Literatura romana 10.01.

2018

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Camil petrescu a scris romane, piese de teatru, poezii,

Conceptia despre roman a lui Camil P. A fost expusa in mai multe articole: printre care Noua
Sructura. Dar si in notele care insotesc romanul: patul lui Procust.

In Noua Structura pledeaza pt sincronizarea literaturii cu nivelul contemporan al stiintelor si

are in vedere intuitionismul lui Person. Face deosebire intre timpul astronomicsi timpul
interior numit durata adica un timp marcat de trairile eului.

Relatarea urmeaza sa fie realizata numai la persoana I, sa prezinte, fapte, intamplari traite in
mod nemijlocit de narator. Durata determina .... ex: sunt momente, clipe pe care ni le amintim
peste ani, sunt saptamani, luni pe care nu ni le amintim.

Durata are un flux sinuos determinat de fluxul trairilor afective, actualizate la un prezent
continuu. Tocmai continutul afectiv determina, justifica intoarcerea in timp adica situatiile de
aclonie. Conceptia despre roman este dominata de conceptul de autenticitate, asigurata de
prezentarea faptelor traite in mod nemijlocit. El denunta ca fals viziunea romancierului
omniscient care crede ca stie ce se intampla in mintea si in sufletul tuturor oamenilor „ orice
as face eu nu pot descrie decat propriile mele senzatii, propriile mele imagini. Eu nu pot vb
onesc decat la persoana I”. Continutul afectiv al naratiunii nu este echivalat cu sinceritate si
presupune filtrarea sentimentului printr-o inteligenta mereu treaza „ numai inteligenta este
autentica, prostia este sincera”.

Camil Petrescu a fost declarat scriitor anticalofil la fel cum M. Eliade s-a pronuntat impotriva
scrisului frumos, adica impotriva medelenismului.

Romanul „Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi” are 2 parti. Prima parte este un
roman al iubirii, cea de-a doua parte este un roman de razboi.

Romanul incepe cu relatarea unei discutii de la popota despre obligatiile de fidelitate ale
sotilor intr-o casnicie. Personajul principal, Stefan Gheorghidiu intervine violent in discutie, ii
intrerupe pe toti, discutia aceasta ii provoaca eroului rememorarea propriei casnicii.

In primele 4 capitole se prezinta istoria unei relatii de iubire, a unei casnicii. In partea a doua a
romanului se prezinta participarea eroului la I Razboiul Mondial. Eroul primei parti al
romanului nu este naratorul. Autencitatea este data de adevarurile relatate.

Multi critici literari au realizat ca ar fi 2 romane distincte. Unitatea celor 2 parti este data de
prezenta unei singure constiinte care uneste experienta de dragoste si cea de razboi.

Primul volum poate fi considerat un roman al geloziei. Relatia lor incepe in timpul studentiei.
Defapt Ela se indragosteste de el si barbatul urmand un proces specific accepta iubirea fetei,
una dintre cele mai frumoase fete din Universitate.
Pt barbat iubirea se naste din auto-sugestie, „din orgoliul de a se sti iubit de cea mai frumoasa
fata din Facultate”.

Relatia celor doi este frumoasa, fericita pana cand intervine mostenirea de la unchiul Tache
Gheorghidiu. Mostenirea apare cu totul intr-un moment neasteptat. Dupa o reuniune de
familie, Tache lasa cea mai mare parte din avere nepotului sau Stefan Gheorghidiu, aceasta
schimba radical relatia dintre cei doi tineri casatoriti pt ca acum au acces in lumea mondena.
Mare parte din avere va fi insusita de Nae Ghiorghidiu un alt unchi care il antreneaza pe
Stefan in fel si fel de afaceri. Ela devine foarte atrasa de ;lumea mondena, de pseudo valorile
acestea. Ii cere sotului sa se imbrace la moda, sa participe la intalnirile mondene, sa isi
schimbe scara de valori. Stefan ramane acelasi, Ela pare ca se schimba sau poate se schimba
modul de a o privi. Intelegem ca Ela are o relatie apropiata cu un anumit avocat, Dl
Grigoriade pe care nu ezita sa o afiseze in public. Lumea in care traieste acum Stefan GH. este
alta decat lumea valorilor sale. Este nevoit sa accepte fel si fel de poante proaste.

Neincrederea in Ela inseamna” prabusire launtrica” „ rupererea axei sufletesti, pierderea

increderii in vigoarea si eficacitatea inteligentei mele”. Ca si Pietro Gralla, Stefan are cultul
iubirii absolute. Ca si la Sheckspire gelozia este un sentiment din care se nutreste din el insusi.

„era o suferinta de neinchipuit care se hranea din propriile ei substante”- Stefan GH.

Fiind un proces de autosugestie- iubirea , gelozia devine de asemenea „ o iubire mare este mai
curand un proces de auto-sugestie”

Eminescu. Scrisoarea a 5 a” Te imbetii de feeria unu mandru vis de vara

Care un tine se petrece”

Ela este un personaj de roman comportamentist adica aspectul ei il deducem numai din
comportament, fara psihologie, fiind cunoscuta numai prin intermediul eului narator.

In partea a doua valorifica experienta de razboi a eroului. Conceptia lui camil Petrescu difera
esential de cea a contemporanilor sai: in razboi nu exista eroism, nu exista bramura militara ci
doar teama de maorte. Altfel spus tot ceea ce s-a spus despre razboi este fals. In al doilea
volum al romanului sunt numeroase pasaje in care se prezinta groaza cu care este confruntat
soldatul in timpul luptelor. Groaza. Frica pe care o stapanim logic. Pt combatantul obsinuit cel
mai important eveniment este cel in care a fost ranit sau ucis. Aici Camil Petrescu preia
viziunea lui Sthendal asupra razboiului din romanului Manastirea din Parma.

Deasemenea pt plusul de autenticitate, veridicitate in roman sunt introduse ordine de lupta

reale dupa modelul lui Andre Gide. Prezinta proasta pregatire a armatei romane in ceea ce
priveste dotarea cat si strategia.

Impresionant este cap Neacoperind pamantului lui Dumnezeu in care se evidentiaza strategia
defectuasa a armatei romane, prada usoara armatei germane. Totusi Stefan Gh. S-a inrolat
voluntar pt ca nu isi putea permite sa piarda prilejul unei experiente unice cum ar fi
participarea la un Razboi Mondial.
Eroul cumuleaza 2 experiente existentiale majore, cea a iubirii si ce a razboiului. Drama
personala pe care a plilejuit-o alaturi de Ela devine insignifianta fata de drama colectiva traita
ca participant la razboi, de aceea in final cu destula detasare ii propune Elei sa se desparta
definitiv lasandu-i o buna parte din avere inclusiv trecut. Stefan Gh. Face parte din familia
inadaptatilor. „ el este filosof intr-o lume de nestiutori de carte cinici si acesti nestiutori de
carte il pacalesc si ii fura o buna parte din mostenire. El nu cunoaste femeia si nu o poate
stapani iar femeia il face sa sufere”.