EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII

Evaluarea economica consta intr-un comle! "e te#nici$ roce"ee si meto"e rin care se
sta%ileste valoarea "e iata$ "e circulatie a %unurilor$ activelor si intrerin"erilor&
'& E!licati necesitatea evaluarii economice si (inanciare a unei intrerin"eri&
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul
economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele
schimbri semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in caul tranaciilor comerciale,
cu ocaia privatirii cnd elementele preentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa
ci mai de!rab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
)& E!licati rolul %ilanlului conta%il in evaluarea unui activ sau a unei intrerin"eri&
"rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strate!iile aplicate de firma, el
reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si reultatele
financiare obinute in ultima perioada pentru care s#a incheiat.
*& E!licati "i(erentele "intre ret si valoare&
$. Pre+ul este suma de bani ce se poate obine din vnarea unui bun de bunvoie, intre pari
aflate in cuno%tina de caua, in cadrul unei tranacii in care preul este determinat
obiectiv. &tabilirea preului presupune ne!ocierea, evaluatorul nu#si propune sa determine
preului ci !ama de valori, respective ona in care ar putea ncepe ne!ocierea si care ar
putea probabil sa se situee preul.
Valoarea unui bun se fondea pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vntorul accepta sa vanda si
comparatorul sa cumpere. 'aloarea depinde de unele criterii sau factori care influenea
dorina de a cumpra sau vinde( aceste criterii pot fi subiective, de natura psiholo!ica sau
economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea att
separate cat si mpreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau
ntreprinderii in ansamblul sau.
,& Clasi(icati "i(eritele tiuri "e evaluari&
)in punct de vedere al utili-atorului evaluarii
# evaluari contabile
# evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
# evaluari baate pe e*pertia si dia!nostic
)in punct de vedere al o%iectului evaluarii :
# evaluari de intreprinderi
# evaluari de bunuri
# evaluari de !rupe de bunuri
)in punctul de vedere al scoului evaluarii :
# evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
# evaluari contractuale
$
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
# evaluari !enerate de initiative antreprenoriale (fuiuni, suplimentari de fonduri, , transferal
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari mana!eriale) evalurari in scopuri comerciale,
fiscale
.& Care este rolul "ia/nosticului in evaluarea intrerin"erii0
)ia!nosticul are drept scop
# nele!erea factorilor economici care influenea sectorul de activitate al ntreprinderii(
# cunoa%terea re!ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea(
# determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in preent si in viitor(
# facultatea de inte!rare a reultatelor in repreentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ,
pe care utiliatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid
consecinele la nivelul reultatelor sale.
+olul dia!nosticului in evaluarea ntreprinderii :
# este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu#isa respectiv in stabilirea ipoteelor
de evaluare,
# ale!erea metodelor,
# ajuta la anticiparea viitorului firmei,
# la depistarea factorilor de risc si
# la stabilirea ipoteelor de evaluare scara valorilor determinate preentate in raportul final.
1& De(initi valoarea "e iata&
Valoarea "e ia+a repreint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la
data evalurii, intre un cumparator si un vanator, hotrai si aviai, care actioneaa in
cuno%tina de caua, prudent si fara constrn!eri, intr#o tranacie echilibrata dup un mar,etin!
adecvat.
2& De(initi valoarea 3usta&
Valoarea 3usta repreint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre
doua pari aflate in cuno%tina de caua, in cadrul unei tranacii cu preul determinat obiectiv.
4& De(initi valoarea actuala a unui %un&
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualiata a viitoarelor intrri nete de numerar, care
urmea a fi !enerate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala 5 valoare "e utilitate
6& De(initi valoarea "e ori/ine&
Valoarea "e ori/ine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiiie repreint
totalitatea costurilor necesare pentru achiiionarea si punerea bunului sau activului in stare de
utiliare sau de folosire.
'7& De(initi valoarea "e utili-are&
Valoarea "e utili-are 8"e inlocuire9 repreinta totalitatea costurilor necesare pentru
dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela%i scop, in acelea%i condiii de utiliare,
avand aceea%i durata preumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus
reevalurii
$$. Pre-entati trei momente "in viata intrerin"erii in care este o%li/atorie evaluarea
e %a-a "e e!erti-a si "ia/nostic&
modificri in mrimea si structura capitalului social
modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
-
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
$-. De ce este o%li/atorie evaluarea in ca-ul rivati-arii unei intrerin"eri0
din punct de vedere patrimonial , majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea
fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
din punct de vedere al rentabilitatii , trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil( nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi e*trapolate in perioada post privatiare
cumparatorul nu investe%te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va
obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra!andita(
valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de !radul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penaliat pentru politica de
investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta
este nesemnificativa. .u ocaia evaluarii pentru privatiare, trebuie observata si analiata
necesitatea unei eventuale restructurari.
'*& O%iectivul si mi3loacele "e reali-are ale "ia/nosticului 3uri"ic&
O%iectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii
sau cu salariatii.
Constatari - /innd seama de prevederile le!ale in vi!oare e*pertul evaluator va stabili daca:
- &ocietatea este constituita le!al(
- 0*ista acte si contracte privind drepturile de proprietate(
- 0*ista contracte incheiate cu partenerii e*terni(
- 0*ista actiuni juridice in curs(
- 0*ista contracte individule de munca(
- .are este re!imul fiscal al intreprinderii1
Conclu-ia: )up trecerea in revista a mijloacelor de realiare si a procedurilor de lucru se
stabilesc:
"portunitile e*istente in mediul e*terior ntreprinderii , adic evoluii cu un
caracter previibil poitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi le!islaie si re!lementari specifice
favorabile.
+iscurile e*istente in mediul e*tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect
previibil ne!ativ (invers oportunitilor) (
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna or!aniare si funcionare a ntreprinderii(
- contract si statut corespuntoare(
- relaii contractuale corecte(
- finanare asi!urata(
- absenta liti!iilor(
- re!lementari fiscale aplicate corecte(
- obli!aii fiscale ndeplinite la timp(
puncte slabe , adic deficiente constatate in or!aniarea si funcionarea
ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespuntoare situaiei de fapt(
- e*istenta unor liti!ii contractuale cu terii si cu proprii salariai(
- conflicte de munca(
- obli!aii fiscale nerespectate.
',& O%iectivul si mi3loacele "e reali-are ale "ia/nosticului comercial&
O%iectivul l repreint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in preent si in
viitor.
2
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
Constat;ri
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va
calcula ponderea lor in volumul total al activitii(
b) &e va efectua o analia a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace%tia durata
de recuperare a creanelor (se vor analia clientii incerti(
c) &e vor analia furniorii(
d) &e va identifica concurenta actuala si potentiala(
e) &e va analia reteaua de distributie a intreprinderii(
f) &e va analia !radul de permeabilitate a pietei(
!) &e va analia tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul
cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a ima!inii firmei(
Conclu-ia
"portunitile
+iscurile
Punctele forte ca de e*: retea de vanare puternica, clienti statornici,calitate f
buna a produselor si serviciilor
puncte slabe ca de e*: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica,
cunosterea insuficienta a pietii.
'.& O%iectivul si mi3loacele "e reali-are ale "ia/nosticului te#nic$ te#nolo/ic si "e
e!loatare&
O%iectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund
nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator.
Constat;ri
- se impune cunoa%terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in
timp(
- stabilirea dinamicii imobilirilor(
- stabilirea nivelului de amortiare(
- stabilirea nivelului de productivitate(
- analia potenialului de cercetare#devoltare pentru a putea determina strate!ia de
viitor previibil a ntreprinderii(
Conclu-iile se re-int; su% (orma:
"portunitilor
+iscurilor
Punctele forte ca de e*: o buna utiliare a capitalului de producie(utilaje
moderne, produse si servicii competitive
puncte slabe ca de e*: o planificare defectuasa a produciei, o conducere
defectuasa a aproviionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
'1& O%iectivul si mi3loacele "e reali-are ale "ia/nosticului "e or/ani-are$ mana/ement
si resurse umane&
O%iectivul l repreint analia structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la
realiarea activitii ntreprinderii.
Constat;ri se fac urmtoarele demersuri:
a) 3nalia structurii umane si anume:
- "r!aniarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii(
- )ate cu privire la personal: pre!tirea ,!radul de ocupare(
vechimea in ntreprindere( fluctuaiile, absenteism.
4
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
b) )ate cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pre!atire,e*perienta,stil de
conducere,sistem de remunerare,le!atura cu actionariatul
c) )ate sociale: climatul social,protectia muncii,or!aniare sindicala.
Conclu-ia 3naliand datele de mai sus se poate stabili:
"portunitile
+iscurile
Punctele forte : personal tanar, fle*ibil, bine pre!atir, e*ista o buna or!aniare,
e*ista motivarea muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii(salariare nestimulata(relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
'2& O%iectivele si mi3loacele "e reali-are ale "ia/nosticului (inanciar-conta%il&
O%iective:
a) &tabilirea e*istentei ima!inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a reultatului
financiar si a strii de sntate a societarii(
b) 0valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e*erciii
financiare(
c) 5tiliarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia!nosticului ratei de rentabilitate
a capitalurilor proprii.
Constat;ri 6n urma analiei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile
coninute in situaiile financiare, pe ultimii 2#7 ani, preluate potrivit metodolo!iei specifice
evalurii lor prin metode patrimoniale.
Conclu-ile se e*prima sub forma:
"portunitile
+iscurile
Punctele forte
puncte slabe
'4& Rolul %ilanlului conta%il in "ia/nosticul "e evaluare&
8ilanul contabil este documentul contabil de sintea prin care se preint activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si reultatele perioadei pentru care se ntocme%te, potrivit le!ii.
8ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea pentru realiarea dia!nosticului contabil
si financiar.
'6& Rolul %ilanlului (unctional in "ia/nosticul "e evaluare&
8ilanul este instrumentul de analia, pe baa posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de e*ploatare si
- de treorerie 9 in active si
funcia de finanare in pasiv
)7& Care sunt asii 8etaele9 in "eterminarea activului net corectat al unei intrerin"eri0
$.&epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e*ploatrii si elemente in afara
e*ploatrii (necesare ntreprinderii)
-. +eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e*ploatrii(
2. .alculul matematic al activului net corectat.
)'& Care sunt comonentele (un"amentale ale oricarei evaluari "e intrerin"ere0
7
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
# activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
))& Care sunt meto"ele "e calcul al activului net cori3at al unei intrerin"eri0
- metoda substractiva si
- met. aditiva
)*& In ce consta meto"a su%stractiva "e calcul al activului net cori3at0
consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualiate.
),& In ce consta meto"a a"itiva "e calcul al activului net cori3at0
Met a"itiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale
).& Cum se calculea-a valoarea su%stantiala %ruta a unei intrerin"eri0 E!licati
semnificatia acesteia.
Val& su%stan+iala %ruta este e!ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de%i sunt nre!istrate
in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse caue.
0a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate
utilia ntreprinderea la un moment dat, preentnd valoarea activului pe baa principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.
)1& Determinati activul net cori3at al unei intrerin"eri rin am%ele meto"e$ cunoscan"
urmatoarele elemente "in %ilantul economic al acesteia 8in lei9: casa $:.:::( banca $7:.:::(
cheltuieli de infiintare $7.:::( cladiri -::.:::( echipamente -7:.:::( stocuri 2::.:::( furniori
4::.:::( creditori ;:.:::( imprumuturi bancare pe termen lun! -::.:::( capital social $::.:::(
reerve $:.:::( venituri anticipate ;:.:::( profit 77.:::.
Met a"itiva
.apitaluri Proprii $$:.:::
.ap social $::.:::
+eerve $:.:::
Profit 77.:::
.h infiintare $7.:::
3N. $7:.:::
Met su%stractiva
.ladiri -::.:::
0chipamente -7:.:::
&tocuri 2::.:::
.asa $:.:::
8anca $7:.:::
<otal active =$:.:::
>urniori 4::.:::
.reditori ;:.:::
6mprum -::.:::
'en anticip ;:.:::
"bli! ?@:.:::
ANC '.7&777
)2& Ce este si cum se "etermina rata "e actuali-are0
@
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
Rata "e actuali-are este rata de rentabilitate utiliata pentru determinarea valorii actualiate,
la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit
ulterior.
)4& Care sunt te#nicile "e actuali-are0
+ata de actualiare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor
economici si al indicatorilor financiari.
3ctualiarea si capitaliarea sunt - tehnici le!ate dar diferite( sunt le!ate prin factorul timp.
0conomia de piata are 2 piete diferite:
$. piata de bunuri si servicii(
-. piata financiara(
2. piata muncii.
6n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce
pa!ube.
6n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pa!ube. 6n aceasta piaa banii
sunt neechivalenti si pentru a#i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualiare.
3ctualiarea se realiea si se e*prima prin - tehnici speciale , dup cum este luat in
considerare factorul timp, astfel:
$. )aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut 9 preent # viitor , se aplica
re!ula capitalirii sau tehnica de capitaliare numita si de fructificare(
# suma cheltuita ai ABC are ca echivalent in viitor, peste AnC ani, o suma ADC daca suma B o
amplificam cu factorul de capitaliare ($Ei)
n
.
-. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor 9preent # trecut se aplica
tehnica de actualiare numita si re!ula de actualiare
- suma ADC prevauta a fi chetuita in viitor peste AnC ani are in preent valoarea A*C
daca suma D o aplificam cu factorul de actualiare $F($Ei)
n
# suma < prevuta a fi flu*ul de treorerie in viitor peste n ani are in preent
valoarea B daca pe G il amplificam cu factorul de actualiare
B H G III$IIII
($Ei)n
- r" 8rata "e(latata) H i#f
($Ef)n
# rata neutra "e lasament '
3
n
H
$
# ($Et)
n

t
# actuali-area unei serii "e (lu!uri constante t
# actuali-area e %a-a in"icatorului PER
)6& Pre-entati trei meto"e "e "eterminare a ratei "e actuali-are&
#Renta%ilitatea seci(ica a%teptata pentru investitii alternative,
#rata "e actuali-are H dob obli!atiiunilor de stat E prima de risc,.
- rata neutra "e lasament pe piata financiara
# rata "o%an-ii ceruta pentru plata datoriei planificate(
+ata dobanii care este baata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanii
de baa fara risc)
*7& Ce este actuali-area0
?
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
Actuali-area este estimarea valorii preente, la data evaluarii, a unui flu* banesc viitor.
&copul utiliarii acestei tehnici este acela de a transforma un flu* monetar viitor in capacitatea
de a !enera venituri anuale. &e refera in !eneral la sumele anuale viitoare de marimi ine!ale (de
e*emplu cash#floJ#ul disponibil pentru proprietari).
*'& Pre-entati si e!licali mo"ul "e "eterminare a costului caitalului unei intrerin"eri&
+ata de actualiare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. )esi!ur, se
nele!e ca, atunci cnd firma nu utiliea credite, rata de actualiare va fi e!ala cu costul
capitalurilor proprii.
>ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
.KP. H .LprMLprFvE.)M ($#.i) , unde:
.KP. H costul mediu ponderat al capitalului
.Lpr H costul capitalului propriu
Lpr H capitalul propriu
' H valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispoitia furniorilor de capital)
.) H credite
.i H cota de impoit pe profit
*)& Cum se "etermina costul caitalului roriu al unei intrerin"eri0
.ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor
dar si o posibila rata de actualiare folosita de intreprindere.
#.ost cap propriu e*pr prin act commune H dividend ultimul anFval justa medie a
actiuniiEcrestere preconiata a dividendului
# cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realieaa prin dividende distrbuite si
prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
L.P+ H )6' E ($#d)MN
& .P+
)6' H dividendul pe actiune distribuit
& H cursul bursier al actiunii firmei analiate
d H rata de distribuire a dividendelor
N H profitul net al firemie
.P+ H valoarea contabila a cap proprii ale firmei
**& E!licali relatia "intre riscuri si rata "e actuali-are&
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro!anoa cu certitudine din caua faptului ca
viitorul este nesi!ur.
3cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. Oa analia unei astfel de abordari a riscului,
incertitudinile le!ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin
doua metode:
$. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii si!urantei sau
metoda deducerii profitului) sau
-. ca o crestere a ratei de actualiare (metoda cresterii dobanii, metoda primei de risc).
+ata de actualiare trebuie sa fie o rata nainte de impoitare ce reflecta evalurile pieei curente ale
valorilor#timp a banilor si riscurile specifice activului. +ata de actualiare trebuie sa reflecte
riscurile pentru care estimrile viitorului flu* de numerar au fost ajustate.
" rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii 9timp a banilor si riscurile specifice
;
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita#o daca au ales o investitie care ar !enera
flu*uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea
le asteapta sa fie !enerate din active.
&unt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si
riscul flu*ului de numerar
*,& E!licati relalia "intre riscuri si valoarea intrerin"erii&
+iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualiare este o imbinare intre riscul pietei si
riscul determinat de punctele slabe reultate din sintea dia!nosticelor.
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actualiare mai mare.
*.& E!licati relalia "intre rata "e actuali-are si valoarea intrerin"erii&
6ntre rata de actualiare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
*1& Ce este valoarea atrimoniala a unei intrerin"eri0 Pre-entati cateva meto"e "e
"eterminare&
Valoarea atrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
'aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
3ctivul net corijat se calculea prin doua metode:
'& meto"a a"itiva
3N.H .3P P+"P+66 #FE )6> )0 +00'3O53+0
)& meto"a su%stractiva
3N. H 3.<6'0 +00'3O5<0 9 )3<"+66

Ketodele de determinare sunt:
3ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Ketoda aditiva
Ketoda substractiva
Ketoda valorii substaniale
3lte metode patrimoniale (Ketoda capitalului permanent necesar e*ploatarii )
*2& Ce este caacitatea %ene(iciara a unei intrerin"eri si ce semni(icatie are in evaluarea
intrerin"erii0
Caacitatea %ene(iciara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a !enera un beneficiu dat,
in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de !estiune considerate normale, identice cu cele
din ultimii ani, daca nici#o schimbare semnificativa nu a avut loc H randamentul totalitarii
capitalurilor care finanea ntreprinderea
Caacitatea %ene(iciara se oate e!rima rin urm;torii in"icatori:
- ro(it %rut 8dia!nosticul financiar#contabil)=
- ro(itul net se foloseste in evaluari prin metode baate pe capitaliarea veniturilor(
- "ivi"en" folosit in evaluari baate pe randamentul capitalului=
rin (lu! "e tre-orerie sau cas#-(lo> folosit in evaluarile baate pe actualiarea flu*urilor
de!ajate de ntreprindere.
*4& Care sunt asii 8etaele9 entru "eterminarea caacitatii %ene(iciare a unei intrerin"eri0
Etaele "etermin;rii caacita+ii %eneficiare sunt:
# studiul reultatelor trecute (2 ani)
=
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
# e*amenul previiunilor
# mi*ajul elementelor reultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii beneficiare
I& Stu"iul re-ultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului
din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
$. este un profit stabil(
-. este un profit real(
2. este un profit cert(
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
&e porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
3. corectii pe oriontala intre e*ercitii care scot in evidenta modificarile din
le!islatie. )eci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului
an.
8. .orectii pe verticala adica pentru fiecare e*etcitiu in parte de la .3 pana la
profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baa constatarilor din
dia!nosticul de evaluare.:
#marja bruta(
#valoarea adau!ata
#e*cedent brutFnet din e*ploatare(
#profit net
3. prima cate!orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs
valutar(
8. a doua cate!orie de corecii sunt le!ate de amortismente 9 se nltura orice e*ces de
amortiare si se adu!a orice insuficienta de amortiare, referina constituind#o fie le!ea
fiscala fie standardele profesionale emise de e*perii tehnici(
.. a treia cate!orie se refera la salarii si asimilate salariilor # insuficientele sau e*a!errile
trebuie adu!ate sau eliminate, referina constituind#o standardele si studiile efectuate de
e*peri in munca si protecia sociala(
). a patra cate!orie se refera la stocuri 9 se verifica daca sistemul de evaluare a fost
constant pe ntrea!a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr%it de
perioada, anomaliile trebuind reinte!rate sau deduse din reultatul contabil(
0. a cincia cate!orie se refera la profituri si pierderi e*cepionale 9 se rein numai acele
profituri care provin din operaiuni obi%nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
>. corecii le!ate de siner!ii
P. alte corecii care pot reulta din dia!nostic
6n concluie, pe baa constatrilor din dia!nostic, se poate creste sau se poate scdea
valoarea ntreprinderii.
II& E!amenul revi-iunilor
0valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa
reulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode
lichidative.
III&Calculul matematic rin , variante "e lucru "in acre evaluatorul va (olosi una:
$. capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previionate( se
recomanda in evaluarea pentru privatiare unde trecutul este neproductibil.
-..apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in
evaluari pt fuiuni, diviari, majorari de capital.
2..apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea!a periaoda
trecuta si viitoare( se utilieaa in evaluarea pt vanari intre proprietari privati.
$:
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
.apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de e*: 2 ani din trecut si $ an viitorsau $ an trecut si 2 ani viitor
*6& Pre-entati si e!licati atru corectii ce ot (i a"use re-ultarelor "in %ilantul conta%il
entru "eterminarea caacitatii %ene(iciare&
3. prima cate!orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs
valutar(
8. a doua cate!orie de corecii sunt le!ate de amortismente 9 se nltura orice e*ces de
amortiare si se adu!a orice insuficienta de amortiare, referina constituind#o fie le!ea
fiscala fie standardele profesionale emise de e*perii tehnici(
.. a treia cate!orie se refera la salarii si asimilate salariilor # insuficientele sau e*a!errile
trebuie adu!ate sau eliminate, referina constituind#o standardele si studiile efectuate de
e*peri in munca si protecia sociala(
). a patra cate!orie se refera la stocuri 9 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant
pe ntrea!a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr%it de perioada,
anomaliile trebuind reinte!rate sau deduse din reultatul contabil(
0. a cincia cate!orie se refera la profituri si pierderi e*cepionale 9 se rein numai acele
profituri care provin din operaiuni obi%nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
>. corecii le!ate de siner!ii
P. alte corecii care pot reulta din dia!nostic
6n concluie, pe baa constatrilor din dia!nostic, se poate creste sau se poate scdea
valoarea ntreprinderii.
,7& Care sunt variantele teoretice "e calcul matematic al caacitatii %ene(iciare a unei
intrerin"eri0
.apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
# ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate
din perioadele trecute si a profiturilor anuale previionate(
# ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute(
# ca medie a profiturilor anuale previionate(
# ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
,'& Ce intele/eti rin erioa"a "e re(erinta a unei intrerin"eri in evaluarea acesteia
e %a-a er(ormantelor (inanciare0
Perioa"a "e re(erinta corespunde perioadei de pro!noa a intreprinderii, respective perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa#si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa
provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa#6 permita sa#si reia ciclul vietii.
3stfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: diviarea, asocierea, formarea
de noi societati comerciale, injectii de capital pentru moderniarea echipamentelor si
tehnolo!iilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
)in punctul de vedere al investitorului perioada de pro!noa corespunde cu termenul de
recuperare al investitiei.
,)& De(initi caacitatea %ene(iciara a unei intrerin"eri si re-entati (ormele "e
e!rimare a acesteia&
Caacitatea %ene(iciara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a !enera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de !estiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici#o schimbare semnificativa nu a avut loc H randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaa intreprinderea
,*& Cum se "etermina si ce semni(icatie au (lu!urile "e tre-orerie in evaluarea unei
$$
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
intrerin"eri0
Flu!urile "e tre-orerie sunt acele profituroi ale intrepr. .are sunt disponibile tuturor
furniorilor de capital catre intreprindere dupa analiarea restrictiilor de distributie conform le!ii
societarilor.
Flu!ul "e tre-orerie repreint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si
impoitelor pe imobiliri, dar naintea dobnii.
>O5B5O )0 <+0Q"+0+60 &0 P"3<0 &<386O6 6N)6+0.<:
Profit (pierdere) pe an
E dobnda pe datoria la teri
# economia la impoitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnii pentru datoria la
terti
Eimpoitul pe venit care poate fi compensate
E deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
# venituri care nu aduc numerar
# cheltuieli de capital
EF# deducereaFcre%terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilorFdatoriilor
>lu* de treorerie
,,& In ce consta meto"a (lu!urilor "e "isoni%ilitati actuali-ate0
Meto"a DCF consta in nsumarea flu*urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in
unitate, pana in anul ,,nC, cnd se aprecia ca proprietarul ar trebui sa#si reconsidere modul de
abordare a afacerii sale( in acest an ,,nC se stabile%te valoarea reiduala a activului sau a
ntreprinderii
,.& Care sunt cele atru etae 8asi9 in evaluarea intrerin"erii rin meto"a (lu!urilor
"e "isoni%ilitati actuali-ate0
Alicare meto"ei se face in patru etape:
$. .alculul (lu!ului "e lic#i"itati nete istorice pe minim trei ani folosind sintea
dia!nosticelor
-. Proiectarea (lu!ului "e lic#i"itati nete e o erioa"a mai lun/a, dar compatibila cu
oriontul de pro!noa stabilit ntreprinderii( deci o buna viiune, o nele!ere a flu*urilor
trecute: vnri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
2. Determinarea valorii re-i"uale ce urmea a fi adu!ata la cash#floJ#ul din ultimul an
proiectat( oriontul pro!noat este in !eneral, estimate tinand seama de constatarile
dia!nosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul
ultimo pro!noat( valoarea reiduala, de re!ula se calculeaa prin aplicarea unui
multiplicator la cash floJ#ul ultimului an pro!noat ('rHQ*.>) sau aplicand modelul
Pordon
III$III, unde L este coeficientul de ajustare pentru risc, iar ! este cre%terea pe
L#! termen lun! a flu*ului de numerar
4. Determinarea ratei "e actuali-are, cu ajutorul careia este posibila readucerea flu*urilor
nete viitoare se a valorii reiduale in valori de ai( numita si rata neutra
0a poate fi detreminata pornind de la dobanda obli!atiilro sau titlurilor de stat.
,1& Ce sunt elementele intan/i%ile ale unei intrerin"eri si care sunt acestea0
0lementele intan!ibile sunt imobiliarile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare devoltare, licente,marci, brevete, softuri, fondul commercial, etc.
$-
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
,2& Ce sunt meto"ele com%inate "e evaluare a intrerin"erii si in cate /rue se ot
clasi(ica0
Meto"ele com%inate "e evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se baeaa pe
flu*urile antrenate de activitatea intreprinderii intr#o perioada trecuta sau viitoare.
Ketodele de eval combinate pot fi !rupate in doua cate!orii, in functie de tehnicile aplicate:
# tehnici baate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate(
# tehnici baate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan!ibile
,4& Cum se evaluea-a actiunile "etinute "e intrerin"ere la caitalul altor intrerin"eri0
3ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaa astfel:
# atunci cand pachetul este minoritar, prin capitaliarea dividendelor procurate de acestea(
# canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaa la evaluarea
!lobala a societatii in care s#a investit si pe aceasta baa se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului(
,6& Cum se evaluea-a stocurile "in ca"rul unei intrerin"eri entru a "etermina
valoarea acesteia0
&tocurile se evalueaa dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile ilei
sau la media preturilor de aproviionare din cea mai recenta perioada.
&tocurile de productie in curs se evalueaa la nivelul costurilor efective, corectate cu !radul de
inaintare in realiarea fiica a produsului, determinat de e*pertia tehnica.
&tocurile de produse finite se evalueaa la nivelul preturilor de vanare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
.7& Cum se evaluea-a creantele "in %ilantul unei intrerin"eri entru a "etermina
valoarea acesteia0
.reantele se evalueaa dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualieaa la raportul de schimb al monedei nationale din iua respectiva
.'& Cum se evaluea-a "isoni%ilitatile "in %ilantul unei intrerin"eri entru a "etermina
valoarea acesteia0
)isponibilitile din bilan se evaluea la val scriptica, cele in valuta se actualieaa la raportul de
schimb al monedei nationale din iua respectiva.
.)& Cum se evaluea-a imo%ili-arile necororale ale unei intrerin"eri entru "eterminarea
valorii acesteia0
Imo%ili-arile necororale nu se iau in caculul valorii ANC cu e*ceptia chelt de cercetare
dev. care privesc produse noi sau devoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val.
scriptica
.*& Cum se evaluea-a o%li/atiile "in %ilantul unei intrerin"eri entru "eterminarea valorii
acesteia0
"bil!atiile in valuta se actualieaa la raportul de schimb al monedei nationale din iua
evaluarii, diferentele fiind re!ulariate pe seama capitalurilor proprii, in caul evaluarii in scopul
unei tranactii, sau pe seama reultatelor financiare, in caul evaluarilor in alte scopuri.
.,& Care este structura stan"ar" a unui raort "e evaluare a intrerin"erii0
Structura stan"ar" a unui raort "e evaluare
+aportul trebuie sa ofere o ima!ine clara asupra opiniilor e*primate de evaluator, asupra baelor de
$2
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baa raportului.
'& Re-umatul rincialelor conclu-ii si recoman";ri rivin":
$.$. &copul evaluarii
$.-. &cara valorilor satbilite si valoarea medie
$.2. recomandarile privind perspectivele intreprinderii
)&Pre-entarea intrerin"erii
# numele , forma juridica, adresa, codul &6+50&,
# &curt istoric,crearea, faele cronolo!ice principale de devoltare, transformare etc.
# stabilirea coordonatelor principale prin: preentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si
a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul
de activitate, poitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea e*plicarii metodei de evaluare
folosite cuantum, evaluare, etc.
*& Pre-entarea evaluatorilor si a man"atului rimit
6n caul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor
mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la +e!istrul .omertului.
)aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara preentarea unor cv
,& Dia/nosticul "e evaluare
,&'& Dia/nosticul 3uri"ic
,&'&' o%iectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu
salariaii.
,&')& Constat;ri: innd seama de prevederile le!ale in vi!oare, evaluatorii vor stabili daca
intreprinederea este constituita le!al, daca e*ista acte si contracte privind drepturile de proprietate,
daca e*ista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu
personae fiice sau juridice, daca e*ista contracte de munca individuale si colective, si vor analia
re!imul fiscal al intreprinderii.
,&'&*& Conclu-ii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realiare si aprocedeelor de lucru utiliate
se stabilesc:
#oortunitatile e!eistente in mediul e*terior intreprinderii, adica evolutii cu un character
previibil poitiv pentru entitatea evaluata ca: le!islatie si re!lementari favorabile, conditii
economico financiare optime(
#riscurile e!istente in mediul e*tern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previibil ne!ative,
respective condintionarii inverse oportunitatilor(
#unctele (orte( adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna or!aniare si functionare
a entitatii evaluate, contract, statut corespunatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara
asi!urata, absenta liti!iilro, re!elementari fiscale corecte si obli!atii fiscale indeplinite la timp(
#unctele sla%e, deficientele consatate in or!aniarea si functionarea entitatii: contarct si satatut
necorespunatoare situatiei de fapt, e*istenta unor liti!ii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati,
conflicate de munac, obli!atii fiscale nerespectate,etc.
,&)& Dia/nosticul commercial
,&)&'& O%iectiv "eterminarea locului ocuat e iata "e intrerin"ere$ in re-ent si in
viitor
,)&)& Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula
ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analia a clientilor intreprinderii R importanta, durata de recuperare
acreantelor, clienti restanti
c) se analiea furniorii
d) se identifica concurenta intreprinderii 9 actuala si potentiala
e)se analiea reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furnia date asupra ponderii
contractelor interne sau e*terne in cifra de afceri
f) pentru a anlia posibilitatile de devolatre seva studia !radul de permeabilitate a pietei
!) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
$4
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si ima!inii firmei(
,&)&*& Conclu-ii 9 dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
# oprtunitati
# riscuri
# puncte forte: retea de vanare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
# puncte slabe# produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
,&*& Dia/nosticul te#nolo/ic oerativ sau "e e!loatare
,&*&'& O%iectiv: stabilirea mSsurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor
actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
,&*&)& Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un
moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobiliarilor corporale, a nivelului de
automatiare si aproductivitatii, dar si analia functiei de cercetare 9 devoltare, pentru a
determina strate!ia de viitor a intreprinderii
,&*&*& Conclu-ii re-entate su% (orma:
#oportunitatilor(
#riscurilor(
# punctelor forte: o buna utiliare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente,
#punctelor slabe# o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a
aproviionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.
,&,&Dia/nosticul resurselor umane
,&,&'& O%iective : analia structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realiarea
activitatilor intreprinderii
,&,&)& Constatari:
a) analia structurii umane: or!ani!rama ierarhica si functionala a intreprinderii( date cu privire
la personal# varsat, pre!atire, !rad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) )ate cu privire la conducatorii intreprinderii# varsta, pre!atire, formare si e*perienta, stil de
conducere, sistem de remunerare
c) date sociale# climatul social, protectia muncii, ora!niarea sindicala din intreprindere, nr. de
ile de !reva.,
,&,&*& Conclu-ii 9 analianda datele de mai sus se pot stabili:
#oportunitati(
#riscuri(
# puncte forte: personalul este tanar, dinamic, fle*ibil si bine format, or!aniare buna, e*ista
motivarea muncii.
# puncte slabe: proasta functionare a conducerii, repreentare sindicala slaba, salariare
nestimulativa,etc.
,&.& Dia/nosticul (inanciar conta%il
,&.'& O%iective
# stabilirea e*istentei ima!inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a reultatelor si asituatiei
financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia(
#utiliarea relatiei efecului de levier pentru aface dia!nosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor
proprii(
#evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de
contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata(
#dia!nosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de
rotatie a capitalurilor investite(
#utiliarea totalurilor soldurilor intermediare de !estiune pentru analia formarii marjei
economice(
$7
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
#analia diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realiarea unui audit
asupra situatiilor financiare
,&.&)& Constatari: acestea reulta in urma realiarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare
datele is informatiile continute in conturile anuale, reultatele financiare e*aminate pe ultimii 2#
7 ani perluate potrivit metodolo!iilor specifice evaluarilor patrimoniale,
,&.&*& Conclu-ii: se impun in baa constatarilor e*primate sub forma:
# oportunitatilor(
#riscurilor(
#punctelor forte(
# punctelor slabe(
,&1&Sinte-a "ia/nosticelor evaluarii
&e preinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane*a a acestuia, cuprinand
concluiile stabilite pentru fiecare dia!nostic in parte, respective datorate mediului e*terior
intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului
intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din dia!nosticele sectoriale preentate se
el(aboreaa bilantul economic al intreprinderii.
.& ?a-ele lucrarii "e evaluare
&e vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispoitie de client, conform caietului de sarcini si
prevederilro din contractul incheiat.
.&'& E!erti-e si stu"ii$ rorii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii
utiliate la elaborarea raportului de evaluare.
.&)& ?i%lio/ra(ie
.&*& Factori "e risc:
.&*&'& Factori "e risc e!tern=
.&*&)& Factori "e risc intern&
.&,& Iote-e "e evaluare:
.&,&'& Iote-e macroeconomice=
.&,&)& Iote-e microeconomice&
1&Meto"e "e evaluare alicate
&e vor inscrie cauele ipoteele si scenariile care au determinat ale!erea metodelor de evaluare
pentru fiecare in parte, cf !rupelor de mai jos:
1&'& Meto"e atrimoniale=
1&)&Meto"e rin renta%iliatte=
1&*& Meto"e com%inate=
1&,& Meto"e com%inate=
1&,& Meto"e %ursiere=
1&.&Alte meto"e&
2&@ama "e valori$ valoarea actiunilor&
&e vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.@, in
mod corespunator se detremina valorile minime si ma*ime ale actiunilor.
4&Coclu-iile si oiniile evaluatorului
&e vor e*prima opiniile asupra reultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si
financiar. &e va e*prima parerea evaluatorilor asupra reultatelor obtinute din operatiunea de
evaluare.
..& Cum in(luentea-a raortul "e sc#im% al mone"ei nationale valoarea unei intrerin"eri0
+aportul de schimb al monedei nationale, influenteaa valoarea ntreprinderii astfel:
#influenea rata de actualiare prin riscul deprecierii menedei naionale
# 6nfluenea bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la
data efecturii evalurii
$@
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
.1& Cum in(luentea-a mo"i(icarea returilor valoarea unei intrerin"eri0
Kodificarea preturilor influenea valoarea inteprinderii astfel:
# rata de actualiare este influenata cu riscul de proiecie(
# bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama
de preturile pieei
.2& Care este rolul %ilantului economic in evaloarea unei intrerin"eri0
?ilan+ul economic este instrumentul de lucru pe baa cruia se evaluea o ntreprindere.
0l preint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualiate %i corectate n funcie de e*i!enele
pieei, pe baa constatrilor din dia!nosticul de evaluare.
0*pertul evaluator innd cont de faptul c:
# bilanul contabil nu permite nele!erea corect a realitii economice %i financiare a
ntreprinderii.
# valoarea net contabil # ca diferen ntre ceea ce ea posed %i ceea ce ea datorea# nu reflect
dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale
(e*tracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de
evaluare.
3ceste corecii trebuie realiate n raport cu:
# valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
# de capacitatea potenial de a produce profit.
.4& E!licati in(luenta oliticilor "e amorti-are asura valorii intrerin"erii&
Politica de amortiare influenea valoarea ntreprinderii astfel:
# stabilirea unor durate de viata mai lun!i decat cele normale, influenee in sensul unei valori mai
mari a activelor si a ntreprinderii
# stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenea in sensul mic%orrii
valorii ntreprinderii
# metodele de amortiare de asemenea influenea, de e*emplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fi*e achiiionate in acest an sunt amortiate accelerat influenea
ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utiliat metoda liniara
.6& Cum e!licati relatia "intre oliticile conta%ile si valoarea intrerin"erii0
0ste evident ca politicile contabile influenea valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baa de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel
metoda lifo in caul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un reultat
mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortiare,
respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortiare. )e e*emplu capitaliarea
costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta
direct in cheltuiala perioadei
17& Ce intele/eti rin valoarea atrimoniala a unei intrerin"eri0
Valoarea atrimoniala sau valoarea propriu isa, este activul net corijat obinut ca diferena
intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
1'& Cum in(luentea-a riscul "e tara valoarea unei intrerin"eri0
Riscul "e tara influenea valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este
mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica.
1)& Sa se "etermine activul net conta%il corectat e %a-a urmatoarelor in(ormatii 8in lei9:
capital social: l :.:::(
reerve: 2.:::(
reultat reportat: 7.:::(
$?
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
cheltuieli de constituire: -.:::(
cheltuieli de cercetare: $:.:::, din care 4.::: destinate crearii unui produs pentru inlocuirea
altuia care va iesi de pe piata anul urmator(
cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: $.:::.
Rasuns # 3N. H $:.::: (capital social) E 2.::: (reerve) E 7.::: (reultat reportat) 9
S-.::: (cheltuieli de constituire) E @.::: (cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate
crearii unui produs ce il va inlocui pe altul ce va iesi de pe piata)T H $:.:::
1*& Care este tratamentul activelor consi"erate in a(ara e!loatarii in evaluarea
unei intrerin"eri0
'al. care se stabileste pentru activele considerate in afara e*ploatarii, este valoarea venala, adica
suma treoreriei ce se va de!aja la cesiunea lor.
1,& Care este "e(inilia /oo">ill-ului0
V' @oo">ill 9 este e*cedentul de valoare !lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun. Partea din valoarea !lobala a unei ntreprinderi care are ca sursa
buna !estionare si e*ploatarea elementelor intan!ibile de care dispune acea ntreprindere( se obine
prin capitaliarea profitului obinut de ntreprindere peste pra!ul de rentabilitate.
+elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
&au
V) @oo">ill : e*cedentul de valoare !lobala a intreprinderii in raport cu valoarea patrimoniului,
partea inviibila a valorii intreprinderii, este
surprins de diferenta intre evaluarea baata pe performante si evaluarea patrimoniala
PU H (.8#3N.Mi)Ft iHrata neutra de plasament tHrata de actualiare 3N.Mi H pra! de rentabilitate
1.& Dati e!emle rivin" corectiile care ot (i alicate activelor curente in ve"erea
"eterminarii activului net conta%il corectat&
V' .reante: reevaluari la valuta, deprecieri prin invechiri (constatate prin vitea de rotatie) sau prin
liti!ii (constatate prin dia!nosticul juridic si
comercial)
&tocuri: deprecieri, invechiri (constatate prin rotatii lente), actualiari la preturi de achiitie sau de
vinare
)isponibil: reevaluarea la valuta
.heltuieli in avans: eliminare daca repreinta doar o forma de distribuire in timp a unor cheltuieli
deja efectuate
V) Ac+iunile "e+inute "e Antrerin"ere in caitalul altor societati se evaluea-; ast(el:
# atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitaliarea dividendelor procurate de acestea(
# cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceea%i metoda sau se procedea la evaluarea
!lobala a societarii in care s#a investit si pe aceasta baa se determina valoarea unui titlu respective
a pachetului(
Stocurile se evaluea dup separarea celor fara mi%care sau cu mi%care lenta, la preturile ilei
sau la media preturilor de aproviionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile "e ro"uc+ie in curs se evaluea la nivelul costurilor efective, corectate cu !radul de
naintare in realiarea fiica a produsului, determinat de e*pertia tehnica.
Stocurile "e ro"use (inite se evaluea la nivelul preturilor de vnare, mai puin beneficiile
si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Crean+ele se evaluea dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica,
cele in valuta se actualiea la raportul de schimb al monedei naionale din iua respectiva.
Disoni%ilit;+ile "in %ilan+ se evaluea la valoare scriptica, cele in valuta se actualiea la
raportul de schimb al monedei naionale din iua respectiva.
$;
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
, corec+ii ce ot (i a"use re-ultatelor "in %ilan+ entru "eterminarea caacita+ii
%ene(iciare:
B amortismente 9 se nltura orice e*ces de amortiare si se adu!a orice insuficienta de
amortiare, referina constituind#o fie le!ea fiscala fie standardele profesionale emise de e*perii
tehnici(
# salarii si asimilate salariilor # insuficientele sau e*a!errile trebuie adu!ate sau eliminate,
referina constituind#o standardele si studiile efectuate de e*peri in munca si protecia sociala(
# stocuri 9 se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea!a perioada, realitatea si
jocul stocurilor de la nceput si sfr%it de perioada, anomaliile trebuind reinte!rate sau deduse
din reultatul contabil(
# ro(ituri si ier"eri e!ce+ionale 9 se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obi%nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
11& Care sunt limitele valorilor atrimoniale0
'iiune statica
'iiune istorica iar trecutul nu este reproductibil
6nabilitatea de a surprinde siner!ii, avantajeFdeavantaje intan!ibile (locatie marca
contracte contacte performanta tehnica si mana!eriala retete)
&upusa influentei fiscalitatii, politicilor contabile
6nabilitatea de a valorifica informatii recente si impactul lor asupra evolutiei viitoare
deci valorii
Val& su%stan+iala %ruta este e!ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inre!istrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse caue.
0a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utilia
ntreprinderea la un moment dat, preentnd valoarea activului pe baa principiului prevalentei
economicului asupra juridicului
12& Determinati rata "e caitali-are a unei intrerin"eri cunoscan" urmatoarele in(ormatii:
riscurileintrerin"erii: '6 C=
rata "e %a-a:, C=
coe(icientul rimei "e risc: '$)=
c#eltuieli (inanciare: '&777 lei=
venituri (inanciare: 177 lei=
"atorii (inanciare 8*7C "in sursele "e (inantare9: ,&777 lei=
cota "e imo-it e ro(it: '1 C&
+ata de capitaliare H costul mediu ponderat al capitalului H ..P M pondere .P in finantare E
..6 M pondere .6 in finantare
.6 H capital imprumutat H 4::: 2:V
.P H capital propriu H =222 ?:V
<otal surse finantare H $2.222 $::V
..6 H costul capitalului imprumutat H rata dobanii defiscaliata H (.helt. >inanciare 9 venituri
financiare)F.6 M ($#$@V) H ($:::#@::)F4::: M ($#
$@V) H $:V M ($#$@V) H ;,4V
..P H cost capital propriu H rata neutra de plasament E (rata cu risc 9 rata neutra)M coeficient
volatilitate
H 4V E ($=V # 4V) M $,- H 4V E $;V H --V
Nota: coeficientul de volatilitate defineste in ce masura entitatea de evaluat deviaa de la
nivelul mediu al comportamentului si riscului mediu pe
ramura sa
$=
EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII
+ata de capitaliare H --V M ?:V E ;,4V M 2:V H $?,=-V H $;V
-: