinema, p`n\ la urm\ este o meserie sau o pl\cere pentru tine? Eu sper s\ r\m`n\ tot timpul o pl\cere, c\ dac\ o faci ca obliga]ie, s-a dus... Mai reu[esc s\ [i c`[tig ceva bani din asta, nu foarte mul]i, de fapt din ce `n ce mai pu]ini, pentru c\ [tim foarte bine c\ dispar acum criticii de film profesioni[ti [i s`nt `nlocui]i cu bloggeri. Unii nu vor, p`n\ la urm\, dec`t s\ aud\ dac\ e cool sau fuck filmul. {i nu-]i trebuie mare cultur\ ca s\ spui treaba asta. Sper ca atunci c`nd n-o s\ mai c`[tig bani din film [i din scrisul la film, o s\ r\m`n\ o pl\cere. Cu toate c\ uneori `mi spun c\ pot tr\i foarte bine f\r\ cinema, pentru c\ s`nt suprasaturat\ de discu]ii [i de lumea cu care trebuie s\ intru `n contact. Nu cred c\ a[ putea s\ fac ceva care s\ nu m\ motiveze. A consemnat Laura Gu]anu

Irina Nistor [i Dinu Cocea

noiembrie 2010

24
EDITORIAL

TIMPUL

Cerneluri

Pretextul Herta Mller...

GABRIELA GAVRIL
(continuare din pagina 1) {i, totu[i, unde s-ar afla acel con]inut exploziv al dialogului de la Ateneu, at`t de invocat `n ultimele zile? Oric`t de atent am urm\rit secven]ele video `n c\utare de indicii, pun`nd la socoteal\ [i spusa ne tratau ca pe un c\cat (care l-a entuziasmat pe Marius Oprea), eu tot n-am reu[it s\ v\d `n ele un Moment istoric pentru cultura rom=n\, cum titra, de pild\, Rom=nia Liber\1. Doar nu s-a discutat acum, la sf`r[itul anului 2010, prima dat\ despre raporturile `ntre scriitorii rom=ni [i puterea comunist\, despre ced\ri [i complicit\]i, despre rezisten]a prin cultur\, doar nu s-au exprimat acum prima dat\ rezerve fa]\ de ideile lui Gabriel Liiceanu, de gesturile publice sau/[i de textele boierilor min]ii? Ciudat\ aceast\ amnezie, de parc\ n-ar fi fi fost publicate c\r]i precum cea a lui Vasile Paraschiv, Lupta mea pentru sindicatele libere `n Rom=nia, sau cea semnat\ de Herma Kennel, Radu Filipescu. Jogging cu Securitatea, de parc\ nu s-a tot vorbit [i scris despre Via]a unui om singur [i cazul Marino! Ce s\ mai spun despre studiile aplicate, ap\rute la noi [i aiurea, ce trateaz\ disiden]a din ]\rile Europei Centrale [i de Est? C`nd te ui]i de pe margine la toat\ aceast\ desf\[urare media, mai `nt`i te izbe[te kitschul tabloidiz\rii faptelor de cultur\. Trebuie creat un eveniment cu orice pre], gazetarii no[tri sentrec `n a da titluri incendiare, au grij\ s\ izoleze vreo propozi]ie, s\ se opreasc\ asupra nu [tiu c\rui gest, `nc\rc`ndu-le cu neb\nuite conota]ii etc. Aplic\ re]ete verificate, formule pass-partout, important e s\ ias\ pu]in scandal `n zona aceasta amor]it\ a culturii. Scandalul, cum se [tie, vinde. Nici nu m\ a[teptam la altceva de la astfel de slujba[i care se hr\nesc din frivolitate [i produc futilit\]i, pentru ei Herta Mller e o vedet\, prin urmare i se aplic\ tratamentul-standard, bun [i pentru cine [tie ce boxer sau prezentatoare de lenjerie. Surprizele au venit `ns\ din alt\ parte, dinspre intelectualii no[tri umani[ti, din genera]ii diferite. Gabriel Liiceanu l`ng\ Herta Mler?, se `ntreba Caius Dobrescu `ntr-o interven]ie publicat\ `n Observator cultural, exprim`ndu-[i (mai mult dec`t) nedumerirea fa]\ de decizia scriitoarei de a ap\rea `n compania lui Gabriel Liiceanu, `n ceea ce el a numit o scenografie cu puternice conota]ii canonicosimbolice. Mie nu-mi mai r\m`ne dec`t perplexitatea `n fa]a unor astfel de alega]ii. {i asta de[i consider c\ anumite declara]ii, atitudini [i texte ale lui Gabriel Liiceanu trebuie amendate, analizate critic, de[i am destule rezerve (am [i scris de mai multe ori despre acest subiect) fa]\ de elitismul p\ltini[ean. Dar cum po]i s\ fii democrat, cum po]i s\ pledezi `mpotriva monopolului instituit de un grup de prestigiu/ de interese, pentru pluralitatea vocilor `n spa]iul public c`nd tu `nsu]i nu reu[e[ti s\ accep]i polifonia, confruntarea `ntre puncte de vedere? Dac\ disidentul Adam Michnik, dar [i al]i intelectuali polonezi nu i-au refuzat nici generalului Jaruzelski dreptul de a-[i expune punctul de vedere [i nici n-au sim]it c\ s-ar discredita neboicot`ndu-l, atunci s\ mi se dea voie s\ nu `n]eleg prea bine de ce, `n opinia lui Caius Dobrescu ([i a lui Sorin Adam Matei, exprimat\ pe site-ul Idolii forumului), Herta Mller ar fi f\cut o mare eroare tactic\ ap\r`nd `n compania lui Gabriel Liiceanu, de nu cumva chiar se va fi ab\tut de la standardele morale la care a raportat presta]ia intelectualilor rom=ni din timpul dictaturii ceau[iste. interviu acordat lui Eugen Istodor este c\ face judec\]i generale, interzise de logica elementar\, f\r\ nuan]e, [i, destule, `n necuno[tin]\ de cauz\. ~n definitiv, H.M. a cucerit publicul de la Ateneu prin c`teva prejudec\]i care l-au flatat. De[i par ireconciliabile, interven]iile celor situa]i (deocamdat\) de o parte [i de alta a baricadei cultural-ideologice s`nt, la o privire mai atent\, mai pu]in str\ine unele de altele dec`t s-ar fi putut b\nui. Predispozi]ia rom=neasc\ de a sim]i enorm [i a scrie partizan s-a manifestat [i la unii, [i la al]ii, dovedind dac\ mai era nevoie c`t de profunde [i longevive s`nt complexele provinciale `n cultura noastr\, c`t de departe de normalitatea dialogului am r\mas. De la Herta Mller, unii s-au sim]it `ndrept\]i]i s\ a[tepte confirm\ri, consol\ri, verdicte, lec]ia (eventual cu majuscul\) care s\-i `nve]e s\-[i asume trecutul, s\ exorcizeze demonii. Al]ii i-au folosit numele [i opera mai mult ca pretext pentru purtarea r\zboaielor personale [i de grup. C`t\ dreptate avea Norman Manea vorbind despre Rom=nia ca despre o ]ar\ suprarealist\...
1 Poate c\ perspectiva mea e ntruc`tva diferit\ de a unora din peisajul cultural romnesc pentru c\ am n minte un alt tip de polemici, un alt mod de a porni [i a ntre]inere dezbaterile publice. Pentru a da doar un exemplu, apari]ia c\r]ii lui Jan T. Gross, Strach. Antysemitizm w Polsce tuz po wojnie (Frica. Antisemitismul n Polonia imediat dup\ r\zboi) a ncins destul de mult spiritele n Polonia, a provocat reac]ii din partea unor reprezentan]i ai bisericii, diferite proteste [i polemici.

***
Interven]iile recente ale unor esei[ti din genera]ia mea sau destul de apropia]i ca v`rst\ pot s\-]i lase senza]ia c\ `nt`lnirea cu Herta Mller ar fi fost, ca semnifica]ie [i importan]\ pentru trezirea con[tiin]elor, un eveniment extraordinar, comparabil eventual glumesc pu]in, dar `n spiritul autorilor cu prima vizit\ a papei Ioan Paul al II-lea `n Polonia comunist\. Comentariile lui Nicolae Manolescu s`nt destul de severe: Obiec]ia mea citim `ntr-un

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Redactor [ef:
Gabriela Gavril

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Andreea R\[canu Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Erica Ioana Moldovan Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2010

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ Timpul Director general: Gabriel Cucuteanu Director executiv: Adi Afteni

noiembrie 2010

www.timpul.ro