A.

Aspecte generale despre grafologie si analiza grafologica

Grafologica (tradusa din limba engleza, "Handwriting Analysis") este stiinta si arta analizei
personalitatii prin analiza scrisului de mana. Scrisul de mana este un obicei (arc reflex) inconstient.
Acest obicei sa format, in cele mai multe cazuri, in !urul anilor "# ai $ietii, in primele clase din ciclul
primar, atunci cand am in$atat literele si cifrele, cand am in$atat sa scriem.
%aca ar fi sa ne aducem aminte de acele momente cand am in$atat sa scriem, ne reamintim ca
trebuia sa ne gandim la cum anume trebuie sa facem o litera sau alta. %e fapt, mai intai am exersat
desenand simple bastonase si linii. Abia apoi am inceput sa formam litere si cifre cu acestea. Acest
proces a fost unul constient. &a adulti nu mai ne gandim cum anume trebuie sa facem literele, pur si
simplu scriem cursi$, totul petrecanduse in inconstient spunem ca scrisul a intrat in competenta
insconstienta, este un obicei, un arc reflex, "un program automat" pe care il "rulam".
'n cazul scrisului de mana se intampla un lucru foarte interesant. (e masura ce faceam literele in
mod constient, usorusor inconstientul preia aceasta sarcina de a "desena" pe )artie acele simboluri.
Astfel, in acest moment noi, in mod constient, nu trebuie decat sa ne gandim la sensul cu$intelor si
mintea inconstienta trimite imediat impulsuri electrice foarte fine catre mana si degetele noastre
"spunandule" exact cum sa faca simbolurile in$atate care denota sensul a ceea ce gandim constient.
Astfel, acum scriem fara inter$entie constienta.
Astfel, scrisul de mana este doar expresia unor miscari musculare deosebit de complexe si fine in
acelasi timp (mana, degete). *a fel cum putem "citi" un om dupa postura, gestica, mimica si alte
"indicii", la fel putem "citi" personalitatea unui om analizand scrisul sau. &u putin a!utor, acum putem
citi multe trasaturi de personalitate din scris de la stari emotionale simple precum fericire sau tristete,
la lucruri intime precum sensibilitate sau frustrare sexuala.
Analiza Grafologica tine atat de medicina cat si de psi)ologie. 'n mod cert, Analiza Grafologica
este o stiinta empirica prin excelenta. +a combina un studiu de factori fizici si emotionali in incercarea
de a intelege mai bine oamenii. 'n acelasi timp, nu exista doi oameni la fel pe acest pamant. *a fel cum
,
fiecare din noi are o $oce diferita, amprente digitale diferite sau aspect fizic diferit, la fel fiecare din noi
are un scris de mana diferit de al oricarui alt om.
'n Grafologie este usor sa identificam trasaturi de personalitate, emotiile (emoti$itatea), trasaturi
intelectuale, procese mentale, procese de gandire, energie fizica si psi)ica toate aceste lucruri sunt
dez$aluite prin scrisul de mana. -n bun analist grafolog poate "depista" la o prima $edere aproximati$
,.. de trasaturi de personalitate. &ombinand aceste trasaturi, adaugand experienta sa in Analiza
Grafologica si psi)ologie, expertul grafolog poate identifica c)iar si /.. de trasaturi de personalitate.
0ata de succes este unde$a intre 1. si 234, uneori mergand pana aproape de ,..4, pe aproximati$
,.. de trasaturi de personalitate. Aceasta rata de succes de 1.234 pro$ine din faptul ca persoana, ca
analist grafolog, nu are inca abilitatea de a citi cu exactitate maxima scrisul. Grafologia nu minte
tocmai pentru ca scrisul nu minte5 &el care se poate insela este analistul grafolog care inca nu a atins
excelenta. Astfel, Analiza Grafologica este unul dintre cele mai eficiente teste de personalitate.
6ricine din aceasta lume, indiferent de $arsta, sex, religie, cultura sau orice altce$a poate beneficia
din studierea Grafologiei.
*a sfarsitul anilor 72., ma!oritatea companiilor si organizatiilor americane foloseau (si inca
folosesc) Analiza Grafologica pentru recrutare si selectie de personal, pentru testarea personalului
(testare psi)ologica) si moti$are. "8)e 9all Street :ournal", in ,2##, a publicat stirea urmatoare; in
<ranta, Spania, 6landa si 'srael aproximati$ #.4 din topul celor mai performante 3.. de companii
foloseau Analiza Grafologica in managementul resurselor umane, a$and consultanti analisti grafologi
sau c)iar a$and ca anga!ati fulltime experti in Analiza Grafologica.
8e)nologia in Grafologie este una simpla. &ercetatorii, dea lungul anilor, au corelat miscarile
neuromusculare cu di$ersele trasaturi de personalitate obser$abile la diferiti subiecti. Aceste trasaturi
au fost clasificate in patternuri de comportament uman si patternuri de gandire (patternuri mentale).
Astfel, fiecare trasatura de personalitate poate fi identificata printrun anumit pattern neurologic si
fiecare persoana care are o anumita trasatura de personalitate are si acel pattern neurologic rele$at de
micromiscarile musculare aferente.
Aceste micromiscari musculare aferente trasaturilor de personalitate si starilor mentale sunt
"exprimate" in ceea ce se numeste "limba!ul trupului" (body language) si scrisul de mana. Analiza
Grafologica este, din acest punct de $edere, stiinta =euroAnalizei (=euroAnalysis).
%e fapt, Grafologia dateaza de pe $remea 'mperiului 0oman. 'n forma sa moderna, Analiza
Grafologica este $ec)e de aproximati$ >.. de ani. 'n acest moment este o stiinta atat de exacta incat
poti cunoaste aproape in amanunt o persoana care pana acum ?. de minute iti era complet straina5
>
B.Etapele analizei grafologice a unui text
Scrisul poate fi analizat in ,3 minute. 'ntro !umatate de ora un analist grafolog cu experienta poate
identifica mai bine de ,.. de trasaturi de personalitate. (entru o analiza cat mai eficienta, textul trebuie
sa fie scris le!er, fara a depune prea mult efort. &ele mai bune exmple sunt scrisorile si documentele
oficiale.
Cateva din aspectele ce trebuie urmarite in analiza unui text:
@arimea scrisului
Stilul liniilor de baza
Spatirea dintre linii si cu$inte
<orma literelor
-ng)iul si panta scrisului
Marimea scrisului
'n functie de marimea literelor, putem determina urmatoarele tipuri;
,. Scris foarte mic; Scrisul foarte mic indica o perosnalitate artistica. 6amenii cu acest tip de
scris intra in detalii in orice fac. 'n general se specializeaza intrun singur domeniu. Au un
singur scop in $iata si nu isi irosesc timpul sau energia in alte acti$itati.
>. Scris mic; Scrisul mic indica un intelectual si o persoana educata cu un simt ascutit al
obser$atiei. Acesti oameni sunt meticulosi si metodici si se descurca bine in $iata.
?. Scris mediu: Aceasta este caracteristica persoanelor metodice si ec)ilibrate cu o minte
sanatoasa. Sunt mai potri$ite in afaceri decat in acordarea unor ser$icii. Au capacitatea de a
retine mai rapid si se pot descurca mai usor, desi pot a$ea deficiente educationale.
/. Scris mare; Au o minte acti$a. 6amenii cu acet tip de scris sunt afectuosi, de incredere si ii
pot influenta pe cei din !ur. <oarte $orbareti, daca se concentreaza mai mult asupra
propriilor actiuni, pot excela usor.
3. Scris foarte mare; Acesti oameni se simt importanti. =u pot suporta criticile, de aceea au
succes intotdeauna.
". Scris constant, cu litere de aceeasi marime; +ste indicatorul unei minti metodice.
1. Marimea literelor descreste; Arata o persoana indemanatica si c)iar sireata.
#. Marimea literelor creste; 'ndica o mare sinceritate a persoanei respecti$e.
?
Stilul liniilor de baza:
,. Linii drepte; %aca liniile sunt drepte, persoana are multa $ointa. %aca sunt perfect drepte,
persona poate fi c)iar rigida. %aca sunt putin neregulate, persoana are aptitudini in mai
multe domenii sau are capacitatea de a le percepe.
>. Panta descrescatoare; 'ndica un punct de $edere mai pesimist iar persoanele sunt
descura!ate usor. %aca scrisul are o tenta accentuata in !os, atunci trebuie sa fie atente
deoarece pot fi nai$e. (ot atrage simpatia celor din !ur prin afisarea acetor incapacitati. %aca
o persoana nu arata bine si scrisul are o pnata abrupta in !os, acest fapt trebuie luat drept
a$ertisment.
?. Panta crescatoare: 6amenii care scriu in acest mod sunt ambitiosi. Sunt, de asemena
optimisti. %aca scrisul are o panta ridicata, probabil pot $orbi mult, pot a$ea prea multa
incredere. %aca panta este putin indreptata in sus, atunci e un semn bun. %aca este foarte
abrupta, calitatile pot fi exagerate.
/. Linii neregulate; %aca liniile o iau in sus, dar numai spre sfarsitul propozitiei, in special in
!osul paginii, indica o personalitate puternica. Asemenea oameni sunt cura!osi pana la
exagerare.
3. Linii cazatoare: %aca la sfarsitul unei linii si in !osul paginii liniile se indreapta in !os,
inseamna ca persoana se supara repede si se ingri!oreaza usor. +ste slaba si predispusa la
stres.
". Linii coborate; *inile care coboara in mi!loc si se ridica spre sfarsit indica o delasare fata de
munca. Acest tip de persoane incep acti$itati fara tragere de inima, fara nici un scop. @ai
tarziu de$in entuziaste si termina cu bine.
1. Linii ridicate; Aceste linii se ridica in centru si apoi coboara spre sfarsit. Acest tip de
persoane incep munca cu entuziasm, dar se descura!eaza usor si o lasa balta.
Semnificatiile spatierii:
Acesta este un aspect important in analiza grafologica. %emonstreaza cat de important este pentru
analist sa aiba mai multe mostre de scris ale unei persoane pentru a determina cat mai exact trasaturile
personalitatii indi$idului.
/
,. Spatiere mica: %aca liniile sunt foarte apropiate una de alta si nu au spatiu intre ele, arata o
personalitate confuza, cu foarte multe ganduri ingramadite in acelasi timp in minte.
>. Spatiere normala: Aceste persoane nu se grabesc niciodata. Sunt informali si clari in gandire si
in comportamentul zilnic. Sunt ec)ilibrati si corecti in afaceri.
?. Spatiere mare: <oarte multe personalitati au acest tip de spatiere. Sunt metodici, gri!ulii si
inteligenti. (er total, sunt persoane cu un caracter puternic.
/. Scris cursiv: &and literele fiecarui cu$ant sunt legate intre ele, se numeste scris cursi$. Acesti
oameni sunt fermi, ies in e$identa, clari si au o atitudine poziti$a. *ucreaza intrun mod rafinat
si sunt perfectionisti. +ste marca unui sceptic.
3. Scris spart: Aici, doar cate$a litere sunt deconectate. Acest tip de scris indica abilitatea de a
!udeca caracterul uman. Scrisul lor pare ritmic si implica o gandire uniforma, cu mici sclipiri de
inspiratie. +ste intrade$ar scrisul oamenilor inteligenti.
". Scris intrerupt: Aici toate literele sunt scrise separat. Acesti oameni traiesc in propriile iluzii si
sunt foarte creati$i. 'ne$itabil este o persoana iubitoare de arta si natura. =u confundati acest tip
de scris cu literele de tipar.
1. Scris mic si inghesuit: &and cu$intele sunt ing)esuite, indica persoane extrem de expresi$e.
6amenii cu acest tip de scris sunt precauti in probleme pri$ind banii, fac afaceri profitabile si
sunt suspiciosi.
#. Scris spatiat intre cuvinte; &and literele sunt foarte departate, apartin persoanele care sunt
expresi$i, dar extra$aganti. +x)ibitionisti, sunt acti$i din punct de $edere social si dependenti d
$iata buna. =u sunt sistematici si sunt in mod normal risipitori. -ita foarte usor si trebuie sa fie
atenti in pri$inta banilor.
Analiza formelor literelor
,. Litere rotunjite; Acest tip de scris are formatiuni rotuin!ite. (are ca persoana a scris le!er. Aceste
persoane sunt lenese, capricioase si urasc sa munceasca mult. Au tot timpul din lume sa
$orbeasca, dar tot cred ca sunt ocupate. 'nsa sunt si iubitoare de pace, respecta regulile si aspira
la lucrurile bune din $iata.
>. Litere tip: Aceste litere sunt dimple si fara decoratii. Scrisul e drept. (ersoanele de acest tip sunt
meticuloase, muncitoare si practice. Sunt in general ocupate si rezer$ate.
?. Litere ascutite; Acestea se disting fata de literele tip sau rotun!ite. 6amenii care scriu asa sunt
pline de $iata si energie. Aor sa conduca, dar sunt agresi$e si isi doresc rezultate imediate. =u
3
suporta criticile. %aca scrisul este prea ascutit, reflecat o persoana cu interes financiar. %aca
sunt moderat scutite, persoana poate fi inteleapta, afectuoasa si experimentata.
/. Litere egale; %aca marimea literelor nu se sc)imba, indica o perosana foarte gri!ulie si
constienta. Aceste persoane nusi negli!eazxa datoriile si au gri!a sa duca la capat orice proiect
desfasurat. Sunt in mod normal absorbiti in detalii ale oricarui tip de munca pe care o depun.
3. Litere inegale: Scrisul de acest tip este plin de litere de marimi $ariate. Aceste perosane sunt de
incredere si pot fi indecise. Aleg intotdeauna calea cea mai usoara.
". Litere care se maresc; Acest tip de scris indica un comportament restrictionat. Aceste perosane
sunt doritoare sa se afirme, sa munceasca mult si sa obtina rezultate pe cai cinstite.
1. Litere care se micsoreaza: Acestea arata o personalitate cu tact si prietenoasa. Acest tip de
oameni se folosesc bine de relatiile lor. Sunt onesti in toate afacerile.
Semnificatii mai expresive ale ungiului si pantei
-nul dintre cele mai importante aspecte ale grafologiei este ung)iul sau panta scrisului persoanei in
cauza. Acesta necesita un studiu mai atent caci $ariatiile mici ascund semnificatii mai adanci.
,. Daca panta este intre ! si "! de grade, arata o persoana sensibila, emoti$a si cu multa
imaginatie. %e$ine agresi$a la cea mai mica pro$ocare si are o natura intensa. &ei din !ur
trebuie sa fie foarte atenti cu acest tip de persoane a$and in $edere cat de usor se entuziasmeaza.
>. Daca panta este intre "! si #! de grade, acesti oameni sunt foarte generosi si draguti. 'i pot face
pe ceilalti fericiti si asta ii a!uta sa a$anseze in cariera. 'si impart fericirea cu cei din !ur.
?. Daca panta este intre #! si $! de grade, este foarte intalnita. Acest stil este intens folosit si are o
tendinta usoara catre dreapta. 'ndica o natura cordiala si o atitutdine prietenoasa catre ceilalti.
Acesti oameni sunt $eridici si iau lucrurile usor. =u este greu sa te intelegi cu acest tip de
persoane.
/. Daca panta este de $! de grade, arata o natura egoista. Aceste persoane sunt analitice si
inexpresi$e, dar pot fi sincere si de incredere. 'ntotdeauna recunosc obligatiile si se do$edesc a
fi buni prieteni.
3. Daca panta este de %!! de grade, indica faptul ca persoana isi aminteste toate lucrurile bune si
rele care i sau intamplat in trecut. Arata o natura supusa si controlabila, care se poate prabusi
cand intalneste probleme sau dificultati.
". Daca panta este la %&! de grade, persoana este rece si plin de sine si nu are respec fata de
ceilalti.
"
C. Analize si mostre de scris ale unor personalitati
'n continuare $a $om prezenta 1 analize grafologice realizate de experti asupra scrisului unor
personalitati precum 'dolf (itler, )ill *linton, Margaret +hatcher, Sigmund ,reud, -lvis Presle.,
Maril.n Monroe si /ac0 Spintecatorul.
1. Adolf Hitler
Adolf Hitler este unul din cei mai cunoscuti conducatori militari ai &elui deal %oilea 0azboi
@ondial. Sa aruncam o pri$ire asupra ce spune scrisul sau despre el.
*itera mare BHC arata $ulgar, cu o linie $erticala nenecesara adaugata. 'n mod e$ident, Hitler se
simte o persoana foarte importanta.
&a ung)i, litera BHC masoara ># de grade inclinatie, dar la sfarsitul numelui, panta de$ine de ,/
grade (6rice panta sub 33 de grade este considerata patologica). =u numai ca scrisul lui incepe
patologic, dar continua si mai mult in acest sens. *itera este aproape orizontala. &onsiderand ca panat
reprezinta gradul de apropiere de cei din !ur, se obser$a o ne$oie intensa sau o disperare de a se atasa
de un alt om. 'mpresia de declin a scrisului indica si o depresie acuta.
(resiunea extrema pe care o exercita in ambele exemple indica putere si energie fizica dinamica in
relatiile cu cei din !ur.
*inia superiaora de la literele BtC este groasa, grea, c)iar brutala, indreptata in !os. Acest fapt ne
indica faptul ca Hitler se apropie de cel cu care $orbeste. *inia indreptata in !os, scrisa cu multa
presiune, lasa impresia ca poate de$eni monstrul care a si fost. Aceste tipuri de linii indica opinia
proasta despre ceilalti oameni. %e aceea lui Hitler nu ia fost greu sa omoare atatia ne$ino$ati.
=umele este egoul, iar orice litera mare indica starea egoului scriitorului. =umele este de!a scris
foarte gros. Apoi Hitler adauga ce$a ce nusi are rostul la nume D o bara $erticala. Aceasta linie
$ulgara, groasa, grea si !oasa indica un ego deformat si depra$at.
1
2. Sigmund Freud
(asiunea si originalitatea fara teama de exprimare sunt marcile scrisului lui <reud;
Scrisul compact, cu multa presiune si cu multe restrictii arata faptul ca era $olatil din puncte de
$edere temperamental si subiectul unor c)inuri emotionale, stari intunecate si rabufniri impulsi$e.
A$ea un caracter pasionat si intens care $edea totul in umbre de alb si negru si trebuie tinut cont si
de accesele de frustrare si furie. +ra o personalitate turbulenta, iar scrisul sau arata clar calitatea aceea
intunecata.
+xista si un element puternic de in$enti$itate nesupusa, de geniu liber, care nu era restrictionat de
reguli, iar o energie creati$a fara margini iradiaza din fiecare scrisoare a sa.
+ste e$ident din scrisul lui <reud ca acesta putea fi ranit usor. Gradul ridicat de tensiune, presiunea
mare, iregularitati, discordante si lipsa ritmului, toate indica temperamentalismul sau. 0esentimentele
sale puternice si dusmaniile nemuritoare sunt simplu de obser$at dintre toate, fiind izbitor cat de adanc
iubea si cat de $iguros ura.
(asiunea este cel mai bun cu$ant pentru a descrie scrisul lui <reud cu literele pline de cerneala si
extensiile maturate. Arata pasiune in parerile lui si in relatiile lui. +ste mica mirarea faptului ca
filozofia lui sa dez$oltat in !urul sexului.
'n mod sigur curtea pe care io facea sotiei sale, @art)a Eernays, era arzatoare. &and ii scria o
scrisoare, i se adresa cu B%raga mea dulce fataC. Acesta nu era un caracter caldut. =ici prietenia de mai
tarziu cu frumoasa si seducatoarea *ou AndreasSalome (care ii admira cu sinceritate inteligenta) nu a
fost in acest fel.
#
3. Marilyn Monroe
Aceasta mostra a fost scrisa in timpul inaltarii ei spre lumea stelelor. A in$atat sa lase la o parte o
parte din puternicile in)ibitii pe care le a$ea, proiectand acum o imagine a unei tinere femei dinamice,
$i$ace, exuberanta, $ulnerabila emotional si foarte nesigura (zonele mi!ocii ale literelor neregulate,
exagerate, inclinatie puternica spre stanga, litere care se inalta si coboara, partea de !os a literei BdC
slaba).
'ncepand sasi inc)ida resursele emotionale in ascensiunea ei catre faima, @arylin era exuberanta in
efortuile ei, dar nu era mai departe de un pas de a fi o extrem de $ulnerabila femeie care era consumata
de nesiguranta si neliniste.
Aceasta mostra a fost scrisa mai tarziu. 'n$atand sasi controleze reactiile exuberante cat de cat, ea
isi permite sasi canalizeze energia emotionala mai eficent (ung)i, linie de baza si marimea literelor
sunt regulate). %ar semnele egoului slab (litere mari extreme) sugereaza ca nu sia atins inca ec)ilibrul
in $iata. (ana in acel moment ea a$usese multe a$enturi, in special cu barbati mai in $arsta. A ramas de
multe ori insarcinata, pana la >, de ani trecand de!a prin ,> a$orturi.
(e masura ce faima ei crestea, crestea si nelinistea si depresia ei. 8emerile ($azute in spatierea mica
dintre litere si literele BoC inguste) o consumau. 'n ciuda nenumaratelor tentati$e de sinucidere si a
abuzurilor de alcool si droguri, a reusit sasi formeze o cariera cinematografica, de$enind una dintre
cele mai ra$nite $edete dupa rolurile de femeie fatala.
Aceasta mostra a fost scrisa in unul dintre cele mai dificile momente din $iata ei, in timpul luptei
impotri$a depresiei, foarte aproape de colaps (litere minuscule, coborande, linia de baza $ariabila,
spatii neregulate). *ipsa de dragoste din copilarie a in$atato ca nu merita dragoste si sia petrecut toata
$iata cautando.
%upa ce a a$ut mai multe legaturi cu presedintele Americii, @arylin a murit la $arsta de ?" de ani.
Au existat mai multe si epetate z$onuri conform carora a fost ucisa datorita prime!diei pe care o
reprezenta pentru politca. %ar raspunsul oficial este ca a fost o tentati$a reusita de sinucidere.
2
4. Bill Clinton
(rimul lucru pe care il putem obser$a este cat de intunecoase sunt liniile, ceea ce indica o persoana
energica care are abilitatea de a lucra foarte mult in perioade lungi de timp. (anta se roteste cu o
inclinatie putin inapoi si are o pozitie destul de dreapta. Stim ca orice pas inapoi este rezultatul unui
recent esec emotional, care acum reprezinta un mod de aparare.
8endinta scrisului catre dreapta ne da un indiciu despre onestitatea si obiecti$itatea lui in lucrul cu
oamenii sau in luarea intiati$elor. *a inceputul cu$intelor nu scrie drept ceea ce indica ca este o
persoana foarte directa, eficienta si calculate. *iniile sunt bine separate si descriu o persoana
organizata, iar marginea din stanga este dreapta si literele de la sfarsitul cu$intelor nu sunt ascutite, deci
stim ca deciziile sunt luate cu usurinta. (unctele de pe FiC ne indica faptul ca este atent la detalii si
abilitatea de a memora cu usurinta.
=u este un scris rotund deoarece nu este scrisul unui idealist ci a unui realist pragmatic. +ste de
obser$at apropierea dintre cu$inte ceea ce ne confirma ce$a ce noi de!a stim; fostul presedinte &linton
este foarte popular, apropiat de public, iar masele il energizeaza.
5. Elvis resley
+ste foarte dezordonat in scris, dar spatierea dintre randuri indica abilitatea de asi metine
perspecti$e. (artea de !os este disproportionata in raport cu restul scrisului, este lunguiata si
malformata, ceea ce indica existenta unor conflicte nerezol$ate si a unor probleme $ec)i.
%in nou, scrisul ne duce cu gandul la miscare. +l este condus, in loc sa fie conducatorul. +ste lipsit
de spirit de conducator, ceea ce sugereaza ca este o persoana nelinistita si nesigura in pri$inta a ceea ce
$rea sa faca. (artea mai inalta si literele FtC indica standardele inalte si ne$oia de a se autodepasi. 'n
partea de inceput exista unele litere supradimensionate, ceea ce rele$a faptul ca desi din punct de
$edere intelectual nu era stralucit, nu era totusi un incuiat.
,.
*iterele inegale si spatiera cu$intelor, combinate cu $ariatii ale zonei de mi!loc, indica inadaptarea
la con$entiile sociale. Aariatiile si inconsistenta scrisului sunt manifestari ale )iperemoti$itatii.
!. Margaret "#at$#er
,,
(rimul lucru pe care il remarcam la scrisul ei este dimensiunea semnaturii, ceea ce indica faptul ca
ii place sa fie pretuita si apreciata. %easemenea obser$am ca F@argaretC este considerabil mai mare si
mai larg scris decat ultimul nume. (rin e$identierea prenumelui in semnatura, ea isi exprima ne$oia de
a atrage atentia.
+a $rea sa fie apreciata la !usta ei $aloare, scotand in e$identa meritele personale fara sa se bazeze
pe spri!inul sotului sau al familiei. (entru ea, a fi F@argaretC este mult mai important decat a fi F%na
8)atc)erC, sotia %lui 8)atc)er. %easemenea simbolizeaza pozitia ei in relatia cu sotul.
*inia de sub semnatura confirma faptul ca se pune pe un piedestal. %aca semnatura simblolizeaza
imaginea sociala pe care o expunem lumii, ea cu siguranta e$identiaza importanta si gradul de
superioritate exprimat prin semnatura ei.
@arimea scrisului este mica, ceea ce demonstreaza capacitatea de concentrare si minutiozitatea.
<orma scrisului este simpla. +ste de obser$at cum leaga litera FyC de litera FoC in cu$antul FyouC. &and
scrisul este simplificat, lizibil si cu o spatiere optima, putem concluziona ca cel care a scris are o
inteligenta ascutita si rationala. +liminand neesentialul, ea incearca sa castige timp si energie, ceea ce
inseamna ca este o persoana directa, la obiect si cu simt practice. @ai mult, forma mica a cu$intelor
combinata cu spatierea mare sugereaza ca %na 8)atc)er este o intro$ertita nati$e.
%. &a$' S(inte$atorul
-rmatoarea imagine este presupusa a fi scrisul lui :acG Spintecatorul. %esi este acceptat ca acesta
este scrisul lui, nu exista o certitudine absoluta. %ar c)iar daca scrisul nu este al sau, scriitorul acestei
scrisori este o persoana prime!dioasa, ostila si $iolenta.
%e obser$at confuzia generala, petele de pe scris, cu o$alele pline de cerneala si lipsa spatiului
dintre cu$inte. +xista si o $ariatie considerabila de presiune in linii care indica instabilitate emotionala
extrema.
Scrisul needucat are o trasatura cruda, primiti$a si este in acelasi timp necontrolat si explozi$.
(e masura ce il studiezi, de$ii din ce in ce mai constient de trasaturile de baza. &erneala pare sa picure
$enin. =u se poate gresi in stabilirea caracterului general al scriitorului. +ste rau si pizmas pana in
adncul constiintei.
,>
Anexe:
Analize grafologice efectuate pe internet pentru Arbune Anca Adriana (anexa A) si (atric)e
&ristina (anexa E)
Siteuri despre grafologie (anexa &)
Anexa A
<or a grap)ologist, t)e spacing on t)e page reflects t)e writer7s attitude toward t)eir own world and
relations)ip to t)ings in )is or )er own space. 'f t)e inputted data was correct Anca Adriana )as no
w)ite space or margins on a typical s)eet of paper. Anca Adriana fills up e$ery last inc) on t)e top,
rig)t, left, and bottom. Hmmm. 'f t)is is true, t)en Anca Adriana )as a $ery aggressi$e personality
toward ot)ers and Huite franGly lacGs a bit of respect for t)e space and property of ot)er people. '
would be surprised if Anca Adriana !ust comes into someone7s )ome and )elps )erself to a drinG in t)e
refrigerator. 8)is can be bot) an obnoxious personality trait and it can be asserti$e and effecti$e in
getting w)at you want. 8)ere isn7t muc) fear of getting in trouble )ere, Anca Adriana finds plenty of
reasons to breaG t)e rules and get in trouble. (6Gay, per)aps w)en s)e was younger, not anymoreI)
Easically, people wit) no margins are a )andful.
Anca Adriana )as a )ealt)y imagination and displays a fair amount of trust. S)e lets new people
into )er circle of friends. S)e uses )er imagination to understand new ideas, t)ings, and people.
Somet)ing is incomplete in Anca Adriana7s life. S)e feels frustration relating to )er p)ysical needs
and desires. Somew)ere in )er life t)ere is some disappointment, nonfulfillment, and interruption.
8)is is $ery liGely to relate to Anca Adriana7s sexual needs.
Anca Adriana is a practical person w)ose goals are planned, practical, and down to eart). 8)is is
typical of people wit) normal )ealt)y selfesteem. S)e needs to $isualize t)e end of a pro!ect before s)e
starts. s)e finds !oy in anticipation and planning. =otice t)at ' said s)e plans e$eryt)ing s)e is going to
do, t)at doesn7t necessarily mean t)ings go as planned. Anca Adriana basically feels good about
)erself. S)e )as a positi$e selfesteem w)ic) contributes to )er success. S)e feels s)e )as t)e ability to
ac)ie$e anyt)ing s)e sets )er mind to. Howe$er, s)e sets )er goals using practicality not too "out of
reac)". S)e )as enoug) selfconfidence to lea$e a bad situation, yet, s)e will not taGe great risGs, as
t)ey relate to )er goals. A good esteem is one Gey to a )appy life. Alt)oug) t)ere is room for
impro$ement in t)e confidence catagery, )er selfperception is better t)an a$erage.
'n reference to Anca Adriana7s mental abilities, s)e )as a $ery in$estigating and creating mind. S)e
in$estigates pro!ects rapidly because s)e is curious about many t)ings. S)e gets in$ol$ed in many
pro!ects t)at seem good at t)e beginning, but s)e soon must slow down and looG at all t)e angles. S)e
probably gets too many t)ings going at once. 9)en Anca Adriana slows down, t)en s)e becomes more
creati$e t)an before. Since it taGes time to be creati$e, s)e must slow down to do it. S)e t)en decides
w)at pro!ects s)e )as time to finis). 8)us s)e finis)es at a slower pace t)an w)en s)e started t)e
pro!ect. S)e )as t)e best of two Ginds of minds. 6ne is t)e HuicG in$estigating mind. 8)e ot)er is t)e
creati$e mind. Her mind t)inGs HuicG and rapidly in t)e in$estigati$e mode. S)e can learn HuicGer,
in$estigate more, and t)inG faster. Anca Adriana can t)en switc) into )er low gear. 9)en s)e is in t)e
slower mode, s)e can be creati$e, remember longer and stacG facts in a logical manner. S)e is more
logical t)is way and can climb mental mountains wit) a muc) better grip.
,?
Anca Adriana is secreti$e. S)e )as secrets w)ic) s)e does not wis) to s)are wit) ot)ers. S)e
intentionally conceals t)ings about )erself. S)e )as a pri$ate side t)at s)e intends to Geep t)at way,
especially concerning certain e$ents in )er past.
Anca Adriana will demand respect and will expect ot)ers to treat )er wit) )onor and dignity. Anca
Adriana belie$es in )er ideas and will expect ot)er people to also respect t)em. S)e )as a lot of pride.
Anca Adriana is moderately outgoing. Her emotions are stirred by sympat)y and )eart rendering
stories. 'n fact, s)e can be Gind, friendly, affectionate and considerate of ot)ers. S)e )as t)e ability to
put )erself into t)e ot)er person7s s)oes. Anca Adriana will be somew)at moody, wit) )ig)s and lows.
Sometimes s)e will be )appy, t)e next day s)e mig)t be sad. S)e )as t)e uniHue ability to get along
eHually well wit) w)at psyc)ology calls intro$erts and extro$erts. 8)is is because s)e is in between.
(syc)ology calls Anca Adriana an ambi$ert. S)e understands t)e needs of bot) types. Alt)oug) t)ey
get along, s)e will not tolerate anyone t)at is too "far out." S)e doesn7t sway too far one way or t)e
ot)er. 9)en con$incing )er to buy a product or an idea, a )eart rendering story could mean a great deal
to )er. S)e puts )erself in t)e same situation as t)e person in t)e story, yet s)e will not buy anyt)ing
t)at seems o$erly impractical or illogical. Anca Adriana is an expressi$e person. S)e outwardly s)ows
)er emotions. S)e may e$en s)ow traces of tears w)en )earing a sad story. Anca Adriana is a "middle
oft)eroader," politically as well as logically. S)e weig)s bot) sides of an issue, sits on t)e fence, and
t)en will decide w)en s)e finally )as to. S)e basically doesn7t relate to any far out ideas and usually
won7t go to t)e extreme on any issue.
(eople t)at write t)eir letters in an a$erage )eig)t and a$erage size are moderate in t)eir ability to
interact socially. According to t)e data input, Anca Adriana doesn7t write too large or too small,
indicating a balanced ability to be social and interact wit) ot)ers.
Anexa E
<or a grap)ologist, t)e spacing on t)e page reflects t)e writer7s attitude toward t)eir own world and
relations)ip to t)ings in )is or )er own space. 'f t)e inputted data was correct &ristina )as left lots of
w)ite space on t)e left side of t)e paper. &ristina fills up t)e rest of t)e page in a normal fas)ion. 'f t)is
is true, t)en &ristina )as a )ealt)y relations)ip to t)e past and is ready to mo$e on. 8)e rig)t side of
t)e page represents t)e future and &ristina is ready and willing to get started li$ing now and planning
for t)e future. &ristina would liGe to lea$e t)e past be)ind and mo$e on.
&ristina )as a $ery unusual lower zone y loop. 'f t)e data input is correct, &ristina7s y or g is large
and )as triangle s)ape to t)e lower loop. 8)is is not a common trait, but t)e implications are $ery
interesting. As you begin to study )andwriting analysis, you will learn any loop indicates imagination.
8)is lower loop indicates t)e amount of imagination &ristina )as regarding sex and p)ysical t)ings.
Her lower zone stroGe is large, so )er sexual imagination is large and open. <urt)ermore, because t)e
loop )as a triangle s)ape, t)is indicates a particular curiosity wit) certain aspects of sexuality. 'n a
nuts)ell, &ristina is open to some $ery new ideas sexually and is willing to try anyt)ing once. '7d say
&ristina is Huite a dynamic and playful lo$er. 9atc) out world5
&ristina )as a temper. S)e uses t)is as a defense mec)anism w)en s)e doesn7t understand )ow to
)andle a situation. 8emper is a )ostile trait used to protect t)e ego. 8emper can be a negati$e
personality trait in t)e eyes of t)ose around )er.
,/
&ristina7s true selfimage is unreasonably low. Someone once told &ristina t)at s)e wasn7t a great
and beautiful person, and s)e belie$ed t)em. &ristina also )as a fear t)at s)e mig)t fail if s)e taGes
large risGs. 8)erefore s)e resists setting )er goals too )ig), risGing failure. S)e doesn7t )a$e t)e internal
confidence t)at frees )er to taGe risGs and c)ance failure. &ristina is capable of accomplis)ing muc)
more t)an s)e is presently ac)ie$ing. All t)is relates to )er selfesteem. &ristina7s selfconcept is
artificially low. &ristina will stay in a bad situation muc) too long... w)yI Eecause s)e is afraid t)at if
s)e maGes a c)ange, it mig)t get worse. 't is )ard for &ristina to plan too far into t)e future. S)e Gind of
taGes t)ings on a day to day basis. S)e may tell you )er dreams but s)e is li$ing in today, wit) a fear of
maGing a c)ange. =o matter )ow loud s)e speaGs, looG at )er actions. 8)is is per)aps t)e biggest single
barrier to )appiness people not belie$ing in and lo$ing t)emsel$es. &ristina is an example of someone
li$ing wit) a low selfimage, because t)eir innate selfconfidence was broGen.
'n reference to &ristina7s mental abilities, s)e )as a $ery in$estigating and creating mind. S)e
in$estigates pro!ects rapidly because s)e is curious about many t)ings. S)e gets in$ol$ed in many
pro!ects t)at seem good at t)e beginning, but s)e soon must slow down and looG at all t)e angles. S)e
probably gets too many t)ings going at once. 9)en &ristina slows down, t)en s)e becomes more
creati$e t)an before. Since it taGes time to be creati$e, s)e must slow down to do it. S)e t)en decides
w)at pro!ects s)e )as time to finis). 8)us s)e finis)es at a slower pace t)an w)en s)e started t)e
pro!ect. S)e )as t)e best of two Ginds of minds. 6ne is t)e HuicG in$estigating mind. 8)e ot)er is t)e
creati$e mind. Her mind t)inGs HuicG and rapidly in t)e in$estigati$e mode. S)e can learn HuicGer,
in$estigate more, and t)inG faster. &ristina can t)en switc) into )er low gear. 9)en s)e is in t)e slower
mode, s)e can be creati$e, remember longer and stacG facts in a logical manner. S)e is more logical
t)is way and can climb mental mountains wit) a muc) better grip.
%iplomacy is one of &ristina7s best attributes. S)e )as t)e ability to say w)at ot)ers want to )ear.
S)e can )a$e tact wit) ot)ers. S)e )as t)e ability to state t)ings in suc) a way as to not offend someone
else. &ristina can disagree wit)out being disagreeable.
&ristina is secreti$e. S)e )as secrets w)ic) s)e does not wis) to s)are wit) ot)ers. S)e intentionally
conceals t)ings about )erself. S)e )as a pri$ate side t)at s)e intends to Geep t)at way, especially
concerning certain e$ents in )er past.
&ristina uses !udgment to maGe decisions. S)e is ruled by )er )ead, not )er )eart. S)e is a cool,
collected person w)o is usually unexpressi$e emotionally. Some may see )er as unemotional. S)e does
)a$e emotions but )as no need to express t)em. S)e is wit)drawn into )erself and en!oys being alone.
8)e circumstances w)en &ristina does express emotions include; extreme anger, extreme passion, and
tremendous stress. 'f someone gets )er mad enoug) to tell )er off, s)e will not be sorry about it later.
S)e puts a marG in )er mind w)en someone angers )er. S)e Geeps tracG of t)ese marGs and w)en s)e
)its t)at last marG s)e will let t)em Gnow t)ey )a$e gone too far. S)e is ruled somew)at by self
interest. All )er conclusions are made wit)out outside emotional influence. S)e is $ery le$el)eaded
and will remain calm in an emergency situation. 'n a situation w)ere ot)er people mig)t get )ysterical,
s)e )as poise. &ristina will worG more efficiently if gi$en space and time to be alone. S)e would rat)er
not be surrounded by people constantly. 'n a relations)ip, s)e will s)ow )er lo$e by t)e t)ings s)e does
rat)er t)an by t)e t)ings s)e says. Saying "' lo$e you" is not a needed routine because s)e feels )er
mate s)ould already Gnow. 8)e only exception to t)is is if s)e )as logically concluded t)at it is best for
)er mate to )ear )er express )er lo$e $erbally. &ristina is not sub!ect to emotional appeals. 'f someone
is selling a product to )er, t)ey will need to present only t)e facts. 8)ey s)ould present t)em from a
,3
standpoint of )er sound !udgment. S)e will not be taGen in by an emotional story about someone else.
S)e will meet emergencies wit)out getting )ysterical and s)e will always asG "'s t)is best for meI"
(eople t)at write t)eir letters in an a$erage )eig)t and a$erage size are moderate in t)eir ability to
interact socially. According to t)e data input, &ristina doesn7t write too large or too small, indicating a
balanced ability to be social and interact wit) ot)ers.
Anexa &
Siteuri despre grafologie;
)ttp;JJ)andwritingwizard.comJ
)ttp;JJgrap)icinsig)t.co.zaJ
)ttp;JJwww.my)andwriting.comJcelebsJindex.)tml
)ttp;JJwww.s)eetudeep.comJ)andwriting.)tml
)ttp;JJwww.grap)ology.itJ
)ttp;JJwww.)andwritingpro.comJgrap)ology.)tml
)ttp;JJwww.)andwriting.orgJmainJ)warc)i$.)tml
B)B*)+,-AF)E .
0e$ista B(si)ologiaC, =r.,, ,223
0e$ista B(si)ologiaC, =r.3, ,22"
=orbert Sillamy %ictionar *a0ousse de (si)ologie
,"