MASS-MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA I PACTUL DE

STABILITATE
Ludmila Barb
INTRODUCERE
Aderarea Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE),
care s-a produs la 28 iunie 2001, a fost un reultat al !uncii diplo!a"ilor !oldoveni pe parcursul
a !ai !ult de doi ani de ile# $u pute! di!inua nici spri%inul oferit de unele "&ri !e!bre ale
PSESE 'i, (n pri!ul r(nd, al Ro!)niei, !o!ent accentuat 'i de (acu! fost) *oordonatorul special
al Pactului de Stabilitate +odo ,o!bac- care a viitat *-i'in&ul la (nceputul lui dece!brie 2001#
*u toate acestea, aderarea la aceast& structur& european& nu poate fi calificat& drept un punct (n
propoi"ie, ci, !ai cur(nd, o vir.ul&# /n opinia autorului, ob"inerea calit&"ii de !e!bru este doar
prea!bulul unei lucr&ri de volu! !are#
0ansa 'i spri%inul de care ar putea beneficia Moldova (n calitatea sa de !e!bru al PSESE (i
i!pun 'i respectarea unor nor!e, atin.erea unor standarde europene pe plan politic, econo!ic,
social, le.islativ# 1in discursul pe care l-a "inut pre'edintele 2# 2oronin la Sesiunea Adun&rii
Parla!entare a *onsiliului Europei din 23 iunie 2001 la Strasbour., deci cu o i (nainte de
cere!onia de aderare la PSESE, pute! desprinde c& actuala conducere de la *-i'in&u
con'tientiea& necesitatea solu"ion&rii unor proble!e strin.ente# Pe fundalul lor 2# 2oronin a
reliefat trei proble!e4 5ransnistria, s&r&cia 'i corup"ia# Accidental sau nu, dar (n topul
obiectivelor trasate nu a 6(nc&put7 de!ocratiarea societ&"ii ('i, ca parte a acestui proces 8
liberaliarea presei), de'i acestea s(nt considerate drept valori-c-eie ale co!unit&"ii europene# *(t
despre !ass-!edia 'i rolul pe care i-l acord& 9niunea European&, se vorbe'te 'i (n *arta pentru
:ibertatea Mass-Media (*:MM), special elaborat& (n cadrul Procesului Ro;au!ont (ini"iativ& de
cooperare 'i bun& vecin&tate care a servit drept ba& pentru PSESE)# Statele participante la Pactul
de Stabilitate recunosc c& 6libertatea !ass-!edia, libera circula"ie a infor!a"iei 'i a ideilor 'i
discu"ia liber&, f&r& interven"ia autorit&"ilor publice, %oac& un rol funda!ental (n devoltarea unor
societ&"i libere, stabile 'i de!ocratice< s(nt condi"ii preli!inare pentru stabilirea (n"ele.erii
!utuale 'i a bunelor rela"ii (ntre state 'i popoarele lor7# Prin aceast& *art& "&rile !e!bre ale
PSESE ('i reconfir!& adeiunea la principiile libert&"ii de e=pri!are conse!nate (n !ai !ulte
docu!ente, printre care se nu!&r& 1eclara"ia 9niversal& a 1repturilor >!ului 'i *onven"ia
European& a drepturilor >!ului 'i a :ibert&"ilor ?unda!entale# /n acest scop, docu!entul
elaborat (n cadrul Procesului Ro;au!ont i!pune @uvernelor din re.iune ap&rarea 'i pro!ovarea
libert&"ii de e=pri!are, actualiarea le.ilor care, direct sau indirect, viea& activitatea !ass-
!edia, spri%inirea devolt&rii independen"ei politice 'i econo!ice a !i%loacelor de infor!are
scrise 'i electronice etc# /n le.&tur& cu aderarea Moldovei la PSESE a devenit actual& (ntrebarea
despre evolu"ia !ass-!edia (n Moldova, despre tendin"ele ce se reliefea&, precu! 'i (n ce
!&sur& activitatea presei 'i politica @uvernului (n acest do!eniu corespund *:MM 'i
standardelor europene#
MASS-MEDIA MOLDOVENEASC N PERIOADA DE TRANZIIE
Dm!"!#!li$ara #r%i & u" #r!'% d lu"( dura)
/n opinia !ea, de!onopoliarea presei s-a produs odat& cu apari"ia pri!ului iar
ne.uverna!ental care se nu!ea 6@lasul7, relativ cu !ult ti!p (nainte de declararea
independen"ei Republicii Moldova# :ansarea lui a fost 'i un reultat al valului de de'teptare
na"ional&# 6@lasul7, un iar cu o alt& viiune asupra a tot ce se (nt(!pla (n %urul nostru, deveni pe
atunci o necesitate 'i, totodat&, o (ncercare de a pune baele unei prese libere (n Moldova#
Ast&i (n Moldova ave! (n %ur de A00 (nu!&rul lor varia& (n perioada ca!paniilor
electorale) titluri de iare republicane 'i locale# 1in acestea doar dou& cotidiene, 6Moldova
suveran&7 'i 6$eavisi!aia Moldova7, au r&!as p(n& (n preent sub tutela @uvernului, de'i,
confor! afir!a"iilor redactorilor-'efi, ele nu au beneficiat de finan"&ri din partea fondatorului#
1in cele circa 10 a.en"ii de 'tiri, doar una este de stat 8 6Moldpres7# *eva !ai dificil& a fost
de!onopoliarea presei electronice# Pri!ul post nestatal de radio (69nda :iber&7) a fost
(nte!eiat doar la 1BBA# :e.ea privind Audioviualul a ap&rut 'i !ai t(riu 8 abia (n octo!brie
1BBC# /n preent s(nt eliberate C2 licen"e pentru trans!iterea produc"iei proprii televiate 'i 13
pentru radio# > proble!& nesolu"ionat& (n cei 10 ani de independen"& r&!(ne a fi 5eleviiunea
$a"ional& sau, a'a isa, de stat# 1e'i, prin aceea'i le.e a Audioviualului de la 1BBC, ei i-a fost
conferit statutul de televiiune public&, totu'i, sin.urul post cu acoperire na"ional& (n realitate nu
este unul public# ( Mai detaliat la aceast& c-estiune vo! reveni (n unul din para.rafele
ur!&toare#)
Potrivit standardelor !ini!ale, for!ulate de 9$ES*>, pentru fiecare stat al co!unit&"ii
!ondiale, la 1000 de locuitori, trebuie s& revin&, cel pu"in, 100 e=e!plare de iare cotidiene, C0
aparate de radio 'i 20 de televioare# /n acest sens, confor! unor esti!&ri ale e=per"ilor auto-toni,
Moldova, (n unele cauri, a%un.e s& dep&'easc& !ini!ul prev&ut# Spre re.ret (ns&, evolu"ia
cantitativ& a !ass-!edia din Republica Moldova nu este (n raport direct cu cea calitativ&# Partea
leului din toat& !ass-!edia !oldoveneasc& o alc&tuiesc iarele de partid 'i !i%loacele !edia
electronice patronate de persoane 8 6si!patiante7 ale unor sau altor lideri, partide politice#
Astfel, presa e=pri!&, (n pri!ul r(nd, interesele aparatelor fondatoare sau protectoare, l&s(ndu-l
pe cet&"eanul de r(nd (ntr-un se!ivid infor!a"ional# /n cel !ai bun ca, pentru a fi total infor!at,
cititorul ar trebui s& procure toate iarele 8 lucru inaccesibil din punct de vedere fiic 'i !aterial#
1e ce dar procesul de de!onopoliare a presei (n Moldova s-a dovedit a fi at(t de anevoios 'i
de lun.& durat&D *rede! c& e=ist& !ai !ulte !otive, at(t de ordin obiectiv, c(t 'i subiectiv#
Printre pri!ele !otive a! putea nu!i lipsa unor tradi"ii de!ocratice (n Moldova# ?iecare
dintre @uvernele care au ad!inistrat republica, (ncep(nd cu 1BB1, c-iar dac& au avut preten"ia s&
se nu!easc& de!ocratice, n-au pro!ovat principiul deetati&rii presei# 5entativa %urnali'tilor de
la 6Sfatul E&rii7 ( ap&rut ca or.an al :e.islativului) de a face un altfel de %urnalis! a displ&cut
fondatorilor# Reac"ia acestora a fost una pro!pt& 'i 6de!ocratic&7 (n conceptul lor4 ei nu au
lic-idat iarul, cu! se f&cea pe ti!puri, ci au sistat subven"ionarea# Ad!inistra"iile de stat 'i-au
dorit s& aib& o pres& de buunar c-iar 'i cu riscul de a nu !ai avea acces la ea dup& pierderea
puterii# 9n e=e!plu concludent (n aceast& privin"& s(nt 5eleviiunea 'i Radioul de stat#
Perioada de relativ& libertate de la sf(r'itul anilor F80 'i (nceputul anilor FB0 a fost prea scurt&
pentru a da na'tere unei noi .enera"ii de iari'ti, iar celor e=isten"i, educa"i (n stilul disciplinei de
partid, le venea ca! .reu (iar uneori i!posibil) sa-'i sc-i!be !entalitatea# 9nul din actualii 'efi
ai 5eleviiunii (!i e=plica, pe ti!purile c(nd era 'ef de 1eparta!ent, esen"a celei de-a patra
puteri (n felul ur!&tor4 7Gea e=ist&, a is el, pentru a le servi pe pri!ele trei . Avansarea (n post
a acestei persoane denot& c& opinia sa este acceptat& 'i de actuala conducere a republicii#
*(t prive'te pleiada t(n&r&, ea s-a dovedit a fi foarte receptiv& la le.ile econo!iei de pia"&#
$ereu'ind (nc& s& p&trund& p(n& la cap&t tainele !eseriei, ei au acceptat drept valoare beneficiul
!aterial 'i politic# Altfel cu! a! putea e=plica reultatele sonda%ului efectuat la ?acultatea de
Hurnalis! a 9SM, confor! c&ruia, I0 la sut& din responden"ii-studen"i, ru.a"i s& nu!easc& trei
!otive pentru care ar dori s& lucree la o institu"ie !ediatic&, au pus pe pri!ul loc !otivul
econo!ic4 6acolo se pl&te'te un salariu bun7, (vei4 +uletinul analitic Mass-Media, iunie 2001)#
*-iar dac& a e=istat o do& de ironie, cu! presupune 'i autoarea sonda%ului Jarin SteinbruecK,
r&!(ne 'ocant faptul c& 21 la sut& din studen"ii c-estiona"i au !en"ionat partianatul politic drept
latur& poitiv& (n !ass-!edia din Republica Moldova# A0 la sut& care calific&, totu'i, ne.ativ
partianatul politic ne fac s& sper&! c& pute! avea 'i %urnali'ti !ai one'ti#
> e=plica"ie a co!porta!entului de !ai sus, dar totodat& 'i un !otiv al an.a%a!entului
politic al !ass-!edia din republic& este at(t situa"ia precar& din econo!ia republicii, respectiv a
redac"iilor ( a'a cred CI la sut& din iari'ti), c(t 'i lipsa unor !ecanis!e de prote%are econo!ic& a
%urnali'tilor (1B la sut&< vei4 +uletinul analitic Mass-Media, iunie 2000)# 1e'i de la sonda% s-au
scurs aproape doi ani, situa"ia nu a suferit sc-i!b&ri spre bine#
Sursele financiare 'i provenien"a lor este pentru !ass-!edia o proble!&-c-eie care deter!in&
op"iunile ei# /n !od nor!al presa, de stat, at(t cea scris&, c(t 'i cea electronic&, se cuvine s& fie
sus"inut& din bu.etul statului# *ea privat& se cade sa-'i c('ti.e e=isten"a de pe ur!a publicit&"ii 'i
tira%ului# Realitatea, (ns&, de!onstrea& c& situa"ia a!belor este aproape si!ilar&, adic&, .rea# /ntr-o
"ar& cu o econo!ie devoltat&, probabil, c& nu ar e=ista proble!e de acest .en# Adev&rul (ns& este
c& la noi nu!&rul co!anditarilor de publicitate este foarte redus# Partea leului din econo!ia
republicii apar"ine unor a.en"i econo!ici dubio'i, iar ceea ce !ai r&!(ne poate fi diviat (n dou&4
fir!e 'i concerne !ari (!ai pu"ine) care au de%a renu!e pe pia"a interna"ional& 'i diverse fir!e
!ici, care prefer& s& nu-'i prea fac& publicitate pentru a nu atra.e aten"ia fiscului 'i a racKet-ului# >
cate.orie aparte o constituie astfel de fir!e ca 69nion ?enosa7# Aceasta finan"ea& pro.ra!ele
televiate de 'tiri, iar telespectatorul r&!(ne derutat 'i nu !ai poate s& (n"elea.& de ce 69nion
?enosa7 sponsoriea& at(tea ac"iuni 'i !anifest&ri, dac& fiecare !a%orare de tarife o e=plic& prin
neacoperirea c-eltuielilor# 0i dac& este profitabil&, de ce !a%orea& cu re.ularitate tarifeleD
$etransparent este 'i conflictul dintre 69nion ?enosa7 'i A$RE (A.en"ia $a"ional& pentru
Re.le!entarea Ener.iei) care, periodic, ia a!ploare# 1up& acela'i calapod ac"ionea& 'i alte fir!e#
Astfel, a! putea deli!ita pe pia"a !ediatic& din Moldova un alt .en de publicitate dec(t pro!ovarea
brend-ului sau a !&rfii, dar care este dublu ofensiv pentru consu!atorii de infor!a"ie 'i pentru
obiectivitatea 'i i!par"ialitatea presei#
5otu'i, cea !ai stabil& 'i !ai profitabil& publicitate este cea politic&# Mai cu sea!& pe
parcursul ulti!ilor ani c(nd liderii politici au (nsu'it faptul c&, (n condi"iile unei crie social-
econo!ice totale, creierii electoratului necesit& o 6prelucrare per!anent&7# *u c(t !ai precare s(nt
condi"iile de via"&, cu at(t !ai des aten"ia oa!enilor trebuie reorientat& spre aspectele politice ale
proble!elor4 li!b&, istorie, identitate na"ional&, inte.rare cu Estul sau cu 2estul etc#
Se !ai (nt(!pl& ca unele rubrici de iar, e!isiuni radio 'i 52 s& aib& drept sponsori 'i
oa!eni de afaceri# 1ar, de cele !ai dese ori, 'i aceast& sus"inere financiar& sau !aterial& nu se
face f&r& un subte=t politic4 fie c&-'i a'tern calea (n politica !are, fie c& sus"in un partid sau altul
care, la r(ndul s&u, le face lobb; (n Parla!ent, Pre'edin"ie, @uvern#
:a acela'i capitol, nu (n ulti!ul r(nd, a! nu!i 'i nivelul profesional nesatisf&c&tor al !ultora
dintre iari'ti# Pia"a !ediatic& din Moldova a f&cut (n ulti!ii 10 ani un salt !are cantitativ# Este
clar c& pia"a for"ei de !unc& nu poate asi.ura toate cererile# Lat& de ce deseori co!pletarea
cadrelor se efectuea& dup& alte criterii dec(t cele profesionale# Spre e=e!plu, la *o!pania 52
$L5, din 1C reporteri, doar 2 sau A au studii speciale (n do!eniul %urnalis!ului# M(nuirea
condeiului nu poate fi o condi"ie suficient& pentru a practica %urnalis!ul# Acest lucru (l dovedesc
'i reultatele sonda%ului, confor! c&rora IM la sut& din iari'ti nu s(nt fa!iliaria"i cu le.ile !ass-
!edia, iar nu!&rul celor ce accept& an.a%area politic& e de 3A la sut&#
> alt& pav&& (n calea de!ocrati&rii presei este 'i i!perfec"iunea cadrului le.islativ ce
re.le!entea& activitatea presei# :a aceasta (ns& ne vo! referi (n para.raful ce ur!ea&#
L(i%la*ia #ri+i"d ma%%-mdia ra#!r)a) la %)a"dardl ur!#"
2orbind despre cadrul le.islativ ce re.le!entea& activitatea presei (n Moldova, a! putea
spune c&, (n linii .enerale, acest cadru a fost creat# /n 1BBI Parla!entul a adoptat :e.ea Presei,
iar (n dece!brie 1BBC a fost pro!ul.at& :e.ea audioviualului# Acestea, ins&, uneori contravin
*onstitu"iei 'i altor le.i ale Republicii Moldova, docu!entelor europene 'i interna"ionale la care
a aderat Moldova, iar alteori c-iar lor (n'ile#
*arta pentru :ibertatea Mass-Media elaborat& (n cadrul Procesului Ro;au!ont cere
@uvernelor din re.iune 6Gactualiarea le.ilor privind !ass-!edia 'i a altor le.i relevante,
inclusiv le.ile privind calo!nia 'i luarea !&surilor pentru identificarea 'i (nl&turarea obstacolelor
din calea libert&"ii !ass-!edia 'i a e=ercit&rii %urnalisticii independente7# 1in iunie 2001 (de la
aderarea la PSESE) p(n& (n preent nu s-a (ntreprins nici o tentativ& de a !odifica le.ile e=istente
privind presa#
Spre deosebire de constitu"iile !ultor "&ri europene, *onstitu"ia Republicii Moldova nu
for!ulea& (ntr-un articol separat independen"a !ass-!edia publice# Art# AI atest& doar ur!&toarele
concreti&ri4 6Mi%loacele de infor!are public& nu s(nt supuse cenurii7 (p# C) 'i 6Mi%loacele de
infor!are public&, de stat sau private, s(nt obli.ate s& asi.ure infor!area corect& a opiniei publice7
(p# I)# *onstitu"ia Moldovei este e=plicit& 'i ofer& .aran"ii pentru orice fel de crea"ie (:ibertatea
crea"iei artistice 'i 'tiin"ifice, art# AI (1), nu (ns& 'i (n privin"a libert&"ii presei, precu! se afir!& (n
:e.ea presei# /n ter!inolo.ia uual& interna"ional& de specialitate, (ns&, libertatea presei este
identificat& doar (n caul c(nd autorit&"ile statului s(nt private de dreptul de a avea publica"ii de pres&
fondate de ele, iar institu"iile !ediatice finan"ate din bu.etul statului au un statut de !edii publice#
Lnvoc(nd prevederile :e.ii presei 'i ale *onstitu"iei, @uvernul continu& s& !en"in& controlul asupra
a dou& cotidiene centrale4 6Moldova Suveran&7 'i 6 $eavisi!aia Moldova7, c(t 'i asupra
5eleviiunii 'i Radioului $a"ional care, (n confor!itate cu :e.ea audioviualului, au statut de
institu"ii publice (art#3, p#1)#
Statul .arantea& prin acela'i articol AI din *onstitu"ie accesul persoanei la orice infor!a"ie
de interes public, dar, totodat&, prin :e.ea audioviualului (l li!itea&, stipul(nd accesul prioritar
al autorit&"ilor centrale la institu"iile audioviuale publice# Astfel, prin art# C, p# 2 al acestei le.i,
institu"iilor publice ale audioviualului le este i!pus& difuarea 7Gcu prioritate 'i (n !od .ratuit
a co!unicatelor de interes public pri!ite de la Parla!ent, de la Pre'edin"ie 'i de la @uvern7#
Aceast& prevedere este (n deacord cu reco!andarea nr# 2 a or.ania"iei interna"ionale cu nu!ele
6Article 1B7 privind 6M&surile necesare protec"iei libert&"ii de e!isie74 6$u trebuie s& e=iste
standarde care s& solicite (G) ca %urnali'tii s& reflecte priorit&"ile .uverna!entale (n devoltarea
unei econo!ii de pia"& (6Mass-!edia 'i libertatea de e=pri!are7, p#31)#
1e fapt, este nor!al ca cet&"enii s& aib& acces la infor!a"ia de interes public, dar, spre re.ret,
nici una din le.ile no!inaliate !ai sus, nici :e.ea despre accesul la infor!a"ie (adoptat& !ult
!ai t(riu 8 (n !ai 2000) nu define'te no"iunile de 6infor!a"ie de interes public7, iar art# 1A(1)
ad!ite ca orice !esa% parvenit de la autorit&"ile publice s& fie calificat ca de interes public# Astfel,
partidele la putere !ediatiea& at(t infor!a"ia de interes public, c(t 'i cea de interes al partidului#
1eoarece :e.ea presei nu asi.ur& dreptul institu"iilor !ass-!edia de a depune o ac"iune (n
%udecat& (n caul i!i=tiunilor din partea autorit&"ilor publice, ele (!ass-!edia) s(nt frecvent
i!puse s& serveasc& interesele !a%ore ale for!a"iunilor politice aflate la putere# 9neori s(nt
atestate cauri (n care func"ionarii de stat preiau func"iile %udec&torilor, ad!onest(nd or.anele de
pres&# Acest lucru se (nt(!pl& c-iar la nivel de pre'edin"ie# Astfel, presa de opoi"ie nu a fost
acreditat& la cere!onia de investire a Pre'edintelui 2# 2oronin# *(t prive'te accesul la 'edin"ele
@uvernului 'i ale altor institu"ii publice de diferit nivel, aici ar fi !ulte de spus#
1estul de restrictiv& este :e.ea presei privind learea onoarei 'i a de!nit&"ii persoanei#
Aceste stipul&ri au fost deseori disputate (n or.ania"iile de pres& auto-tone 'i (n or.anis!ele
interna"ionale, printre care 'i *onsiliul Europei# /n pri!ul r(nd, (n le.isla"ie nu este definit&
no"iunea de 6infor!a"ie care leea& onoarea 'i de!nitatea7# /n cel de-al doilea r(nd, prin
for!ularea din alin# 1, art# 3 ale *odului civil se i!pune din start preu!"ia c& infor!a"iile
r&sp(ndite leea& onoarea 'i de!nitatea persoanei fiice sau %uridice# Acest lucru se reliefea&
din ,ot&r(rea *ur"ii Supre!e de Husti"ie 6*u privire la aplicarea le.isla"iei despre ap&rarea
onoarei, de!nit&"ii, reputa"iei profesionale ale cet&"enilor 'i or.ania"iilor7 (+uletinul *SH nr#118
12, 2000)# Ea prevede c&4 6Gconcluia despre faptul c& infor!a"iile s(nt pone.ritoare instan"a
%udec&toreasc& o face dup& e=a!inarea circu!stan"elor cauei (n 'edin"a %udiciar&#7 Pri!atul
principiului preu!"iei c& infor!a"ia leea& onoarea 'i de!nitatea este confir!at, dup& !ine, 'i
de faptul c& sarcina proba"iei (n liti.iile respective este repartiat& (ntre p(r(t 'i recla!ant, 'i c&
anu!e p(r(tul trebuie s& dovedeasc& c& infor!a"iile nu leea& onoarea 'i de!nitatea
recla!antului# Apropo, la proble!a sarcinii proba"iunii, (n virtutea ratific&rii *onven"iei
Europene a 1repturilor >!ului, a ap&rut o nou& nor!&, care nu este introdus& (n le.isla"ia intern&
a Republicii Moldova, dar care stipulea& c& e=isten"a faptelor poate fi de!onstrat&, (n ti!p ce
adev&rul unor %udec&"i de valoare nu este susceptibil de a fi dovedit 'i, respectiv, nici nu se poate
dovedi#
Pare ca! straniu faptul c& le.isla"ia (n vi.oare (cu e=cep"ia :e.ii audioviualului, art#I0) nu
prevede dreptul la replic& pentru caurile (n care infor!a"ia nu corespunde realit&"ii, sau
infor!a"ia corespunde realit&"ii, dar opiniile e=puse pe baa faptelor leea& interesele cuiva sau
%udec&"ile de valoare e=puse leea& interesele persoanei# Recla!antul (ns& are dreptul s& cear&
desp&.ubire !aterial& sau !oral& pentru learea onoarei sale# 0i aceast& situa"ie li!itea& (ntr-un
fel libertatea presei, deoarece procesele (!potriva institu"iilor !ass-!edia au devenit pentru unele
persoane surs& de c('ti.# Acest lucru se !ai (nt(!pl& 'i din cau& c& art# 3 al *odului civil se
aplic& independent de faptul dac& persoana fiic& sau %uridic& a fost def&i!at& prin !ediatiarea
infor!a"iei inten"ionat sau (n !od obiectiv#
?unc"ionarea institu"iilor !ediatice electronice are un specific 'i o i!portan"& aparte pentru
societate, lucru subliniat 'i de *arta pentru :ibertatea Mass-Media a PSESE# 1ar :e.ea
audioviualului, adoptat& (n octo!brie 1BBC de Parla!entul Republicii Moldova, nu prea
facilitea& devoltarea acestui .en al !ass-!edia, defavori(ndu-l c-iar, (n co!para"ie cu alte
!i%loace de infor!are# Astfel, dac& or.anul de pres& care nu practic& activit&"i econo!ice
aferente este (nre.istrat la Ministerul Husti"iei, (nre.istrarea unei institu"ii viuale, (n baa le.ii
respective, depinde de Ministerul 5ransportului 'i *o!unica"iilor 'i de *onsiliul *oordonator al
audioviualului# 9lti!ele a!enda!ente introduse (n :e.ea audioviualului (n noie!brie 2001 fac
activitatea presei electronice 'i !ai dificil&4 la licen"ele te-nic& 'i de e!isie a !ai fost ad&u.at& 'i
cea de retrans!isie# Plus la aceasta Parla!entul a introdus 'i perceperea ta=elor de acces al
posturilor de radio 'i 52 str&ine pe teritoriul "&rii 8 licen"a de acces# Modificarea licen"ierii
activit&"ii posturilor de radio 'i televiiune este !ai (nt(i de toate o barier& serioas& pentru
devoltarea presei electronice din Moldova care ast&i poate fi caracteriat& ca subdevoltat&#
Lntroducerea licen"ei de acces contravine le.isla"iei europene, cu! ar fi, de e=e!plu, art# 10 al
*E1> privind libertatea de e=pri!are 'i infor!are 'i *onven"ia European& cu privire la
5eleviiunea 5ransfrontalier&# Art# 1 'i I ale ulti!ului docu!ent definesc scopul acestuia4 6G
facilitarea trans!isiunii transfrontaliere 'i a retrans!isiunii serviciilor de pro.ra!e de
televiiune7, obli.a"ia par"ilor de a 6.aranta libertatea recep"ion&rii###7# 61evoltarea continu& a
te-nolo.iei de infor!are 'i co!unicare trebuie s& sti!ulee dreptul de a e=pri!a, c&uta, pri!i 'i
difua infor!a"ii 'i idei, indiferent de frontiere7 (6Mass-!edia 'i :ibertatea de e=pri!are#
/ndru!ar al *entrului Lnterna"ional /!potriva *enurii7, *-i'in&u, Editura AR*, 1BB3, p#MA)#
L!perfec"iunea cadrului le.islativ !oldovenesc (n do!eniul audioviualului se face
observat& de la pri!ele articole# 1ac& art# 2 al :e.ii stipulea& c& *onsiliul *oordonator al
Audioviualului ('i propune 6s& asi.ure respectarea le.ilor 'i prote%area intereselor statului7,
atunci art# B ne preint& acest or.an drept 6.arant al interesului public (n do!eniul
audioviualului7# *are anu!e interese vor fi ap&rate de **A (n"ele.e! clar din art# 11, confor!
c&ruia eliberarea din func"ie a !e!brilor **A o efectuea& or.anul ce i-a dese!nat, deci
Parla!entul, Pre'edin"ia 'i @uvernul#
Lndependen"a **A, al c&rui statut nu era, din start, definit coerent 'i clar, a fost li!itat& 'i
prin !odificarea art# 3(2), introdus& prin votul Parla!entului din iulie 1BB3# *onfor! acestei
!odific&ri, Parla!entul, 'i nu **A, precu! stipula anterior le.ea, are dreptul s& dese!nee sau
s& de!it& conducerea 5eleviiunii 'i a Radioului $a"ional# 1e fapt, i!pactul ne.ativ al acestei
!odific&ri se face 'i !ai si!"it, atunci c(nd (i 6conte!pl&!7 reultatul refractat (n politica
infor!a"ional& a 5eleviiunii 'i Radioului de stat#
/n continuarea analiei cadrului le.islativ ce re.le!entea& !ass-!edia din Republica
Moldova a! putea spune c& e=ist& 'i alte dispoi"ii ale le.ilor presei 'i audioviualului care s(nt
inco!patibile cu principiile 'i nor!ele europene 'i interna"ionale# :a unele din ele ne vo! referi
(n capitolele 'i para.rafele ur!&toare, (ns&, 'i din cele e=puse de%a !ai sus, se face (n"eles c&
actualul cadru le.islativ (n do!eniul !ass-!edia necesit& o perfec"ionare serioas&#
A''%ul la i",!rma*i
P(n& (n anul 2000, accesul cet&"enilor 'i, respectiv, al %urnali'tilor la infor!a"ie era stipulat
doar (n art# AI al *onstitu"iei (61reptul persoanei de a avea acces la orice infor!a"ie de interes
public nu poate fi (n.r&dit7 'i p# 24 6Autorit&"ile publice, potrivit co!peten"ei ce le revine, s(nt
obli.ate s& asi.ure infor!a"ia corect& a cet&"enilor asupra treburilor politice 'i asupra proble!elor
de interes personal7)# :e.ea presei asi.ur& doar la !odul declarativ dreptul %urnalistului 6s&
ob"in& 'i s& difuee infor!a"ia7 (art# 20)# M&sura (n care erau (ndeplinite aceste prevederi era
una net inferioar& (n co!para"ie cu "&rile europene#
/n statele cu o de!ocra"ie avansat& func"ionea& un 'ir de acte le.islative ce .arantea&
accesul la infor!a"ie# Astfel, (n $orve.ia e=ist& 6Public Acces Act7< (n @er!ania 8 de 6:ander
Press :aN7, o le.e privind secretul de stat 'i alte acte ad!inistrative# /n S9A, de e=e!plu,
accesul la infor!a"ia de interes public este asi.urat de le.ea 6?reedo! to infor!ation7#
Pe parcursul !ai !ultor ani la r(nd or.ania"iile %urnalistice din Moldova puneau proble!a
adopt&rii unei le.i privind accesul la infor!a"ie# P(n& la ur!&, vocile lor au a%uns la urec-ea
le.islatorilor 'i iat& c& le.ea respectiv& vede lu!ina ilei la 11 !ai 2000# Acest docu!ent a fost
!ediatiat pe lar., deoarece el pro!itea %urnali'tilor un salt (n procesul de ob"inere a infor!a"iei,
respectiv 'i (n calitatea produsului !ediatic# $-a fost trecut cu vederea nici faptul c& Parla!entul
Republicii Moldova a fost printre pri!ele din spa"iul e=-sovietic care a adoptat o le.e de acest
.en#
$u ne vo! opri acu! la calitatea acestei le.i, deoarece, (n linii .enerale, este una
acceptabil&# Lnteresul nostru este suscitat !ai !ult de !odul de i!ple!entare a ei (n via"&, or
a'tept&rile %urnali'tilor au fost !ult (n'elate#
9n sonda% efectuat (n perioada !ai 8 dece!brie 2000 (deci i!ediat dup& adoptarea le.ii) de
c&tre *entrul de Pro!ovare a :ibert&"ii de E=pri!are 'i a Accesului la Lnfor!a"ie a de!onstrat c&
persoanele cu func"ii publice de la institu"iile de stat nu prea s(nt 6(n te!&7# > bun& parte din
institu"ii (*o!isia Electoral& *entral&, 1eparta!entul *ontrolului 2a!al, Ministerul S&n&t&"ii,
1eparta!entul Analie Statistice 'i Sociolo.ice) au ne.li%at co!plet c-estionarele, consider(nd,
probabil, proble!a lipsit& de i!portan"&# 1e'i !ul"i cunosc c& (ntrunirile 'i 'edin"ele s(nt publice,
ei (n.r&desc accesul %urnali'tilor la ele# Pe fundalul caurilor !ai recente a! putea reliefa
(nt(lnirea liderilor le.islativului cu repreentan"ii PP*1 (n proble!a de interes public, cu! s(nt
revendic&rile (n pro.ra!ele de studii#
Articolul MC din *onstitu"ie instituie principiul public al 'edin"elor parla!entare4 (1)
60edin"ele Parla!entului s(nt publice7# Acest lucru este confir!at 'i de Re.ula!entul
Parla!entului, adoptat prin le.ea nr# 3B38OLLL din 2 aprilie 1BBM, art# 824 60edin"ele
Parla!entului s(nt publice, (n afara caurilor (n care, la cererea Pre'edintelui Parla!entului, a
unei frac"iuni parla!entare sau a unui .rup de deputa"i ce constituie cel pu"in 1C la sut& din
nu!&rul deputa"ilor preen"i, ca acestea s& fie secrete7# 1eci, pentru a avea acces la 'edin"ele
:e.islativului, nici nu era at(t de necesar& :e.ea privind accesul la infor!a"ie# *u toate acestea,
doar %urnali'tii 'i ca!era!anii acredita"i (la fiecare (nceput de an) pot trece pra.ul s&lii de
'edin"e# 1espre accesul unui cet&"ean de r(nd nici nu poate fi vorba#
1in punct de vedere le.al, 'i aceste i!pedi!ente s(nt prev&ute de Re.ula!entul
Parla!entului care, (n !ulte privin"e, contravin propriilor prevederi# Astfel, dac& art# 2I (1)
stipulea& c& 6'edin"ele co!isiilor s(nt publice7, art# 2M (1) prevede participarea la 'edin"ele (n
cau& doar a 6persoanelor interesate ( la care nu s(nt atribui"i %urnali'tii) 'i a speciali'tilor invita"i
din partea unor or.ane ale ad!inistra"iei publice sau or.ania"ii specialiate7#
*a! aceea'i situa"ie este (nre.istrat& 'i la @uvern4 acelea'i acredit&ri la (nceput de an,
li!itarea (n ulti!ul ti!p a accesului la 'edin"ele E=ecutivului 'i la infor!a"ia de interes public#
9lti!a 6inova"ie7 (n acest sens este interdic"ia pre!ierului 2# 5arlev, potrivit c&reia !e!brii
@uvernului nu au voie s& e=pun& iari'tilor un alt punct de vedere dec(t cel al E=ecutivului
(cite'te4 al Pre!ierului, respectiv, al Pre'edintelui 'i al frac"iunii la putere)#
*(t prive'te activitatea ne!i%locit& a !inisterelor, ea este acu! 'i !ai pu"in transparent& #
?rica de a e=pune o opinie care nu ar conveni conducerii (nc-istea& orice .(ndire liber& a
colaboratorilor 'i (i lipse'te de dreptul la libera e=pri!are# :e.ea cu privire la @uvern nu con"ine
prevederi (n le.&tur& cu obli.a"ia acestei institu"ii de a furnia, celor ce solicit&, infor!a"ii de
interes public# Art# C, alin# I al :e.ii cu privire la @uvern nu prevede dec(t c& 6GMe!brii
@uvernului s(nt obli.a"i s& r&spund& la (ntreb&rile 'i interpel&rile for!ulate de deputa"i referitor la
activitatea @uvernului 'i a or.anelor din subordinea lui (n !odul stabilit7#
Accesul la infor!a"ia despre activitatea Pre'edin"iei 'i a Pre'edintelui este re.le!entat de
centrul de pres& al Pre'edin"iei, de nivelul profesional al acestora, care las& !ult de dorit# >pinia
Pre'edintelui asupra unor sau altor c-estiuni de i!portan"& !a%or& poate fi aflat& de !ass-!edia
doar (n interpretarea purt&torilor de cuv(nt sau a consilierilor Pre'edintelui# /n situa"ia cea !ai
proast& se afl& presa electronic&, deoarece i!a.inea video de la diverse (nt(lniri sau eveni!ente
provine, (n cel !ai bun ca, de la ca!era!anul personal al Pre'edintelui, av(nd volu!ul selectat
'i doat de colaboratorii aceluia'i *entru de pres&# *are este i!pactul unei ase!enea politici
asupra societ&"ii civileD Pentru a r&spunde la aceast& (ntrebare, ne vo! referi la un e=e!plu
concret4 (nt(lnirea Pre'edintelui 2# 2oronin cu rectorii institu"iilor de (nv&"&!(nt superior din
republic& (n proble!a ac"iunilor de protest# *onfor! infor!a"iei difuate oficial, cititorul 'i
telespectatorul au putut afla doar opinia Pre'edintelui, pe c(nd ar.u!entele rectorilor au r&!as (n
off#
Activitatea or.anelor publice locale, (n special a celor situate .eo.rafic !ai departe de
capital&, r&!(ne 'i ea lipsit& de transparen"&# /n !ulte %ude"e 'i pri!&rii func"ionarii publici nu au
auit nici ast&i de :e.ea privind accesul la infor!a"ie (vei4 5udor La'cenco, Accesul la
informaie: posibiliti i necesiti nerealizate, +uletin Mass-Media, iunie 2001)# @uvernul ur!a
s& elaboree un !ecanis! concret de i!ple!entare a le.ii date (n activitatea autorit&"ilor publice,
dar, cu re.ret, nu s-a realiat !ai ni!ic (n aceast& direc"ie#
1in cele spuse !ai sus pute! reliefa !ai !ulte caracteristici ale societ&"ii noastre4
necunoa'terea de c&tre func"ionarii publici a obli.a"iunilor pe care le au privind
furniarea c&tre solicitan"i a infor!a"iei de interes public<
suspiciunile celor obi'nui"i s& considere c& activitatea institu"iilor de stat trebuie ferit& de
oc-ii cet&"enilor de r(nd<
lipsa unor precedente, (n care o persoan& public& s& fie sanc"ionat&, (n confor!itate cu
prevederile le.ii pentru faptul c& n-a furniat infor!a"ia solicitat&<
lipsa unor instru!ente practice de (ndeplinire a prevederilor docu!entelor interna"ionale
ratificate de Republica Moldova, (n care este prev&ut dreptul la infor!a"ia de interes public, ceea
ce condi"ionea& ineficien"a acestor le.i#
$ici :e.ea Presei, nici :e.ea privind accesul la infor!a"ie, nici o alt& le.e a Republicii
Moldova nu a definit precis ceea ce se (n"ele.e prin 6infor!a"ia de interes public7 'i, respectiv,
6infor!a"ia secret&7# Acest lucru le d& posibilitate birocra"ilor de orice ran. s& -ot&rasc& ei, 'i nu
%udecata, ce infor!a"ii s& furniee# Men"inerea la posturile de conducere a vec-ii no!enclaturi
sau a persoanelor de con%unctur&, cu o !entalitate specific&, nu favoriea& transparen"a vie"ii
publice< accesul la infor!a"ie r&!(ne a fi (n continuare dependent de voin"a repreentan"ilor
autorit&"ilor publice#
Ma%%-mdia -" 'am#a"iil l')!ral. +-r,ul 'drii
?ondul Lnterna"ional pentru Siste!ele Electorale, care ('i (ncepuse activitatea (n republica
noastr& la sf(r'itul anului 1BBI, pro!ova ur!&torul slo.an4 61e!ocra"iile nu cresc (n copaci# Ele
(ncep cu ale.eri libere 'i corecte7# 1eci, ale.erile s(nt una dintre pre!isele principale ale
devolt&rii de!ocra"iei (ntr-un stat#
$u!ero'i e=per"i str&ini care au !onitoriat ale.erile (n Moldova au !en"ionat c&, (n
.eneral, ele s(nt corecte 'i de!ocratice# 1ar acest lucru se referea doar la aspectul te-nolo.ic, la
crearea unor condi"ii necesare pentru e=pri!area votului# Mai pu"in corecte 'i de!ocratice s(nt
ca!paniile electorale 'i ac"iunile actorilor electorali# *onfor! reultatelor unui sonda% efectuat (n
cadrul Pro.ra!ului 61i!inuarea efectelor corup"iei politice asupra siste!ului de institu"ii publice
(n Republica Moldova7 (noie!brie 2001, ?unda"ia 2iitorul cu spri%inul financiar al ?unda"iei
Soros-Moldova 'i *>:PLP>SL), A,B la sut& din responden"i la pri!a ale.ere 'i 1M,BQ la a doua
ale.ere consider& c& !anipularea ale.erilor se realiea& prin !ass-!edia de stat# Acest procent,
b&nui!, ar fi fost 'i !ai !are dac& includea presa de partid 'i cea nu!it& independent&# Lat& de ce
este nespus de i!portant s& deter!in&! 6co!porta!entul7 !ass-!edia (n ale.eri#
1in c(te a! reu'it s& re!arc&!, ale.erile s(nt testul cel !ai .reu pentru %urnalis!ul
!oldovean, 'i nu doar pentru faptul c& este o perioad& (ncordat& de activitate# *ondi"iile
econo!ice precare (n care func"ionea& presa din Moldova (la ele ne-a! referit, succint, anterior
'i o vo! face !ai detaliat (n para.raful ur!&tor) (i dictea& un co!porta!ent anu!e# Ale.erile
s(nt perioada (n care %urnali'tii 'i !i%loacele de infor!are pe care le repreint& pot c('ti.a bani
pentru e=isten"a lor pe parcursul, cel pu"in, a unui an ((n func"ie de capacitatea de a-'i oferi
serviciile, de calitatea acestora 'i de locul (n top al iaristului sau al edi"iei)# Astfel, (n !ediul
%urnalistic s(nt cunoscute cauri, (n care, (n ur!a ale.erilor, 6beneficiarul7 i-a r&spl&tit pe iari'tii
cei !ai elo'i cu aparta!ente 'i auto!obile# *ei din ur!&, c-iar de erau bla!a"i f&"i', (n realitate
deveneau subiectul invidiei pentru !ul"i dintre cole.ii lor de breasl&#
/n ti!pul ca!paniilor electorale se face !ai si!"it& diviarea arealului !ediatic (n presa
.uverna!ental&, de partid 'i independent&# >biectivele iarelor de partid s(nt deter!inate de
interesele celor pe care-i repreint&# Acestea c(nt& osanale liderilor partidului, consider(nd acest
lucru drept o 6obli.a"ie de serviciu7# Atunci, c(nd 6sponsorilor7 partinici li se pare insuficient
unul-dou& iare de care dispun oficial, ei fondea& supli!ente sau c-ir edi"ii noi pentru perioada
ca!paniilor electorale# Aceste noi edi"ii nu au nici casete te-nice, cu! o cere :e.ea presei, 'i nici
nu indic& tira%ul, pentru a ascunde c-eltuielile le.ate de editarea lor# S-ar p&rea c& toate acestea
s(nt doar pe r&spunderea partidelor# /n realitate (ns& aceste edi"ii s(nt realiate cu concursul
iari'tilor care nu doresc sa-'i afi'ee nu!ele# 1eci, ei dispun 'i de infor!a"ia privind c-eltuielile
reale 'i apari"ia ile.al& a iarelor, dar pe care, din !otive lesne de (n"eles, nu o divul.& (n pa.inile
presei independente# $u dori! s& cit&! aici nu!e concrete, dar au fost cauri, (n care una 'i
aceea'i persoan& era 6slu.&7 la doi sau trei st&p(ni conco!itent# Este clar c& aceast& situa"ie poate
fi e=plicat& doar prin situa"ia econo!ic& precar& 'i nu printr-o op"iune politic&#
*(t despre !ass-!edia .uverna!ental&, de'i este subven"ionat& din banii publici, ea este
utiliat& frecvent (n !od abuiv de c&tre putere# >p"iunea %urnali'tilor din !ass-!edia de stat de a
reflecta i!par"ial ca!pania electoral& se face neauit&# Pro!ova"i s(nt cei care s(nt totdeauna .ata
de a aservi puterea# *a reultat, M1,8 Q din persoanele c-estionate (Sonda%ul privind corup"ia)
consider& c& Radioul 'i 5eleviiunea $a"ional& nu au fost i!par"iale, ci, di!potriv&, s-au i!plicat
la ulti!ele ale.eri (ntr-o !&sur& !are sau foarte !are# Pentru presa .uverna!ental& .radul de
i!plicare este evaluat de CB,M la sut&#
*elelalte !i%loace de infor!are, nu!ite independente, ofer& spa"iul contra plat& tuturor celor
ce pl&tesc pentru el# 1e re.ul&, (n ti!pul electoralei, (n presa !oldoveneasc& nu ve"i (nt(lni
articole de anali& privind p&r"ile 6tari7 'i p&r"ile 6slabe7 ale platfor!elor partidelor antrenate (n
scrutinul electoral, 'i nici a capacit&"ilor acestora de a le traduce (n via"&# *u e=cep"ia unor spoturi
'i postere de publicitate social&, realiate la co!anda L?ES-ului, (n pres& nu ve"i (nt(lni !ateriale
cu un con"inut !otiva"ional4 de ce, totu'i, ale.&torul nu trebuie s& ratee 'ansa de a-'i e=pri!a
votul#
*a!pania electoral& este ine.al& din start, odat& ce nu!ai o for"& politic& dispune de
!i%loace suficiente de a influen"a presa# Aceast& situa"ie se e=plica par"ial prin i!perfec"iunea
le.ii, par"ial prin e=ercitarea presiunilor politice 'i econo!ice asupra presei, par"ial prin
(nc&lcarea codului deontolo.ic profesional#
An.a%a!entul politic al %urnali'tilor este sus"inut c-iar de liderii politici, fiindu-le din !ai
!ulte privin"e favorabil# Altfel cu! a! putea e=plica trecerea (n nenu!&rate r(nduri a unor
iari'ti dintr-o tab&r& (n altaD (+ine(n"eles, preferin"& se d& (nvin.&torilor#) :iderii politici, care
ieri erau bla!a"i de unii %urnali'ti, ast&i s(nt accepta"i (n calitate de coec-ipieri# Slo.anul
6/nvin.&torii nu s(nt %udeca"i7 l-au (nsu'it cu brio at(t politicienii, c(t 'i unii dintre iari'ti#
*el !ai trist e c& 'i publicul cititor, telespectator sau radioascult&tor (pentru a c(ta oar&R) se
las& tras pe aceast& sfoar& 'i accept& infor!a"ia, f&r& a se !ai (ntreba cine este !esa.erul, 'i c(t de
!ult& (ncredere po"i avea (n el, dac& acu! un an8doi a is acela'i lucru despre un alt candidat#
/n ti!pul ca!paniilor electorale (iar alteori 'i (ntre ca!panii) %urnali'tii substituie infor!a"ia
obiectiv& privind politica pro!ovat& de un partid sau altul prin reliefarea calit&"ilor 'i
aptitudinilor o!ene'ti ale liderilor acestor for!a"iuni# Astfel, (n ti!pii de anten& ai candida"ilor
puteai ur!&ri pe ecranele televioarelor fa!ilia, rudele 'i prietenii acestora (se d&dea preferin"&
celor de ob(r'ie "&r&neasc& sau !uncitoreasc& pentru ca cea !ai !are parte a electoratului s& se
asociee cu ei)#
/n r&boiul infor!a"ional, preent la noi (n !&sura culturii noastre politice, 'i (n ca!paniile
electorale se utiliea& din plin calo!nia 'i clevetirea la adresa contracandida"ilor# Actorii
electorali cu e=perien"& nu o fac ei (n'i'i, pentru a nu-'i 'tirbi i!a.inea, ci recur. la 6a%utorul7
condeierilor, su.er(ndu-le !etode nu toc!ai de cea !ai (nalt& prob& etic& 'i !oral&# 1e cele !ai
!ulte ori, con'tient, %urnali'tii se las& !anipula"i (n calitate de instru!ente electorale, a%un.(nd s&
se calo!niee reciproc# /n electorale presa devine at(t de violent& 'i intolerant&, (nc(t unii
consu!atori de infor!a"ie prefer& s& nu citeasc&, s& nu asculte 'i s& nu priveasc& presa tip&rit& 'i
electronic&# Aceast& situa"ie creea& 'i pre!ise pentru ni-ilis!ul civic#
Pentru perioada ca!paniilor electorale, a! putea spune, s(nt trasate ni'te re.uli speciale de
%oc# *u toate c& nu s(nt puse pe -(rtie, acestea s(nt ur!ate cu stricte"e de 6beneficiari7 (.rupurile
econo!ic-finan"atoare) 'i de realiatori (%urnali'ti, redactori-'efi)# Aceste re.uli (ns& e=clud
dreptul cet&"eanului la o infor!are corect& 'i obiectiv&#
/ncep(nd cu preiden"ialele de la 1BBM, (n republic& (ncep s& prind& r&d&cini te-nolo.iile de
!anipulare electoral&# 1e'i au o evolu"ie ca! pri!itiv&, ele se devolt& !ai repede dec(t
capacitatea electoratului de a diseca realitatea de i!a.inea creat&# /n aceast& situa"ie ar fi caul ca
repreentan"ii !ass-!edia s& se ocupe de alfabetiarea electoral& a popula"iei# *ititorii,
radioascult&torii 'i telespectatorii trebuie s& 'tie c& publicitatea politic& ur!&re'te acelea'i scopuri
ca 'i publicitatea co!ercial&4 de a i!planta (n subcon'tient .(ndul c& produsul preentat este
toc!ai cel de care are nevoie# :a fel ca (n publicitatea co!ercial&, (n cea politic& se !iea& !ult
pe a!bala%ul fru!os care trebuie s& influen"ee !ai puternic centrul ce r&spunde de e!o"ii dec(t
cel ce pune (n func"ie ra"iunea# Ale.&torul votea& cu un candidat sau altul care, confor! i!a.inii
create de !ass-!edia, pare !ai bun# Astfel, ale.atorii, c&(nd (n cursa publicit&"ii politice o dat&,
('i au asi.urate 6roadele7 votului lor pentru patru ani (nainte sau, (n cel !ai bun ca, se ale. cu o
apatie politic&, incon'tient l&s(n. s& le decid& soarta cei cu anu!ite interese# 1rept e=e!plu (n
acest sens pot servi ale.erile din februarie 2001#
/ntru !odificarea acestei situa"ii, poate ar fi caul sa fie anulat prin le.e dreptul partidelor 'i
@uvernului de a avea propriile !i%loace de infor!are (n !as&, a'a cu! este (n :ituania 'i (n alte
"&ri cu tradi"ii de!ocratice !ai vec-i# S-ar cuveni ca 'i *o!isia Electoral& *entral& s&
!onitoriee !ai strict sursele financiare pe care le utiliea& partidele 'i s& le obli.e la o
transparen"& !a=i!&# 1e aceea'i severitate s& se dea dovad& 'i (n privin"a (nc&lc&rilor din partea
!i%loacelor audioviuale 'i ale presei tip&rite# Este oportun& 'i !ediatiarea le.isla"iei 'i a
prevederilor *odului Electoral cu !ult (nainte de de!ararea ca!paniei electorale# Pentru cea din
2001 (n *odul Electoral au fost introduse at(tea !odific&ri, practic de ulti!& or&, (nc(t 'i %uri'tilor
(nu !ai vorbi! de %urnali'ti) le venea .reu s& se descurce (n con"inutul lor#
5oate cele relatate !ai sus s(nt (ntr-un deacord total cu prevederile *artei Europene pentru
:ibertatea Mass-Media a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est# *onfor! ei, este
obli.a"ia @uvernelor s& recunoasc& rolul-c-eie al profesioni'tilor !ass-!edia (n proble!e de
etic& profesional& (p# 10) 'i s& (ncura%ee presa s& pro!ovee cele !ai (nalte standarde de
%urnalis! (p# 1A)# Pentru a (ndeplini aceste prevederi, ur!ea& s& se depun& eforturi !ari at(t din
partea @uvernului, c(t 'i din partea !ass-!edia din republic&
/ur"ali%mul m!ld!+"%' & bu%i"%% '!"!mi' %au #!li)i'0
Moldova nu a avut parte de o evolu"ie ase!eni celei a!ericane, 'i nici celei europene# Mass-
!edia din S9A s-au devoltat de la bun (nceput ca afacere le.at& indisolubil de proprietatea
privat&, c-iar dac& radioul 'i televiiunea func"ionea& (n confor!itate cu re.ula!entele publice#
Aceste principii de operare a presei le-a per!is %urnali'tilor s& .&seasc& acea cale de !i%loc care
le per!ite s&-'i e=pri!e liber opiniile 'i s& ob"in& profituri c(t !ai !ari#
Mass-!edia din Moldova au descins din cea sovietic& cu toate derivatele pe care le poate
avea o pres& (ntr-un re.i! totalitar# Procesul de privatiare, care s-a e=tins practic peste toate
do!eniile econo!iei, 6a trecut cu vederea7 !ass-!edia# 9nul din co!parti!entele *oncep"iei de
sus"inere a presei prevedea dotarea colectivelor redac"ionale cu patri!oniu, precu! 'i participarea
lor la privatiarea spa"iilor 'i a bunurilor !ateriale pe care le de"ineau, dar care se aflau (n
no!enclatorul fondatorilor de stat# Aceast& 'ans& (ns& a fost ratat& ca !ulte altele#
*asa Presei care trebuia, pe bun& dreptate, s& revin& celor ce au lucrat eci de ani la r(nd sub
acest acoperi' a devenit (n preent un ail de oficii pentru diverse birouri 'i a.en"ii# $ici unul
dintre .uvernele care s-au succedat nu au sus"inut ideea or.ani&rii la *asa Presei a unei societ&"i
pe ac"iuni# :a o politic& favorabil& pentru !ass-!edia s-au .(ndit 'i !ai pu"in# 1e e=e!plu, dup&
e=a!inarea (n pri!a lectur&, a fost stopat proiectul de le.e cu privire la publicitate 'i recla!&#
Proiectul prevedea ca toat& publicitatea (n "ar& s& fie e=pus& fie (n li!ba de stat, fie (n alt& li!b&,
dar cu traducere obli.atorie (n li!ba de stat# Aceast& stipulare a st(rnit o reac"ie ve-e!ent& a
editorilor presei de li!b& rus&# Lar p(n& la solu"ia de a stabili scutiri sau reduceri de i!poite
pentru publicitatea (n li!b& ro!an& sau cu traducere (n aceast& li!b&, spre re.ret, a'a 'i nu s-a
a%uns#
1ac& :e.islativul anilor 1BBI8B8 a acordat presei anu!ite scutiri de 52A, apoi ur!&torul, cu
frac"iunea !a%oritar& a P*RM, le-a anulat# :a fel a fost respins 'i proiectul de le.e privind
sus"inerea de c&tre stat a presei pentru anii 1BBB82000# Pentru 2001 scutirile au fost din nou
introduse, dar nici p(n& ai Ministerul ?inan"elor nu a elaborat ni'te criterii clare, potrivit c&rora
!i%loacele !ass-!edia pot fi scutite de 52A#
Siarele, apoi 'i posturile de radio 'i 52, ce s-au (nte!eiat (n Moldova cu statut de pres&
independent&, au fost puse (n situa"ia s& (nceap& totul de la ero# :ipsa unei e=perien"e (n
!ana.e!ent (iar !ana.e!entul (n pres& 'i (n special (n televiiune 'i radio, se deosebe'te !ult
fa"& de cel din alte do!enii) a fost una dintre pri!ele bariere care au stopat liberaliarea !ass-
!edia# Avalan'a criei econo!ice din republic& (ntr-un rit! rapid, a afectat nespus de !ult presa#
?ondurile unui iar independent trebuie s& se co!pletee de la tira%, de la v(n&ri 'i de la
publicitate# /ns& acest lucru este, practic, i!posibil (ntr-un stat unde !a%oritatea (ntreprinderilor
nu !ai func"ionea&, iar !area !a%oritate din poten"ialii cititori trebuie s& alea.& (ntre a cu!p&ra
o bucat& de p(ine sau un iar#
Ma%orarea pre"urilor la !i%loacele de produc"ie au fr(nat 'i !ai !ult procesul de devoltare a
unei prese independente# Astfel, s-a constatat c& pre"ul de cost al unei edi"ii de iar include4 80Q
8 c-eltuieli te-nico-or.aniatorice 'i doar 20Q 8 c-eltuieli pentru ob"inerea infor!a"iei, din care
CQ 8 pentru procurarea ei de la a.en"ii 'i 1CQ 8 pentru producerea de infor!a"ie proprie (vei4
art# 69lti!ul (n parada -it-urilor7 de E# Sa!ura, Buletin Mass-Media, iunie 1BBB)# 9n factor
deter!inant (n activitatea presei s(nt pre"urile !ereu (n cre'tere pentru -(rtia de tipar# /n republic&
aceasta se i!port&, din absen"& de produc&tori auto-toni# ?urniorii, cunosc(nd valoarea ei
strate.ic&, i!pun ni'te ta=e 'i i!poite at(t de !ari, (nc(t pre"urile la -(rtie devin cos!ice# P(n& (n
preent, (ns&, @uvernul r&!(ne !ut 'i surd la cererile editorilor privind solu"ionarea proble!ei
i!portului de -(rtie#
> proble!& aparte a iarelor este difuarea# 6Po'ta Moldovei7 care, practic, de"ine
!onopolul (n acest do!eniu dictea& editorilor pre"urile 'i condi"iile sale care, deseori, contribuie
la stran.ularea econo!ic& a presei tip&rite# Pierderile de venituri cauate de volu!ul redus (n
prestarea serviciilor s(nt co!pensate de 6Po'ta Moldovei7 pe sea!a iarelor, astfel plata pentru
difuarea unui iar a%un.(nd s& constituie un sfert sau c-iar o trei!e din pre"ul lui de cost#
Potrivit Raportului na"ional al devolt&rii u!ane, (n anul 2000 circa II8IM la sut& din
veniturile /S 6Po'ta Moldovei7 au provenit din co!er"ul cu reviste 'i iare# $u!ai dup&
i!plicarea pre'edintelui 2# 2oronin presa scris& a fost scutit& de ni'te ta=e supli!entare ce
trebuiau pl&tite pentru difuare /ntreprinderii de stat 6Po'ta Moldovei7 'i SA 6Moldpresa7#
Mi%loacele te-nice pentru func"ionarea unui post de televiiune s(nt !ult !ai costisitoare
dec(t la iar# 5a=ele de stat pentru i!portul ec-ipa!entului audio 'i video de perfor!an"& care, de
altfel, nu se produce (n republic&, s(nt 'i ele foarte !ari# *-eltuielile te-nice pentru realiarea
unui subiect televiat de B08120 sec la 'tiri constituie (n !edie C08M0 dolari S9A# Pe c(nd
onorarul reporterului atin.e apro=i!ativ 2 dolari S9A la co!paniile private, iar la cea de stat 8 'i
!ai pu"in#
/n aceste condi"ii devine foarte dificil pentru presa tip&rit& 'i, (n special pentru cea
electronic&, s& evoluee, cu at(t !ai !ult s& fie co!petitiv& cu produsele de acela'i .en din Rusia,
Ro!)nia 'i din alte state care au acces pe pia"a !ediatic& din Moldova# Proble!a pentru
colectivele redac"ionale se si!plific& p(n& la no"iunea de e=isten"&# /ntr-un ti!p relativ scurt, de
pe pia"a radio 'i 52 au disp&rut astfel de posturi precu! *atalan-52, Stil-52, Lnfo-radio#
Hurnali'tilor le vine .reu (n aceste condi"ii s& se conduc& (n !eseria lor de principiile
obiectivit&"ii 'i i!par"ialit&"ii# 6Hurnali'tii !oldoveni, 8 a spus PatricK *o=, produc&tor 'i reporter
la 5-e Torld7 (+oston), 8 cei care s(nt cu adev&rat devota"i %urnalis!ului, se afl& (n situa"ia (n
care trebuie s& fac& unele sacrificii7#
Se ice c& pentru orice proble!& e=ist&, cel pu"in, dou& solu"ii# /n caul nostru ar fi vorba de
pres& ca institu"ie econo!ic&, ce-'i vinde !arfa, deci infor!a"ia< 'i de pres& ca institu"ie politic&,
ce pro!ovea& interesele de .rup sau de partid ale cuiva# 1esi.ur, pentru o societate de!ocratic&
este considerat& ideal& pri!a variant&# *e ave! (n realitate, pute! afla u'or desc-i(nd pa.inile
oric&rui iar sau posturile de radio 'i 52#
LIBERTATEA MASS-MEDIA CA 1ACTOR IMPORTANT N DEMOCRATIZAREA
SOCIETII
A')uala #!li)i' d %)a) +i$a+i d ma%%-mdia
Atitudinea actualei conduceri a Republicii Moldova viavi de pres& s-a (ntre&rit cu !ult !ai
devre!e de 2C februarie 2001, c(nd Partidul co!uni'tilor a (nvins (n ale.erile parla!entare# ?iind
o frac"iune !a%oritar& 'i (n le.islativul precedent, ei au votat !ai !ulte !odific&ri la le.ile, ce
re.le!entea& activitatea !ass-!edia (de e=e!plu, art#3(2) din :e.ea audioviualului)# /n pofida
faptului c& Pre'edintele nu a pro!ul.at a!enda!entul propus de parla!entari, cei din ur!&,
totu'i, l-au revotat, f&c(ndu-l valabil#
Partidul de .uvern&!(nt 'i-a !arcat /nceputul activit&"ii sale prin intericerea particip&rii la
cere!onia de investire a Pre'edintelui Republicii Moldova a %urnali'tilor de la 6?lu=7 'i 6Eara7,
(n ti!p ce liderul co!unist afir!a c& va fi un pre'edinte al (ntre.ii republici# Aceea'i situa"ie s-a
repetat 'i la con.resul L2 al P*RM#
*u ceva !ai bine de un an (n ur!&, co!uni'tii au suspendat la 52M e!isiunea 6Poduri7
(6Most(7) realiat& de analistul politic >au $antoi# 1e'i ulti!ul, ac"ion(nd 5eleviiunea (n
%udecat&, a avut c('ti. de cau&, e!isiunea nu a !ai reap&rut (n .rila 52M# Adres&rile autorului
pro.ra!ului c&tre Pre'edintele 2# 2oronin 'i directorul *o!paniei 65eleradio-Moldova7, (nso"ite
de deciia instan"ei de %udecat& ca dovad& a c('ti.ului de cau& nu s-au soldat cu ni!ic#
Pe parcursul acestei perioade au !ai fost (nre.istrate 'i alte in.erin"e ale liderilor P*RM#
Astfel, (n plenul Parla!entului privind (nc-iderea 6?lu=7-ului, au fost e=pri!ate (n !ai !ulte
r(nduri 6ne!ul"u!iri7 fa"& de iarele 6Hurnal de *-i'in&u7 'i 6Moldavsc-ie 2edo!osti7 care
public& (n pa.inile lor articole de critic& privind ac"iunile 'i !etodele de conducere ale actualei
ad!inistra"ii centrale#
Articolul I al :e.ii presei a c&p&tat (n !(inile co!uni'tilor puterea unei bo!be# 1espre
efectul pe care-l poate avea aceast& stipulare au vorbit (n !ai !ulte r(nduri e=per"ii (n do!eniu
din "ar& 'i din afara ei, dar a'a 'i nu a fost abro.at&# Reultatul nu s-a l&sat !ult a'teptat# :a A0
noie!brie 2001, prin deciia %udec&toriei econo!ice, a fost (nc-is iarul 6Jo!!ersant Moldov(7#
Procuratura, prin procurorul .eneral, a cerut suspendarea acestui s&pt&!(nal pe !otiv c& 6
atentea& la inte.ritatea teritorial& a Republicii, fapt ce contravine prevederilor stipulate (n art# A2
al *onstitu"iei 'i art# I din :e.ea presei7# *ererea de c-e!are (n %udecat& con"inea ur!&toarea
afir!a"ie4 6sub prete=tul reali&rii dreptului constitu"ional la infor!are, iarul, de fapt, prin
!aterialele sale, v&dit sus"ine re.i!ul anticonstitu"ional al autoprocla!atei r!n, contribuie la
pro!ovarea ideilor separatiste e=pri!ate de liderii ei, la denaturarea esen"ei ac"iunilor le.ale ale
autorit&"ilor Republicii Moldova 'i or.ania"iilor interna"ionale privind solu"ionarea proble!elor
raioanelor din st(n.a $istrului7# Este adev&rat c& unele articole din 6Jo!!ersant Moldov(7 erau
deseori 'ocante prin critica lor la adresa P*RM 'i a liderilor acestuia# Mai !ult ca at(t4 volu!ul 'i
con"inutul !aterialelor 'i al 'tirilor preluate din presa transnistrean& sau scrise de propriii
colaboratori denot& !ult !ai !ult dec(t si!patie fa"& de liderii de la 5iraspol# 1ar, (n situa"ia (n
care se afl& Moldova, (nc-iderea unui iar ar putea fi calificat& drept un precedent pasibil de
ur!at, (n caul (n care publica"iile unui sau altui iar, post de televiiune sau de radio nu vor s&
ridice (n sl&vi conducerea republicii#
> at!osfer& cu totul 'i cu totul nede!ocratic& s-a stabilit (n acest ti!p 'i la posturile de stat
de radio 'i 52, precu! 'i la publica"iile .uverna!entale# Lnstaurarea cenurii, (n.r&direa
accesului la televiiunea 'i radioul cu statut de institu"ii publice ale liderilor de opinie din partea
opoi"iei, epurarea de cadre 8 toate acestea s(nt doar c(teva aspecte ale !onopoli&rii acestor
or.ane !ass-!edia# *ele de stat, finan"ate din banii contribuabililor, s(nt puse (n situa"ia de a-i
infor!a pe ace'tia 6doat7 sau, !ai bine is, s&-i deinfor!ee 8 lucru inad!isibil (ntr-un stat
care pretinde c& p&'e'te pe calea de!ocrati&rii#
Absen"a !odific&rilor (n le.ile restrictive pentru !ass-!edia reliefea& poi"ia @uvernan"ilor
viavi de pres&# /n articolul 3#1 al *odului civil este prev&ut c& pre%udiciul !oral cauat unei
persoane (n ur!a r&sp(ndirii unor infor!a"ii care leea& onoarea 'i de!nitatea acesteia se repar&
(n folosul recla!antului de cel care a r&sp(ndit aceast& infor!a"ie 'i nu de cel ce a furniat-o,
fiind vorba de persoane oficiale 'i lideri politici# Potrivit unor co!plet&ri introduse de :e.islativ
(n 1BBI, !&ri!ea co!pensa"iei pentru pre%udiciul !oral este de la 3C p(n& la 200 de salarii
!ini!e de la institu"ia !ass-!edia 'i de la 10 p(n& la 100 de salarii !ini!e de la autor# Aceste
prevederi au devenit foarte 6atractive7, astfel (nc&t unele iare s(nt i!plicate (n eci de procese
%udiciare conco!itent, iar sanc"iunile care li se i!pun se r&sfr(n. distructiv asupra activit&"ii lor#
Pr!'%ul CAIRO '!")ra CCA & u" )%) #")ru %!'i)a)2 #u)r 3i ma%%-mdia
/n septe!brie 2000 opinia public& din "ar& a fost bulversat& de procesul %udiciar intentat de
*lubul absolven"ilor institu"iilor din Ro!)nia 'i din >ccident (*ALR>) contra *onsiliului
*oordonator al Audioviualului (**A)# Motivul adres&rii a fost ale.ata (nc&lcare a drepturilor
!e!brilor *ALR> privind accesul la infor!a"ie (n li!ba ro!an&, prin nerespectarea :e.ii
Audioviualului 'i (n special a art#1A care prevede obli.a"ia posturilor de radio 'i 52 de a e!ite
cel pu"in MCQ din pro.ra!e (n li!ba de stat# Recla!an"ii au (nvinuit **A de nesuspendarea
e!isiei prin retra.ere de licen"& a posturilor ce nu au (ndeplinit prevederile#
/n le.&tur& cu aceasta, vo! !en"iona dou& !o!ente# Pri!ul4 inten"ia !e!brilor *ALR>
!erit& s& fie salutat&, la fel ca oricare alt& inten"ie a unui >$@ sau cet&"ean care (ncearc& sa-'i
apere un drept, de care, (n opinia lor, este privat# Accesul la infor!a"ie este unul din drepturile
funda!entale, deci tentativa de a-l ap&ra denot& un .rad anu!it de !aturitate civic&#
Al doilea !o!ent4 proble!a nerespect&rii le.ilor cu privire la func"ionarea li!bilor 'i cu
privire la Audioviual (art# 1A) e=ist& cu adev&rat 'i necesit& sensibiliarea opiniei publice 'i a
or.anelor de resort# 1ar acestea s(nt doar dou& aspecte tan.en"iale obiectului discu"iei#
Procesul *ALR> contra Audioviualului a reliefat o dat& (n plus i!perfec"iunea cadrului
le.islativ cu privire la audioviual 'i lipsa de co!patibilitate a acestui cadru le.islativ cu
docu!entele interna"ionale#
Prevederile interna"ionale nu per!it punerea barierelor, ci, di!potriv&, pledea& pentru
circula"ia infor!a"iei sub orice for!&, prin orice !i%loace 'i f&r& frontiere#
9nul dintre cele I drepturi funda!entale, (nscris (n Art# 1B al 1eclara"iei 9niversale a
1repturilor >!ului, este accesul la infor!a"ie#
/n art# 1B se spune4 6>rice persoan& are dreptul la libertatea de a c&uta, de a pri!i 'i de a
r&sp(ndi infor!a"ii 'i idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub for!& oral&, scris&, tip&rit& ori
artistic& sau prin orice alt !i%loc, la ale.erea sa7#
Punctul A al aceluia'i articol prevede obli.a"ii 'i r&spunderi speciale, dar 'i anu!ite restric"ii
6stabilite prin le.e 'i care s(nt necesare7# $ecesitatea (ns& este condi"ionat& de4 a) respectarea
drepturilor sau reputa"iei altora< b) ap&rarea securit&"ii na"ionale, ordinii publice, s&n&t&"ii sau
!oralit&"ii publice# *u e=cep"ia unor speac--uri e!otive, nu prea au fost preentate (nici (n
Parla!ent, nici (n cadrul procesului) ni'te ar.u!ente serioase 'i fapte, care ar fi dovedit c&
retrans!isiunile radio sau 52 din Rusia (n volu!ul (n care se fac, (ncalc& o condi"ie sau alta
prev&ut& de p#A al art#1B al 191># Lar c(t prive'te diver.en"a dintre :e.ea Audioviualului 'i
cea interna"ional&, ea, ar fi caul, s& fie solu"ionat& (n confor!itate cu art# I3 p# 2 care stipulea&
c& 6Acordurile 'i conven"iile interna"ionale la care Republica Moldova este parte s(nt prioritare
fa"& de prevederile preentei le.i7#
*o!itetul >$9 pentru 1repturile >!ului a afir!at4 6un stat poate ale.e una sau !ai !ulte
li!bi oficiale, dar nu e=clude, (n afara sferelor vie"ii publice, libertatea de e=pri!are (n orice
li!b& dorit&7#
Pornind de la afir!a"iile de !ai sus, este lo.ic s& ne (ntreb&!4 fac sau nu parte publica"iile
particulare 'i !i%loacele audioviuale private din sfera public&D 1ac& r&spunsul este unul ne.ativ,
atunci cu ce drept statul s& se i!plice (n procesul de producere 'i planificareD /n caul unui
r&spuns poitiv (dar (n opinia autorului a'a este, deoarece nu!&rul li!itat de frecven"e constituie
patri!oniul na"ional al Moldovei), statul ar trebui s& acorde un suport, anu!ite (nlesniri, s& creee
anu!ite !ecanis!e de diri%are co!patibile cu dreptul interna"ional# /n acest sens apari"ia !ai
!ultor posturi cu e!isiuni (n li!ba ro!)n& ar putea fi sti!ulat& prin, s& ice!, reduceri sau
scutiri te!porare de anu!ite i!poite, prin prioritatea acord&rii licen"elor posturilor de li!b&
ro!)n&, 'i nu prin interdic"ia celor de li!b& rus&#
Pe parcursul procesului *ALR> contra **A s-a constatat c& C dintre posturile i!plicate (n
proces au doar doi proprietari, deoarece erau repreentate de doi !ana.eri# Acest !o!ent a trecut
neobservat de cei de la *ALR>, de restul presei 'i de societatea civil&# Pe c(nd anu!e acest lucru
trebuia s&-i (n.ri%oree, deoarece situa"ia dat& aduce a un fel de !onopol#
/n acest sens ar fi de!n& de ur!at practica ?ran"ei (n privin"a eliber&rii licen"elor# ?ranceii,
care (n nenu!&rate r(nduri au !odificat :e.ea audioviualului, per!it eliberarea !ai !ultor
licen"e unei persoane, dar cu condi"ia s& cuprind& (n co!un un auditoriu nu !ai !are de 1C0
!ilioane de locuitori# $u!&rul !a=i! de ac"iuni de care poate dispune o persoan& e de IB la sut&#
:e.ea Presei din :etonia interice liderilor politici 'i partidelor de a de"ine !i%loace de
infor!are (n !as&, fie iar, post de radio sau 52#
Pe l(n.& aspectele le.islative ale acestui proces, ne vo! opri 'i asupra altora cu! ar fi, de
e=e!plu, obiectivitatea 'i i!par"ialitatea presei (n reflectarea procesului, a practicii %uridice (n
do!eniul audioviualului#
/n pri!ul r(nd, pe parcursul procesului, care a durat !ai !ulte ile (n 'ir, s-a reliefat lipsa
unei e=perien"e %udiciare (n do!eniul !ass-!edia electronice, procesul *ALR> contra **A fiind
pri!ul de acest .en# Recla!antul, p(r("ii 'i avoca"ii acestora, !e!brii co!pletului de %udecat&
d&deau dovad&, deseori, de o cunoa'tere va.& a no"iunilor de do!eniu, ca4 .ril&, ti!p de e!isie
proprie, retrans!isie etc#, precu! 'i a prevederilor le.isla"iei interna"ionale la acest capitol# 1ac&,
cel pu"in, una din p&r"ile i!plicate (n proces ar fi apelat la prevederile *onven"iei Europene
privind accesul la infor!a"ie din sursele private, ar fi fost clar c& nu prea e=ista suport pentru
aceast& ac"iune %udiciar&# >bli.a"ia statului (art# M al *onven"iei Europene) se reu!& la ab"inerea
de in.erin"& (n procesul de co!unicare (ntre cineva care dore'te s& trans!it& infor!a"ia 'i cel ce
dore'te s& o ob"in&# Ein(nd cont de aceste prevederi, statul, (n persoana **A, nu poate fi
considerat responsabil de faptul c& persoane %uridice private, cu! s(nt posturile de radio 'i 52
viate de procesul (n cau&, prefer& s& trans!it& infor!a"ia (ntr-o alt& li!b& dec(t (n cea dorit& de
unii consu!atori de infor!a"ie#
Presa central&, pentru care procesul *ALR> contra **A devenise subiect de pri!a pa.in&, n-
a f&cut nici ea tentativa s& 6sape !ai ad(nc7 (n esen"a conflictului# Mass-!edia !oldoveneasc& a
preferat s& se diviee (n dou& tabere, dup& principiul lin.vistic 'i s& critice o parte sau alta
participante la proces, sau c-iar ele (nde ele (!ass-!edia) 'i unii pe al"ii, accentu(nd (nc& o dat&
lipsa solidarit&"ii de breasl&#
/n afara aten"iei %urnali'tilor au r&!as 'i prevederile le.isla"iei care nu per!it, p(n& la luarea
deciiei instan"ei de %udecat&, de a co!enta !ersul procesului# /n practica interna"ional& acest
lucru este calificat drept presiune asupra co!pletului de %udecat&# Principiile obiectivis!ului 'i
i!par"ialit&"ii au fost uitate 'i ele de c&tre !(nuitorii condeiului#
Astfel, procesul *ALR> contra **A a fost un test pe care nu l-a trecut nici instan"a de
%udecat&, nici !ass-!edia din republic& 'i nici societatea civil&# Me!brii *ALR>, (n calitatea lor
de absolven"i ai institu"iilor de (nv&"&!(nt din >ccident, ar trebui poate s& fie ase!enea pleiadei
pa'optiste 'i s& !ear.& pe calea pro!ov&rii adev&ratelor valori ale de!ocra"iei, care ar avea o
pondere 'i un i!pact !ai !are 'i de durat& !ai lun.& dec(t interesele .rup&rilor 'i acu!ularea
dividendelor politice#
S#a*iul i",!rma*i!"al al M!ld!+i & ! '!m#!"") a %'uri)*ii %)a)ului
Se spune c& e=ist& dou& !odalit&"i de a asi.ura securitatea infor!a"ional&4 pri!a 8 c(nd
cet&"enii 6practic, nu 'tiu ni!ic7, 'i cea de-a doua 8 c(nd cet&"enii 6'tiu totul7# 1e pri!a a!
beneficiat pe parcursul a 'apte decenii, fiind, cu! ni se spunea pe atunci, 6cel !ai citit popor din
lu!e7, dar ne'tiind ni!ic de e=isten"a (n "ar& a virusului ,L2, a prostitu"iei, de accidentele
aeriene 'i cataclis!ele nucleare, de utiliarea dro.urilor 8 toate se (nt(!plau doar (n >ccidentul
a%uns 6(n stadiul putrefac"iei7#
1e'i (n ulti!ii ece ani (n societatea noastr& au intervenit sc-i!b&ri evidente, este oarecu!
dificil s& vorbi! de o politic& conturat& (n do!eniul securit&"ii infor!a"ionale# Situa"ia se
co!plic& 'i din !otivul c& Republica Moldova se afl& la r&scruce de culturi4 (ntre tradi"iile
infor!a"ionale ale Ro!)niei 'i cele ale Rusiei#
/n preent "ara noastr& este o adev&rat& aren& de lupt& (ntre presa de li!b& ro!)n& 'i cea de
li!b& rus&# *u toate c& popula"ia vorbitoare de li!b& ro!)n& constituie MCQ, raportul dintre
iarele de li!b& ro!)n& 'i cele de li!b& rus& co!ercialiate (n republic& este respectiv de I0Q la
M0Q# /ntr-un fel, acest lucru se e=plic& prin faptul c& Moldova a fost parte a spa"iului
infor!a"ional al 9RSS, deci consu!atorii de infor!a"ie solicit& tradi"ional pres& ruseasc&#
/ntreprin&tori (n acest sens au fost 'i !ana.erii auto-toni care au recurs la editarea supli!entelor
cu infor!a"ie local& la iarele 6Jo!so!olisKaia Pravda7, 65rud7, 6Ar.u!enti i faKt(7 etc# Pe
c(nd presa din Ro!)nia, cu e=cep"ia !a.ainelor s&pt&!(nale, are o preen"& !ai redus& pe pia"a
infor!a"ional& !oldoveneasc& 8 poate din caua ca a fost nevoit& s&-'i trasee calea spre cititorul
s&u (ncep(nd de la ero#
5ira%ele edi"iilor publicate (n en.le& 6Telco!e7 'i (n france& 6:e ?rancop-ile7 nu
dep&'esc 1C00 de e=e!plare# 6Telco!e7 !ai a%ut& cititorii dornici s& citeasc& presa str&in& prin
distribuirea la or.ania"iile solicitante ale iarului 6Lnternational ,erald 5ribune7# Alian"a
?rance&, la r(ndul ei, distribuie (n Moldova (n %ur de 100 iare (n li!ba france&, printre care 6:e
Monde7 'i 6:e ?i.aro7# Siarele din @er!ania sau S9A pot fi solicitate la A!basadele respective#
*u toate acestea, accesul consu!atorului nostru la presa str&in& este foarte 'i foarte redus 8 !ai
!ult (n s&lile bibliotecilor centrale, ceea ce (nsea!n& c& nu!&rul cititorilor de pres& str&in& se
reduce printre elevi, studen"i 'i profesori# Anterior, de distribuirea presei editate peste -otarele
"&rii se ocupa Moldpresa# /n preent, aceast& or.ania"ie nu !ai ofer& ase!enea servicii, deoarece
consider& c& afacerea dat& nu este profitabil& 'i c& nu-i per!it statele# Acest lucru denot& c& baa
infor!a"ional& pentru cet&"enii republicii o constituie !ass-!edia auto-ton&#
*(t despre presa electronic&, cea de li!b& rus& o dep&'e'te cu !ult la nu!&r 'i, respectiv, la
volu!ul de e!isie pe cea de li!b& ro!)n&# $u!&rul canalelor (frecven"elor) afiliate la Rusia
constituie M8,I2Q# Pentru co!para"ie4 posturi afiliate la Ro!)nia constituie 10,CAQ< la alte surse
8 11,C8Q< iar pro.ra!ele locale (RRR) 8B,I3Q #
1ac& nu!&rul edi"iilor tip&rite este re.le!entat doar de pia"a de consu! infor!a"ional 'i de
capacitatea !ana.erilor de a asi.ura vitalitatea econo!ic&, apoi desc-iderea unor noi posturi de
radio 'i televiiune este condi"ionat& de foarte !ul"i factori 'i, (n pri!ul r(nd, de ob"inerea
frecven"elor radio 'i a canalelor de televiiune# Acestea din ur!& constituie patri!oniul statului 'i
utiliarea lor este re.le!entat& de :e.ea Audioviualului# Printre actele solicitate de **A de
participare la concurs pentru ob"inerea frecven"ei sau canalului liber este 'i .rila ilnic& a
pro.ra!elor cu indica"ia li!bii de difuare# *u toate acestea, licen"ele s(nt eliberate cu
preponderen"& posturilor de li!b& rus&# *u e=cep"ia 5eleviiunii $a"ionale, dintre produc&torii
locali doar PR> 52 'i $L5 (ulti!a (n propor"ie de nu!ai 1C820Q) realiea& e!isiuni (n li!ba
ro!)n&# /n rest4 52*821, 52*82M, >R5 Moldova au volu!ul inte.ral de e!isie (n li!ba rus&#
Este absolut ine=plicabil faptul, cu! a putut s& fie (nre.istrat (n Moldova postul de televiiune cu
titlul 6>b'cestvennoe RossiisKoie 5elevidenie Moldova7D
1ou& posturi de televiiune care aveau sau ur!au s& aib& e!isia cu preponderen"& (n ro!)n&
(*atalan 'i Stil-52) s-au po!enit din diverse !otive cu licen"ele retrase# /n realitate, (ns&,
!otivul nedeclarat a fost cel politic 8 incapacitatea puterii de a tolera un post de televiiune
asupra c&ruia nu de"inea controlul#
Eliberarea licen"elor pentru posturile de radio se face f&r& a "ine cont de criteriile oficiale de
selectare# :a politica **A (n acest do!eniu se refer& +uletinul 7Mass Media7 din dece!brie
2001 (vei pa.inile C88) (n articolul 6*ine desparte publicul de propriile anteneD7 se!nat de
directorul e=ecutiv al Asocia"iei Presei Electronice 6APE:7 2ictor >sipov# Autorul aten"ionea&
c& (n februarie 2000, de e=e!plu, **A a eliberat postului de radio 6Polidisc7 cea de-a treia
frecven"& (n banda ?M# ?recven"a cea !ai deavanta%at& este utiliat& de 6Polidisc7 pentru
propriile e!isiuni, pe c(nd pe celelalte dou& se retrans!ite produsul posturilor !oscovite
6RussKoe Radio7 'i 6Radio Monte *arlo7# Sau un alt e=e!plu4 (n octo!brie 2001, cu aprobarea
de%a a noii co!ponen"e a **A, 6Lnfo Radio7 'i-a substituit propriile e!isiuni prin cele ale
postului 6E-o MosKv(7# Apropo, 6Lnfo Radio7 era sin.urul post auto-ton care e!itea inte.ral
produc"ie proprie 'i avea buletine de 'tiri la fiecare sfert de or&#
1in diapaonul !ai !ult dec(t li!itat de frecven"e, **A a !ai acordat o und& postului
rusesc de radio 60anson7, a c&rui e!isie este cu preponderen"& baat& pe folclorul !uical al
de"inu"ilor 'i nu are ni!ic co!un cu c(ntecul france# Aceea'i politic& o pute! ur!&ri 'i la
eliberarea licen"elor pentru retrans!itere# 1rept un e=e!plu proasp&t poate servi deciia **A din
aprilie 2002# Acesta a respins proiectul 5eleviiunii !unicipale privind retrans!iterea pe
frecven"a reervat& canalului 52 al Pri!&riei *-i'in&u a unor pro.ra!e ale postului de
televiiune 52R 2# Motivul refuului a fost e=plicat printr-un articol al re.ula!entului
audioviualului, potrivit c&ruia produsul unui post auto-ton de televiiune trebuie realiat cu
pro.ra!e proprii, ori.inale, (n propor"ie de nu !ai pu"in de C0 la sut& din volu!ul total de
e!isie# Ar.u!entarea (ns&, (n opinia !ea, nu "ine, din si!plul !otiv c& nici un produc&tor
auto-ton nu respect& aceast& prevedere# Lar ceva !ai devre!e un nou post de televiiune, care
(nc& nu trans!ite nici o e!isiune proprie, a pri!it dreptul de a retrans!ite postul R5R din Rusia#
/n principiu, retrans!isia posturilor ruse'ti de radio 'i televiiune nu contravine le.ilor 'i
re.ulilor europene de r&sp(ndire 'i acces la infor!a"ie# Proble!a const& (n faptul c& li!ba !arii
culturi ruse s-a transfor!at (n perioada sovietic& (ntr-o li!b& a ideolo.iei, iar !a%oritatea presei
ruse'ti ast&i, de'i s-a de!ocratiat (n ulti!ii ani, !ai continu& s& pro!ovee o politic& 'ovinist&#
Moscova oficial&, (n persoana pre'edintelui "&rii, recunoa'te inte.ritatea Republicii Moldova, iar
.rupurile politice 'ovine, prin inter!ediul iarelor, al posturilor de radio 'i televiiune, sus"in
separatis!ul 'i pe separati'tii din st(n.a $istrului, discreditea& conducerea oficial& a Moldovei,
dau o interpretare eronat& a eveni!entelor ce se derulea& (n republica noastr&, astfel aprin(nd
spiritele vorbitorilor de li!b& rus& care, dup& destr&!area 9RSS-ului, s-au po!enit (n afara
-otarelor patriei lor#
/ntr-un alt articol din acela'i nu!&r al 6+uletinului Mass-Media7 (dece!brie 2001) 7Spa"iul
infor!a"ional alocat posturilor de radio co!erciale este !utilat de calapoade ruse'ti7 iaristul
2asile +otnaru conse!nea& c& G nu 6ra"iunile co!erciale7 deter!in& eli!inarea de pe pia"a
infor!a"ional& a posturilor de radio (a' ad&u.a 'i de 52) ce e!it (n li!ba ro!)n& , ci,
di!potriv&, o ocult& politic& de plasare a publicit&"ii, care ocole'te (n !od deliberat 'i
discri!inatoriu posturile locale ('i le lipse'te astfel de posibilitatea de a se devolta 8 n#n#)#
Autorul se (ntreab& cine a instituit 'i finan"ea&, !asiv 'i conspirativ, !onopolul presei
electronice ruse pe teritoriul Republicii Moldova, a!enin"(nd securitatea statului nostruD *rede!
c& aceast& c-estiune este una !ai !ult dec(t serioas& 'i necesit& o cercetare 'i o anali& separat&#
*(t despre obli.a"ia de a acoperi %u!&tate din ti!pul de e!isie cu produc"ie proprie, (n
condi"iile econo!ice actuale, ea este irealiabil&# 2olu!ul !ic de publicitate 'i pre"ul de 3C81C0
dolari S9A pe !inut nu per!ite acoperirea unui volu! de C0 la sut& din e!isie cu e!isiuni
realiate de sine st&t&tor# Lntericerea retrans!iterilor de pe alte posturi sau selectarea
tenden"ioas& a posturilor nu face dec(t s& sporeasc& vidul infor!a"ional ori (l face unilateral#
:ipsa unei politici de sus"inere a !ediilor electronice auto-tone a influen"at ne.ativ procesul
de devoltare a acestui .en de pres&# Astfel, ast&i doar trei posturi de televiiune au acoperire
na"ional&4 52M (B8Q), 52R L (83Q) 'i >R5 (BCQ 8 cu (ncepere de la orele 18#00)# /n raa
*-i'in&ului poate fi ur!&rit 'i postul france 52-C ?rance 'i R5R din Rusia#
Posturile televiate auto-tone, care fac alternativ& televiiunii de stat, e!it (n ra& de C0830
K! (n %urul capitalei# Accesul la posturile de televiiune str&ine le au doar locuitorii capitalei care
au venituri !ai !ari dec(t !edii# Ace'tia s(nt abona"ii televiiunii prin cablu SR:-ului 6S9$
527# Plata lunar& pentru pac-etul de 12 posturi televiate e de I dolari, (n ti!p ce pensia
constituie ca! 10 dolari, iar salariul !ediu este de 2A82C dolari#
1in cau& c& telespectatorii din republic& nu au o ale.ere prea !are, cei din ona central&, (n
special fostul raion *&l&ra'i, precu! 'i localit&"ile situate pe !alul drept al $istrului, ur!&resc
postul de televiiune din 5ransnistria, care pro!ovea& intens politica separatis!ului#
> posibilitate (n sensul redres&rii situa"iei ar putea fi oferirea de spa"iu de e!isie liber de pe
canalul >R5 posturilor de televiiune independente, dar nici precedentele le.islative, nici
actualul nu au dorit 'i nu doresc s& discute aceast& c-estiune#
*onsu!atorul de infor!a"ie din republica noastr&, (n pri!ul r(nd, si!te necesitatea s&
cunoasc& actualitatea intern& 'i !ai apoi cea e=tern&# Lar devoltarea !i%loacelor de infor!are
auto-tone este o co!ponent& a securit&"ii statului# 9n stat este puternic atunci, c(nd cet&"eanul
'tie despre toate ce se (nt(!pl& (n "ara sa 'i poate s& analiee sin.ur starea lucrurilor#
Pr#)ua dilm. )l+i$iu" d %)a) %au )l+i$iu" #ubli'
5eleviiunea $a"ional& a (nceput sa-'i e!it& pro.ra!ele (n aprilie 1BC8, fiind conceput&
atunci ca parte a siste!ului televiiunii unionale (9RSS)# Ea, la fel ca celelalte institu"ii !edia
din acea perioad&, era de stat# /n 1BBA, deci abia la doi ani dup& declararea independen"ei,
5eleviiunea $a"ional& a fost pri!ul post care (n noile condi"ii a ob"inut licen"a de e!isie# /nc&
peste al"i doi ani, (n 1BBC, confor! :e.ii Audioviualului, statutul 5eleviiunii se sc-i!b&#
>ficial, ea devine un post public care trebuie s& reflecte interesele (ntre.ii societ&"i#
5eleviiunea ur!a s& devin& public& 'i ca esen"&, or *onsiliul Europei (nc& (n 1BB1 a
reco!andat tinerelor state independente s& transfor!e posturile 52 'i radio de stat (n or.ania"ii
publice# 1ar partidele la putere din Moldova, de'i pretindeau a fi de!ocratice, au r&!as surde 'i
oarbe la aceast& reco!andare# Partidele noi constituite din vec-i no!enclaturi'ti nu au e=pri!at
voin"a de a realia de!ocratiarea, de a oferi libertate presei# Astfel, dac& (n trecut directorii erau
nu!i"i sau de!isiona"i la propunerea 'i cu aviul *onsiliului *oordonator al Audioviualului, a'a
cu! era stipulat (n le.ea despre aceast& structur&, (n preent ei s(nt nu!i"i de parla!entari#
Prevederea respectiv& a fost abro.at& printr-o le.e or.anic&# $ici Audioviualul, nici alte
or.ania"ii ne.uverna!entale nu au (naintat obiec"ii serioase :e.islativului#
$u au intervenit sc-i!b&ri constructive nici dup& nu!eroasele de!iteri colective 'i
rean.a%&ri care au fost efectuate (n !ai !ulte r(nduri# Scopul lor de fiecare dat& era unul 'i
acela'i4 s& se descotoroseasc& de iari'tii inconvenabili#
> proble!& aparte este 'i finan"area 5eleviiunii# 1e la bu.et ea este subven"ionat& doar (n
volu! de 1PA din cel necesar# 1ar 'i ace'ti bani nu pot fi utilia"i pentru devoltarea televiiunii,
deoarece cu ei este pl&tit& utiliarea e!i"&toarelor (1200 lei pentru o or&, iar pentru un an 8 circa
20 !ilioane de lei)# /n ce !&sur& 5eleviiunea $a"ional& ar putea concura cu posturile private la
an.a%area unor speciali'ti buni 'i la realiarea unor e!isiuni co!petitive v& pute"i da sea!a f&r&
co!entarii supli!entare#
Alteori, ideile 'i concep"iile noi care apar (n s(nul colectivelor de crea"ie nu a%un. s& fie
realiate din !otive c& nu s(nt 6recep"ionate7 de 'efi# Ace'tia, la ti!pul lor, au fost recruta"i de
partidele la putere din sectoare care nu au ni!ic (n co!un cu procesul te-nolo.ic televiat (unul
din 'efi, pe parcursul unei %u!&t&"i de an dup& nu!irea sa (n acest post, definea orice produs
televiat printr-un sin.ur cuv(nt 8 6Klip7)# Pentru Putere contea& nu calit&"ile profesionale ale
persoanelor selectate, ci devota!entul fa"& de sine#
Anterior e=istau opinii c& (nsu'i colectivul 5eleviiunii poart& vina pentru situa"ia care s-a
creat# 0i, (ntr-adev&r, revolu"iile 'i evolu"iile (cu e=cep"ia perioadei dintre anii 1BB081BBA, c(nd
unii plecaser& de la putere, iar al"ii (nc& nu veniser&) au ca! evitat televiiunea# Principalul s&u
obiectiv pe tot parcursul e=isten"ei sale a fost unul 'i acela'i4 reflectarea activit&"ii institu"iilor de
stat# Preen"a !a%oritar& (n televiiune a iari'tilor de !entalitate vec-e, precu! 'i concedierile
periodice, reteau 6aripile libert&"ii7 %urnali'tilor tineri an.a%a"i dup& absolvirea universit&"ilor#
Ace'tia erau pu'i (n fa"a dile!ei4 ori se confor!ea& re.ulilor infailibile, ori ('i caut& un alt
serviciu#
/n februarie 2002, 2C0 de iari'ti 'i re.iori au anun"at o !i'care de protest 'i .reva pasiv&
pentru a-'i e=pri!a deacordul cu politica de cenurare, ad(nc (!pl(ntat& (n 5eleviiunea
$a"ional&, 'i cu lipsa unui pluralis! de opinii (n e!isiunile infor!ative 'i publicistice# /ntr-un
ti!p scurt, nu!&rul .revi'tilor din 5eleviiune s-a dublat# Puterea n-a (nt(riat s& ia !&surile
respective4 au fost concedia"i patru responsabili de edi"ie, unii preentatori au fost (nl&tura"i de la
e!isie, ceilal"i .revi'ti erau invita"i pentru discu"ii cu 'efii de 5eleviiune 'i de departa!ente care
le 6su.erau7 oportunitatea (ncet&rii .revei# Mai t(riu, an.a%a"ii co!paniei care au participat la
'edin"a *lubului $a"ional de Pres& au co!unicat c& ei (ncepuser& s& fie anc-eta"i de or.anele de
drept, f&r& s& le fie indicat !otivul# /n acela'i ti!p, la ini"iativa unor for"e, fie din interiorul
televiiunii (iari'ti de con%unctur& care au e=istat (n toate ti!purile aici), fie din e=terior (la
6su.estia7 consilierilor .uverna!entali), a fost creat un co!itet anti.rev& care, f&r& a eita, s-a 'i
adresat *ur"ii Europene pentru 1repturile >!ului# *alculele celor din spatele co!itetului
anti.rev& au fost bine .(ndite4 dac& nu vor reu'i s& convin.& co!unitatea european& c& ar e=ista
alt adev&r, cel pu"in, e=per"ii vor fi pentru o perioad& debusola"i# /n calcul, probabil, a fost luat 'i
electoratul vorbitor de li!b& rus&# Proble!ei cenurii, la fel ca (n caul altor proble!e, i s-a dat o
alur& etnic&# Me!brii co!itetului anti.rev& pretind c& iari'tii ce scriu (n ro!)n& doresc s&
instauree o dictatur& a lor (n televiiune# Raportorii de la *onsiliul Europei, care au avut !ai
!ulte (ntrevederi cu repreentan"ii !ass-!edia, inclusiv cu repreentan"ii co!itetului de .rev&,
cu liderii partidelor parla!entare 'i e=traparla!entare, au stabilit, totu'i, c& cenura este
o!nipreent&, iar con"inutul pro.ra!elor este strict controlat#
/n acela'i ti!p, co!isia parla!entar& auto-ton& special creat& pentru a cerceta 'i analia
situa"ia din televiiune, c-iar 'i dup& verdictul e=per"ilor europeni, este tentat& s& dea un r&spuns
!ai !ult ne.ativ dec(t poitiv privind preen"a cenurii (n aceast& institu"ie de infor!are# Par"ial,
reultatul se e=plic& prin faptul c& aceast& co!isie este subiectiv& (n aprecierile sale# @revi'tii,
din start, au contestat co!ponen"a ei (doi dintre !e!brii acesteia s(nt %urnali'ti ai presei
co!uniste, restul s(nt si!patian"i sau con%uncturi'ti)# 9nul dintre cei care au venit cu propunerea
s& ateste lipsa cenurii la 5eleviiunea $a"ional& este !e!brul *onsiliului *oordonator al
Audioviualului 'i pre'edintele unui !edia concern procla!at independent, dar care (n realitate
sus"ine partidul la putere# (Acest lucru e=plic& indirect 'i .radul de libertate al posturilor de
televiiune private#)
:a 18 !artie 2002 *o!itetul de .rev& a adresat *onsiliului Europei un !esa% (n care a
solicitat sus"inerea acestei or.ania"ii (n lupta contra cenurii (n !ass-!edia publice
!oldovene'ti 'i transfor!area co!paniei 5eleradio-Moldova (n or.an public independent# /ns&
nici acest apel nu i-a oprit pe diri.uitorii statului de la cenurarea !aterialelor# Mai !ulte a.en"ii
de 'tiri au se!nalat la sf(r'itul lui aprilie c&, c-iar (n iua (n care la *onsiliul Europei se discuta
despre func"ionalitatea institu"iilor de!ocratice (n Republica Moldova, directorul
1eparta!entului actualit&"i al 52M a e=clus din buletinul de 'tiri c(teva reporta%e de%a pre.&tite4
relatarea despre proiectul de raport care ur!a a fi discutat (n plenul Adun&rii Parla!entare a *E,
reporta%ele de la conferin"a de pres& sus"inut& de liderul Partidului Social-1e!ocrat, >au $antoi,
'i cel de la inau.urarea Mueului Me!oriei $ea!ului# Me!brii co!itetului de .rev& au
!en"ionat atunci (ntr-o declara"ie c& 6controlul !asiv al puterii asupra presei de stat continu& pe
fundalul unor afir!a"ii insistente ale .uvernan"ilor 'i ale conducerii *o!paniei 65eleradio-
Moldova7 precu! c& cenura nu e=ist&, iar popula"ia este supus& unei blocade infor!a"ionale7#
*onsiliul Europei 'i-a e=pri!at consi!"&!(ntul de a acorda asisten"& (n aceast& proble!&,
iar (n reco!and&rile adresate Republicii Moldova din partea Adun&rii Parla!entare a *E se
con"ine 'i punctul privind transfor!area p(n& (n A1 iulie 2002 a 5eleviiunii 'i Radioului de stat
(n institu"ii publice#
At(t Pre'edintele 2# 2oronin, c(t 'i liderii frac"iunilor parla!entare au acceptat reco!and&rile
*E, apreciind opinia parla!entarilor europeni drept una obiectiv&# Ei s-au an.a%at s& respecte
reco!and&rile *E# 1e%a au de!arat ni'te procese at(t (n interiorul, c(t 'i (n e=teriorul 5eleviiunii#
Acestea, (ns&, nu s(nt transparente# Astfel, e=ist& te!erea c& sc-i!b&rile vor avea un caracter !ai
!ult afi'at#
9na din proble!ele pri!ordiale (n crearea unei televiiuni publice este deter!inarea sursei
de finan"are# /n !a%oritatea "&rilor europene acestea s(nt finan"ate din !i%loacele ob"inute (n ur!a
colect&rilor i!poitelor speciale pentru televiiune 'i radio (lisence fee) 'i din venitul din
publicitate ( e=cep"ie fac Marea +ritanie, unde publicitatea este interis&, 'i Spania, unde sursa
principal& de finan"are este, totu'i, bu.etul statului)# /n Moldova, unde nivelul de trai al !ultora
dintre cet&"eni este sub li!ita s&r&ciei, popula"ia, probabil, nu ar accepta un nou i!poit# *u at(t
!ai !ult c& politica fiscal& 'i a'a nu favoriea& relansarea econo!iei, respectiv, ridicarea
nivelului de trai# Lntroducerea i!poitului nu!it 6lisence fee i-ar lipsi pe !ul"i de sin.ura surs&
.ratuit& de infor!a"ie cu! este televiiunea 'i radioul#
> alt& solu"ie ar putea fi transfor!area televiiunii (n societate pe ac"iuni, a'a cu! s-a f&cut
(n Rusia# 1ar e=ist& te!eri (nte!eiate c& pac-etul de control din ac"iuni ar putea fi preluat de
aceia'i lideri politici afla"i ast&i la putere, c-iar dac& oficial vor fi anun"ate alte nu!e# *u at(t
!ai !ult c& 'i teoreticienii ru'i (n do!eniul !ass-!edia recunosc c& >R5 este un post public !ai
!ult ca titlu dec(t ca esen"&#
Acelea'i te!eri le-a! avea 'i atunci, c(nd ar trebui s& fie constituit or.anul independent de
control pentru televiiunea 'i radioul public 8 *onsiliul special, ai c&rui !e!bri s& fie ale'i din
r(ndurile oa!enilor de cultur&, ale or.ania"iilor profesionale, politice 'i reli.ioase ((n cauri
aparte s(nt selecta"i 'i repreentan"i ai conducerii statului)# Scopul acestor consilii este de a
!ini!alia controlul din partea statului 'i a servi drept inter!ediar (ntre stat, co!unitate 'i
!i%locul public de infor!are (6public service broadcasting7) #
E posibil&, totu'i, constituirea unei televiiuni publice (n Moldova sau nuD :a aceast&
c-estiune d& un r&spuns scurt, dar co!plet, 'eful departa!entului de drept al 9niunii Europene al
5eleviiunilor 1-l Terner Ru!p-orst4 crearea unei televiiuni publice depinde de voin"a politic&
a persoanelor aflate la putere 'i care adopt& le.ile#
Ma%%-mdia & !(li"d a %!'i)*ii
Sicea cineva c& fiecare popor are conduc&torii pe care (i !erit&# 9neori e'ti tentat s& crei c&
aceast& !a=i!& poate fi raportat& 'i la !ass-!edia# 0i de ce nuD 1ac& infor!a"ia (n calitatea sa
de produs este acceptat& 'i solicitat& e=act a'a cu! este preentat&, atunci de ce produc&torul ar
trebui s& depun& eforturi pentru a sc-i!ba cevaD 1e ce un iarist sau altul ar risca cu via"a pentru
a aduce la cuno'tin"a cititorului sau telespectatorului infor!a"ia ce "ine de activitatea ilicit& a unei
persoane aflate la putere sau a unei 6autorit&"i7 din lu!ea interlop&, dac& societatea nici nu i-o
cere 'i nu este .ata s&-i ofere protec"ia necesar& lui (iaristului) 'i fa!iliei sale# *-iar 'i (n
caurile (n care iari'tii au pus pe post !ateriale de!ascatoare privind activitatea ilicit& a
deputatului 2aleriu Matei sau a fiicei speaKer-ului !oldovean 1u!itru 1iacov, nici presa 'i nici
societatea nu a cerut insistent de!isia acestora#
1e cele !ai dese ori cet&"enii ('i doresc realiarea unor sc-i!b&ri cardinale (n co!unitate,
dar tot ei a'teapt& ca de (nf&ptuirea acestora s& se ocupe altcineva# *ea !ai !are parte a societ&"ii,
de e=e!plu, este revoltat& de nivelul (nalt al corup"iei din toate sferele, (ncep(nd cu poli"ia, 'coala
'i !edicina, dar (n acela'i ti!p continu& s&-'i solu"ionee proble!ele anu!e pe aceast& cale# 1e
ce dar ar fi necesar& descoperirea caurilor de corup"ie, odat& ce de aceast& !aladie s(nt afecta"i,
practic, to"i delaolalt&D *a reultat, atunci c(nd liderii for!a"iunilor politice, prin t&cerea lor, au
confir!at c& (n republic& nu e=ist& partid care s& nu fie corupt, iari'tii au r&!as foarte cal!i,
d(nd dovad& de o atitudine tolerant&#
E=ist& o !ul"i!e de factori care deter!in& libertatea cuv(ntului 'i a !i%loacelor de infor!are
(n !as&4 econo!ia, politica, ideolo.ia, nor!ele !orale 'i etice, pia"a 'i consu!atorul de
infor!a"ie# 5otu'i, co!ponenta cea !ai i!portant& este (ns&'i societatea4 co!ponen"a, structura,
interesele 'i voin"a ei#
Presa 'i societatea pot fi co!para"i cu doi ter!eni ai unei ecua"ii, a c&rei reolvare depinde (n
e.al& !&sur& de a!bii, c-iar dac& aceast& dependen"& nu este suficient de pronun"at& la pri!a
vedere# 1e!ocratiarea presei (nsea!n& de!ocratiarea societ&"ii 'i viceversa#
Ale.erile din Rusia, par"ial 'i cele din Moldova, au de!onstrat ce reultate pot fi ob"inute
atunci c(nd presa este an.a%at&, iar activis!ul cet&"enilor este foarte redus# Atunci c(nd cet&"enilor
nu le este asi.urat dreptul la infor!a"ie liber& 'i corect&, apar toate 'ansele de revenire la
totalitaris!# 1ac& vo! ur!&ri reultatele studiului efectuat (n dece!brie 2001 de c&tre *entrul de
Anali& 'i Lnvesti.a"ii Sociolo.ice 'i Psi-olo.ice 6*L2LS7 (la co!anda >r.ania"iei
Lnterna"ionale pentru Mi.ra"ie) vo! observa c&, 'i (n condi"iile unui control aproape total asupra
televiiunii de stat, I2Q au totu'i cea !ai !are (ncredere (n posturile 52 na"ionale# Potrivit altui
sonda%, pentru MM la sut& televiiunea na"ional& este pri!a, iar uneori 'i sin.ura surs& de
infor!a"ie (vei4 6+uletin Mass-Media7, dece!brie 2001, pa.#2A)#
Reultatele sonda%elor reliefea& o dat& (n plus i!pactul !are pe care-l are televiiunea
asupra cet&"enilor republicii# El, i!pactul, este, probabil, unul dintre !otivele care e=plic& alerta
anu!itor se.!ente ale societ&"ii noastre privind statutul 5eleviiunii de stat 'i cer reor.aniarea
ei (n una public&# Aceast& sc-i!bare, (ns&, nu se poate produce de la sine# Societatea civil&
trebuie s& lupte pentru a scoate presa de sub controlul puterii, pentru ca aceasta s& nu poat&
influen"a politica de e!isie radio 'i 52# Proble!a e c& (n Republica Moldova (nc& nu e=ist& o
societate civil& devoltat&, ea se afl& (n perioada de stabilire# Plus la aceasta, societatea
!oldoveneasc& (nc& nu a (nsu'it destul de bine principiul toleran"ei#
Atunci c(nd se cere reor.aniarea televiiunii de stat (n una public&, cred c& nu to"i ('i
i!a.inea& c& ulti!a va trebui s& preinte propor"ional toate opiniile e=istente (n societate# :a fel
televiiunea, ca institu"ie public&, va trebui s& ofere spa"iu pentru e!isiuni dedicate intereselor 'i
proble!elor tuturor .rupurilor4 sociale, etnice, reli.ioase#
Recent (n Moldova au fost create @rupuri $a"ionale de :ucru (@$:) ce vor func"iona sub
auspiciul @rupului Media (@M) care, la r(ndul s&u, %oac& rolul de for pri!ar (n cadrul Mesei de
:ucru L a Pactului de Stabilitate# >biectivele principale ale @$: s(nt4 refor!area 'i devoltarea
!ass-!edia, spri%inirea ini"iativelor locale, stabilirea rela"iilor cu autorit&"ile 'i cualte or.ania"ii
(n do!eniul !ass-!edia# @rupurile $a"ionale de lucru vor pro!ova (n Republica Moldova
i!ple!entarea *artei pentru :ibertatea Presei# *ooperarea cu alte or.ania"ii europene ce ofer&
instruire va per!ite %urnali'tilor din republic& s&-'i perfec"ionee calit&"ile profesionale#
?inan"area diverselor proiecte (n do!eniul !ass-!edia va per!ite unor publica"ii sau unor
posturi de RadioP52 s& ob"in&, cel pu"in pentru perioada de (nceput, libertatea financiar&, deci, s&
fie nean.a%ate politic sau econo!ic de anu!ite .rup&ri#
Pentru presa din Moldova activitatea (n cadrul Pactului de Stabilitate este un sti!ul
i!portant (n devoltarea libert&"ii sale# @$: 'i-a propus s& identifice obstacolele care s(nt (n
diverse do!enii4 cadrul le.al (accesul la infor!a"ie, protec"ia surselor, def&i!area, licen"ierea
posturilor de televiiune 'i radio), or.ane de re.le!entare (independen"&, transparen"&, eficien"&),
profesionalis! (etic&, instruirea %urnali'tilor), radio 'i televiiunea public& (transfor!area
co!paniilor de stat)# Prevederile 1ocu!entului Strate.ic, ce stipulea& asisten"a pentru
devoltarea unei !ass-!edia libere, independente, profesionale 'i diverse s(nt ar.u!entul forte al
acestei afir!a"ii#
/URNALISMUL MOLDOVENESC 4I VALORILE EUROPENE
Par)i$a"a)ul #!li)i'. )radi*i %au 'ir'um%)a"* a )im#ului0
?aptul c& presa din Moldova este e=tre! de an.a%at& este recunoscut de toat& lu!ea4 e=per"i
din e=terior, politicieni, conducerea de v(rf a republicii, consu!atori de infor!a"ie 'i de (n'i'i
iari'tii# Mai !ult sau !ai pu"in se 'tie cui apar"ine sau %ocul cui (l face fiecare iar, post de
televiiune sau de radio (n parte# Ast&i e=presiile de .enul 6presa lui :ucinsc-i7, 6presa lui
Andronic7, 6presa lui Ro'ca7 nu tree'te ui!irea ni!&nui# /n acela'i ti!p, doar c(teva dintre
edi"ii ('i recunosc apartenen"a politic&, printre care4 6*o!unistul7 8 P*RM, 61ialo.7 8 P1M,
6:uceaf&rul7 8 PR*M#
Siarul 6Eara7 , care ani la r(nd a fost oficial or.an al ?rontului Popular, s-a procla!at ulterior
6publica"ie de infor!a"ie 'i anali&7, de'i n-au intervenit sc-i!b&ri (n for!a 'i !odul de abordare
al realit&"ii# Ast&i 6Eara7 nu !ai apare# Aceluia'i .rup politic, Partidului Popular *re'tin
1e!ocrat, serve'te 'i 6?lu=7-ul# 6S&pt&!(na7 a fost dintotdeauna recep"ionat& ca iarul e=-
pre'edintelui P# :ucinsc-i# 6@lasul $a"iunii7 (n ulti!ul ti!p (ndepline'te rolul !esa.erului
9niunii Social-:iberale 6?or"a Moldovei7#
Presa de li!b& rus& este 'i ea diviat& (n confor!itate cu 6si!patiile politice7# 6MoldavsKie
vedo!osti7 'i 6$ovoe 2re!ea7 s(nt afiliate Partidului 1e!ocrat din Moldova# 6Jo!!ersant
plus7 (fostul 6Jo!!ersant Moldov(7) 'i-a .&sit patronul (n st(n.a $istrului, !ediati(nd opiniile
separati'tilor de la 5iraspol# :ista cu repartiarea presei (ntre partidele politice este foarte lun.& 8
enu!erarea ei inte.ral& ar lua prea !ult spa"iu# E caul doar s& !en"ion&! c& e=ist& 'i unele
edi"ii, cu! ar fi 6Hurnal de *-i'in&u7, 6Ji'inevsKii oborevateli7, 61elovaia .aeta7 care nu au
un patron stabil politic, (ns& nici ele nu s(nt lipsite de favori&ri politice#
S(nt edi"ii care (ntre electorale au o tonalitate !oderat&, (ns&, odat& cu de!ararea
ca!paniilor, (n func"ie de ofert&, devin incisive 'i c-iar violente# Anu!e (n ca!paniile electorale
(n pa.inile iarelor, !ai !ult 'i !ai des ca oric(nd, po"i citi !ateriale de!ascatoare sau care
pretind a fi de!ascatoare# Acest lucru (ns& nu d& dovad& de devoltarea %urnalis!ului investi.ativ
(n Moldova# Materialele cu pricina s(nt !ai cur(nd ni'te co!eni de partid, (n scopul discredit&rii
contracandida"ilor#
*a! aceea'i situa"ie se (nre.istrea& 'i (n spa"iul audioviual al Moldovei# At(ta doar c&
an.a%a!entul politic este aici !ai pu"in pronun"at sau se !anifest& prin favorurile f&cute puterii,
independent de orientarea ei politic&#
1ac&, oricu!, !ass-!edia repreint& interesele unui sau altui partid, este reonabil s& ne
(ntreb&! de ce, de e=e!plu, publica"iile nu se declar& desc-is iare de partid, cu at(t !ai !ult c&
presa de partid nu este interis& (n MoldovaD E=ist& !ai !ulte variante de r&spuns# Pri!a4
fondatorul iarului nu face parte din partid 'i dore'te s&-'i p&stree afacerea# 1oi4 iarul de partid
reflect& un spectru de idei 'i op"iuni !ai (n.uste, respectiv 'i nu!&rul cititorilor este redus# :a fel
este de%a prefi.urat& atitudinea viavi de cele citite, 'tiindu-se din start c& orice infor!a"ie este
trecut& prin pris!a op"iunilor partidului# Pe c(nd un iar care pretinde c& este independent se
bucur& de un .rad !ai (nalt de credibilitate, precu! 'i de un auditoriu !ai !are# 5rei4 nu e=ist&
nici o si.uran"& c& ur!&torul :e.islativ va anula presa de partid, a'a cu! s-a (nt(!plat (n :etonia#
1ac& (n perioada sovietic& (ntrea.a pres& era supus& doar unui sin.ur partid, acu!, odat& cu
apari"ia pluripartitis!ului, ea e=pri!& pluralitatea de opinii# At(ta doar c& pluralitatea se reflect&
(n toat& presa 'i !ai pu"in (n fiecare edi"ie (n parte# Si aici e caul s& ne (ntreb&! dac& partianatul
politic este o tradi"ie sau o circu!stan"& a ti!puluiD
R&spunsul nu este foarte si!plu# A! vorbit !ai sus c& (n pres& activea& (nc& !ul"i %urnali'ti
din .enera"iile educate (n baa doctrinei co!uniste# *enura teribil& l&untric& este de!ult parte din
ei# Acest lucru e=plic& 'i atitudinea critic& pe care o au unii cole.i de breasl& fa"& de .revi'tii din
5eleviiunea $a"ional& care cereau reor.aniarea institu"iei de stat (n una public&# Pri!ii adesea
c-iar ('i e=pri!& revolta# Statul a avut 'i trebuie s& aib& televiiunea 'i radioul sau, 8 sus"in ei, 8
cine nu este !ul"u!it de starea lucrurilor 'i, (n special de cenura care e=ist&, trebuie s& p&r&seasc&
institu"ia#
/ns& cei !ai !ul"i dintre %urnali'ti s(nt cei care .(ndesc (n alt !od, care operea& cu alte
cate.orii# 9n rol aparte (n sc-i!barea atitudinii lor l-au %ucat participarea la diverse conferin"e
interna"ionale, la trainin.-urile or.aniate de ++*, European +roadcastin. 9nion, AR5L*>:9:
OLO '#a# Accesul e=tins si!"itor la posturilor str&ine de radio 'i 52, alte !edii electronice servesc
nu doar drept o surs& infor!a"ional&, ci 'i una de instruire#
0i, totu'i, presa r&!(ne an.a%at&# 9neori lipsa de obiectivis! 'i i!par"ialitate poate fi
condi"ionat& de accesul li!itat la infor!a"ia de interes public pe care o de"in structurile de stat# /n
condi"iile unei crie econo!ice 'i politice, func"ionarii de stat s(nt interesa"i s& doseasc&
infor!a"ia pe care o posed&, dar care este (n defavoarea unei sau altei structuri de stat# /n acest
ca iari'tii nu prea au de ales4 fie c& prefer& s& nu-'i creee proble!e 'i nu public& infor!a"ia,
fie c&-'i asu!& riscul 'i o public& f&r& a o verifica#
E=ist& 'i un alt aspect al proble!ei (n cau& despre care se po!ene'te !ai rar# Este vorba c&,
odat& cu trecerea la econo!ia de pia"&, unele structuri de stat, cu! ar fi, de e=e!plu,
1eparta!entul de statistic&, ofer& tuturor solicitan"ilor, inclusiv repreentan"ilor presei,
infor!a"ie doar contra plat&, (n pofida faptului c& deseori cifrele statisticienilor nu sunt e=presia
realit&"ii#
1ac& ar fi s& vorbi! despre interdependen"a dintre !ass-!edia 'i situa"ia social-politic&, cred
c& pri!a este influen"at& de a doua 'i nu viceversa# Starea lucrurilor, oric(t ar fi de re.retabil,
probabil c& nu se va sc-i!ba (n viitorul apropiat# Pentru aceasta este nevoie de realiarea !ai
!ultor condi"ii4
8 con'tientiarea de c&tre politicieni a faptului c& presa nu este un instru!ent de lupt& cu
oponen"ii<
8 perfec"ionarea baei le.islative 'i elaborarea !ecanis!elor de i!ple!entare a le.ilor<
8 e=pri!area (n for!& !ai activ& de c&tre consu!atori a necesit&"ii unei infor!a"ii corecte
'i obiective<
8 e=tinderea -otarelor libert&"ii iari'tilor, debarasarea de cenura l&untric&<
8 lansarea iarelor independente .ra"ie investitorilor str&ini, pentru care business-ul
!ediatic s& fie unul prioritar 'i nu un !i%loc de a-'i ob"ine un lobb;, oferindu-le (n
calitate de reco!pens& spa"iile din iar sau ti!pi de anten&<
8 crearea, astfel, a unor criterii de evaluare la care se vor raporta 'i celelalte !edii din
republic&#
:a toate cele enu!erate, nu (n ulti!ul r(nd, a! adi"iona 'i necesitatea constituirii unei
societ&"i civile devoltate# :a aceast& co!ponent& ne-a! referit (n para.raful 6Mass-!edia 8
o.lind& a societ&"ii7#
/ur"ali%mul -")r #a)ri!)i%m 3i !bi')i+i%m
Presa din arealul e=-socialist are o evolu"ie si!ilar&, or statele noi independente au cunoscut
dup& destr&!area 9RSS-ului acelea'i etape de devoltare# Procesul de rena'tere na"ional& a trecut
sub se!nul unei (nalte e!otivit&"i care, din strad&, s-a !utat pe pa.inile iarelor# *olectivele
redac"ionale or.aniau debateri (n proble!ele patriotis!ului 'i na"ionalis!ului# ?iecare dintre
cititori, ca de altfel 'i !ul"i dintre iari'ti, au avut (iar unii continu& s& aib&) opinii foarte a!bi.ue
despre no"iunile de 6patriotis!7, 6e=tre!is!7, 6na"ionalis!7# /n articolul 6?rica de patriotis!7
(vei4 6+uletinul Mass-Media7, dece!brie 2000), autorul, Mi-ail @uun, referindu-se la un sonda%
realiat de 65ineri!ea Moldovei7 (n 1BB0, !en"iona c& la (ntrebarea 6*u! (n"ele.e"i no"iunea de
patriotis!D7 IMQ din responden"i nu au r&spuns (n .enere, circa BQ 6au dat r&spunsuri absolut
incorecte7, iar MCQ nu au putut defini no"iunea de 6e=tre!is!7#
Pe de o parte, (n condi"iile noi care se creaser&, presa a devenit un pro!otor al ideilor 'i
valorilor na"ionale# Pe de alt& parte, (ns&, !ulte articole aveau un con"inut insti.ator la conflicte
interetnice# Presa s-a dispersat dup& criteriile de li!b& 'i op"iuni politice# E curios 'i faptul c& unii
dintre iari'tii care ini"ial au pledat pentru independen"a Republicii Moldova, ast&i nu-i !ai
spri%in& statalitatea, consider(nd c& 6este artificial& c-iar din fa'&7#
5endin"a ce persist& (n unele !i%loace !ass-!edia de a plasa senti!entul na"ional (n centrul
unei ideolo.ii se nu!e'te etnocentris!# 1e'i este clar de unde vine aceast& tendin"& (este vorba
de efectul pendulului 8 6fratele !ai !ic7 dore'te 'i el s& devin& 6!are7), totu'i, reultatul nu este
unul care ar contribui la inte.rarea societ&"ii, ci toc!ai invers#
Presa, diviat& (n dou& sau trei tabere 'i plasat& pe diverse par"i ale baricadelor, deseori uit&
de principiile de ba& ale %urnalis!ului cu! ar fi obiectivis!ul 'i i!par"ialitatea# Ea reflect&
eveni!entele 'i feno!enele ce au loc (n societate, tratea& persoanele despre care scriu anu!e de
pe poi"iile propriilor viiuni 'i op"iuni politice, a%un.(nd la un subiectivis! de cel !ai (nalt .rad#
Astfel, tot ce se petrece (n 6tab&ra sa7 este redat doar (n ro, 'i viceversa 8 tot ce (nt(!pl& (n
6tab&ra opoi"iei7 apare (n culori su!bre# Alteori, iari'tii uit& sa-'i fac& !eseria, antren(ndu-se (n
debateri care au la ba& !ulte e!o"ii 'i pu"ine ar.u!ente#
A' reveni din nou la caul *ALR> contra **A# 0i ast&i !ul"i !ai s(nt tenta"i s& cread& c& a
fost o proble!& interetnic&, or a'a a fost preentat (n pres& acest proces# 1e fapt, era vorba de
proble!a libert&"ii presei 'i dreptului la infor!a"ie# /ns& iari'tii ('i cine dac& nu anu!e ei
trebuiau s& se descurce cel !ai bine (n aceast& proble!&D) au ac"ionat neadecvat nor!elor
profesionale, dar (n sc-i!b, considerau ei, patriotic#
Presa de li!b& ro!)n& recur.ea la etic-et&ri la adresa ru'ilor, uit(nd, probabil ,c& era vorba
despre activitatea **A 8 nu!it de Pre'edinte, @uvern 'i Parla!ent# Poate era vina posturilor
ruse'ti care au penetrat (n spa"iul infor!a"ional al Moldovei sau vina Audioviualului care nu a
analiat cu serioitate violarea prevederilor le.isla"ieiD Sau poate i!perfec"iunea le.ii (ns&'i era la
!i%locD $ici iari'tii din presa de li!b& rus& nu s-au ostenit s& caute r&spuns la aceste sau alte
(ntreb&ri de acest .en# Ei, la fel, au recurs la etic-et&ri la adresa vorbitorilor de li!b& ro!)n&#
E=per"ii str&ini, care nu erau fa!iliaria"i cu situa"ia 6specific&7 a Moldovei, nu prea au
(n"eles !otivul conflictului# /ntr-un interviu acordat 6+uletinului Mass-Media7 (dece!brie 2000,
pa.# 2282I), Repreentantul Asocia"iei Avoca"ilor A!ericani 1-l Hoel *# Martin a !en"ionat c&
dac& aici, (n Moldova, ar fi aplicate re.le!ent&rile care func"ionea& (n S9A, nu ar fi ap&rut nici
o proble!&# 6*oncluia poate fi c& lu!ea dore'te s& asculte postul de radio c-iar dac& ponderea
pro.ra!elor (n li!ba ro!)n& e !ai !ic& de MC la sut&# Acesta este ar.u!entul, 8 spune *#
Martin, 8 pe care (l aduc de pe poi"ia econo!iei de pia"&, din punctul de vedere al istoriei "&rii
!ele 'i din felul cu! (n"ele. eu !ecanis!ul pie"ei7# 5otu'i, avocatul a!erican face o re!arc&
oportun&4 7dar dac& a' fi !oldovean, s-ar putea (nt(!pla s& .(ndesc la fel (ca cei de aici)7#
Ln.erin"ele statului (n sectorul privat s(nt contraindicate, alteori c-iar sanc"ionate prin le.e# /n
acela'i ti!p, este %ustificat& 'i preocuparea pentru li!ba oficial& a statului 8 (n deceniul ce s-a
scurs de la procla!area li!bii ro!)ne drept li!b& de stat, ea a'a 'i nu a a%uns s& fie utiliat& pe
lar. (n toate do!eniile vie"ii publice# 1eci, adev&ra"ii patrio"i trebuiau s& aduc& la cuno'tin"a
na"ionalit&"ilor conlocuitoare cele !ai tari ar.u!ente (n favoarea necesit&"ii protec"iei li!bii
oficiale 'i nu s& se!ene (n continuare discordii (n solu"ionarea proble!elor de acest .en#
Perceperea realit&"ii 'i reflectarea ei doar (n alb-ne.ru este un atavis!, r&!as de la re.i!ul
co!unist, de care presa trebuie s& se debarasee prin instruire 'i e=erci"ii per!anente# Au dreptate
iari'tii care consider& c& 6presa trebuie s& fie !ai pu"in do!inat& de pasiuni 'i s& de!onstree
!ai !ulte %udec&"i 'i constat&ri de valoare, s& .&seasc& consonan"ele suflete'ti, care unesc
!inorit&"ile conlocuitoare 'i repreentan"ii lor cu destinele acestui !elea., s& ofere spa"iu
diferitelor opinii care e=ist& (n societate7#
Presa nu!it& 6de centru7 'i 6de dreapta7 pledea& pentru inte.rarea european&, respectiv, cel
pu"in %u!&tate din !i%loacele de infor!are (n !as& ar putea pro!ova valorile europene, inclusiv
cele privind presa liber& 'i independent&#
C!dul d!")!l!(i' & # 5-r)i 3i -" rali)a)
$o"iunea de cod deontolo.ic a (nceput s& fie utiliat de iari'tii din republic& doar (n ulti!ii
cinci8'ase ani# /n perioada sovietic& !ai !ult era folosit ter!enul de etic& profesional& care
includea, de fapt, principiile de ba& ale %urnalis!ului# Era vorba de obiectivitate 'i i!par"ialitate#
1e alte aspecte ale deontolo.iei nu se discuta, probabil, pe !otiv c& toat& presa era controlat& de
or.anele de partid# >dat& cu declararea independen"ei, %urnali'tii au ob"inut un anu!it .rad de
libertate, dar nu suficient pentru a activa (n toate (!pre%ur&rile (n confor!itate cu etica
profesional&# 1eseori, de!ocra"ia este confundat& cu de!a.o.ia, iar e=isten"a libert&"ii este
acceptat& cu e=cep"ia responsabilit&"ii# Anu!e la aceast& etap& %urnalis!ul !oldovean s-a
6(!bo.&"it7 cu no"iunea de 6Killer7-is!# Acest ter!in ascunde (n spatele s&u un nou feno!en ce
are un caracter, (n pri!ul r(nd, deontolo.ic, dar 'i social 'i politic#
6Jiller7-is!ul poate fi calificat drept ulti!a treapt& pe scara an.a%a!entului politic, c(nd
iaristul co!ite un asasinat verbal# 1espre unul din ace'ti Killeri ai presei din Moldova scria
MoldavsKie 2edo!osti (n dece!brie 2001 (vei4 $r# 3M din 2M#12#2001)# Siaristul care (n
ca!paniile electorale 'i perioadele postelectorale a pro!ovat 6cu d&ruire de sine7 interesele unor
apoi altor candida"i, a a%uns s& fac& %ocul 6du'!anilor de !oarte de ieri7 'i al (nvin.&torilor dup&
ale.erile din 2C februarie 2001 8 partidului co!uni'tilor# *are este diferen"a dintre an.a%a!entul
politic 'i Killer-is!D 9lti!ul utiliea& nu doar servilis!ul obi'nuit, ci cuv(ntul dur, infor!a"ia
fals&, tri'area (n tratarea 'i co!entarea eveni!entelor (n calitate de ar!& de r&bunare pe cei care
la !o!entul dat nu s(nt convenabili puterii#
?aptul c& nici o publica"ie (n Moldova nu este viabil& econo!ic, de cele !ai dese ori, e=plic&
independen"a politic& 'i, respectiv, violarea prevederilor *odului principiilor de etic& profesional&
votat de *on.resul E=traordinar al 9niunii Hurnali'tilor din Republica Moldova la I !ai 1BBB#
A! putea totu'i re!arca faptul c& iari'tii din republic& con'tientiea& necesitatea unui cod al
(ndatoririlor profesionale, a unui suport de ar.u!entare (n e=a!inarea liti.iilor care i!plic&
persoana %urnalistului sau produsul activit&"ii lui profesionale# :a 2M !ai 1BBB *odul a fost
se!nat 'i de alte or.ania"ii %urnalistice din republic&, printre care Asocia"ia Presei Lndependente,
*o!itetul pentru :ibertatea Presei, asocia"iile %urnali'tilor econo!i'ti, a.rarieni, sportivi, de
!ediu# 1rept !ecanis! pentru !onitoriarea punerii (n aplicare a principiilor enun"ate (n *odul
de Etic& a fost constituit *onsiliul $a"ional de Etic& profesional& a %urnali'tilor care activea& (n
baa propriului Re.ula!ent#
:a cercetarea unor cauri cu referin"& la activitatea profesional& a iari'tilor de la
6A**E$5E7, declarat tot de ei cel !ai liber iar din republic&, s-a referit (n 6+uletinul Mass-
Media7 c-iar Pre'edintele *o!isiei $a"ionale de Etic& (vei nu!&rul din dece!brie 2001) care
recunoa'te c& cei de la 6A**E$5E7 nu repreint& poi"iile tuturor p&r"ilor antrenate (n conflict
(caul cu Studioul de Art& 6+uciu!7 'i 0coala de Arte 60ciusev7)< c&, inten"ionat, s(nt utiliate
nu!e care pot fi confundate cu cele ce au avut atribu"ie la ca sau care pot trei confuii (articolul
despre 9:LM a fost se!nat cu :eonid +usuioc, autor (ns& fiind c-iar redactorul-'ef al iarului
6Accente7 Ser.iu Afanasiu care 'tia c& predecesorul actualului rector a fost :eonid +usuioc)< c&
li!ba%ul !aterialelor este unul foarte violent 'i deseori dep&'e'te li!itele, dincolo de care (ncepe
via"a privat& a persoanei# 1ac& e s& trece! toate cele !en"ionate (n acest articol prin filiera *odului
deontolo.ic, vo! observa c& s(nt violate !ai !ulte prevederi ale lui, cu! ar fi, de e=e!plu
respectarea preu!"iei nevinov&"iei (art# 11) 'i a dreptului indiviilor la o via"& privat& (art# 12),
evitarea necondi"ionat& a e=pri!&rii insult&toare (art# 10) 'i, nu (n ulti!ul r(nd, respectarea
principiului i!par"ialit&"ii (art# 13)# Poi"ia *onsiliului $a"ional de Etic& ar fi trebuit, (n condi"ii
nor!ale, s& fie dur&# Pre'edintele, (ns&, a e=pri!at ur!&toarea opinie4 6 ###E treaba %usti"iei s&
constate 'i s& ne spun& dac& faptele din 6A**E$5E7 corespund sau nu adev&rului# Lar dac&
persoanele viate nu apelea& la instan"a de %udecat&, (nsea!n& c& prefer& s& tac& sau s& apelee la
6onoarea7 'i 6de!nitatea persoanei7 (Art# 3 din *odul *ivil)G /n ce ne prive'te, salut&! cura%ul 'i
caracterul ar"&.os al 6A**E$5E:>R7# S(nte! con'tien"i c& (n diversitatea de iare 6sprin"are7,
6v(ndute7 'i 6acaparate7 din *-i'in&u trebuie s& e=iste 'i unul !ai dur, b&t&ios (de dra.ul
adev&rului)7# > poi"ie cu totul 'i cu totul surprin&toare care tree'te o !ul"i!e de (ntreb&ri# 1e
e=e!plu, de ce *onsiliul tolerea& vinderea 'i acapararea iarelor 'i a %urnali'tilorD 1e ce
persoanele viate (n articolele din 6A**E$5E7, odat& ce s-au adresat la *onsiliu, trebuie s& !ear.&
'i la instan"ele de %udecat&D >are nu este de!ocratic co!porta!entul celor ce recur. !ai (nt(i de
toate la 6%udecata7 profesional&D *e-ar spune onoratul pre'edinte dac& aceste (ntreb&ri le-ar citi din
pa.inile 6A**E$5E:>R7, dar (n !aniera 'i li!ba%ul tradi"ional al acestui iarD
/n li!ba% %uridic, atitudinea e=pri!at& de Pre'edintele *onsiliului de Etic& ar trebui s& sune
ca! (n felul ur!&tor4 pentru stabilirea adev&rului toate !i%loacele s(nt salutabile< 'i, !ai bine ece
persoane nevinovate dup& .ratii, dec(t un cri!inal la libertate# >r, o astfel de tratare a proble!ei
pare total!ente .re'it&# Lnten"ia de a sus"ine %urnalis!ul co!bativ poate 'i trebuie realiat& prin alte
!i%loace# :a fel 'i pedeapsa pentru violarea principiilor *odului deontolo.ic poate fi alta dec(t
lic-idarea iarului#
Probabil, situa"ia cu (nc-iderea iarului 6Jo!!ersant Moldov(7 ar fi avut acela'i final, dar
oricu!, era caul ca acest *onsiliu $a"ional de Etic& profesional& s& analiee activitatea
iari'tilor de aici p(n& a se a%un.e la %udecat&# 1e'i orientarea politic& a !ultor iare difer&
esen"ial, ele utiliea& ca! acelea'i stil 'i procedee#
5oleran"a (nc&lc&rii eticii profesionale (n !ediul %urnalistic, acordarea de pre!ii %urnali'tilor
care au pan&, dar care fac interesele anu!itor .rup&ri politice sau econo!ice, nu contribuie la
i!ple!entarea de facto a prevederilor *odului deontolo.ic#
9nele principii ale *odului deontolo.ic, de'i par foarte si!ple, deoca!dat& s(nt dificil de
ur!at# 1e e=e!plu, cel prev&ut (n art# 1I4 6GHurnalistul consider& nede!n& situa"ia de a
folosiG posibilit&"ile sale profesionale pentru a difua infor!a"ii cu un caracter publicitar sau
co!ercial, !ai cu sea!& c(nd un ase!enea caracter nu este v&dit (n (ns&'i for!a unor ase!enea
!ateriale# /ns&'i co!binarea activit&"ilor de %urnalis! 'i de recla!& este considerat& ca fiind
inad!isibil& sub aspect etic6# Posturile private de televiiune, precu! 'i cel $a"ional finan"at doar
la o trei!e din necesitate, pot e=ista doar din publicitate, aceasta fiind una din c&ile !ai oneste de
a c('ti.a e=isten"a# 1e cele !ai dese ori (n publicitatea ascuns&, fiecare cu !otiva"ia sa, s(nt
interesa"i at(t co!anditarii, c(t 'i e=ecutorii# /n preent, la postul de televiiune privat $L5 au
dreptul la via"& doar e!isiunile co!erciale sau sponsoriate, toate celelalte au fost suspendate#
Siaristul care ar ur!a prevederea no!inaliat& !ai sus din *odul deontolo.ic ar trebui s& devin&
'o!eri# Rata (nalt& a 'o!a%ului (nre.istrat& (n republic& nu-i va per!ite s&-'i .&seasc& u'or un loc
nou de lucru# 0i dac&-l .&se'te, nu are nici o si.uran"& c& nu va fi pus (n condi"ia s& realiee
!ateriale sau e!isiuni publicitare#
Apare o discrepan"& puternic pronun"at& (ntre realitate 'i *odul de Etic& profesional&, dar,
totu'i, e=isten"a unor nor!e ale deontolo.iei este !ai !ult dec(t necesar&, altfel se poate (nt(!pla
ca Killer-is!ul s& devin& o caracteristic& a presei din Moldova#
Li#%a u"i !ri")ri %)ra)(i' 'lar a M!ld!+i 'a ! dbu%!lar a ma%%-mdia
*ine s(nte! 'i (n ce direc"ie !er.e!D Aceste (ntreb&ri ne fr&!(nt& (ndeosebi (n ulti!ul
deceniu 8 de la declararea suveranit&"ii 'i independen"ei Republicii Moldova# Ein(nd cont de
situa"ia special& a republicii noastre, pe parcursul ulti!ilor ece ani ne (ntreb&! 'i ce entitate
etnic& repreent&! 'i, ca ur!are, ce li!b& vorbi!D R&spuns la aceste c-estiuni caut& fiecare (n
parte 'i societatea (!preun&# Presa, desi.ur, nu a putut s& r&!(n& (n afara proceselor de
identificare 'i rena'tere na"ional&# ?&r& a ne l&sa prea !ult ti!p pentru !editare 'i anali& asupra
proble!elor no!inaliate !ai sus, realitatea ne pune cu toat& serioitatea ur!&toarea (ntrebare ce,
(ntr-un fel, reult& din r&spunsul la cele anterioare4 care ar fi locul nostru (n co!unitatea
european& 'i !ondial&D Ast&i, la fel ca ece ani (n ur!&, societatea noastr& nu are un r&spuns
univoc# Ea, societatea, la fel ca 'i clasa politic&, este dispersat& confor! op"iunilor4 pro-Ro!)nia,
pro-independen"&, pro-Rusia#
E=act la fel este diviat& 'i presa din Moldova# ?iecare !i%loc de infor!are ('i pro!ovea&
punctul de vedere (ntr-o for!& foarte radical&, c-iar intolerant& fa"& de celelalte viiuni politice#
Lntransi.en"a care se cite'te (n pa.inile iarelor sau se ascult& la posturile de radio 'i 52 are un
sens dublu4 pe de o parte, e=pri!& radicalis!ul din societate, pe de alta, cataliea& (n continuare
acest radicalis!#
*riteriul principal de diviare al presei este cel lin.vistic4 cea !ai !are parte din presa de
li!b& rus& este pro-Rusia, sau (n linii !ai .enerale, pro-*SL< o bun& parte din presa de li!b&
ro!)n& pledea& pentru apropierea, p(n& la unificare cu Ro!)nia# Presa de centru 8 iare at(t de
li!b& rus&, c(t 'i de li!b& ro!)n& 8 pro!ovea& ideea devolt&rii independente a Republicii
Moldova#
Aceast& de!e!brare a cet&"enilor 'i a !ass-!edia privea& societatea de un vector co!un
al !i'c&rii 'i de o conciliere civic&, astfel (nc(t conflictele interetnice periodic cunosc flu=uri 'i
reflu=uri# >p"iunile politice se proliferea& pe fundalul proble!elor econo!ice 'i sociale 'i
viceversa# Alteori, iari'tii 'i, respectiv, cititorii insti.a"i de pri!ii, trec pe plan secund !otivul
principal al diver.en"elor, reduc(nd totul la rela"iile interetnice# /n acest conte=t, pentru unii 'i
ast&i este dificil s& deter!ine ce fel de conflict a fost procesul *ALR> versus **A#
1ificult&"ile cu care se confrunt& societatea noastr& la capitolul no!inaliat se e=plic& 'i prin
lipsa unei culturi politice, prin lipsa unei tradi"ii de toleran"& viavi de alte puncte de vedere 'i
op"iuni (doctrina co!unist& sus"inea c& cel ce nu e cu noi este (!potriva noastr&), dar, (n pri!ul
r(nd, prin lipsa unei strate.ii clar deter!inate pe plan e=tern a Republicii Moldova#
Pro.ra!ele @uvern&rilor anterioare la capitolul olitic e!tern uneori con"ineau dou&
obiective care se e=cludeau reciproc4 inte.rarea (n *SL 'i, conco!itent, inte.rarea (n 9niunea
European&#
1ebusolat& (n aceast& privin"& era nu doar presa, ci 'i (ntrea.a societate# :upta continu& at(t
(ntre partidele politice, c(t 'i (ntre iare 'i %urnali'ti# Presa de li!b& rus& i!pune cititorului sau
ideea necesit&"ii inte.r&rii co!plete (n *SL, sau c-iar (n 9niunea Rusia8+elarus# Acu! Moldova,
pare-se, st& la u'a unei 9niuni aflat& pe cale de (nte!eiere### 'i care-'i propune (din afir!a"iile
f&cute (n cadrul conferin"ei de pres& din 1A#0C#2002) s& devin& un partener pe potriv& al 9niunii
Europene# /n acest conte=t, r&!(ne (n afara percep"iei obiectivul principal al noii concep"ii (aflate
la !o!entul actual la etapa de discutare) a politicii e=terne a Republicii Moldova# /n ea se
stipulea& clar c& 6 (n tendin"a de a r&spunde sfid&rilor !ultiple, lu!ea (n ansa!blu 'i Europa, (n
special, este antrenat& (n procese de inte.rare econo!ic& 'i politic&, astfel (nc(t are loc o
concentrare a statelor (n %urul !arilor poli de putere# /n peri!etrul vec-iului continent, acest pol
de putere (l constituie 9niunea European& spre care tind "&rile situate (n aceast& on&, inclusiv,
Republica Moldova7# Lar la capitolul 6>biectivele funda!entale 'i priorit&"ile politicii e=terne7
este f&r& a!bi.uit&"i accentuat&4 inte.rarea european& a RM, inclusiv, aderarea la 9E#
Aderarea Republicii Moldova la 9E, opinea& autorii noii concep"ii, va consolida statalitatea
"&rii (inclusiv, independen"a 'i suveranitatea, inte.ritatea teritorial& 'i securitatea na"ional&,
tradi"iile, li!bile 'i identitatea cultural&)< va servi drept o !otiva"ie pentru a atra.e investi"iile
str&ine# Spre re.ret, aceste obiective par irealiabile nu nu!ai (n viitorul apropiat, dar 'i (n cel
(ndep&rtat# Motivul const& nu doar (n op"iunile unor !e!bri ai 9E de a nu se e=tinde, ci 'i (n
politica dublelor standarde pro!ovat& de partidul aflat actual!ente la putere (n Republica
Moldova# At(t ti!p, c(t Moldova nu va avea un sin.ur vector al !i'c&rii, nici presa nu se va
solidaria (n c-estiuni de principiu, deci nu va antrena societatea (ntr-un dialo. social, (ntr-un
sc-i!b reciproc de opinii, care s& se co!pletee 'i nu s& se e=clud&#