Munca, blestem sau eliberare?

Inca de la inceput, in Franta Celui de-al Doilea Imperiu munca copiilor avea sa inceapa de la varsta de 6 ani. Cu timpul datorita ordonantei din 1839 angajarea copiilor se va face incepand cu varsta de 1 ani. !ar" si #ngels au scris nenumarate pagini asupra cruntei e"ploatari la care au fost supusi in acel timp proletariatul. Dupa un timp, situatia unor salariati industriali s-a im$unatatit, dar din pacate acestia nu erau prea multi. %re$uie privita si cealalta categorie de muncitori industriali, familiile acestora care se luptau cu o viata dominata de tensiune sal$atica, de nesiguranta si saracie lucie. &ceasta situatie a fost e"pusa in diferitele lucrari ale mai multor clasici, economisti si istorici, dar si sociologi din acele timpuri' Coleridge, (idne) *e$$, C+arles Dic,ens, &rnold -. %o)n$ee, #mil .ola, Cronin, s.a. Daca minerii care e"ploatau re/ervele de energie ale pamantului duceau o viata foarte grea si traiua in conditii de viata mi/ere, nici angajatii din celelalte domenii cum ar fi filatorii sau tricoterii nu o duceau prea $ine. !etalurgistii si filatorii din !anc+ester castigau intre 10 si 12 de silingi pe saptamana, iar tricoterii din 3otting+am castigau numai 4 silingi, in timp ce 5uarterul de grau valora 4 de silingi in 1491, 122 de silingi in 1490 si 118 de silingi in 1821. %impul de munca era si el peste limitele re/istentei fi/ice a omului' 13, 10 si adeseori 18 ore de munca. &nglia producea fier si otel, locomotive si stam$a nu numai pentru propria piata ci pentru lumea intreaga. Datorita acestui fapt numarul de $ar$ati nu a mai fost suficient pentru munca in minte si fa$rici. In acest conte"t au fost atrasi si o$ligati sa lucre/e femeile si mai ales copii, incepand c+iar de la varsta de 0 ani. &cest lucru s-a datorat si faptului ca acestia din urma erau remunerati

infim fata de $ar$ati facand deose$it de atragatoare pentru patroni aceste segmente ale fortei de munca. Insusi premierul *. 6itt declara in Camera Comunelor in 1496 ca este avantajos sa se foloseasca copii in activitatile unde lipseste forta de munca. (indicalistii din acele vremuri erau inca la inceput si nu ii puteau apara pe cei mici, iar efectele asupra celor din urma erau dramatice, /guduitoare. Copii erau folositi ca niste animale, adesea erau c+inuiti la locul de munca si munceau intre 13 si 16 ore pe /i. 7n e"emplu in acest sens o repre/inta fa$rica din 8itton unde un maistru isi c+inuia copiii angajati c+iar deasupra unei masini in miscare. Istoricul france/ -ac5ues C+astenet nota ca 9era imaginea infernului:. ;ermanul *. (c+neider se referea la faptul ca acolo unde e"ista industrie acele orase sunt urate, nefiind destinate locuirii in ele, ci pentru a se e"ploata natura si oamenii care nu mai erau priviti ca suflete ci erau private din punctual de vedere al fortei de munca. < pro$lema a acelor vremuri o repre/inta disputa intre cererea si oferta de munca. Datorita raspandirii largi a masinismului, cererea de munca era intr-o continua scadere, ceea ce i-a facut pe oamnei sa se ridice impotriva masinilor. 6reotul !alt+us si-a pu$licat in 14989 lucrarea =#seu asupra 6rincipiului 6opulatiei: in care facea referire la unele mijloace de e"terminare printre care si ra/$oiul. &cest volum a fost reeditat, reva/ut si adaugit de autor. &cum, industriali/area se indrepta spre perioada de maturi/are. Ca efect al revolutiei industriale >desfasurata pentru prima data in &nglia? industria a inceput sa semene cu cea de asta/i. Dupa &nglia a urmat Franta, (tatele 7nite, ;ermania, -aponia, Italia si @usia sa contri$uie la progresul lor economic, social si sa-si largeasca piata interna. De fapt revolutia industriala nu se confunda nici cu de/voltarea capitalismului si nici cu industriali/area ca atare, pe prima succedand-o, iar pe a doua declasand-o. < componenta importanta a revolutiei induatriale o repre/inta revolutia in domeniul te+nicii de productieA s-au inlocuit uneltele simple cu masinile-unelte. Ca urmare a acestui factor s-a de/voltat industria constructoare de masini, iar de

aici industria metalurgica si industria com$usti$ililor, in special a car$unelui. & urmat ca si sector de de/voltare transporturile si telecomunicatiile, iar mai tar/iu agricultura. 7n efect al industriali/arii s-a pus si asupra societatii, clasa muncitoare asista neputincioasa la im$ogatirea $urg+e/iei. &laturi de societare, au loc urmari si in planul gradului de ur$ani/are al societatii cat si in capacitatea de a produce a natiunilor. In acest sens vine socialistul utopic france/ (aint-(imon care relatea/a despre consistenta industriali/arii si cat de $enefica este de/voltarea intr-o lume cu multe aparente. %ot acesta face o comparatie intre pierderea si mentinerea celor mai valorosi oameni din domeniile importante de activitate. In 1831 <lande @odri5ues a reeditat un pasaj a lui (aint-(imon su$ numele de 6ara$ole 6oliti5ue, ceea ce a avut ca efect aducerea acestuia din urma in fata Curtii cu -urii, fiind ac+itat. 7n efect essential ca urmare a industriali/arii s-a preconi/at si in plan spiritual. Daca in trecut $ogatasii aveau sclavi, in secolul al BIB-lea conducatorii indeligenti ii instruiau pe muncitori ca sa efectue/e o munca grea in industrie. Datorita instruirii, prapastia adanca dintre oamenii culti si analfa$eti avea sa se reduca. In Franta dupa 19 0 s-a angajat revolutia muncii. Cresterea economica a facut posi$ile nenumarate progrese in diferite domenii de activitate, negandite c+iar cinci decenii mai devreme. 7n rol important il are si notiunea comple"a de civili/atie. Civili/atia nu poate fi considerata sinonima cu societatea deoarece o depaseste pe cea din urma din punct de vedere al intinderii, aceasta aparand ca =gen de viata: in care sunt puternic privilegiate suprastructurile, repre/entarile individuale si colective, traditiile, spiritualitatea, ca o oglinda in care omenirea isi poate recunoaste istoria sa, pre/entul, c+iar si viitorul. Civili/atia este va/uta ca un trecut amorf , nu ca un sistem inc+is, o notiune pur descriptiva. Civili/atia se mai constitue ca o creatie aflata su$

semnul universalitatii, ca o creatie care nu incetea/a. Fiecare societate si civili/atie are $a/e specifice, elemente de referinta si idealuri de urmat in aspiratiile umanitatii' pace, dreptate si progres. *illiam 6itt om politic si prim-ministru $ritanic de la sfarsitul secolului al BIII-lea a servit politica engle/a de e"pansiune, iar datorita lui &nglia s-ar fi de/voltat si ar fi prosperat. 7n rol important il joaca civili/atia romana care a antrenat in organi/area sa sociala mai multe popoare migratoare mult mai primitive, dar care mai tar/iu au fost capa$ile sa evolue/e. In /ilele noastre un rol important il joaca =civili/atia petrolului: care a dus la de/voltare si progres. In opinia mea munca repre/inta principala activitate care contri$uie la evolutia unei civili/atii inca din cele mai vec+i timpuri si pana asta/i. 6rin munca, oamenii invata sa supravietuiasca intr-o societate dominata de ideile celor cu functii inalte care in trecut se foloseau pana si de copii pentru a avea venituri considera$ile. In pre/ent totusi lucrurile s-au sc+im$atA oamenii prin munca ajung sa se autodepaseasca si sa se forme/e ca indivi/i in societate unde fiecare ocupa un rol important. 7n rol important de-a lungul timpului l-au jucat si sindicatele care media/a conflictele de interese dintre patroni si muncitori, facand de cele mai multe ori sa ajunga la un consens. &colo unde acestia nu pot sc+im$a situatia de fapt,se mentine starea conflictuala si de cele mai multe ori se degenerea/a in greva muncitorilor.