Sunteți pe pagina 1din 11

ACTIVITATE

EXTRASCOLARA
HIPIOTERAPIA
GUBESCH CRISTINA
Asistenta la Spitalul de
recuperare din Bistrita
E...A.T.
SE! I.
1
ACTIVITATE EXTRASCOLARA "
HIPIOTERAPIA
TERAPIA CU AJUTORUL CAILOR
In mitologie, calul reprezenta forta si viteza. or!in" "espre cal si mitologie, ne
"ucem cu gin"ul la Pegas, calul inaripat "in mitologia greaca, care sim!olizeaza
fortele creatoare, "ar si la C#iron, creatura "u!la$ %umatate om, %umatate cal.
&acin" un salt in timp, putem spune ca astazi el a "evenit prietenul omului, un
prieten care la nevoie se cunoaste, ale carui calitati pot fi folosite "e catre
psi#oterapeuti pentru vin"ecarea anumitor afectiuni umane.
Calul - insotitorul si prietenul omului
Inca de cind calul a devenit insotitorul omului din Era Bronzului, aceasta relatie trebuia sa aiba si
caracteristici terapeutice, curative. Calul nu a fost folosit numai ca mijloc de transport si de
munca. Foarte curind, el a devenit insotitorul si prietenul fiintei umane, cu care a impartit
activitati comune. El, prin simpla sa prezenta si forma sa fizica, inspira viata, avind si un efect
consolant prin caldura pe care o emana. Prin faptul ca acest animal depinde de om are un efect
educativ si curativ. Trebuie sa fie hranit, adapat, dresat si ingrijit. In acest fel se produce un
schimb, unde se da si se primeste reciproc. In diverse forme de terapii, diverse elemente ale
acestei relatii curative sint solicitate.
Regasirea sigurantei si a echilibrului
ipioterapia!", psihoterapia cu ajutorul calului, e#ploateaza caracteristicile corporale ale
poneilor din Irlanda si mersul lor specific, T$lt, pentru a permite o decontractare mai ales in zona
soldurilor si a coloanei vertebrale inferioare, astfel incit sa favorizeze echilibrul si in acest mod
siguranta. In aceasta forma de terapie nu e#ista actiune pe cal. Este vorba despre o metoda
medico!terapeutica recomandata mai ales copiilor cu probleme cerebrale!motorii si pentru
pacientii care sufera de scleroza in placi.
2
Adaptarea la miscarile calului
In terapia ecvestra se folosesc in pricipal caracteristici pedagogice, emotionale si sociale, ca
interactiunea cu o fiinta vie, asumarea responsabilitatii ingrijirii ei, stabilirea unui contact,
dezvoltarea increderii, acceptarea sentimentului de mobilitate, capacitatea de adaptare, facultatea
de a reactiona. In acest domeniu, persoana aflata pe un cal ghidat invata sa se adapteze la
miscarile acestuia din urma, sa!si asume ritmul lui, este, deci, activa si e#ecuta e#ercitii de
gimnastica si jocuri de de#teritate. %ceasta terapie poate fi e#ploatata de clientala institutiilor de
pedagogie curativa, de copii si adulti cu diferite probleme corporale, psihice si cognitive.
Satisfacerea nevoii de miscare
&portul ecvestru adaptat permite persoanelor handicapate sa!si implineasca nevoile de miscare si
sa faca efort fizic. %cest mers permite tinarului calaret sa urmeze o formare adaptata in sport
ecvestru. %propierea poate fi ludica sau orientata spre performanta. Favorizeaza amorul propriu,
satisfactia si placerea. 'eeducarea cu ajutorul calului accentueaza reabilitarea si reintegrarea
sociala. 'eactia calului cu privire la tratamentul corect sau incorect permite aducerea la
cunostinta a efectelor propriilor actiuni.
Hipioterapia = miscarea calului
%ceasta practica medicala este utilizata de catre psihoterapeuti. (biectivul vizat este o reeducare
psihica utilizind pentru aceasta miscarea calului. Calaretul ramine pasiv si aspectul relational
dintre animal si persoana nu este abordat.
Mod personal de abordare a animalului
)iferenta fundamentala in ceeea ce priveste hipioterapia consta in faptul ca aici calaretul joaca
un rol activ. In aceasta ipostaza, tot ceea ce tine de animal devine important. %propierea *dorinta
sau, din contra, teama de a!l atinge+, alegerea calului, modul in care se va desfasura sedinta
*urcarea sau nu pe cal, calarirea lui, discutiile in legatura cu el etc.+. %ceste elemente devin apoi
subiecte de discutie. )e asemenea sint esentiale grija acordata calului, dar si intelegerea
progresiva a comportamentului lui. &tim adesea de ce avem nevoie, chiar daca nu constientizam
in totalitate sau nu ne e#primam verbal, si adesea intr!un numar mare de situatii problema
alegerii libere este interesanta. %stfel, fiecare inventeaza un mod personal de abordare a
animalului. %ceasta relatie ne poate face sa ne indoim de felul nostru obisnuit de a fi si de a
e#ista atunci cind calul nu raspunde obligatoriu dupa modelul schemei obisnuite a fiintelor
umane. Tocmai acest lucru poate conduce catre un nou mod relational sau catre o noua forma de
a fi.
Calul-mediator
In afara acestei tehnici bazate pe aspectul relational, calul poate fi utilizat ca un mediator ce
permite in cadru medical sau,si familial prelucrarea unor obiective precise si care aduce
ameliorari la nivel psihomotor *schema corporala, spatiu, coordonare, disociere etc.+, la nivel
psihic *rela#are, incredere in sine, descoperirea aspectului ascuns de sine etc.+, la nivel cognitiv
3
*mai ales in cazul blocajelor cu alte mijloace didactice+ si la nivel social *manejul creeaza un
spatiu propice povestirii+.
Sporturi ecvestre adaptate
In aceasta apropiere, prelucrarea este a#ata pe dezvoltarea competentelor ecvestre, cu obiective
ca placerea de a urca pe cal, imbunatatirea formei fizice, cresterea increderii in sine, posibilitatea
de a fi reintegrat in manifestarile sociale, precum concursurile etc.
Elemente primordiale in terapia alaturi de cal
Senzorialitate, corp, identitate
Calul are o tendinta naturala de a trezi la viata senzatii arhaice apropiate de cele ale copilului
care a trait cu mama sa primele sale luni de viata, senzatia de a fi purtat de cineva, balansat, de a
resimti o anumita caldura. -argareth -ahler spunea ca inceputul sentimentului de identitate
individuala si de separare de obiect se regasesc prin senzatiile noastre corporale. )e e#emplu, in
cazul autismului sever, unde sentimentul identitatii individuale si limitele intre e#terior si interior
ale corpului nu sint clare, se poate face o imbunatatire in jurul corpului calului. Prin manipularea
corpului calului, subiectul descopera propriul corp.
e la interactiune la comunicare
%poi, cind persoana este asezata pe cal, tonusul sau este mobilizat de pasul animalului. )upa
Christine (reggia, tonusul este situat la jonctiunea dintre cimpul corporal si cel psihic. Emotiile
se inscriu in tesut. )aca functia tonica sustine potrivirea corpului in diferitele sale posturi este de
asemenea o e#presie a reactiilor emotionale. Functia tonica este primul nostru mod de
comunicare, acela pe care .. )e %juriaguerra l!a denumit dialog tonic. Permite sugarilor *dupa
apro#imativ primele trei luni de viata+ sa adreseze mamei mesaje care nu sint nu numai unice in
raport cu nevoile vitale, dar si semne din ce in ce mai nuantate in ceea ce!i priveste dispozitia.
Relatie, comunicare, emotie
'elatia, comunicarea si gestiunea emotiilor sint elemente esentiale ale acestei apropieri. %stfel,
chiar daca persoana se urca pe cal, aceasta nu are nici o legatura cu vreo relatie de dominare.
Primul lucru care conteaza, si care este singurul esential, este de a comunica pentru a putea crea
o relatie de incredere cu animalul. Comunicare inseamna intii de toate ascultarea calului, de fapt
fiind ascultarea propriei persoane. %scultarea a ceea ce simtim in interior si e#primarea acestor
stari fara sa fim intotdeauna constienti, prin gesturile noastre, atitudinile noastre. Calul ne va
defini in raport cu ceea ce resimtim, cu emotiile noastre. Caii nu recurg la simboluri abstracte, ei
utilizeaza o transmisie emotionala directa/ atunci cind o herghelie de cai pornesc deodata la
4
galop, aceata nu inseamna ca o fac din dorinta de a imita, ci printr!o transmitere simultana a unei
stari de emotie sau de bucurie catre toti membrii ei.
Cunoasterea partenerului
Pentru a va apropia de corpul calului, trebuie sa incepeti cu corpul dumneavoastra0 este vorba
despre un dialog intre doua corpuri, cu al dumneavoastra si cu emotiile din interiorul acestui
corp, care va imblinzi calul. Trebuie sa ajungeti sa vibrati impreuna, sa simtiti ceea ce simte
celalalt inainte de a!l intelege, si apoi sa va comunicati sentimentele. In acest mod un cal agitat
se linisteste, fara sa fie tinut cu putere. %stfel va va considera ca unul de!al lui, pentru ca folositi
limbajul lui.
Calului nu-i poti ascunde emotiile
%propierea fata de cal necesita autenticitate. 1n tinar, nascut orb, spunea/ Calului nu!i poti
ascunde emotiile. (ricum, ele vor traversa calul. )aca tu esti nervos, calul se va enerva. &i apoi,
esti obligat in vreun fel sa ti le e#primi. 2u e#primi tu sentimentele, calul este cel care o face3
Concentrarea este necesara
1n cal provoaca rareori indiferenta/ el ingrijoreaza sau fascineaza. )aca fascineaza, mareste de
asemenea si concentrarea datorita felului sau de a fi/ atit de mare, atit de impresionant, atit de
puternic si de gentil. Iar daca vrem sa!l dirijam, sa!i cerem un anumit lucru, trebuie sa fim
concentrati si in acest caz, pentru ca in general calul profita de cea mai mica clipa de neatentie a
calaretului sau pentru a decide singur cum trebuie sa decurga lucrurile in continuare.
e ce se folosesc caii si nu poneii
In general, simplul fapt de a fi pe cal produce o stare de liniste. %tunci cind se lucreaza cu copii
activi este recomandat calul pentru acest lucru si nu poneiul, ritmul pasilor cailor fiind mai
aproape de ritmul cardiac al mamei, producind o stare de rela#are. Pentru a retine atentia
anumitor copii hiperactivi se utilizeaza trapul, deoarece, adesea, o oarecare doza de miscare ii
poate face sa!si mentina atentia mai mult timp.
Cum functioneaza!

Caii reactioneaza in oglinda fata de persoana langa care se afla. &unt animale care doresc sa se
simta in siguranta si sunt intotdeauna atenti la eventualii pradatori. 1n cal se sperie in preajma
unei persoane agresive, nerespectuoase sau prea revendicative. Pe de alta parte, daca in loc sa ii
dea ordine, insotitorul ii vorbeste frumos si plin de solicitudine, calul va coopera, pentru ca
5
intotdeauna este in cautarea unui lider. %cesta este si motivul pentru care sunt atat de eficienti in
terapia copiilor. Pentru ca orice copil caruia i se dau instructiunile necesare pentru a interactiona
cu un cal in maniera potrivita poate deveni stapanul de care calul are nevoie. In schimb calul se
va simti in siguranta si va veni in intampinarea dorintelor copilului.

ACTIITATE$ 'IPIOTERAPIE
LOCATIA$ 'erg#elia (CAII LUPILOR)*+at +ieu*+fantu,Ju".,istrita*
-asau".
TRA+EU$ ,I+TRITA . II+OARA . CRAI-I/AT . +IEU /A0'ERU+ *
+IEU +&A-TU.
1I+TA-TA +TRA,ATUTA$ 23 4/, 1URATA$apro5imativ 26 min.
PER+OA-E OR0A-I7ATORICE +I RE+PO-+A,ILE PE-TRU COPII$
- Asistenta la spital* 0u!esc# Cristina .coor"onator principal
- Profesor "e sport . -eamtu 1orina . a%utor
- /e"ic . Caizer Ra"u
TE/A$ 88Cunoasterea si "ezvoltarea cunostintelor "escpre ec#itatie88
O,IECTIE$
- Im!unatatirea procesului instructive*e"ucativ9
- Atragerea elevilor in activitati utile si "e rela5are9
- Ree"ucarea psi#ica utilizan" miscarea calului9
- 1ezvoltarea competentelor ecvestre9
- Placerea "e a uca pe cal9
6
- Im!unatatirea formei fizice9
- Cresterea incre"erii in sine9
- Posi!ilitatea "e a fi reintegrat in manifestarile sociale.
-U/AR COPII$ :6
AR+TE$ ::*:; ani.
+ELECTIA COPIILOR$
+e face o selectie "e copii "e la toate scolile "in oras care prezinta
pro!leme "intre care$
- pro!leme la nivel psi#omotor <sc#ema corporala, spatiu,
coor"onare,"isociere etc.=
- pro!leme la nivel psi#ic < rela5are, incre"ere in sine,
"escoperirea aspectului ascuns "e sine=
- pro!leme la nivel cognitiv < mai ales in cazul !loca%elor cu alte
mi%loace "i"actice=
- pro!leme la nivel social < mane%ul creeaza un spatiu propice
povestirii=.
APRO,ARI$
- apro!area "irectorilor "e la scoli
- apro!area profesorilor
- apro!area "e la me"icii "e familie
- apro!area parintilor
7
1ATA +I 1URATA E>CUR+IEI$ :2*:; martie 23::
CO+TURI$ :33 ron?copil*inclus cazare,ec#itatie
@3 ron?copil*inclus ; mese ?zi
Tabere de calarie
( tabara de echitatie inseamna totul de la % la 4. Copiii invata sa aduca un cal din pasune, sa ii
puna capastru, echipamentul, sa il curete, sa il perieze, sa ii curete copitele, tot ce tine de
contactul cu caii conteaza foarte mult in construirea acestei relatii. %stfel, ei afla ca de cai nu
trebuie sa!ti fie frica. &unt animale cuminti si foarte docile de care daca te ocupi, comunica cu
tine. Caii simt si au mai multa grija de copii. 5ocea de copil e altfel, atingerea de copil e altfel,
iar caii de la &ieu &fantu sunt dresati si isi dau seama repede cu cine au de!a face. Cursurile se
fac in manej si e nevoie de multe ore de calarie ca sa inveti sa mergi la pas, la trap, la galop si sa
controlezi un cal. %bia apoi se pot face iesirile in e#terior, peste dealuri, prin padure. Copiii sunt
impresionati. ( zi intr!o tabara de calarie insemna o zi in care de dimineata pana seara copilul sta
in preajma acestor majestuase animale.
8
7O-A
Refugiul "Caii lupilor" este un loc unic in Transilvania, situat in satul Sieu-
Sfantu, la doar cativa kilometri de Bistrita. Amplasamentul este ideal, in
mijlocul naturii, inconjurat de dealuri impadurite si ape curgatoare.
CA7AREA
Constructiile sunt in totalitate din lemn, situate intr-o gradina
amenajata, cu locuri de stat la umbra si un foisor pentru gratare.
9
PROGRA! SA!BATA#
ORA @.;3 . I-+TRUCTAJUL I-AI-TE 1E PLECARE CU E>PLICAREA TUTUROR
1ETALIILOR
ORA A.33.* PLECARE 1I- ,ITRITA < PE TRA+EU &IECARE COPIL I- PARTE
+CRIE I-E-TARUL LUCRURILOR PER+O-ALE=
ORA A.;3.* +O+IRE LA +IEU*+&A-TU
ORA A.;3*B.;3 . /IC 1EJU-,ACO/O1ARE CU +PATIUL,1E+PAC'ETAREA
,A0AJELOR
ORA B.;3*::.;3 . ORE 1E EC'ITATIE*E>PLICATII
ORA :2.33*:;.33 . A/IA7A
ORA :;.33*:C.33 . O1I'-A +AU CITIT
ORA :C.;3*:D.;3 . CO-+TRUIREA RELATIEI CU CAII
ORA :D.;3*:A.33 . ORE EC'ITATIE
10
ORA :A.;3*:B.;3 . CI-A
ORA :B.;3*2:.33 . POE+TIRI LA &OC
ORA 22.33 . +TI-0EREA
PROGRA! $U!INICA#
ORA A.;3*B.;3 . /IC 1EJU-,E>PLICAREA PRO0RA/ULUI
ORA B.;3*::.;3 . ORE EC'ITATIE CU E>PLICATII 1E LA A*7
ORA :2.33*:;.33 . A/IA7A
ORA :;.33*:C.33 . O1I'-A +AU CITIT
ORA :C.33*:6.33 . CO-+TRUIREA RELATIEI CU CAII
ORA :6.33*:@.33 . ORE EC'ITATIE
ORA :@.;3*:A.;3 . CI-A
ORA :A.33*:A.;3 . +TRA-0EREA,PRE0ATIREA PE-TRU PLECARE < +E &ACE
1I- -OU I-E-TARUL LUCRURILOR PER+O-ALE=
ORA :B.33 . PLECARE +PRE ORA+
ORA :B.;3 . +O+IRE I- ,I+TRITA
11