Universitatea Dunrea de Jos Galai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea Finante Banci, Anul III, Grupa 2

Comparatia dintre Sistemul
de Asigurari de Sntate din
Romnia si Sistemul de
Asigurri de Sntate din
Marea Britanie
Profesor coordonator:Vrlnu Florina Studente: Bcoanu Diana
Mrzac Loredana

Prezentarea sistemului sanitar din
Romania.

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin
Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck.
In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul
sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care
sistemul este finantat):


Modelul Semashko bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria
statului);

Modelul Beveridge principiul rolului de filtru (avut de medicii de
familie alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite);

Modelul Bismarck sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe
prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul
Romaniei.

In prezent, starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate, pe de o
parte, si de accesul la servicii de sanatate, pe de alta parte.

Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori
genetici, factori de mediu, factori de dezvoltare economica, factori socio- culturali. Accesul la
ingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar.

Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si
cererea de astfel de servicii, sau, altfel spus, disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri
comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate.

Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale; economice,
aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati, costuri legate de tratamente si
spitalizare) precum si cele indirecte (cost transport, timpi de asteptare); asezare geografica
inadecvata a facilitatilor de ingrijiri; calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip.
Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului
echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. In consecinta,
accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului
Sanatatii Publice.
Pentru evaluarea accesibilitatii, au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice
eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la
servicii, pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. Factorii determinanti care influenteaza
gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de:
nivelul saraciei, somajul, ocupatia, mediul de rezidenta, statutul de asigurat in sistemul de
asigurari sociale de sanatate, gradul de acoperire cu personal medical.
Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania
(UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU)
scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor, departe de
reteaua principala de sosele. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate
fata de drumurile modernizate sau fata de orase, avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor
de care apartin.
Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata
de saracie (13.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3.8% si respectiv 13.9%) in anul
2003. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste
ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%), somerii (39%), lucratorii pe cont
propriu (37%), pensionarii (20%), ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate,
care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. In profil teritorial, in Romania Regiunea
1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.756 pentru ambele
regiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD, respectiv 4900 USD) in anul 2002.
Un numar mare de persoane, desi sunt asigurate, au acces limitat la asistenta
medicala, pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei. Familiile sarace nu isi pot
permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea
medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic
si personalul auxiliar.

Pentru 40% din populatia din rural, mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta
o problema de acces la serviciile medicale, in afara localitatii. De asemenea, coplata
adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole, atat de
catre cei din rural cat si de catre cei din urban.

Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca
exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical.

Astfel, numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai
mare decat in urban, pentru 2005. Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est
(773, respectiv 655 locuitori/1 medic). In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca
fiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). De
asemenea, numarul de asistente comunitare este total insuficient, la o asistenta
comunitara revenind 26265 de persoane. In mediul rural exista 98 de localitati fara
medic.
Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai
problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la
asistenta medicala, ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora,
cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de
prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare.

Accesul la medicamente. Liberalizarea pietei medicamentului si
scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea
exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Pe de alta parte,
taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%,
comparativ cu alte tari din Europa (MSF, 2003). Astfel, costul
crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum
al familiilor sarace, chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale,
obligatorii.
Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre
populatie a unor servicii la care erau indreptatiti, precum: analize medicale
de baza oferite de laboratoare, medicamente acordate compensat sau
gratuit, in cazul copiilor sau al unor boli grave. Noua lista a medicamentelor
gratuite, aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru
medicamentele ce se adreseaza unor boli grave, cu impact social ridicat,
precum TBC sau bolile venerice, diabetul, modificari care au consecinte
sociale negative importante, pe termen lung. Pentru viitor se analizeaza si
perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile
medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. Accesul la
medicamentele compensate este foarte important, in cazul persoanelor
aflate in saracie, fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de
anumite medicamente. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu
beneficiaza de compensari, iar pentru acestea medicamentele necesare sunt
deosebit de costisitoare.
Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul
sanitar romanesc, in ultimele decenii, au dus, treptat, la o polarizare in ceea
ce priveste accesul la serviciile de sanatate, fapt cu consecinte pe termen
lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile
echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. In timp ce un segment al
populatiei are acces la servicii performante, oferite de asistenta specializata
din centrele universitare, la asistenta medicala privata si medicamente
eficiente costisitoare, un alt segment al populatiei are probleme in
accesarea asistentei si medicatiei de calitate si, ceea ce este mai grav, chiar
in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice).


Actorii sistemului de sanatate din Romania.
1.Casa Nationala de Sanatate;
2.Ministerul Sanatatii;
3.Colegiul Medicilor din Romania;
4.Ministerul Finantelor Publice;
5 .Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi);
6. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale);
Analiza SWOT a Sistemului sanitar
din Romania
Puncte tari Puncte slabe
- existenta unor specialisti competenti - grade diferite de competenta tehnica pentru
persoane cu acelasi nivel de salarizare
- existenta unui procent important de personal
tanar, capabil sa se formeze in spiritul noilor
exigente survenite prin aplicarea principiilor
de reforma prevazute in Legea nr. 95/2006
- deficiente in asumarea responsabilitatilor
- disponibilitate de a lucra peste orele de program - motivatie intrinseca scazuta, datorita slabei
capacitati de diferentiere intre persoanele cu
productivitate diferita
- personal cu pregatire in domenii diferite (atat in
domeniul medical cat si in alte domenii
inrudite sau complementare), ceea ce creste
capacitatea de rezolvare a unor problematici
complexe
- un climat organizational care nu favorizeaza
munca in echipa
- slaba capacitate de monitorizare a modului de
indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual,
cat si intre departamente
- lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor
Oportunitati Amenintari
- sanatatea este un domeniu cu impact social major, care
poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici
- creterea nivelului de informare a pacienilor,
concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor
diagnostice si terapeutice vor conduce la creterea
ateptrilor acestora i, implicit, la o cretere a cererii de
serviicii medicale complexe; sistemul de sntate trebuie
s dispun de mecanisme care s asigure direcionarea
resurselor financiare n virtutea principiului eficienei
- aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si
recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si
calitatii
- libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da
posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de
servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile
- statutul de membru UE deschide noi posibilitati de
finantare pe proiecte din fonduri europene
- dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu
concurential pentru sistemul public
- interesul autoritatilor administratiei publice locale de a
prelua o parte din responsabilitatile MSP
- libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru
ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii
personalului de specialitate, mai ales a celui inalt calificat
si performant
- imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca
tinere
- cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea
tratamentului unor boli rare, dar foarte grave, fie datorita
politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente
- lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul
administratiilor locale
Serviciul National de Sanatate din
Marea Britanie - NHS

Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a
instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. NHS este un serviciu
public de sanatate finantat in principal din impozit. Cu mai mult de un
milion de salariati, reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa.
Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la
ingrijiri este gratuit.Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa
1990. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de
ofertantii de servicii medicale si pe crearea unei piete interne in cadrul
NHS.
Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care actioneaza. Acest
sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale, acest lucru fiind
reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat
asistenta necesara, pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate
mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta)
Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori, cu
o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24.6%) si o proportie de 15.8% pentru
persoanele in varsta de peste 65 ani. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua
mai ridicata decat media UE (-6.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4%. Imbatranirea
populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. Pe
global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani
si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE.

Speranta de viataa fost estimata la 74.4 ani pentru barbati (73.9ani-UE) si de 79.3 ani pentru
femei (80.2ani-UE) .

Rata mortalitatii a fost estimata la: 7.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.2-UE).

Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media
UE- 5.4).

Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare ,cancerul
si accidentele inaintea varstei de 35 ani. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii
1982 si 1994, s-a diminuat apoi pentru a se stabili la - 24 noi cazuri diagnosticate la un million de
locuitori in 1996 (media UE-42.7).

Indicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3.1 la copii de 12 ani
(media UE-3.1).

Consumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.9 litri pe persoana nivel inferior mediei UE -
11.6litri.

In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru
femei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani, (media UE 37.1%-barbati,
25.1%-femei).
Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza
indomeniul sanatatii in
Marea Britanie
Profesionisti in
domeniul sanatatii
Densitatea la 10 000
de locuitori
Media in cadrul UE Anul
Medici titulari
16 28 1994
Medici generalisti
6 8 1994
Specialisti si
consultanti
n.d. 13 1994
Stomatologi
4 6 1994
Infirmieri calificati
n.d. 87 1994
Farmacisti
6 7 1993
Marea Britanie
Mod de organizare
Serviciu national de sanatate finantat prin
impozit
Starea de sanatate
Foarte mare pondere a persoanelor in
varsta. Anumiti indicatori de sanatate sunt
defavorabili in raport cu normele europene,
ceea ce se datoreaza probabil factorilor de
alimentatie.
Cheltuieli
Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe
locuitor si 6,3% din PIB
Finantare
Finantare dominata de taxe. Sector privat
destul de restrans.
Spitale
Transformarea spitalelor publice in case
autonome (trusturi)
Ingrijiri primare
Medicii generalisti independenti isi exercita
profesia in principal in asociatii
Medici
Medici salariati in spitale. Densitate
medicala mult inferioara mediei
Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului
National de Sanatate din Marea Britanie
Puncte forte Puncte slabe
- impact pozitiv asupra starii de sanatate; - liste lungi de asteptare pentru anumite acte
medicale;
- relativ neoneros (nu este greu de suportat
de catre populatie)
- medicii sunt lipsiti de stimulente
- tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe
capacitatea de plata;
- listele de asteptare pot varia foarte mult
intre regiuni;
-derularea unui program prin care se doreste
ca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intre
consultul medicului si inceputul tratamentului sa nu
depaseasca 18 saptamani
- persoanele care se hotarasc sa apeleze la
servicii private de sanatate sunt nevoite sa
contribuie si la NHS
-un sistem de informare medicala comunitara
functioneaza 24 de ore din 24;
-generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea
bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul
respectiv; -se merge pe dezvoltarea unor norme de
buna practica medicala; -cumparatorii urmaresc evolutia practicilor
clinice si subiectele controalelor, in timp ce Ministerul Sanatatii
difuzeaza normele nationale;
-listele lungi de asteptare in special pentru
necesitati medicale considerate de un nivel
mai scazut de importanta;
- unele spitale din sitemul NHS au mari
datorii.
Analiza comparativa dintre cele doua servicii
prezentate
In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate, rezultatele
sunt mai mult in favoarea Marii Britanii, care este o tara cu rezultate in domeniul
sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996, dar care dupa ce s-a finalizat
reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii,
dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante
reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si
permanent. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre
cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie, comparate
cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene.

Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori
este cu 12 procente mai mica decat cea europeana, conform datelor din 1994, fapt
din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s- a facut simtita de
foarte multa vreme, iar aceasta problema s- a acutizat in timp, extinzandu-se si in
alte state europe. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu
este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare
masiva a acestuia catre celelalte taricomunitare care ofera o remuneratie
semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de
sanatate din Romania
Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de
faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale, mai precis
(95%) din bugetul acestuia, iar restul pana la suta la suta din alte contributii. In
Romania conform Ordonantei nr. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 213 din 28 august 1992), distingem urmatoarele
forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale, in conditiile legii; din
fondul special pentru sanatate, constituit, potrivit prevederilor prezentei ordonante,
din contributia persoanelor juridice si fizice; taxe asupra activitatii daunatoare
sanatatii; veniturile din activitatea unitatilor sanitare. Din aceasta perspectiva
observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine
structurat decat in Marea Britanie, insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai
birocratic.
Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat,
fapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite, insa pe
de alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste
servicii
In Marea Britanie medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor
inscrisi pe listele lor (capitatie); se practica si o coplata a unor parti din costul unor
prestatii.
Intr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul
European de Sanatate), Romania a iesit printre ultimele locuri. Mai exact pe locul 27
dintr- un total de 31. Clasamentul include toate tarile membre UE, la care se adauga
Norvegia, Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia). In top se afla
Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1.000), urmata de Danemarca, Austria
(prima clasata din anul trecut), Luxemburg si Suedia. Romania a acumulat doar 488
de puncte din maximul de 1.000, fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria. La
clasamentele de nisa, performantele au fost relativ in aceeasi zona. La domeniul
cardiovascular (Euro Consumera Heart Index), tara noastra este pe ultimul loc, in
timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index), pozitionarea este ceva
mai buna: locul 26.
In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema
semnificativa, deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale,
rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau
facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varsta
Privire globala asupra tarilor lumii din
perspectiva sistemului de sanatate
Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume, conform unui top realizat de revista americana
Forbes. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii
infantile, rata bolnavilor de tuberculoza, nivelul de poluare din aer, apa si sol, numarul de medici
pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. Iata care sunt acestea:

15. Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece
tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la
punct si a aerului curat. Insa, ceea ceo face sa fie printre codasii
listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de
ridicata 11 din 100.000 de persoane sufera de aceasta boala.

14. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista, in Spania se regaseste
cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza 21,7
per 100.000 de persoane. La capitolul poluare, Spania este
printre fruntasii listei
13. Cehia. Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba
speranta de viata 66 de ani la barbati,71 la femei. O
salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza
10.8 per 100.000 depersoane si faptul ca este una
dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate
infantiladin lume. In 1990, numarul de nou-nascuti morti
era de 13 la 1000. Acum este de 3.

12.Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le
evitati daca aveti problemerespiratorii. Nivelul de poluare
aici este foarte ridicat. Insa, dintre toate cele 15 tari,
Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori
3,37. Speranta de viata este si ea destul de ridicata
70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor.

11. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii
pentru sistemul sanitar, un procentinsuficient pentru a
acoperi nevoile populatiei. In 2006, circa 16% din
locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. Cu toate
acestea, America se situeaza pe locul zece in topul tarilor
cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe
locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de
viata. In plus, nivelul poluarii aici este destul de scazut si
la fel sirata bolnavilor de tuberculoza
10. Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile
cu cel mai ridicat standard de viata din lume, ea nu a
reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top, din
cauza gradului de poluare extrem de ridicat. In
favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC
5,4 per 100.000 de persoane. Speranta de viata
este de 70 de ani la barbati si 73 la femei.

9. Ca si in cazul Olandei, si pozitia Austriei in topul
celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav
afectata de nivelul poluarii din aer. Rata de bolnavi
de TBC este si ea destulde ridicata 8.8 per 100.000
de persoane. Austria are insa o rata a mortalitatii
infantileimbucuratoare 4 copii morti per 1000 de
nasteri.

8. Canada are cel mai mic numar de medici per mia
de locuitori 2.1. Cu toate acestea,canadienii se
bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de
viata si una dintre cele celemai scazute rate de
bolnavi de tuberculoza 3.6 per 100.000 de
persoane. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste
rata mortalitatii infantile, Canada are de pierdut 5
nou-nascuti morti per 1000 de nasteri
7. Danemarca.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor
revin statului drept taxe; 8% din valoarea acestor taxe
merg spre sistemul sanitar. Cu toate acestea, sistemul
nu este deloc eficient, iar procentul de medici per mia
de locuitori este foarte mic 2.93. Speranta de viata
este de 69 de ani la barbati si 71 la femei.

6. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele
mai eficiente din lume. Aerul aici este foarte curat, insa
ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata
bolnavilor de TBC 5.9 per 100.000 de locuitori

5. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar,
fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra.
De asemenea, Elvetia se bucura de una dintre cele mai
ridicate sperante de viata 71 la barbati si 75 la femei.
Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul
dintre cele mai mari 3,61 / 1000. Din pacate, aerul
aici este foarte poluat.

4. In Germania, pentru a merge la un medic nu trebuie
sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de
recomandari pentru un specialist. Sistemul sanitar al
Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume,
insa si unul dintre cele mai costisitoare. 10.6% din
PIBultarii revin sistemului sanitar
3. Finlanda. Acum treizeci de ani Finlanda se
confrunta cu o problema majora 5 barbati din
1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace.
Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze
un stil de viata mai sanatos. Consumul de
legume s-a dublat, iar numarul de fumatori a
scazut simtitor. Ca rezultat, rata a scazut de la
5, la 1.

2. Suedia este pe locul doi in acest top datorita
puternicei politici de mediu pe care o practica.
Rata de mortalitate infantila 3 copii morti per
1000 de nasteri si cea a bolnavilor de TBC
4,6 per 100.000 de locuitori sunt cele mai
scazute din lume.

1.Islandezii se bucura de una dintre cele mai
ridicate sperante de viata din lume 72 de ani
la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin
poluat. Rata bolnavilor de TBC este de 2.2 per
100.000 de locuitori, iar cea a mortalitatii
infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri
ambele sunt cele mai scazute din lume.
Bibliografie
1. Ministerul Sanatatii Publice
http://www.ms.ro/pagina.php?id=119;

2.http://en.wikipedia.org/wiki/National_Health_Service_(England);

3. http://www.iccv.ro/;

4. http://www.nhs.uk/Pages/homepage.aspx;

5. Organizatia Mondiala a Sanatatii
http://www.who.int/countries/rou/en/.