UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I PSIHOLOGIE

tiinele educaiei-Peda!ia "n#$$%&ntului '(e)c!la(
LUCRARE DE LICEN*+
Prof. Coordonator:
Lector dr. T(i, Letiia
Autor:
O'(e-cu .G/i!(/i!ni0 Ele!n!(a
IUNIE 1223
3
LUCRARE DE LICEN*+
EDUCAIA MORAL A PRECOLARULUI PRIN
INTERMEDIUL POVETILOR, POVESTIRILOR,
POVESTIRILOR CREATE, DRAMATIZRILOR
Prof. Coordonator:
Lector dr. T(i, Letiia
Autor:
O'(e-cu .G/i!(/i!ni0 Ele!n!(a
IUNIE 1223
4
ARGUMENT-LITERATURA PENTRU COPII4 UNIVERS AL
MODELELOR ETICE................................................................................... 4
I5 FUNDAMENTARE TEORETIC- IMPORTAN*A CREA*IILOR
LITERARE 6N DE7VOLTAREA PERSONALIT+*II
PRECOLARULUI....................................................................................... 7
I.1. Obiective generale, instructiv-educative, forative ale activit!"ilor de
educare a liba#ului.......................................................................................... $
I.%. &nsu'irea no"iunilor orale 'i sensibili(area vie"ii afective a
)re'colarului.................................................................................................... 1*
I.%.1. Problee generale ale educa"iei orale a co)iilor de v+rst!
)re'colar!......................................................................................................... 1*
I.3. Pre'colaritatea-nivel o)ti al rece)tivit!"ii 'i sensibilit!"ii co)ilului....... 13
II.4. ,aloarea instructiv-educativ! a )ovestirilor, re)ovestirilor, )ovestirilor
create................................................................................................................. 1-
II5 DEMERS PRACTIC-APLICATIV- CONTRI8U*IA POVESTIRILOR4
REPOVESTIRILOR4 A POVESTIRILOR CREATE LA
DE7VOLTAREA PROCESULUI DE CUNOATERE I LA
FORMAREA MORAL+ A PRECOLARULUI........................................ 17
II.1. .orarea re)re(ent!rilor des)re adev!r, dre)tate, cinste, cura#,
)erseveren"!, /!rnicie, )rietenie )rin interediul )ovestirilor, re)ovestirilor,
al )ovestirilor create...................................................... 10
II.%. .orarea tr!s!turilor orale )o(itive la co)iii )re'colari )rin
interediul )ovestirilor, )ovestirilor create, re)ovestirilor,
draati(!rilor ................................................................................................ %1
II.%.1. 1ducarea sensibilit!"ii 'i reac"iei eo"ionale fa"! de eveniente cu
senifica"ie )o(itiv! sau negativ!, )rin draati(!ri......................................... %-
II.3. ,alorificarea eficient! a e2e)lelor )o(itive sau negative 3n evitarea 'i
a)lanarea conflictelor 3ntre co)ii, a anifest!rilor gre'ite de co)ortaent... %0
II.3.1. 4tilul de lucru al educatoarei-influen"a sa asu)ra de(volt!rii
)ersonalit!"ii )re'colarului................................................................................ 31
II.4. &ntreb!ri )robleati(atoare-rolul acestora 3n 3nsu'irea no"iunilor orale
la )re'colari........................................................................................... 33
II.-. 5aterialul didactic-rolul acestuia 3n obili(area 'i stiularea
co)ortaentului lingvistic activ al )re'colarului........................................... 36
III5 RE7ULTATELE STUDIULUI PRACTIC-APLICATIV ...................... 30
IV5 CONCLU7II................................................................................................... 4-
7I7LIO89A.I1............................................................................................... 47
Ane2a 1............................................................................................................ 4$
Ane2a %............................................................................................................ -*
Ane2a 3............................................................................................................ -3
Ane2a 4............................................................................................................ -6
Ane2a -............................................................................................................ -$
Ane2a 6............................................................................................................ 61
Ane2a 7............................................................................................................ 64
Ane2a $............................................................................................................. 6-
-
ARGUMENT- LITERATURA PENTRU COPII-UNIVERS AL MODELELOR
ETICE
Co)onent! i)ortant! a literaturii na"ionale, literatura )entru co)ii include
totalitatea crea"iilor care, )rin )rofun(iea esa#ului, gradul de accesibilitate 'i nivelul
reali(!rii artistice, se dovedesc ca)abile s! intre 3ntr-o rela"ie afectiv! cu icii auditori.
Crea"iile literare adresate co)iilor )roduc o i)resie )uternic! asu)ra
iagina"iei 'i sensibilit!"ii acestora, )rin orala u'or de rece)tat. :oate aceste crea"ii
3nf!"i'ea(! 3n iagini sinte(a realit!"ii )e care oaenii au tr!it-o, re(ultatele e2)erien"ei
lor de via"!.
Luea )ove'tilor este construit! )e o anue stereoti)ie a )ersona#elor 'i
teelor, fa"! de care co)ilul 3'i anifest! si)atia sau anti)atia. Adeseori tea
crea"iilor literare )entru co)ii se s)ri#in! )e conflictul dintre bine 'i r!u, dintre /!rnicie
'i lene, odestie 'i 3ng+fare, cura# 'i la'itate, viclenie 'i cinste, adev!r 'i inciun!. ;i,
tocai )entru c! aceste crea"ii literare-3n s)e"! )ovestirile, crea"iile e)ice 3n versuri-
oglindesc, fie 'i nuai 3n iagini sibolice, sentiente adev!rate 'i calit!"i reale,
d!inuiesc f!r! a-'i )ierde for"a d!t!toare de via"!. <!inuiesc )rin atosfera de o)tiis
dega#at!, )rin varietatea subiectelor 'i ultitudinea 3nsu'irilor )o(itive )e care le )un 3n
luin! 'i a 3nsu'irilor negative )e care le cobat.
,arietatea 'i intensitatea tr!irilor co)iilor sunt legate de bog!"ia de i)resii )e
care ei le )riesc din )ovestiri, base, )oe(ii. =Interesul )asionat al co)iilor ar trebui
inter)retat ca un interes )rovocat de o desco)erire a cuceririlor )e care ei le-au f!cut, 3n
od incon'tient, 3n cursul )riilor ani de via"!.>?5ontessori, Descoperirea...)ag.%-4@
1roii )ove'tilor, )ovestirilor sunt )ersonific!ri ale bun!t!"ii, dre)t!"ii, fruuse"ii,
cura#ului, cinstei, du)! cu altele sunt siboluri ale f!"!rniciei, la'it!"ii, r!ut!"ii.
9eliefarea calit!"ilor acestor eroi contribuie la constituirea acestora 3n odele etice.
5esa#ul artistic al o)erei, 3n"eles 3n varietatea senifica"iilor sale de c!tre icii auditori,
contribuie la educarea acestora 3n s)iritul unor virtu"i orale alese.
Literatura )entru co)ii investig/ea(! universul )ro)riu de cunoa'tere al
co)ilului, n!(uin"ele, as)ira"iile lui cele ai 3nalte. 5area varietate a crea"iilor literare
a)ar"in+nd unor genuri 'i s)ecii literare diferite, care se integrea(! 3n sfera literaturii
)entru co)ii, eviden"ia(! rece)tivitatea co)iilor fa"! de fruos, cu condi"ia ca acesta s!
fie accesibil.
Pre'colarul este co)ilul aflat )e trea)ta a)ari"iei 'i aturi(!rii unor tr!s!turi care
vor )erite ini"ierea )rocesului )reg!tirii sale )entru 'coal! 'i, i)licit, al )rocesului
de(volt!rii )ersonalit!"ii sale. 9eali(area acestor obiective )resu)une cunoa'terea
)si/ologiei v+rstei 3n 3ntreaga ei co)le2itate genetic!, func"ional! 'i structural!, astfel
3nc+t s!-i )ute, efectiv, valorifica )oten"ialul 'i )ers)ectivele. &n ulti! instan"!, tot
ceea ce 3ntre)rinde, )e )lan )edagogic, )entru instruirea 'i educarea co)ilului de 3-6
ani, vi(ea(! de(voltarea )ersonalit!"ii acestuia. 1ste i)ortant a folosi, ca )e un factor
)o(itiv, leg!tura vie, la aceast! v+rst!, dintre ac"iune 'i cuv+nt, ata'aentul co)iilor
)entru concret, 3n vederea stiul!rii tuturor )roceselor de interiori(are a ac"iunilor )rin
liba#.
&n acest stadiu, 3n care ca)acitatea de a conce)tuali(a este, 3nc!, 3nde)!rtat!, iar
g+ndirea concret! este doinant!, literatura, )rin e2)resia ei )lastic!, sugestiv!, e2ercit!
o uria'! 3nr+urire asu)ra co)ilului. 1a l!rge'te c!ile cunoa'terii, 3bog!"e'te 'i l!rge'te
6
e2)erien"a cognitiv! a co)ilului, integr+ndu-l, tre)tat, 3n aria valorilor consacrate de
luea adult!.
Literatura, 3n sine, "ine de necesitatea de a-l cre'te )e co)il 3ntr-o atosfer!
verbali(at!. Literatura destinat! co)ilului 3'i afl! func"ia de)lin! 'i continu! din
oentul 3n care co)ilul, intrat 3n v+rsta )re'colarit!"ii, este a)t s! devin! destinatarul
unui esa# ai co)le2.
&n"elegerea unor legi, eleentare 'i fundaentale, ale luii, 3i este 3nlesnit!
co)ilului )rin s)ecificitatea confrunt!rilor din luea )ove'tilor, baselor, a crea"iilor
e)ice, 3n general, care se 3nteeia(! 3ntotdeauna )e ciocnirea dintre esen"! 'i a)aren"!,
dintre l!ud!ro'enie 'i odestie, dintre ascultare 'i neascultare, adic! )e ciocnirea dintre
virtu"i 'i defecte, dintre bine 'i r!u. 9e)re(entarea e2)erien"ei realului este, 3ntotdeauna,
direct )ro)or"ional! cu calitatea 'i cantitatea acestei e2)erien"e, ca atare. Pre'colarul,
ai ales c+nd este integrat 3n sisteul gr!dini"ei, acuulea(!, indiscutabil, )osibilit!"i
noi de )erce)ere a e2isten"ei, cu 3nt+)l!ri relativ variate ce conturea(! un 3nce)ut de
vi(iune asu)ra luii.
5ultitudinea rela"iilor sociale, a odelelor cu care ia contact, )rin interediul
literaturii, deterin!, la co)ilul )re'colar, o oarecare de)enden"! a asiil!rilor
individuale de activitatea 'i atitudinea colectivului de co)ii. 4tabilind rela"ii de
counicare din ce 3n ce ai co)le2e, generate de contactul cu literatura, liba#ul
co)ilului )re'colar arc/ea(! un salt /ot!r+tor asu)ra 3ntregii structuri )si/ice )re(ente
'i ulterioare.
.iecare co)il urea(! un rit )ro)riu de de(voltare 'i 3'i desco)er!, 3n ac"iunile
desf!'urate, itinerarul g+ndirii sale 3n forare. I)ortant )entru educatoare este s!
deterine la ce nivel de aturi(are )si/ologic! )oate situa activit!"ile )e care le
)ro)une gru)ei sale, )entru ca aceste activit!"i s! se integre(e )roceselor dinaice ale
de(volt!rii co)iilor gru)ei sale. Pornind de la nivelul as)ira"iilor, al otivelor, al
intereselor sau al )osibilit!"ilor de 3n"elegere ale co)iilor din gru)a sa, educatoarea 3'i
)roiectea(! activitatea, 3'i forulea(! cerin"ele. &nt+)l!rile )rin care trec eroii ofer!
co)iilor solu"ii la )roblee )ractice concrete, ofer! )rile# la reflec"ie, la a g!si noi solu"ii
3n unele situa"ii )robleatice, )entru ca inteligen"a 'i iagina"ia co)iilor s! fie
)eranent 'i c+t ai a)lu solicitat! 'i de(voltat!.
&n )ractica educativ! din gr!dini"e e2ist! )reocu)are, din )artea educatoarelor,
)entru 3bun!t!"irea etodologiei desf!'ur!rii activit!"ilor de educare a liba#ului,
3ndeosebi )rivind contactul co)iilor cu literatura, cu sco)ul declarat de a stiula
creativitatea verbal! a co)iilor, de a cultiva la co)ii inde)enden"a, fluen"a 3n g+ndire 'i,
i)licit, 3n vorbire, 'i de a-i )reg!ti )entru activitatea de 3nv!"are din 'coal!.
9ece)tarea corect! a literaturii )entru co)ii desc/ide )or"ile s)re cultur! 'i
descifrea(! direc"iile de(volt!rii co)ilului, c!ci )roiec"ia )ersonalit!"ii acestuia 3nce)e
din co)il!ria ic!. &n conturarea )ersonalit!"ii co)ilului, v+rsta )re'colar! se constituie
ca )erioada celei ai intense rece)tivit!"i, obilit!"i 'i sensibilit!"i )si/ice, )erioada
)rogreselor rearcabile 3n toate )lanurile 'i, 3n s)ecial, 3n sfera sentientelor. 1ste
)erioada 3n care se forea(! conduitele, se constituie structurile intelectuale,
caracteristicile co)ortaentale de ba(!, reac"iile afectiv-volitive.
,+rsta )re'colarit!"ii este considerat! )erioada iagina"iei, fante(iei, vis!rii. Iar
luea basului, a )ovestirii, a crea"iei e)ice 3n general, ofer! terenul )ro)ice
desf!'ur!rii iagina"iei, fante(iei, vis!rii, 3bog!"e'te sfera vie"ii )si/ice a co)ilului, 3i
incit! curio(itatea, 3l a#ut! s!-'i conture(e interesele, 3i 3ntre"ine dinaisul.
&n )rocesul rece)t!rii con"inuturilor literare este antrenat! 3ntreaga activitate
)si/ic! a co)ilului. 1l iese din )asivitate, ur!re'te cu aten"ie con"inuturile e2)use,
co)ar!, anali(ea(!, face unele leg!turi de cau(alitate, stabile'te anuite rela"ii 3ntre
7
virtu"ile )ersona#elor 'i fa)tele acestora. Astfel, g+ndirea co)ilului este viu stiulat! 'i
face )osibil! 3n"elegerea senifica"iei esa#ului etic.
Crea"iile literare e)ice au o are valoare etic!. 1le contribuie la forarea
con'tiin"ei orale, a unor tr!s!turi )o(itive de voin"! 'i caracter. Oric+t de si)le 3n
con"inut, crea"iile e)ice eviden"ia(! calit!"ile eroilor )o(itivi 'i, oferind odele etice,
influen"ea(!, 'i )e aceast! cale, forarea )ersonalit!"ii co)ilului. Povestirea, basul 3'i
afl! func"ia de)lin! 'i continu! 3n oentul 3n care co)ilul este a)t s! devin!
destinatarul unui esa# etic co)le2.
4e )oate conc/ide c! literatura )entru co)ii este un i#loc deosebit de eficient de
e2ersare a vorbirii sub toate as)ectele ?fonetic, le2ical, graatical@, de forare a
de)rinderii co)iilor de a-'i e2)ria cu u'urin"! g+ndurile, i)resiile, de a le reda 3n
od inteligibil, cursiv, logic, de)rindere care le este necesar! 3n )rocesul 3nsu'irii
cuno'tin"elor 'i, ai ales, 3n activitatea 'colar! viitoare.
9olul 'i i)ortan"a crea"iilor literare e)ice constau, a'adar, 3n valoarea lor
cognitiv!, etic! 'i estetic!, 3n influen"a )e care o e2ercit! asu)ra )ersonalit!"ii, 3n
forare, a co)ilului.
$
I5 FUNDAMENTARE TEORETIC- IMPORTAN*A CREA*IILOR
LITERARE 6N DE7VOLTAREA PERSONALIT+*II PRECOLARULUI
Liba este re(ultatul a secole de de(voltare 'i sc/ibare tre)tat!, la nivelul
ultor genera"ii de vorbitori. &n orice oent al istoriei, liba e2ist! ca un set de
odele de co)ortaent, 3nv!"ate 'i e2)loatate 3ntr-o !sur! diferit! de c!tre fiecare
ebru al counit!"ii de lib!.
An co)il de 6-7 ani este ca)abil s! 3n"eleag! orice enun" )rodus de un vorbitor al
libii, c/iar dac! nu l-a ai au(it. Aceast! ca)acitate de a genera 'i a 3n"elege enun"uri
noi este esen"a liba#ului.
Liba#ul uan este 3ntotdeauna 3nv!"at. .iecare co)il trebuie s! 3nve"e liba, de
la 3nce)ut, 'i este sur)rin(!tor c+t de ra)id 3'i 3nsu'e'te liba 3n care este solicitat.
I)ortante )entru 3nv!"area liba#ului sunt cel )u"in trei secven"e de de(voltare, legate
3ntre ele: de(voltarea cognitiv!, adic! acea ca)acitate a co)ilului de a recunoa'te,
identifica 'i ani)ula tr!s!turile 'i )rocesele luii din #urul s!uB de(voltarea ca)acit!"ii
de a discriina 'i de a 3n"elege vorbirea )e care o aude la ceilal"iB de(voltarea abilit!"ii
de a )roduce sunete 'i succesiuni de sunete ale vorbirii, care cores)und, din ce 3n ce ai
e2act, structurilor vorbirii adul"ilor.
&n )rocesul de rece)tare a unui a unui te2t literar trece )rintr-o involuntar!
)erce)ere a e2)resiei, adic! deveni sensibili la cuvintele care intr! 3n co)onen"a
e2)resiei 'i la a)lasarea lor reci)roc!. Pre'colarul 3nva"! s! 3n"eleag! 'i are, la o
anuit! v+rst!, un cod al s!u, esa#ele sale. 1l intuie'te c! fiecare cuv+nt are un 3n"eles
bine deterinat, c! fiec!rei situa"ii, 3nt+lnite 3n )ovestirea audiat!, 3i cores)unde un
cuv+nt 'i nuai acest cuv+nt trebuie 3ntrebuin"at )entru situa"ii siilare. Pre'colarul 3'i
)roduce liba#ul alc!tuindu-'i )ro)riul odel generativ. 1l site nevoia de a relata
adul"ilor sau altor co)ii, eveniente ce l-au i)resionat, )oveste'te ereu, transite
i)resii 'i observa"ii, folose'te dialogul, ritul counic!rii lui fiind accelerat sau
diinuat de siilitudinea, res)ectiv neconcordan"a de )!reri. :oate acestea re)re(int!
adev!rate sc/iburi infora"ionale 'i lingvistice. &n co)ortaentul s!u lingvistic
cuv+ntul devine )rinci)alul instruent de ve/iculare a transfor!rilor din )lanul e2tern
al ac"iunii, 3n cel intern, al o)era"iilor intale.
Co)ilul desco)er! o lue c!reia 3i recunoa'te su)erioritatea, luea adul"ilor care
3i ofer! odele de vorbire. 5ediul lingvistic este, deci, decisiv la aceast! v+rst! 'i
educa"ia )rin literatur! este enit!, tocai din acest otiv, s! #oace un rol )riordial.
&n leg!tur! cu acest as)ect, al de(volt!rii liba#ului, 5aria 5ontessori afira: =<ac! ne
g+ndi la farecul cuv+ntului oenesc, f!r! 3ndoial! c! inferioritatea celui care nu are
un liba# vorbit corect iese 3n eviden"!, dar e2isten"a unei conce)"ii estetice nu se )oate
iagina, 3n educa"ie, dac! nu se iau !suri s)eciale de )erfec"ionare a liba#ului
vorbit.>?5. 5ontessori,10$7 )ag.%-1@
Prin toate activit!"ile de )ovestire, re)ovestire, )ovestiri create de co)ii se
ur!re'te activi(area 'i sisteati(area vocabularului co)ilului, e2ersarea unor fore
verbale de e2)riare a ideilor, stiularea dorin"ei co)ilului de a vorbi, s)ontaneitatea
e2)resiei. Co)ilul este, adeseori, solicitat s! anali(e(e, s! co)are, s! cree(e ac"iuni noi
cu )ersona#e 3ndr!gite, s! cobine 3n od original eleente ireale iaginate, s!
re)roduc! fragente din )ovestirile cunoscute. Activitatea co)ilului este otivat!, 3n
acest ca(, de )l!cerea acestuia de a vorbi des)re )ersona#e 'i situa"ii care 3l
i)resionea(!. <ac! la 3-4 ani co)ilul recunoa'te )ersona#ele, enuer! succint
3nt+)l!ri, descrie suar ac"iuni, la --6 ani el este ca)abil s! forule(e idei care
)resu)un antrenarea )roceselor )si/ice, )oate caracteri(a suar un. )ersona# )rin
0
ac"iunile acestuia, reu'e'te s! g!seasc! o analogie 3ntre o 3nt+)lare 3nt+lnit! 3n
)ovestire 'i una din via"a real!, 3ntre un )ersona# al )ovestirii 'i un )ersonal real.
Co)ilul folose'te acu e2)resii literare, cuvinte al c!ror sens 3l 3n"elege, 3'i )reci(ea(!
vocabularul.
Audierea unui te2t literar, la 3nce)ut redus 3n con"inut, ai a)oi 3bog!"it sub
as)ectul con"inutului, al e2)resivit!"ii, 3i de(v!luie co)ilului logica libii, eviden"ia(!
bog!"ia 'i varietatea acesteia.
=12ist! adesea, 3n )ria co)il!rie-s)unea 8aston 7erger-o )ros)e"ie a
iagina"iei, o curio(itate neobosit!, un fel de geniu )oetic )e care savan"ii sau arti'tii
a#un'i la aturitate nu le )ot reg!si dec+t cu are greutate.>?10$0, )ag.37@ <oeniul
iaginarului nu )oate fi confundat cu acela al irealului cu care intr! 3n contact 'i 3n care
co)ilul se )oate, adeseori, integra. &n iaginarul infantil, )osibil )rin liba# 'i, ai ales,
)rin contactul cu )ovestirile s)use de al"ii, realiste sau fictive, e2ist! situa"ii distincte: )e
de o )arte co)ilul se love'te de i)osibilit!"i reale )entru el, dar nu 'i 3)otriva legilor
obiective, 'i )e care el le solu"ionea(! )rin integrarea iaginarului, )e de alt! )arte, el
conce)e ca )osibilit!"i ale realului situa"ii inco)atibile cu acesta, dar care )entru el
sunt reali(abile. Pre'colarul este ca)abil s! retr!iasc! iaginar o ac"iune siilar! cu
aceea 3nt+lnit! 3n base, 3n )ove'ti, dar care )e )lan real nu ar )utea fi reali(abil!. <e
aceea, t!r+ul )ove'tilor, baselor 3i de(volt! ca)acitatea de a-'i construi 'i verbali(a
)roiec"iile 'i tr!irile, f!r! s!-l )rie#duiasc!, nici e2isten"ial, nici etic. =Iaginarul a)are
ca urare a felului cu nuai )uiul de o 'tie s! iite, ai 3nt+i 3n ac"iune direct!,
ai a)oi 3n ac"iune interiori(at! verbal.C?P. 8uilloe, 10$7, )ag.1-@
&n universul irific al )ove'tilor, )re'colarul g!se'te r!s)unsuri la ul"ie de
3ntreb!ri s)ecifice v+rstei =de ce>-urilor. 1duca"ia cu a#utorul literaturii "ine seaa 'i de
acest as)ect, )rile#uind o ascultare colectiv! care va favori(a o contactare reci)roc!,
verbali(at! 'i a)oi stiularea autoe2)ri!rii colective 'i individuale .
Anul din i#loacele folosite )entru valen"e forative 'i 3n de(voltarea
liba#ului, a counic!rii la co)ii, 3l constituie teatrul de )!)u'i. Orice crea"ie literar!
e)ic! draati(at! se ba(ea(! )e ac"iune 'i counicare, iar )!)u'a ca =inter)retC
reali(ea(! )erfect desc/iderea s)re universul de sentiente 'i g+nduri ale co)ilului,
incit+nd la e2teriori(are, la dialog, 3ntr-o atosfera de 3ncredere 'i 3n"elegere reci)roc!.
Docul de )!)u'i contribuie, deci, la de(voltarea vorbirii dialogate, facilit+nd trecerea de
la vorbirea situativ! la cea conte2tual!.
O)tii(area conduitei verbale a co)iilor, cultivarea de)rinderilor de counicare
sunt condi"ii care favori(ea(! reu'ita integr!rii co)ilului 3n activitatea 'colar!.
I595 O:iecti#e ene(ale4 in-t(ucti#-educati#e4 ,!(%ati#e ale acti#it$il!( de
educa(e a li%:a;ului
Ca)acitatea de counicare verbal! este un re)er al )reg!tirii 'i al de(volt!rii
intelectuale nu nuai a co)ilului )re'colar ci a fiin"ei uane 3n toate eta)ele vie"ii.
<atorit! i)ortan"ei )e care o are liba#ul 3n )reg!tirea )rofesional! 'i 3n via"a
social! a oului, ac"iunea de cultivare a libii, de de(voltare a vorbirii 'i counic!rii
este o )roble! de stat care se re(olv! )rin organise de 3nv!"!+nt 'i de cultur!
s)eciali(ate, du)! un )rogra riguros. <in acest otiv, )robleelor de de(voltare a
vorbirii 'i a counic!rii 'i celor de studiere a libii 'i literaturii aterne le sunt afectate
cel ai are nu!r de ore )rin )lanul de 3nv!"!+nt, )entru )re'colari 'i 'colari.
1*
Ca i#loc de counicare, liba se 3nva"! 3n eta)e succesive, ai 3nt+i 3n
failie. &n gr!dini"! 'i 3n 'coal! are loc adev!rata cultivare a libii, e2ercit+ndu-se o
influen"! diri#at!, organi(at!, )lanificat!, ba(at! )e conclu(ii )si/o)edagogice 'i )e nor-
e )restabilite, cu )roblee, no"iuni 'i sarcini gradate ca dificultate 'i organi(ate 3n
sistee logice, etodice. Cu c+t sunt ai 'tiin"ific selectate, ordonate 'i disci)linate
cuno'tin"ele, activit!"ile 'i e2erci"iile )e tre)te de 3nv!"!+nt 'i ani de studiu 'i cu c+t
e2ist! o continuitate a deersurilor )edagogice 3n ra)ort cu obiectivele a#ore ale
de(volt!rii liba#ului 'i ale studiului libii, cu at+t s)ore'te eficien"a uncii de
de(voltare a vorbirii 'i counic!rii.
Prograa )entru 3nv!"!+ntul )re'colar ur!re'te, )rin con"inutul cuno'tin"elor
'i )rin forele de activitate )rev!(ute la ca)itolul Educrii limbajului, )reg!tirea
)re'colarilor )entru rece)tarea structurilor graaticale din ciclul )riar, dar, ai ales,
de(voltarea ca)acit!"ilor de counicare verbal!.
<e(voltarea vorbirii la co)ilul )re'colar este 3n str+ns! leg!tur! cu e2)erien"a
cognitiv! a acestuia. &n gr!dini"!, 3n activitatea de counicare cu co)iii din gru)!, cu
adul"ii, co)ilului i se ofer! )osibilit!"i o)tie de e2)riare liber!.
Cuno'tin"ele )rev!(ute la ca)itolul Educrii limbajului, la cele trei gru)e de
v+rst! sunt organi(ate concentric cantitativ. Pe niveluri de v+rst! se adaug! co)onen"i
ai aceleia'i )roblee abordate 3n gru)a )recedent!, de data aceasta 'i 3ntr-o organi(are
concentric-calitativ! )rin s)orirea gradului de generali(are 'i abstracti(are a
cuno'tin"elor )rev!(ute )entru gru)ele ai ari.
4arcinile 'i con"inutul activit!"ii instructiv-educative de educare a liba#ului,
a'a cu sunt ele )re(entate de )rogra!, vi(ea(! de(voltarea vorbirii co)iilor sub trei
as)ecte: fonetic, le2ical 'i graatical. &n redarea con"inutului )ove'tilor, )ovestirilor,
confor )rograei activit!"ii instructiv-educative, se insist! )e 3nsu'irea forulelor de
3nce)ut 'i de sf+r'it, a e2)resiilor consacrate asigur!rii continuit!"ii 3nt+)l!rilor redate,
ca)acitatea de a lectura diferite iagini )rin enuerare, descriere, inter)retare, nivelul
)osibilit!"ilor co)ilului de a 3ntre"ine o conversa"ie, de a se e2)ria fluent 'i e2)resiv.
Ca)itolul destinat Educaiei pentru societate )revede un singur e2e)lu de
co)ortaent ce se refer! la educarea oral! )rin interediul crea"iilor literare?=s!-'i
a)recie(e )ro)riul co)ortaent 3n ra)ort cu )ersoane, )ersona#e 'i situa"ii
cunoscute>@. 1ducatoarea dis)une de o ofert! generoas! de te2te literare re)re(entative
)entru crea"ia literar! din "ara noastr! sau din literatura universal!. Povestirea sau
lecturarea acestor te2te eo"ionea(! co)iii, le de(volt! sensibilitatea, transit esa#e
etice 'i uane. ,oi 3ncerca s! deonstre(, 3n ca)itolele ce urea(!, 3n ce !sur!
3nt+)l!rile )re(entate 3n )ove'ti, )ovestiri 'i e2e)lele oferite de )ersona#e )ot
contribui la educa"ia oral! a )re'colarului.
Co)ilul 'tie 3nc! din failie cu trebuie s! se )oarte, cu trebuie s! vorbeasc!,
ce atitudine s! ado)te 3n anuite 3)re#ur!ri, ce are voie s! fac! sau ce 3i este inter(is.
In gr!dini"!, educatoarea introduce tre)tat diferite reguli de co)ortare care s!-l a#ute
)e co)il s! se oriente(e ai u'or 3n ediul social a)ro)iat. <ar educa"ia oral! nu se
re(u! la at+t 'i re(ultatele nu sunt, 3ntotdeauna4 cele dorite, dac! aceasta latur! a
educa"iei nu se bucur! de aceea'i aten"ie ca celelalte.
Pentru ca activitatea de educare a unor tr!s!turi )o(itive de caracter s! se
desf!'oare sisteatic 'i organi(at, este nevoie ca )rograa s! )revad! sarcini concrete
)rivind forarea unor re)re(ent!ri orale )rin interediul te2telor literareB educarea
sentientelor orale )rin i#locirea variet!"ii 'i intensit!"ii tr!irilor eo"ionale
generate de audierea unei )ove'tiB forarea de)rinderilor 'i a obi'nuin"elor de
co)ortare )rin ra)ortare la e2e)lele oferite de te2tele literare.
11
<atorit! )lasticit!"ii sisteului nervos 'i rece)tivit!"ii care caracteri(ea(! v+rsta
)re'colar!, co)iii dob+ndesc i)resii vii 'i )uternice, i)resii ce vor constitui
aterialul din care se vor )l!!di re)re(ent!rile 'i sentientele lor orale. Literatura
)entru co)ii este cea ai bogat! surs! de alientare a co)iilor cu i)resii )uternice.
:eatica )re(entat! 3n )rogra! are un caracter orientativ. &n fa)t, alegerea unei
tee sau a alteia, o face educatoarea 3n func"ie de nivelul ediu al gru)ei, de ediul
social 3n care tr!iesc co)iii, de aterialul de care dis)une.
<e felul 3n care educatoarea 3'i )roiectea(! 'i organi(ea(! activitatea, de)inde
reali(area unui obiectiv deosebit de i)ortant 3n educarea 'i instruirea co)iilor:
de(voltarea )ersonalit!"ii acestora
I.15 6n-u)i(ea n!iunil!( %!(ale )i -en-i:ili<a(ea #ieii a,ecti#e a
'(e)c!la(il!(
<u)! v+rsta de 3 ani co)ilul devine obiectul unor influen"e educative co)le2e.
C+)ul acestor influen"e, ai ales )entru co)iii care frecventea(! gr!dini"a, 3'i l!rge'te
ult aria. Posibilitatea de counicare cu educatoarea, cu co)iii, 3l )un 3n contact cu un
ediu natural ai nuan"at, cu rela"ii sociale care influen"ea(! toate as)ectele de(volt!rii
)re'colarului: )erce)"ia, eoria, iagina"ia, g+ndirea, sentientele, interesele, voin"a.
Caracterul colectiv al activit!"ii co)ilului 3n gr!dini"! )erite stabilirea de rela"ii sociale
3ntre co)ii, tr!irea unei gae bogate de st!ri afective, de(voltarea st!)+nirii de sine 'i a
cura#ului, a ini"iativei.
=Pe )arcursul v+rstei co)il!riei i#locii se )oate observa o cre'tere a ca)acit!"ii
de a trans)une ra)id 'i coerent 3n #oc eleente ale realit!"ii: roluri, conduite,
atitudini...de a )relucra 'i reflecta cu o are )rofun(ie 'i 3n conte2te ludice diverse,
#ocuri cu subiect 'i roluri, as)ecte ai a)le ale ediului 3ncon#ur!tor.>?L.:rif, %**$,
)ag.164@ Anii )si/ologi au denuit )erioada cu)rins! 3ntre 3 'i 6 ani, )erioada =de ceC-
urilor, "in+nd seaa de nu!rul i)resionant de 3ntreb!ri )e care co)ilul 3l adresea(!
adul"ilor. <e(voltarea afectiv! a co)ilului se reali(ea(! concoitent cu cea cognitiv! 'i
cu rela"iile sociale. 9ela"iile cu gru)a de co)ii )oten"ea(! unele tr!iri afective 'i e2ercit!
influen"e in/ibatorii asu)ra altora. Acestea se reflect! 'i 3n co)ortarea )re'colarului,
co)ortare deterinat! din ce 3n ce ai ult, nu de dorin"e iediate, trec!toare, ci de
reali(area unor sco)uri ai 3nde)!rtate. Eorele de co)ortare 'i le 3nsu'e'te ai ales
de la adul"i. 1l le acce)t! )e ba(a res)ectului )e care-l are fa"! de adult. Dean Piaget a
nuit acest res)ect =unilateralC, consider+nd c! =...)e el se construie'te o oral! a
ascult!rii.C?D. Piaget, 10$-, )ag.03@ :ot de la adult acce)t! )re'colarul 'i criteriile de
a)reciere a fa)telor sale 'i a conduitei, 3n general. &n failie co)iii 3'i forea(! no"iuni
'i sentiente orale, corecte sau ai )u"in corecte. 1ste enirea gr!dini"ei de a le
corecta, 3bog!"i, nuan"a.
I5159 P(!:le%e ene(ale ale educaiei %!(ale a c!'iil!( de #&(-t$ '(e)c!la($
5orala este o for! a con'tiin"ei sociale care reflect! norele de co)ortare a
oaenilor 'i a colectivit!"ilor. 1duca"ia orala trebuie 3nce)ut! 3nc! din )riii ani de
via"! ai co)ilului 'i continuat!, a)oi, sisteatic, 3n tot cursul vie"ii.
1%
.orarea oral! cu)rinde ai ulte co)onente. Pria se refer! la doeniul
cognitiv, res)ectiv la ansablul de iagini intale, de re)re(ent!ri 'i no"iuni, )recu 'i
#udec!"i orale, toate aceste )rocese de cunoa'tere reflect+nd 3n intea co)ilului )rinci-
)iile, norele 'i regulile social-orale. Aceste )rinci)ii, nore nu 3i a)ar co)ilului sub
o for! ra"ional!, ci 3n )rocesul interac"iunii cu cei din #ur.
Cea de-a doua co)onent! se refer! la doeniul afectiv, inclu(+nd 3ntreaga
ga! de tr!iri eo"ionale. ;i aceste )rocese afective se de(volt! 3n cadrul rela"iilor
inter)ersonale dintre co)il 'i adult. <e la acesta, iit+nd odelele co)ortaentului
afectiv, co)ilul 3nva"! s! sit! il!, solicitudine, ru'ine c+nd nu s)une adev!rul,
bun!voin"! etc. 4ociali(area afectiv! a co)ilului se )roduce 3n str+ns! unitate cu
de(voltarea lui cognitiv!. Pentru a trai 3n od real sentientul de il!, sentientul dra-
gostei de adev!r etc. co)ilul trebuie condus s)re 3n"elegerea con"inutului valorilor
orale res)ective.
Cea de-a treia co)onent! a for!rii orale i)lic! odelarea
co)ortaentului social-oral al co)ilului. Eu e de a#uns ca )re'colarul s! 'tie ce este
bine 'i ce este r!u, ce este )eris 'i ce este inter(is. 1ste necesar s! 'tie s! fie cinstit,
onest, corect etc. &n forarea oral! a )re'colarului, e2teriori(area lui 3n fa)te de
conduit! oral! )re(int! o i)ortan"! decisiv!.
Eici un co)il nu se na'te sincer, sociabil, con'tiincios, /arnic etc., ci toate
acestea se dob+ndesc 3n cursul )rocesului educa"ional. Co)ilul nu este =tabula rasaC la
na'tere, ci el aduce cu sine o dis)o(i"ie general! de a-'i fora cele ai diverse atitudini
3n func"ie de e2)erien"ele )e care le va avea. .orarea tr!s!turilor orale este 3n str+ns!
leg!tur! cu e2)erien"a )ersonal! 'i social! )e care co)ilul a acuulat-o de la na'tere 'i
3n cursul 3ntregii sale vie"i, 3n failie, 3n gr!dini"!, 3n 'coal! etc. Cu c+t se e2ercit! o
influen"! ai ti)urie asu)ra co)ilului, cu at+t se forea(! ai re)ede 'i se 3nti)!resc
ai ad+nc atitudini )o(itive sau negative fa"! de )ersoane, situa"ii, eveniente. =<ato-
rit! )lasticit!"ii sisteului s!u nervos, )e de o )arte, 'i li)sei de aturitate, )e de alt!
)arte, co)ilul este foarte rece)tiv la influen"ele e2terne )e care 'i le 3nsu'e'te,
deterin+nd atitudini )ro)rii, ai ales c! luea 3n care tr!ie'te are, )entru el, un
)ronun"at caracter eo"ional.>?5. Ionescu, %**3, )ag.47@
9olul gr!dini"ei este de a nu l!sa co)ilul s! se oriente(e singur 3n ultitudinea
de fa)te 'i atitudini ce se anifesta 3n #urul lui 'i de a organi(a o abian"! )otrivit!, din
care co)ilul s! se aliente(e cu i)resii )o(itive. ,+rsta )re'colar! constituie eta)a 3n
care co)ilul 3nce)e s! 3n"eleag! realitatea 3ncon#ur!toare, 3nce)e s!-'i 3nsu'easc! )!rerile
celor din #urul s!u ?cu at+t ai ult ale celor care-i fac educa"ia@, criteriile de a)reciere
a fa)telor. Pre'colarul are, )rin urare, toate )osibilit!"ile de a-'i 3nsu'i 3n od intuitiv
'i )ractic c+teva din cele ai i)ortante nore orale.
Eecesitatea de a 3nce)e educa"ia oral! c+t ai de ti)uriu este #ustificat! 'i de
fa)tul c! la v+rsta )re'colar! se forea(! cu cea ai are u'urin"! autoatisele ce
stau la ba(a de)rinderilor de co)ortare. Printr-o unc! continu!, aceste co)onente
ale activit!"ii co)ilului se transfor! tre)tat, 3n tr!s!turi, relativ stabile, ale )ersonalit!"ii
sale.
Odat! cu forarea tr!s!turilor orale )o(itive, educatoarea trebuie s! le
cobat! )e cele negative. &n aceast! unc! accentul cade )e )revenirea lor, 'tiut fiind
fa)tul c! unca de 3nl!turare a unor tr!s!turi de#a forate este ult ai co)le2! dec+t
)revenirea lor.
&n gr!dini"!, cu s)unea, se forea(! )riele re)re(ent!ri orale sau se
3bog!"esc, se 3nt!resc cele de#a forate. &n func"ie de ediul failial din care )rovine,
co)ilul, la intrarea 3n gr!dini"!, are sau nu are re)re(ent!ri si)le referitoare la ce este
bine s! fac! sau ce nu este )eris s! fac! 3ntr-o 3)re#urare oarecare. 9olul educatoarei
13
este acela de a 3ncerca, )rintr-o a)reciere corect! 'i o tratare diferen"iat!, s!-i aduc! )e
to"i co)iii gru)ei la acela'i nivel 3n ceea ce )rive'te )osibilitatea fiec!rui co)il de a
a)recia )ro)riile sale ac"iuni 'i )e ale celor din #ur 3n ra)ort cu anuite reguli, nore.
Posibilit!"i de a reali(a acest lucru sunt nenu!rate, )ractic nu e2ist! nici un oent al
)rograului gr!dini"ei care s! nu )erit! reali(area acestui obiectiv. Pornind de la
e2e)le din via"a real!, generate de rela"ia dintre co)ii sau dintre co)ii 'i educatoare,
continu+nd cu e2e)le oferite cu genero(itate de literatura )entru co)ii 'i cu cele )e
care via"a 3ns!'i le )rile#uie'te, educatoarea are )osibilit!"i ne3ngr!dite de a 3bog!"i 'i
consolida re)re(ent!rile orale ale co)ilului, )entru a se orienta, a)oi, s)re forarea
de)rinderilor orale.
=O condi"ie deosebit de i)ortant! 3n forarea oral! a )re'colarului, este
necesitatea reali(!rii unei str+nse leg!turi 3ntre re)re(ent!rile 'i sentientele orale, )e
de o )arte, 'i de)rinderile 'i ac"iunile orale, )e de alt! )arte. 1ste necesar, )rin urare,
ca tot ceea ce-'i 3nsu'e'te co)ilul s! fie trecut )rin activitatea lui, s! fie obiectul
)relucr!rii lui active.>?L. Fanc/e', A. 5ari', %**4, )ag.63@
5! referea, ai sus, la acei co)ii care au re)re(ent!ri orale s!race, urare a
caren"elor 3n educa"ia )riit! 3n failie. &n fiecare nou! genera"ie de )re'colari e2ist!,
3ntr-o gru)!, cel )u"in %-3 co)ii rebeli la cerin"ele educatoarei, la norele vie"ii 3n
colectiv. Acest lucru este urarea nu nea)!rat a ne)utin"ei sau li)sei de )reocu)are a
)!rin"ilor, ci a fa)tului c! anifest!rile de conduit! 3n neconcordan"! cu norele
stabilite ale co)ort!rii civili(ate, sunt 3ncura#ate de unii )!rin"i ca fiind anifest!ri ale
inteligen"ei co)ilului. L!s+nd la o )arte as)ectul activit!"ii de 3ndre)tare a vi(iunii unor
aseenea )!rin"i, 3n ce-l )rive'te )e co)il, educatoarea are obliga"ia de a desco)eri
latura )o(itiv! a )ersonalit!"ii co)ilului, )entru ca )rin aceasta s! de(volte ulterior alte
calit!"i 'i s! canali(e(e as)ectele )o(itive ale )ersonalit!"ii co)ilului, 3ncerc+nd s! le
3nl!ture )e cele negative. <eci res)ectarea )articularit!"ilor individuale este o alt!
condi"ie esen"ial! a reali(!rii educa"iei orale a )re'colarului. 1ste absolut necesar a
desco)eri cau(ele )rofunde ale unor anifest!ri ale co)iilor, condi"iile care le-au
generat, )entru a g!si, a)oi, acele etode de influen"are care s! re(olve eficient
)roblea ivit!.
&n fa"a unor situa"ii noi co)iii reac"ionea(! diferit: unii cal, al"ii violent, unii 3'i
e2teriori(ea(! eo"iile, al"ii 'i le doin!, unii sunt vioi, veseli, al"ii elancolici, unii
dau r!s)unsuri )ro)t, al"ii 3'i e2)ri! ai greoi g+ndurile. <au, aici4 un e2e)lu care
reflect! teeinicia afira"iei de ai sus. Pornind de la con"inutul )ovestirii Cum au
fugit odat jucriile de la un copil de E. 4t!nculescu, le-a cerut co)iilor s! otive(e
/ot!r+rea #uc!riilor de a-l )!r!si )e Petri'or. Eu le-a fost greu s-o fac!, otiva"ia a fost
cea real!: #uc!riile l-au )!r!sit )e Petri'or )entru c! se )urta negli#ent cu ele, le strica. I-
a 3ntrebat, a)oi, dac! e2ist! 3n gru)! co)ii al c!ror nue, 3n anuite oente ale
)rograului, ar )utea fi 3nlocuit cu nuele Petri'or. Au r!s)uns afirativ 'i, de coun
acord, a stabilit ca, )ornind din acel oent, 3n locul oric!rei observa"ii destinate
vreunui co)il negli#ent cu #uc!riile, s!-i adres! a)elativul =Petri'orC. 9eac"iile celor
care au fost inter)ela"i cu )renuele ce siboli(a negli#en"a au fost diferite: unii erau
te)orar 'i u'or afecta"i, al"ii erau )uternic afecta"i 'i 3ncercau o discul)are. <ar,
)ornirea general! a fost aceea de a anifesta aten"ie, gri#! 3n ac"iunea cu #uc!rii le, cu
orice fel de aterial, generat! de dorin"a de a 3nl!tura orice )osibilitate de ase!nare cu
un )ersona# negativ.
C+nd 3ncerc! s! i)ri! co)ilului o anue conduit!, c+nd 3ncerc! s!
educ! calit!"i orale, cu ar fi cinstea, )rinci)ialitatea, )erseveren"a, st!)+nirea de
sine, voin"a, feritatea, acest lucru este )osibil, reali(abil cu condi"ia ca =...aceste
tr!s!turi orale s! se stabili(e(e cu ti)ul 'i s! devin! un od constant de r!s)uns la
14
situa"iile create de ediu. ,ite(a de g+ndire sau de )erce)ere a co)ilului "ine de
caracteristicile lui te)eraentale...>, dar 3nsu'iri ca adev!r, sinceritate,
con'tiincio(itate etc. sunt tr!s!turi caracteriale care a)ar 'i se de(volt! sub influen"a
educa"iei 'i a cerin"elor sociale.?C. Cre"u, 1007, )ag. 3-@
7og!"ia 'i varietatea as)ectelor de via"a )re(entate 3n )ove'ti, )ovestiri se
adresea(! iagina"iei co)ilului, 3i tre(esc 3n suflet sentiente, tr!iri, 3l orientea(! s)re a
lua atitudine 3)otriva inciunii, a la'it!"ii, a lenei, a egoisului, a grosol!niei, a
3nc!)!"+n!rii etc. O)er+nd 3n #udec!"ile lui cu fa)te concrete, )re'colarul nu e ca)abil de
generali(!ri ai i)ortante, tr!s!turile orale av+nd un con"inut intuitiv, legat de un
evenient sau de un fa)t real. A)recierea de sine )resu)une o e2)erien"! ai a)l!, de
aceea )re'colarul a)recia(! ai u'or 'i cu ai ult! obiectivitate atitudinea unui erou
dintr-o )oveste sau a unui alt co)il din gru)!. Acesta este otivul )entru care a
stabilit )eranent o leg!tur! 3ntre fa)tul de via"! 'i 3nt+)larea siilar! din )oveste,
3ntre )ersona#ul-sibol al unei calit!"i orale 'i cores)onden"ii s!i 3n realitatea iediat
3ncon#ur!toare a co)ilului. A gru)at, deci, )ove'tile 'i )ovestirile du)! cu con"inutul
acestora )eritea l!rgirea, 3bog!"irea sferei con"inutului unei tr!s!turi orale sau a
alteia - AE1GA l 1vident c! leg!tura dintre real 'i reflectarea acestuia 3n )ove'ti, dintre
atitudine 'i tr!s!tura oral! caracteristic!, este destul de fragil!, deoarece 'i
=...otiva"ia este insuficient de stabil! 'i orientat!, ea de(volt+ndu-se tre)tat, odat! cu
cre'terea e2)erien"ei cognitive 'i de via"! a )re'colarului.>?L. Fanc/e', A. 5ari', %**4,
)ag.01@ 12)erien"a 3l a#ut! )e co)il s! generali(e(e 'i astfel, tre)tat- )rocesul
)resu)un+nd 3ntindere 3n ti)-, el a#unge la o cunoa'tere oral!. <e vree ce, )ornind
de la cuno'tin"ele sale concrete, el )oate generali(a, )oate, deci, g!si solu"ii de re(olvare
a unei )roblee de conduit!.
C! trebuie s! 3nvinge r!ul )rin bine este unul dintre acele adev!ruri care )ar
si)le c+nd le e2)ri!, de'i, 3n realitate niic nu durea(! ai ult 'i nu este ai
co)licat dec+t aflarea i#loacelor adecvate )entru a i(buti. 1ste ult ai u'or de s)us
ce nu trebuie f!cut, dec+t ceea ce trebuie s! se fac! )entru a transfora, de e2e)lu,
3nc!)!"+narea 3n for"! de caracter, 'iretenia 3n 3n"ele)ciune, agita"ia 3n s)irit de ini"iativ!.
Acest lucru nu se )oate )roduce dec+t dac! 3n"elege c! r!ul e a)roa)e tot at+t de firesc
'i inevitabil ca 'i binele 'i devine r!u nuai atunci c+nd )redoin! 3n od e2clusiv.
&n esen"!, rolul educatorului este de =...a 3nv!"a tre)tat co)ilul, )rin e2)erien"e
or+nduite cu logic!, s! deosebeasc! locul s!u 3n area colectivitate a e2isten"ei 'i
res)onsabilitatea fa"! de tot ceea ce-1 3ncon#oar!, iar, )e de alt! )arte, el nu va trebui s!
re)rie 3n co)il nici una din anifest!rile vie"ii individuale, at+ta ti) c+t acestea nu
sunt susce)tibile de a )roduce vreun r!u co)ilului 3nsu'i sau celorlal"i.>?1. HeI, 10$%,
)ag.3%@
I5= P(e)c!la(itatea-ni#el !'ti% al (ece'ti#it$ii )i -en-i:ilit$ii c!'ilului
=A educa 3nsean! 3n acela'i ti) a counica o 3nv!"!tur!, a fora
sensibilitatea 'i #udecata, a tre(i iagina"ia creatoare.C?5. Ionescu, %***, )ag. 40@ &n
)rocesul cunoa'terii realit!"ii 'i al transfor!rii ei, co)ilul nu r!+ne indiferent fa"! de
realitate 'i fa"! de co)iii 'i adul"ii din )rea#a sa. 1l are o anuit! atitudine fa"! de
oaeni, fa"! de obiectele 'i fenoele realit!"ii, atitudine deterinat! de s)ecificul
3)re#ur!rii de via"!, ra)orturi care se o)un sau favori(ea(! interesele 'i trebuin"ele lui
de via"!. Astfel, unii co)ii sau adul"i, unele obiecte sau fenoene, unele 3n)re#ur!ri 3l
bucur! )e co)il, 3l satisfac, 3l entu(iasea(!, altele 3l 3ntristea(!, 3l su)!r!, 3l indignea(!,
1-
altele 3l uiesc, 3l 3nfrico'ea(!. 7ucuria, entu(iasul, triste"ea, su)!rarea, indignarea,
+nia, frica etc sunt fore diferite ale atitudinii subiective a co)ilului fa"! de realitate,
sunt st!ri eo"ionale, afective, )rin interediul c!rora co)ilul reflect! luea real! 3ntr-
un od diferit de odul cu se reali(ea(! reflectarea cu a#utorul )roceselor de
cunoa'tere.
=Procesele afective reflect! ra)orturile ce se stabilesc 3ntre co)ii 3n rela"iile lor
inter)ersonale, 3ntre co)ii 'i obiectele, lucrurile, fenoenele realit!"ii, 3n func"ie de
s)ecificul 3)re#ur!rilor e2istente la un oent dat.>?<. Angureanu, 100$, )ag. 1*7@
Co)ilul nu rela"ionea(! nuai cu obiecte, ci ai ales cu ceilal"i co)ii, cu adul"ii al!turi
de care tr!ie'te. &n aceste rela"ii a)recierea afectiv! are un caracter subiectiv.
Preferin"ele 'i res)ingerile fa"! de ceilal"i se anifest! 3n func"ie de divergen"a tr!irilor
afective ale acestora. :oate aceste tr!iri e2)ri! )re"uirea acordat! unor fa)te, ac"iuni,
ele sunt sentiente etice-orale care se i)un )rin valoarea lor general!, uan! 'i sunt
asiilate de co)il 3n ansablul rela"iilor sociale 'i, ai ales, )e calea educa"iei.
Cantitativ, via"a afectiv! a co)ilului )re'colar este foarte bogat! deoarece fa"! de
al"i co)ii, de oaenii cu care vine 3n contact, fa"! de orice 3nt+)lare, co)ilul 3ncearc! o
anuit! stare eo"ional!, o anuit! reac"ie - fie negativ!, fie )o(itiv! - 3n func"ie de
3)re#urarea de via"!, de leg!tura fi2at! 3n con'tiin"a co)ilului 3ntre actul )erce)erii 'i
starea afectiv! generat! 3n oentul )erce)erii. ,arietatea st!rilor afective 'i a
reac"iilor afective este 3ns! ult ai s!rac! dec+t la 'colar, de )ild!, sau dec+t la adult.
Aceasta este )erioada 3n care cercul cunoa'terii se l!rge'te 'i, cu c+t cunoa'te ai ult,
cu at+t site afectiv ai intens. <e aceea consider c! 3ntre actul )erce)erii 'i educarea
sensibilit!"ii co)ilului este o str+ns! leg!tur! ce trebuie fructificat! )eranent.
9eac"iile eo"ionale au adesea o foarte )ronun"at! 3nc!rc!tur! i)ulsiv!. 1le
sunt 3nc! difu(e, nediferen"iate 'i i)lic! un are consu de energie nervoas!. :otu'i,
la aceast! v+rst!, sociali(area afectiv! se )roduce destul de intensiv. Ata'aentul, ila,
si)atia sunt reac"ii afective co)le2e, )e care le tr!iesc cei ai ul"i dintre )re'colarii
ici. =4ociali(area afectiv! este condi"ionat! de odelul oferit de adult 'i de situa"iile
create. Pe !sur! ce devin ai bogate 3n con"inut eo"iile 'i sentientele co)ilului se
organi(ea(! ai stabil 3n #urul unor obiecte, )ersoane, )ersona#e etc.>?<. 4alade, 100-,
)ag. -$@
<e regul!, eo"iile )re'colarului se )roduc re)ede, dar dis)ar tot at+t de re)ede
f!r! s! lase ure ad+nci 3n con'tiin"a co)ilului )re'colar ic. Pre'colarul trece foarte
u'or de la bucurie la triste"e sau +nie 'i invers, dar aceasta este doar o caracteristic! a
afectivit!"ii )re'colarului ic 'i ea nu trebuie generali(at! sau absoluti(at!. Astfel de
anifest!ri se )roduc 'i 3n oentul audierii unei )ove'ti al c!rei con"inut generea(! 3n
sufletul co)iilor tr!iri diverse. <e )ild!, unei feti"e deosebit de sensibil!, destinul tragic
al celor doi ie(i ai ari din Capra cu trei iezi, i-a stors lacrii. <e'i vi(ibil afectat!,
iediat du)! activitate, feti"a a trecut u'or la o alt! stare de s)irit. Aceea'i feti"!, de data
aceasta la gru)a are, a fost at+t de i)resionat! de tragedia )uiului de )re)eli"! din
)ovestirea cu acela'i titlu, de I. Al. 7r!tescu-,oine'ti, 3nc+t )+n! la sf+r'itul
)rograului (ilei res)ective a fost ab!tut! 'i li)sit! de )reocu)are )entru orice alt gen
de activitate. .!r! 3ndoial!, to"i co)iii au fost afecta"i de )!"ania )uiului, dar intensitatea
tr!irilor afective generate de 3nt+)larea trist!, a variat sensibil de la feti"a des)re care
vorbea, la b!ie"elul care, 3n oentul culinant al 3nt+)l!rii, 3'i lega 'iretul la
)antof. &n aceste condi"ii interven"ia educatoarei este decisiv!: ea trebuie, cu ult tact,
s! te)ere(e tr!irea afectiv! 3n e2ces a co)ilului deosebit de sensibil 'i, 3n sc/ib, s!
tre(easc! 3n sufletul co)ilului ale c!rui tr!iri afective sunt a)roa)e latente, sentiente
care s!-l sensibili(e(e, s!-l a)ro)ie de 3n"elegerea unor 3nt+)l!ri )rin )risa
afectivit!"ii. 1ste necesar a cunoa'te c! area ga! a eo"iilor este transis! ereditar 'i
16
c! aceste sentiente se declan'ea(! s)ontan 3n condi"iile unor anuite 3)re#ur!ri. Cu
toate acestea, ele - 3n cele din ur! - se su)un odel!rii educatoarei dac! aceasta
anifest! consecven"! 'i tact 3n unca educativ!.
1llen HeI face o afira"ie edificatoare 3n ce )rive'te varietatea tr!irilor afective
'i influen"a educatorului 3n organi(area acestor tr!iri: =Co)ilul intr! 3n via"! cu
o'tenirea caracteristic! celor care l-au )recedat, iar aceast! o'tenire este odificat!
)rin ada)tarea la ediu. <ar el ai )re(int! 'i varia"ii individuale ale ti)ului )riitiv.
Pentru ca aceste )articularit!"i s! nu dis)ar! sub influen"a ada)t!rii, trebuie ca
anifestarea lor caracteristic! s! fie )rovocat! 3n toate felurile 'i influen"at! de c!tre
educator, dar nuai 3n !sura 3n care ea va )utea da evolu"iei coe(iune 'i
energie.C?10$$, )ag.-1@ ;i, co)let+nd cu un citat din 8aston 7erger, =...)ute da
co)ilului, 3ntr-un od )rogresiv, o anuit! atitudine interioar!, care )oate fi ara lui
cea ai )re"ioas! 3n lu)ta )e care o va avea de )urtat.>?10$0,)ag.6-@
:ocai )entru c! a)elea(! la afectivitatea lui, literatura )entru co)ii 3l cucere'te
)e icul )re'colar transfor+ndu-l 3ntr-un fidel ascult!tor al )ove'tilor, )ovestirilor,
baselor. &n c!l!toria iaginar!, al!turi de eroii )ove'tilor, co)ilul )artici)! afectiv,
este fericit sau nefericit, du)! cu eroul 3ndr!git reu'e'te 3n deersurile sale sau
su)ort! un e'ec. Iaginarul, cu toate i)lica"iile sale )e )lanul afectivit!"ii, 3l a#ut! )e
co)il =... s!-'i Jdescentre(eK vi(iunea, s! se )un! 3n locul altuia, s! se 3nc/i)uie un alt
eu, s! reali(e(e )ers)ectiva dualist! de care are nevoie counicarea interuan!.C?7.
7ratu, 100$, )ag. 1-@ Confor afira"iei docuentate a aceleia'i autoare, co)ilul =...
tr!ie'te iaginar alte 3nt+)l!ri aseenea eroilor s!i )refera"i 'i si"indu-se vitea(, de'i
se 'tie ic 'i fricos, 3ncearc! s! devin! ai cura#os.C?100$, )ag.3*@
I5> Val!a(ea in-t(ucti#-educati#$ a '!#e-ti(il!(4 (e'!#e-ti(il!(4 '!#e-ti(il!( c(eate
Lecturile, )ove'tile, )ovestirile, )ovestirile create i)lic! un are grad de
)artici)are )e )lan intelectual 'i afectiv din )artea )re'colarului. &n )rocesul rece)t!rii
con"inutului te2tului literar co)ilul de)une un intens efort de a-'i re)re(enta fa)te,
situa"ii. 1l devine, astfel, creatorul )ro)riilor iagini sugerate verbal de educatoare.
:e2tul literar se constituie ca un i#loc deosebit de eficient 3n )rocesul
cunoa'terii )rin interediul iaginii artistice, 3n l!rgirea sferei de re)re(ent!ri des)re
cele )erce)ute anterior, 3n forarea unei atitudini cores)un(!toare fa"! de luea 3n-
con#ur!toare. <e )ild!, du)! )re(entarea Povetii ursului cafeniu, le-a adresat co)iilor
3ntreb!rile ur!toare:
=-Ande tr!ie'te ursul )olarL <ar ursul cafeniuL <e ce crede"i c! ursul )olar are
blana alb!L> 9!s)un(+nd acestor 3ntreb!ri re)re(ent!rile co)iilor referitoare la ediul
de via"! al ursului )olar s-au 3bog!"it: ei au aflat c! albul bl!nii sale, identic culorii (!-
)e(ii 3n i#locul c!reia tr!ie'te, 3l a)!r! de v+n!tori. Prin analogie cu acest as)ect co)iii
au fost ca)abili s! e2)lice c! )entru acela'i otiv blana ursului cafeniu are culoarea
ediului 3n care tr!ie'te. &n ura lecturii cu tea Ruca cea urt, de F.C/.
Andersen, co)iii au aflat lucruri noi referitoare la leb!d!: fa)tul c! )uiul de leb!d!, de la
ie'irea lui din ou 'i ulte luni du)! aceea, are un as)ect ur+t, el sea!n! ai degrab! cu
un )ui de ra"!. <in )ovestea Ciuboelele ogarului co)iii au aflat c! ogarul nu este un
c+ine oarecare, ci unul de v+n!toare, iar )ovestea 3ncearc! s! e2)lice )e 3n"elesul 'i
)l!cerea co)iilor, de ce ogarul este at+t de slab. <u)! cu )ovestea Cocoelul cu pene
de aur, de Al. 5itru, 3ncearc! s! e2)lice originea acelor coco'ei de etal instala"i )e
17
turnul unor cl!diri, )e aco)eri'ul unor case, )e f+nt+ni, coco'ei des)re care unii dintre
co)iii care aveau bunici la "ar! 'i-au aintit. <u)! e2)unerea )ove'tii Pinul singuratic
re)re(ent!rile co)iilor referitoare la as)ecte din natur! s-au 3bog!"it cu eleente noi.
Co)iii au aflat astfel c! nu to"i co)acii tr!iesc 3n orice (on! a "!rii: unora le )rie'te (ona
de c+)ie, altora cea de deal, altora cea de unte, dar 'i fa)tul c! aceast! 3)!r"ire a
s)eciilor este 3n leg!tur! cu te)eratura 'i uiditatea, diferite de la o (on! geografic! la
alta. Cuno'tin"e noi des)re via"a )re)eli"ei, locurile unde 3'i cloce'te ou!le 'i 3'i cre'te
)uii, au dob+ndit co)iii du)! audierea )ove'tii Puiul, de I. Al.-7. ,oine'ti. 5ulte dintre
)ovestirile audiate au confirat 'i consolidat cuno'tin"e dob+ndite 3n activit!"ile de
observare, referitoare la as)ectul anialelor, obiceiurile 'i odul de via"! ale acestora,
anuite )articularit!"i care le deosebesc 'i le caracteri(ea(!: lu)ul este laco 'i crud,
vul)ea este 'ireat!, ie)ura'ul e fricos, vr!biu"ele sunt lacoe, !g!ru'ul este
3nc!)!"+nat etc.
=&n oentul a)ari"iei liba#ului, c+nd 3nce)e s! se de(volte cel de-al doilea
siste de senali(are ba(at )e cuv+nt, acesta devine )rinci)alul instruent de
counicare cu luea 3ncon#ur!toare.>?A. Cosovici, L. Iacob, 1000, )ag.%7@ Co)ilul
anifest! acu o ne)otolit! sete de )ove'ti, )ovestiri. A'a cu en"iona 3n ca)itolul
anterior, literatura )entru co)ii re)re(int! un nesecat i(vor de e2e)le )e care le )ute
oferi co)iilor 3n inten"ia de a-i face ai buni, ai dre)"i, ai counicativi. 5esa#ul etic
influen"ea(! benefic con'tiin"a oral! a )re'colarului. Luea )ove'tilor ofer! co)iilor o
varietate de )ersona#e 'i situa"ii fa"! de care co)ilul ia atitudine, de unde el 3'i alege sau
este a#utat s!-'i aleag! odele etice.
9ece)tarea con"inutului )ove'tii, )ovestirii, anali(a 3nt+)l!rilor, inter)retarea
unor ac"iuni, a unor gesturi ale eroilor i)lic! o 3bog!"ire continu! a vocabularului.
9eluarea, redarea selectiv! a unor fragente re)re(entative, re)roducerea dialogului
3ntre )ersona#e duc, i)licit, la cultivarea e2)resivit!"ii, fluen"ei 3n e2)riare. Calitatea
e2)ri!rii este 3n od deosebit cultivat! 3n cadrul )ovestirilor create, activit!"i al c!ror
s)ecific oblig! co)ilul s! g+ndeasc! asu)ra i#loacelor de e2)riare a )ro)riei idei, s!
foloseasc! cuvintele cu senifica"ia corect! 3n conte2t.
5ul"ie de cuvinte 'i e2)resii literare se reg!sesc 3n vocabularul co)iilor, 3n
oentul 3n care sunt solicita"i s! cree(e o )oveste du)! un 'ir de ilustra"ii sau cu
3nce)ut dat. 12)resii, )recu =lu)ului 3i sticleau oc/ii de foaeC ?Capra cu trei iezi@,
=da Mcu, s!-rni urd!resc eu +nucu"eleLC ?!ata babei i fata moneagului@, =r!(g+iat
'i alintatC ?"edul cu trei capre@ etc. au )res!rat con"inutul )ove'tilor create de co)ii.
.olosind un set de )roverbe ilustrate a creat c+teva )ove'ti du)! aceste iagini. 5ult
ti) aceste )roverbe s-au f!cut au(ite 3n dialogurile co)iilor 3n ti)ul #ocurilor sau 3n
a)lanarea unor conflicte generate de #ocul lor. <e )ild!, =Ce "ie nu-"i )lace, altuia nu-i
faceC s)uneau ori de c+te ori doi dintre co)ii se 3nc!ierau )entru o #uc!rie, =8raba stric!
treabaC - c+nd vreunul 3n grab! r!sturna teancul de c!r"i sau de )enare, =5inciuna are
)icioare scurteC c+nd se dovedea c! un co)il a in"it.
&n esen"!, )ove'tile, )ovestirile, )ovestirile create re(olv! o are varietate de
sarcini ale educ!rii 'i instruirii )re'colarului: actuali(ea(! 'i 3bog!"esc e2)erien"a
cognitiv! a co)ilului, educ! s)iritul de observa"ie, e2ersea(! func"ii ale liba#ului,
ca)acitatea de a verbali(a, de(volt! o)era"iile g+ndirii, deterin! sociali(area afectiv! a
co)ilului, cu i)lica"ii )uternice 3n sfera sentientelor 'i a )ersonalit!"ii co)ilului.
1$
II5 DEMERS PRACTIC-APLICATIV- CONTRI8U*IA POVESTIRILOR4 A
REPOVESTIRILOR4 A POVESTIRILOR CREATE LA DE7VOLTAREA
PROCESULUI DE CUNOATERE I LA FORMAREA MORAL+ A
PRECOLARULUI
Acuularea de cuno'tin"e este una din c!ile de ada)tare a co)ilului la via"a
social!. Co)ilul, cu tr!s!turile )ro)rii v+rstei lui, a#unge ca )rin activitatea lui generat!
de un interes sau altul, s!-'i fore(e, ac"ion+nd, g+ndirea. =Cu a#utorul cuv+ntului 'i al
conce)tului se efectuea(! 3ntre)!trunderea e2)erien"ei individuale 'i a celei
colective.C?,. ;c/io)u, 1. ,er(a, 1007, )ag.4$@
&ntruc+t eleentul de ba(! al activit!"ii de instruire 'i educare a )re'colarului 3l
constituie liba#ul, voluul 'i calitatea vocabularului influen"ea(! nei#locit ada)tarea
socio-afectiv! a co)ilului. 4!r!cia vocabularului 'i st+ng!cia 3n e2)riare )ot fr+na nu
nuai de(voltarea intelectual! a co)ilului, dar )ot )roduce odific!ri 3n st!rile afective
ale co)iilor. Corectitudinea )ronun"!rii cuvintelor, bog!"ia vocabularului, logica 'i
e2)resivitatea vorbirii sunt indici 3n a)recierea inteligen"ei unui co)il. 12ist!, deci, o
interde)enden"! 3ntre g+ndire 'i liba#. Abele )rocese )si/ice de)ind de =(estrea
nativ!C, dar sunt )uternic influen"ate de abian"a educativa 3n care tr!ie'te co)ilul.
9olul gr!dini"ei este, deci, decisiv.
8ru)a ic! 'i i#locie de(v!luie 'i a)rofundea(! no"iuni, conce)te, )rin toate
ti)urile de activit!"i. Presu)un+nd re(olvat un ini necesar de cuno'tin"e, dob+ndite
)rin antrenarea )roceselor de cunoa'tere, la gru)a are )re'colarul )oate fi un bun
interlocutor. Pe l+ng! func"ia inforativ! a convorbirilor educatoarei cu co)iii, trebuie
reali(at 3n )eranen"! un sc/ib de esa#e 3ntre educatoare 'i co)ii, folosind valoarea
forativ! a cuv+ntului. Co)ilul 3'i 3nsu'e'te unele atitudini 'i co)ortaente, iit+nd
un e2e)lu concret, dac! acesta-i vine din )artea unei )ersoane )e care o res)ect!, 3n
s)e"!, din )artea educatoarei. Acest e2e)lu este cel ai adesea un )ersona# de )oveste.
Pentru a )!trunde senifica"ia unui cuv+nt, fruuse"ea unei atitudini sau )entru a de-
terina res)ingerea unei atitudini ce nu trebuie )reluat!, este esen"ial! interven"ia for"ei
cuv+ntului de a clarifica, de a e2)lica, de a nuan"a, de a a#uta co)ilul s! 3n"eleag!, s!
#udece 'i s! a)recie(e.
A organi(at activit!"i care s! antrene(e 3n acela'i ti) o)era"iile g+ndirii
co)ilului 'i ca)acitatea de verbali(are. <e )ild!, du)! ce, s)re sf+r'itul s!)t!+nii, le-
a )re(entat co)iilor )ovestea "edul cu trei capre, la 3nce)utul s!)t!+nii ur!toare le-
a )re(entat Povestea mgruului #ncpnat-AE1GA%. Abele )ove'ti au )l!cut
foarte ult co)iilor 'i a 3ncercat s! le sugere( o analogie 3ntre )ersona#ele )rinci)ale
ale celor dou! )ove'ti: !g!ru'ul 'i iedul. Analogia )resu)unea eviden"ierea
ase!n!rilor, dar 'i a deosebirilor 3ntre cele dou! )ersona#e. Procedeul 3n sine nu le era
str!in co)iilor, ei fiind failiari(a"i cu el de la activit!"ile de observare. <ar era )entru
)ria dat! c+nd trebuiau anali(ate dou! )ersona#e, 3n fa)t dou! siboluri. Prin 3ntreb!ri
a#ut!toare i-a )urtat )e co)ii s)re eviden"ierea ase!n!rilor: a+ndou! )ersona#ele
sunt neascult!toare 'i 3nc!)!"+nate. <eosebirea a fost, de aseenea, sesi(at!: !g!ru'ul
este 'i foarte alintat, iar iedul este 'i lene'. Obi'nui"i fiind ca, de fiecare dat!, s!
anali(! consecin"ele, ur!rile atitudinii )ersona#elor, 'i de data aceasta co)iii au
)unctat corect acest as)ect: !g!ru'ul este dis)erat c+nd toate obiectele din caer! 3l
res)ing, l!s+ndu-l )rad! lui 5o' Eu-,reau, iar iedul r!+ne de(br!cat, fl!+nd 'i
sca)!, ca )rin inune, de lu). La 3ntreb!rile =5!g!ru'ul de la sf+r'itul )ovestirii ai
sea!n! cu cel de la 3nce)utL <ar iedulL <e ceL Ce s-a sc/ibat 3n )urtarea lorL <e
ceLC, co)iii au anali(at corect atitudinea sc/ibat! a celor dou! )ersona#e, sc/ibare
10
generat! de o serie de ne)l!ceri la care au fost su)use acestea. &n ce ! )rive'te, a fost
oentul )otrivit de a accentua ideea c! orice gre'eal! de co)ortaent, fie c!
)orne'te de la 3nc!)!"+nare, lene sau inciun!, l!ud!ro'enie etc., este urat! nuai de
ne)l!ceri 'i neca(uri. ;i nuai acela care va 'ti s! se fereasc! de astfel de gre'eli va fi
ferit de ne)l!ceri. &n esen"!, referitor la aceast! activitate, co)iii au dovedit c! 'i-au
3nsu'it )erfect con"inutul, 3n"elesul celor dou! no"iuni orale ?3nc!)!"+nare, res)ectiv
lene@, dar, ai )resus de acest as)ect al actului educa"ional, ei s-au dovedit ca)abili de a
anali(a co)ortaente, de a stabili ase!n!ri 'i deosebiri de atitudini, de a eviden"ia
consecin"e ale co)ortaentului gre'it.
5ul"uit! de reu'ita acestei activit!"i a ai organi(at, )e aceea'i structur!, o
serie de activit!"i 3n care a al!turat c+te dou! )ove'ti care )re(entau siilitudini 3n ce
)rive'te co)ortaentul )ersona#elor: $inua cea moat, de C.8ruia, cu Cocoelul
cu pene de aur de Al.5itru. &n acest ca( l!ud!ro'enia, 3ng+farea erau tr!s!turi care-i
caracteri(au )e coco'elul cu )ene de aur 'i )e g!inu'!B %rsul pclit de vulpe, de
I.Creang!, cu &cufia Roie ?3n acest ca( a eviden"iat consecin"ele 3ncrederii, naivit!"ii,
tr!s!tur! coun! ursului 'i 4cufi"ei ro'ii@B !ata babei i fata moneagului, de I.
Creang!, cu &area #n bucate de P. Is)irescu, )entru a stabili ase!n!rile dintre fata
o'ului 'i fata cea ic! a 3)!ratului ?bun!tate, 3n"ele)ciune, /!rnicie@, dar 'i dintre
fata babei 'i cele dou! surori ale fetei de 3)!rat ?lingu'eala, )ref!c!toria@- AE1GA 3.
Aceast! din ur! asociere a )lanificat-o 3n al doilea seestru, la gru)a are, datorit!
con"inutului ai bogat 'i ai variat al celor dou! )ove'ti, ca 'i datorit! fa)tului c!
asocierea celor dou! )ove'ti )resu)unea anali(a unor no"iuni orale ale c!ror
re)re(ent!ri, 3n con'tiin"a co)iilor, sunt ai s!race ?3n"ele)ciune, )ref!c!torie@. Iar dac!
lu! 3n considerare 'i dubla analogie ?3ntre )ersona#e )o(itive, res)ectiv )ersona#e
negative@ )e care o )resu)une aceast! asociere, atunci e de subliniat fa)tul c! o
aseenea activitate are 'anse a2ie de reu'it! la o gru)! are )reg!titoare.
Organi(area 'i desf!'urarea, 3n fora )re(entat!, a unor activit!"i, au dovedit c!,
)e !sur! ce co)ilul dis)une de un nu!r ai are de cuvinte )entru a-'i e2)ria
ideile, sensul acestora se )reci(ea(! 'i se nuan"ea(!. <e(voltarea liba#ului este legat!
de a)ari"ia 'i de )erfec"ionarea tre)tat! a )osibilit!"ilor de sinte(!, anali(! 'i de
3n"elegere a rela"iilor. 1ta)ele de(volt!rii liba#ului )un 3n ac"iune toate resursele
intelectuale ale co)ilului 'i, 3n acela'i ti), ofer! acestuia noi instruente de )rogres.
O alta odalitate, deosebit de eficient! )e )lanul antren!rii o)era"iilor g+ndirii 'i
al activi(!rii vocabularului, o constituie activit!"ile de creare de )ove'ti: du)! un 'ir de
ilustra"ii, cu 3nce)ut dat, )ornind de la un titlu sugerat de educatoare. <in )unct de
vedere etodic 'i 3n concordan"! cu )articularit!"ile de(volt!rii )si/ice s)ecifice v+rstei,
a 3nce)ut cu )ovestirile create du)! un 'ir de ilustra"ii. Av+nd un su)ort ilustrativ,
oentele c/eie ale )ovestirii se )rofilea(!, co)iii trebuie doar s! =legeC aceste
oente , s! le dea continuitate, succesiune logic!, cu accent )e 3ntrebuin"area corect!
a con#unc"iilor, a acordului dintre )redicat 'i subiect, a genitivului 'i dativului.
<eosebirea, 3n ceea ce )rive'te fluen"a 'i bog!"ia vocabularului folosit, se face
rearcat! 3ntre acei co)ii care au frecventat cu regularitate gr!dini"a 'i al c!ror ediu
failial se caracteri(ea(! )rintr-un nivel educa"ional ai ridicat dec+t edia 'i acei
co)ii care frecventea(! s)oradic gr!dini"a 'i al c!ror ediu failial las! de dorit sub
as)ectul counic!rii. Co)iii din )ria categorie au un vocabular ult ai variat, se
e2)ri! corect din )unct de vedere graatical, 3bog!"esc con"inutul )ovestirii create
cu e2)resii noi, folosesc ad#ective, adverbe. :re)tat, du)! ce co)iii de)rind s)ecificul
acestor activit!"i, se trece la crearea unor )ove'ti )ornind de la un 3nce)ut dat de
educatoare sau, )ur 'i si)lu de la un titlu. Aceste din ur! ti)uri de activit!"i )resu)un
un grad oarecare de generali(are, de abstracti(are c/iar, o)era"ii ce nu se )ot face dec+t
%*
)e fondul unor re)re(ent!ri clare 'i bogate des)re un anue as)ect, des)re o anuit!
tr!s!tur! oral!, )resu)un de)rinderea e2)ri!rii nuan"ate, a re)roducerii dialogului.
lat! cu a conce)ut eu desf!'urarea unei aseenea activit!"i, denuit!
generic =Fai, s! face o )ovesteNC - AE1GA 4 Ca )unct de )lecare le-a sugerat
co)iilor s! anali(e(e )!"ania 4cufi"ei 9o'ii, a ursului din %rsul pclit de vulpe, a
ie)ura'ului din Ciuboelele ogarului. Le-a adresat co)iilor 3ntreb!ri de genul: =<e ce
li s-au 3nt+)lat acestora tot felul de lucruri ne)l!cuteL Ce-ar fi trebuit s! fac! )entru a
nu li se 3nt+)la ce li s-a 3nt+)latLC Co)iii au fost 3n stare s! e2)lice c! 3ncrederea 3n
necunoscu"i, naivitatea ?teren al c!rui con"inut 3l cuno'teau din oentul rece)t!rii
fiec!rei )ove'ti 3n )arte@ )ersona#elor au generat ne)l!cerile care au urat. Conclu(ia a
fost c! oricine se 3ncrede 3n necunoscu"i 'i este naiv, este 3n )rie#die. Abia 3n acest
oent le-a anun"at co)iilor tea activit!"ii: =,reau s!-i )ovesti"i voi o 3nt+)lare
al c!rei erou s! fie un )ui'or )rea 3ncre(!tor, naiv.C Co)iii au creat dou! variante,
ase!n!toare, de altfel, 3n con"inut: )ui'orul )!r!sea curtea casei, contrar sfaturilor
aei sale, 'i se 3nt+lnea cu o )isic! rea care-l adeenea 3n )!dure, res)ectiv cu o
vul)e care f!cea acela'i lucru cu inten"ia de a-l +nca. &n abele variante salvatorul
)ui'orului era 8rivei care-l c!uta 'i =s-a dus du)! iros )+n! 3n )!dureC, =l-a au(it )e
)ui'or care striga du)! a#utor 'i a 3nce)ut s! latre 'i )isica s-a s)eriat 'i a fugit, iar
8rivei l-a luat )e )ui'or 'i l-a adus acas!.C Le-a cerut co)iilor s! 3bog!"easc! )u"in
)ovestea, reaintindu-le ce ult le )lac lor )ove'tile cu ulte )ersona#e 'i cu dialoguri.
.irul )e care-au brodat ei aceast! nou! variant! a fost acela'i, dar 3bog!"it cu un )erso-
na# 'i cu ult ai ulte dialoguri: )ersona#ul cel nou era lu)ul ?=Ce fel de lu)L Cu
ar!ta elLC@ 7!iatul care )oveste'te face co)letarea: =An lu) cu oc/ii r!i, 3i sf+r+ie
g+tle#ul de foae> ?e2)resie re"inut! din )ovestea Capra cu trei iezi@ Lu)ul se g+nde'te:
J 1 ic )uiul !sta dar i-e tare foae KC. Le-a sugerat un )osibil dialog 3ntre 8rivei
'i )ui'or, du)! ce a trecut )rie#dia, 3n dru s)re cas!. <ialogul a redat c!in"a )uiului 'i
sfatul lui 8rivei de a nu re)eta gre'eala. &n esen"!, )uiul, a'a cu a fost el )re(entat de
c!tre co)ii, este sibolul naivit!"ii 'i el su)ort! consecin"ele naivit!"ii 'i ale neascult!rii
sale. <e rearcat este fa)tul c!, dincolo de ca)acitatea de a crea o )oveste, de a descrie
)ersona#e, fa)te, de a construi dialoguri 3ntre )ersona#e, co)iii au dovedit c! au
ca)acitatea de a face generali(!ri, de a stabili leg!turi =cau(! - efectC, de a stabili
analogii 3ntre )ersona#e, 3nt+)l!ri.
4e constat!, deci, c! )re'colarul dob+nde'te, tre)tat, o g+ndire oral! efectiv!, o
=e2)erien"! oral!C care se construie'te tre)tat 3n ac"iune, 3n contact cu fa)tele
rece)tate din )ove'ti sau din via"a real!. Aceast! e2)erien"! oral! conduce la situa"ia
3n care co)ilul este ca)abil s! se oriente(e el 3nsu'i 3n fiecare ca( )articular 'i s!
evalue(e fa)tele altora. 4e )oate observa, de aseenea, c! )re'colarul are o g+ndire
oral! verbal! care se anifest! atunci c+nd este )us 3n situa"ia de a #udeca fa)tele
altora, 3n s)e"! ale eroilor )ove'tilor, )entru ca tre)tat, el s! fie ca)abil de a-'i anali(a
corect conduita )ro)rie.
II595 F!(%a(ea (e'(e<ent$(il!( de-'(e ade#$(4 cin-te4 cu(a;4 'e(-e#e(en$4 /$(nicie4
'(ietenie4 '(in inte(%ediul '!#e-ti(il!(4 (e'!#e-ti(il!(4 al '!#e-ti(il!( c(eate
4e 'tie c! este ult ai u'or s! educi dec+t s! reeduci. 4e 3nt+)l!, totu'i,
adeseori, ca )re'colarul, la sosirea 3n gr!dini"!, s! )osede no"iuni eronate, al c!ror
con"inut l-a 3n"eles gre'it. &ntr-un aseenea ca( este evident c!, 3nainte da a fora
%1
re)re(ent!ri corecte care-l vor deterina )e co)il la un co)ortaent corect,
educatoarea trebuie s! 3nl!ture no"iunile 3n"elese gre'it. Acest lucru )resu)une r!bdare,
tact, 3n"elegere. 1ste i)ortant de re"inut fa)tul c! =...orice ac/i(i"ie nou! )e care co)ilul
o asiilea(! nu vine s! se adauge )ur 'i si)lu la ac/i(i"iile, e2)erien"ele 'i
cuno'tin"ele vec/i, ci le odific! )e acestea 'i este odificat! la r+ndul eiB ceea ce
re(ult! nu este nuai o acuulare ci, ai ales, o reorgani(are, o odificare a
ra)orturilor 'i a )ers)ectivelor.>?P. Osterriet/, 10$6, )ag.3%@
Priele influen"e care se e2ercit! asu)ra co)ilului )rovin de la failia sa, care
are anuite obiceiuri, o)inii 'i )e care le i)une co)ilului. Cu c+t failia e2ercit! o
influen"! ai ti)urie asu)ra co)ilului, cu at+t se forea(! 'i se 3nti)!resc ai ad+nc
atitudini )o(itive sau negative fa"! de anuite situa"ii, )ersoane. <atorit! )lasticit!"ii
sale 'i a li)sei de e2)erien"!, co)ilul este foarte rece)tiv la influen"ele e2terne )e care 'i
le 3nsu'e'te, deterin+nd atitudini )ro)rii. ,+rsta )re'colar! este )erioada c+nd
influen"a factorilor sociali este foarte )uternic!. 8r!dini"a #oac! un rol 3nsenat 3n
forarea unor re)re(ent!ri orale noi, ca 'i 3n eliinarea celor gre'it forate.
An cuv+nt nu 3nsean! niic dac! nu este asociat cu obiectul sau fenoenul )e
care-l denue'te. Aceast! asociere se face nea)!rat )rin )erce)erea direct! 'i activ! a
obiectului sau fenoenului res)ectiv sau a iaginilor acestora. Euai astfel se asigur!
reflectarea corect! 3n con'tiin"a co)iilor a 3nsu'irilor unor obiecte 'i a unor leg!turi
cau(ale 3ntre fenoene 'i obiecte.
Adev!r, cinste, dre)tate, cura#, enun"ate )ur 'i si)lu sau 3nso"ite de e2)lica"ii,
nu au re)re(entare concret! 3n con'tiin"a co)ilului. 1 sigur c! insist+nd, co)ilul 3'i va
3nsu'i aceste cuvinte dar ele nu voi fi dec+t e2)resii f!r! senifica"ie )recis!. <e aceea,
forarea re)re(ent!rilor orale, av+nd 3n vedere caracterul concret 'i intuitiv al g+ndirii
)re'colarului, )resu)une 3nso"irea fiec!rei no"iuni orale cu o re)re(entare concret! a
acesteia. Iar aceast! re)re(entare concret! a unei no"iuni orale este, de fa)t, un
)ersona# - e2e)lu - sibol. Literatura )entru co)ii abund! de astfel de re)re(ent!ri -
sibol.
Iat! cu a )rocedat eu, )ornind c/iar de la gru)a ic!. Oni)re(enta 4cufi"!
9o'ie a fost )re(entat! co)iilor ca un sibol al neascult!rii. Con"inutul acestui conce)t
a fost 3n"eles c!ci a insistat asu)ra consecin"elor neascult!rii feti"ei. Pentru a !
convinge c! au 3n"eles con"inutul no"iunii, le-a adresat o 3ntrebare: =Ce li se )oate
3nt+)la co)iilor care se )oart! la fel ca 4cufi"a 9o'ieLC Anele dintre r!s)unsuri au
de)!'it sfera realului, c+"iva dintre co)ii au fabulat din dorin"a de a i)resiona, dar
r!s)unsurile date au f!cut dovada 3n"elegerii no"iunii =neascultare>: =Pe un co)il 1-a
luat un "igan>, =An nene r!u a urcat-o )e o feti"! 3ntr-o a'in! 'i a furat-oC, =Odat!,
c+nd nu a ascultat-o )e rnai s! nu )lec de la bloc, eu a )lecat 'i a a#uns 3ntr-o
)!dure 'i a venit un urs are 'i era s! ! !n+nceCetc. Cu fiecare nou! )oveste
con"inutul no"iunilor orale se l!rgea 3n con"inut 'i 3n re)re(entare. Eo"iunea oral!
=neascultareC a fost co)letat! 3n od fericit 'i eficient cu o)usul ei, =ascultareC, )rin
interediul )ove'tii Capra cu trei iezi de I.Creang!. I-a a#utat )e co)ii s! fac! o
co)ara"ie 3ntre ie(ii neascult!tori 'i iedul ascult!tor, s! anali(e(e consecin"ele
neascult!rii 'i ale ascult!rii. 5ai t+r(iu, 3n cadrul unor re)ovestiri, a anali(at )urtarea
lu)ului 'i 3ntr-o )oveste 'i 3n cealalt! 'i a /ot!r+t 3)reun! c! lu)ul este sibolul
r!ut!"ii, al cru(iii. &n acest fel, fiecare no"iune oral! 'i-a g!sit o re)re(entare concret!
3ntr-un )ersona# sau 3n altul: vul)ea din %rsul pclit de vulpe - sibolul vicleniei,
:oi"! din )ovestea cu acela'i titlu, a lui Al. 5itru- sibolul 3ng+f!rii, la fel ca
g!inu'a cea o"at! sau coco'elul cu )enele de aurB Ciri)el cel laco- evident, sibolul
l!coiei etc. 8enerali(+nd, a 3ncercat, 3n cadrul unei activit!"i de evaluare a
corectitudinii re)re(ent!rilor orale, s! include toate )ersona#ele re)re(ent+nd
%%
tr!s!turi orale )o(itive la categoria =)ersona#e buneC, iar )e cele re)re(ent+nd tr!s!turi
orale negative, la categoria =)ersona#e releC-AE1GA -. Co)iii au selectat 'i au gru)at
corect )ersona#ele 'i au verbali(at cores)un(!tor ac"iunile, deonstr+nd c! st!)+nesc
3n"elesul fiec!rei no"iuni orale: =3l a'e( )e Ionic! ?din "onic mincinosul, de Al. 5itru@
3n aceast! )arte a )anoului )entru c! este incinos, )e coco'el ?din $inua cea moat
de C.8ruia@ 3l a'e( 3n )artea drea)t! a )anoului )entru c! are suflet bun 'i nu este
3ng+fat ?no"iunea =odestieC a 3bog!"it vocabularul co)iilor ai t+r(iu@, iar )e
g!inu'! ?aceea'i )oveste0 o a'e( aici )entru c! este l!ud!roas! 'i 3ng+fat!. Printr-o
3nt+)lare, nu!rul )ersona#elor re)re(ent+nd =bineleC a fost ai are dec+t cel al
)ersona#elor re)re(ent+nd =r!ulC. Pentru c! unul dintre co)ii a rearcat acest as)ect, a
adresat 3ntrebarea: =Ce-ar )utea 3nsena astaLC Iat! r!s)unsul oferit de o feti"!:
=&nsean! c! cei buni sunt ai ul"i 'i c+'tig!.C Iar eu a co)letat 'i nuan"at
interven"ia feti"ei: =&nsean! c! cei ce doresc 'i fac binele sunt ai nuero'i dec+t cei
ce fac r!ul 'i, )rin urare, a'a cu a"i s)us 'i voi, binele 3nvinge. <e aceea este
i)ortant s! dori"i s! fi"i buni 'i s! 3ncerca"i s!-i a#uta"i 'i )e cei care nu sunt buni, s! se
sc/ibeC.
&ntr-o alt! activitate, de evaluare a corectitudinii re)re(ent!rilor orale, i-a
)ro)us s! verific ca)acitatea co)iilor de a gru)a c+te dou! )ersona#e-sibol al unor
tr!s!turi orale o)use ca 3n"eles. 4iluetele )ersona#elor care erau desenate )e fi'ele
co)iilor, se aflau afi'ate )e un )anou 'i succint, co)iii au recunoscut )ersona#ele 'i au
denuit tr!s!tura oral! )e care fiecare din aceste )ersona#e o re)re(enta. 76O din
co)ii au asociat corect )ersona#ele re)re(ent+nd tr!s!turi orale o)use.
1ste i)ortant de eviden"iat fa)tul c! a 3ncercat 3n )eranen"! s!-i antrene( )e
co)ii s! anali(e(e, s! g+ndeasc!, suger+ndu-le, uneori, r!s)unsul 'i fructific+nd
rearcile s)ontane, ne)rev!(ute ale co)iilor. <au, aici, un e2e)lu care reflect!
i)revi(ibilitatea asocia"iilor de idei ale )re'colarului. Audiind )ovestea 'ainele cele
noi ale #mpratului, de F. C. Andersen, co)iii au otivat corect atitudinea n!scut! din
inciun! a su)u'ilor fa"! de 3)!rat 'i invers: ei nu doreau s! fie considera"i ne)otrivi"i
)entru slu#bele lor sau )ro'ti. An b!ie"el a 3ncercat un r!s)uns la 3ntrebarea =<e ce doar
co)ilul a s)us adev!rulLC- =Pentru c! el nu avea o slu#b!, ca oaenii ari.C A
de(voltat ideea, e2)lic+ndu-le c! nevinov!"ia co)ilului a scos la iveal! adev!rul, c/iar
dac! ai t+r(iu dec+t ar fi trebuit. ;i iat! re)lica s)ontan! a aceluia'i b!ie"el care a
3ncercat s! otive(e atitudinea co)ilului din )oveste: =<ar, dac! s)une adev!rul )rea
t+r(iu, nu ai )oate fi iertatC. 9earca )ornea de la )oveste dar se referea, de fa)t, la o
condi"ie )e care o acce)taser! de coun acord: aceea de a !rturisi iediat adev!rul
dac! ai f!cut gre'eala de a s)une o inciun!. Pendul+nd 3ntre )oveste 'i realitate, acest
co)il a f!cut o asocia"ie de idei care dovede'te c!, atunci c+nd re)re(ent!rile orale se
reflect! corect 3n con'tiin"a sa, un co)il )oate fi 3n stare s! eit! #udeca"i orale si)le.
Insist+nd, 3n acest sens, co)iii sunt uii"i 'i 3nc+nta"i v!(+nd c! )ot fi ca)abili s!
desco)ere lucruri noi acolo unde credeau c! nu au niic de s)us.
II515 F!(%a(ea t($-$tu(il!( %!(ale '!<iti#e la c!'iii '(e)c!la(i '(in inte(%ediul
'!#e)til!(4 '!#e-ti(il!( c(eate4 (e'!#e-ti(il!(4 d(a%ati<$(il!(
= &ntr-un oent c+nd totul a devenit at+t de co)le2 3nc+t nu ai )ute 'ti
totul, c+nd totul se sc/ib! at+t de re)ede 3nc+t nu ai )ute )reg!ti, cu ult ti)
3nainte, un co)il )entru anuite fa)te deterinate, ceea ce trebuie f!cut e ai )u"in s!
instrui oul, c+t s!-l for!...>?8. 7erger, 10$0, )ag.61@
%3
1ducarea oral! )resu)une 3nde)linirea 3n )rinci)al a dou! sarcini )e c+t de
cu)rin(!toare, )e at+t de co)le2e, care cores)und celor dou! co)onente
fundaentale ale atitudinii orale: forarea con'tiin"ei orale 'i a conduitei orale.
4tudiile de )si/ologie consacrate de(volt!rii naturii convingerilor orale 'i )rocesului
constituirii lor, )un 3n eviden"! fa)tul c! factorul cognitiv desenat )rin re)re(ent!ri 'i
no"iuni #oac! un rol de sea!, c!, a'adar, f!r! o infora"ie oral! cores)un(!toare, nu
este de conce)ut forarea convingerilor. Instruirea oral! const!, 3n esen"!, 3n forarea
re)re(ent!rilor 'i no"iunilor orale. &nce)utul asigur!rii unei infora"ii orale corecte
'i, i)licit, a )rocesului co)le2 de forare a tr!s!turilor orale, este obiectivul ce
revine gr!dini"ei. .actorul cognitiv r!+ne, oarecu, o for"! latent!, declan'area ei
de)in(+nd 'i de tr!irea afectiv!. Interiori(area cerin"elor orale care duce la o conduit!
cores)un(!toare, se datorea(! interven"iei factorului afectiv.
Practica oral!, ac"iunea au un rol deosebit de i)ortant 3n )rocesul co)le2 al
for!rii tr!s!turilor orale. 1ficien"a educa"iei orale este asigurat! 3n condi"iile 3n
care educatoarea nu se o)re'te la l!urirea verbal! ci 3'i de)lasea(! activitatea s)re
antrenarea co)iilor 3n e2erci"iul oral. Pun+nd co)ilul 3n situa"ia de a face e2erci"ii
orale se creea(! condi"ii )entru ad+ncirea senifica"iei no"iunilor orale al c!ror
con"inut, e de )resu)us, a fost 3nsu'it 3n )riii doi ani de gr!dini"!. L!urirea co)ilului
referitor la ce e bine s! fac! 'i ce nu e bine, ne3nt!rit! de )ro)ria sa acti vitate oral!, nu
las! ure ad+nci 'i durabile. Iar activitatea oral! a co)ilului )re'colar trebuie
conce)ut! diferit de o activitate stereoti)!, )resu)une o coloratur! afectiv! ai
)regnant! .4tiularea unor tr!iri afective este cea dint+i consecin"! a audierii unui te2t
literar. .iecare tr!s!tur! de caracter se forea(! din confruntarea co)ilului cu situa"ii 'i
cerin"e care 3n totalitatea lor declan'ea(! co)ortaentul cerut de societate. La crearea
acestor situa"ii )ro)ice for!rii tr!s!turilor de caracter este necesar ca educatoarea s!
"in! seaa de anuite condi"ii: s! elabore(e un con"inut adecvat )entru fiecare situa"ie,
s! "in! seaa de )articularit!"ile de v+rst!, de dificult!"ile ce trebuie de)!'ite 3n condi"ii
norale. 4itua"iile s! fie )erce)ute de co)il ca fiind foarte i)ortante 'i necesare.
=&n orice as)ect al activit!"ii )si/ice se anifest! unitatea relativ! dintre con"inut
?ca)acit!"ile, nivelul de(volt!rii )osibilit!"ilor@ 'i for! ?odul 3n care se e2)ri!
con"inutul@. Con"inutul este /ot!r+tor. 1l deterin! atitudinea, rece)tivitatea, reactivita-
tea. Con"inutul 3nsu'i are o deterinare e2terioar! co)le2!. .ora de anifestare este
condi"ionat! de con"inut. <e aceea forularea unor cerin"e )rivind co)ortarea ?la
co)iii ai ici@ ac"ion+nd asu)ra forei conduitei, )oate s! fie urat! de con"inuturi
co)le2e, care s! 3nnobile(e de)rinderile de conduit!.>?A. ;c/io)u, 10$0, )ag.1-@
&n ce )rive'te con"inutul, deci nivelul ca)acit!"ilor, al )osibilit!"ilor, a ar!tat, 3n
ca)itolul anterior, 3n ce !sur! fructific+nd ultitudinea de 3nt+)l!ri, concludente
)entru sco)ul )e care-l ur!ri, 'i galeria de )ersona#e transforate 3n siboluri )en-
tru anuite tr!s!turi de caracter, a reu'it s! de(volt acest con"inut astfel 3nc+t fora,
deci odul 3n care co)ilul reac"ionea(! la anuite cerin"e, s! fie )e !sura con"inutului.
=9egulile orale )e care co)ilul 3nva"! s! le res)ecte, le )rie'te, 3n cea ai
are )arte, de la adul"i, ceea ce 3nsean! c! le ca)!t! co)let elaborate 'i adesea
elaborate nu )e !sura trebuin"elor sale 'i )entru u(ul lui, ci o data )entru totdeauna 'i
)rin succesiunea ne3ntreru)t! a genera"iilor adulte anterioare.C?1. ,er(a, A. ;c/io)u,
1007, )ag.11-@ A atins acest as)ect 3n ca)itolul anterior, eviden"iind fa)tul c!
sentientul de obliga"ie nu a)are dec+t atunci c+nd co)ilul acce)t! un consen ce
ean! de la )ersoane )e care le res)ect!. &n !sura 3n care educatoarea este o )ersoan!
res)ectat! 'i nu teut!, ea )oate i)une co)ilului anuite reguli cu caracter de
obligativitate. 1ste vorba de acele reguli orale care nu-'i g!sesc ilustrare 3n )ove'ti 'i
%4
)ovestiri 'i care, datorit! con"inutului abstract al no"iunilor ce le definesc, nu )ot fi
)re(entate co)ilului 3n cuvinte )e 3n"elesul acestuia.
A'a cu s)unea 3n ca)itolul anterior, co)ilul dob+nde'te tre)tat o g+ndire
oral!, o e2)erien"a oral!. Pe ba(a acestei e2)erien"e orale co)ilul )oate s!
evalue(e fa)tele altora, 3n s)e"! ale eroilor )ove'tilor, deci el este 3n stare s! eit!
#udec!"i orale. =4-ar )utea ca 3n doeniul oral s! nu e2iste dec+t un decala# 3ntre
#udecata de valoare teoretic! 'i a)recierile concrete ale co)ilului 'i ca #udecata de
valoare teoretic! s! constea 3ntr-o con'tienti(are adecvat! 'i )rogresiv! a a)recierilor
concrete. <e e2e)lu, vo vedea co)ii care )e )lan verbal nu "in seaa de inten"ii
)entru a a)recia actele ?res)onsabilitate obiectiv!@. <ac! 3ns! le cere s! ne relate(e
fa)te din via"a )ersonal! vede c!, 3n 3)re#ur!ri tr!ite, ei "in seaa )erfect de
inten"iile care au intervenit. 1ste )osibil ca, 3ntr-un aseenea ca(, #udecata oral!
teoretic! s! fie, )ur 'i si)lu, 3n 3nt+r(iere fa"! de #udecata oral! )ractic! 'i s! )re(inte
3ntr-un fel adecvat un stadiu, 3n )re(ent de)!'it, 3n )lanul ac"iunii 3ns!'i.C?D. Piaget,
107*, )ag.70@
C+t )rive'te ca)acitatea co)iilor )re'colari de gru)! are )reg!titoare de a eite
#udec!"i orale, a a)licat un test care consta 3n enun"area unor scurte )ovestiri cu
oral!. ,oi reda aici trei din )ovestirile de acest gen care au alc!tuit testul res)ectiv.
Pria se nue'te &fatul oarecilor. Iat! con"inutul s!u:
=4-au adunat 'oarecii la sfat s! /ot!rasc! ce s! fac! s)re a sc!)a de )isic!.
- Ce-ar fi s! g!si un clo)o"el 'i s!-l leg! )isicii la g+tL C+nd se va a)ro)ia
vo au(i clinc/etul de clo)o"el 'i ne vo ascunde, )ro)use unul din 'oareci.
- 7un! )ro)unere, 3l sus"inu altul.
- Clo)o"el g!si noi, nu-i vorb!, dar cine-1 va ag!"a )isicii la g+tL 3ntreab! al
treilea.C
A doua )ovestire se nue'te (tfleii:
=&ntr-o sear! un o a nu!rat )uii de la clo'c! 'i 'i-a dat seaa c! unul li)se'te.
1l s-a su)!rat 'i a 3nce)ut s!-l oc!rasc! 3n fel 'i c/i) )e /o"ul necunoscut. ,ecinul s!u l-
a au(it 'i a s)us:
- A(i, ! 3ntorcea acas! 'i c+nd s! trec )odul a v!(ut un uliu cu un )ui 3n
g/eare. 4e vede c! acela era )uiul t!u.
Cei doi vecini s-au adunat la sfat 'i au /ot!r+t s! strice )odul ca uliul s! nu ai
)oat! trece r+ul 'i s! fure )ui'ori.C
&n fine, a treia )ovestire se nue'te $urile:
=:at!l unui b!iat neast+)!rat 'i neascult!tor s-a /ot!r+t s! bat! 3n u'! un cui
)entru fiecare fa)t! necuviincioas! a co)ilului. Pe !sur! ce co)ilul cre'tea u'a se
u)lea de cuie. Co)ilul, devenit fl!c!u, s-a ru'inat de co)ortarea sa 'i a /ot!r+t s! se
3ndre)te. 1l a )riit 3nvoire de la tat!l s!u de a scoate c+te un cui din u'! ori de c+te ori
face o fa)t! bun!. ;i astfel, el a devenit /arnic, s!ritor la nevoie, cuviincios, 3nc+t, cu
ti)ul a scos toate cuiele din u'!. 7ucuros, s-a dus la tat!l s!u s!-i s)un!. Iar acesta i-a
r!s)uns:
- <e scos, le-ai scos tu, dragul tatei, dar g!urileL... 8!urile au r!asNC
Le-a adresat co)iilor 3ntreb!ri de genul: =Fot!r+rea 'oriceilor de a lega la g+tul
)isicii un clo)o"el era 3n"elea)t!L <e ce s-au /ot!r+t s-o fac!L 1ra )osibil s-o fac!L La ce
anue nu s-au g+ndit eiL> Purt+ndu-i, astfel, )e co)ii din. a)roa)e 3n a)roa)e s)re
orala )ovestirii, ei au reu'it s! sesi(e(e nuan"a orali(atoare: oric+t de )uternici 'i
/ot!r+"i se sit 'oriceii c+nd sunt ai ul"i 'i vorbesc des)re du'anul lor, )isica, ei nu
trebuie s! uite c! aceasta este ult ai are dec+t ei 'i, deci, ult ai )uternic!. ;tiind
c! la aceast! v+rst!, e2ist! la co)ii o tendin"! de fabula"ie din dorin"a de a atrage aten"ia
asu)ra lor brav+nd, le-a adresat 3ntrebarea: =Crede"i c! gre'eala 'oriceilor o )ot face 'i
%-
co)iiiL ,oi a"i f!cut vreodat! gre'eala s! v! crede"i ai gro(avi 'i ai )uternici dec+t
sunte"i cu adev!ratLC Au negat 'i le-a reaintit de unele anifest!ri de bravur! )e
care le-a sur)rins fie 3n ti)ul #ocurilor la alegere din eta)a I a (ilei, fie 3n ti)ul
activit!"ilor de )ovestire sau re)ovestire c+nd anali(a atitudinea vreunui )resona# ?=1u
3l )rind )e lu) de bot 'i 3l "in str+ns 'i 3l tr+ntesc de )!+nt 'i 3l legC sau =<ac! intr! un
o r!u la ine 3n cas! eu 3i )un )iedic! 'i el cade 'i eu, re)ede, dau telefon la )oli"ie
etc.>@ Le-a e2)licat co)iilor c! 3ntre )lanul 'oriceilor 'i )lanuri ca cele de ai sus
e2ist! o are ase!nare: nu sunt reali(abile. Le-a e2)licat, a)oi, c+t de i)ortant este
s! 'tii ce 'i c+t )o"i face 'i s!-"i faci )lanuri )e !sura )uterilor tale. A luat 3n
considerare 'i influen"a )e care filele de desene aniate o )ot avea asu)ra co)iilor. &n
consecin"!, le-a e2)licat co)iilor c! desenele aniate nu )re(int! 3ntotdeauna lucrurile
a'a cu sunt ele 3n realitate, ci le e2agerea(! )entru a-i cuceri )e co)ii.
&n leg!tur! cu a doua )ovestire, co)iilor le-a fost ai u'or s! eit! o #udecat! de
valoare. La 3ntrebarea =Ce crede"i des)re cei doi oaeniLC, co)iii au r!s)uns: C1i sunt
)ro'ti: uliul (boar!, nu 3i trebuie )od ca s! treac! )este a)!.C
Iar 3n ce )rive'te a treia )ovestire, co)iii au sesi(at sensul orali(ator ai greu,
du)! 3ntreb!ri a#ut!toare, dar au f!cut-o 3n final: g!urile din u'! re)re(int! aintirea
fa)telor ur+te. <ac! o fa)t! rea se uit! c+nd este urat! de ulte fa)te bune, o ul"ie
de fa)te rele nu se uit! u'or. Le-a sugerat, deci, co)iilor s!-'i ainteasc! de )ovestirea
=8!urileC ori de c+te ori sunt tenta"i s! fac! o fa)t! rea.
Pentru a vedea 3n ce !sur! luea )ove'tilor, care le-a oferit co)iilor e2e)le
de co)ortare, fa)te )o(itive 'i negative, )rovoc! atitudini, generea(! sentiente, 3n ce
!sur! func"ionea(! discern!+ntul infantil, a organi(at o serie de #ocuri didactice
care )resu)uneau lecturarea unor iagini 3n care no"iuni orale cu re)re(entare 3n
luea iaginar! a )ove'tilor, aveau, de data aceasta, re)re(ent!ri concrete din via"a
real!. A'a s-a desf!'urat, de )ild!, #ocul didactic =1ste bine, nu este bineLC-AE1GA7
Iaginile afi'ate la )anou re)re(entau, a'a cu s)unea, as)ecte concrete din via"a
real!: un co)il 3ngri#ind )lantele, un altul ru)+ndu-leB un co)il ced+nd locul unui b!tr+n
3n autobu(, un altul care-'i )!strea(! locul, un co)il care re)ar! o #uc!rie, un altul care o
stric! etc. 4arcina co)iilor era aceea de a alege dintre iaginile afi'ate )e cele care
ilustrau atitudini corecte 'i, res)ectiv, )e cele care ilustrau atitudini incorecte, de a
lectura iaginea 'i de a denui )rintr-o no"iune oral! atitudinea ilustrat!. Le-a
adresat 3ntreb!ri a#ut!toare, de genul: =Cu este co)ilul care ofer! locul s!u b!tr+nuluiL
- PoliticosB =Cu este cel!lalt, care nu cedea(! locul>L - Ee)oliticos. C+t de )uternic!
este i)resia )e care e2e)lele oferite de )ovestiri o las! 3n sufletul 'i con'tiin"a
co)iilor, i-a dat seaa 3n ti)ul desf!'ur!rii acestei activit!"i. &n vree ce un
)re'colar anali(a atitudinea co)ilului care cedea(! locul b!tr+nului, un altul i-a venit 3n
a#utor ra)ort+nd iaginea co)ilului )oliticos la feti"a )oliticoas! din )ovestirea Cei
apte ani de acas de 4ilvia <ia. Iat! rearca sa: =Co)ilul !sta sea!n! cu feti"a din
)oveste, care avea cei 'a)te ani de-acas!C. Pentru a verifica 3n ce !sur!, )re'colarul
care a f!cut aceast! rearc!, cunoa'te 3n"elesul e2)resiei ='a)te ani de acas!C, i-a
adresat 3ntrebarea =Ce 3nsean! J 'a)te ani de acas! K LC Iar r!s)unsul s!u dovede'te
c! 3n oentul rece)t!rii )ovestirii res)ective, a 3n"eles e2)lica"iile )e care le oferise
eu: 3nsean! c+t de bine a 3nv!"at co)ilul, de la )!rin"ii s!i, s! se )oarte bine, s! fie
)oliticos 'i s! vorbeasc! fruos.C
La oentul )otrivit - al )red!rii )ovestirii - a co)letat 3n"elesul e2)resiei
e2)lic+ndu-le c!, )+n! la 'a)te ani c+nd erg la 'coal!, ei 3'i )etrec o are )arte din
ti) 'i la gr!dini"! unde 3nva"!, de aseenea, s! se )oarte, deci ar trebui s! fie la fel de
)olitico'i 'i bine crescu"i ca 'i feti"a din )oveste.
%6
9evenind la desf!'urarea #ocului didactic, a constatat c! )re'colarii, f!r! a se
)utea des)rinde 3n totalitate de e2e)lele oferite de )ove'ti 'i )ovestiri, au anali(at
corect fiecare atitudine, au denuit corect tr!s!tura oral! ce caracteri(a autorul
ac"iunii ilustrate, dovedind astfel c! g+ndesc, #udec! oral, evalu+nd corect fa)tele
altora. 1ste evident c! )re'colarul 3n"elege legile eleentare 'i fundaentale ale luii
reale )rin analogie cu s)ecificitatea confrunt!rilor din luea )ove'tilor care se
3nteeia(! 3ntotdeauna )e ciocnirea dintre bine 'i r!u. 8r!dini"a 3l )oate a#uta, deci, )e
co)il s! acuule(e )osibilit!"i noi de )erce)ere a e2isten"ei, cu 3nt+)l!ri care
conturea(! un 3nce)ut de vi(iune asu)ra luii reale.
II515l5 Educa(ea -en-i:ilit$ii )i (eaciei e%!i!nale ,a$ de e#eni%ente cu
-e%ni,icaie '!<iti#$ -au neati#$4 '(in d(a%ati<$(i
&nce)+nd cu v+rsta de 4 ani se desf!'oar! )rocesul for!rii a noi 'i nueroase
3nsu'iri )si/ice, dintre care cele ai senificative sunt cele legate de cre'terea
ca)acit!"ii sibolistice a func"iilor entale iaginative 'i a celor de counicare.
Caracteristic! este 'i cre'terea gustului 'i a ca)acit!"ilor de fabula"ie. Co)ilul folose'te,
acu, o vorbire ai bogat!, are unele tendin"e de a atrage aten"ia asu)ra lui fabul+nd,
brav+nd. Aceasta este v+rsta unei ari sensibilit!"i fa"! de influen"ele )o(itive 'i
negative ce se e2ercit! asu)ra co)ilului, otiv )entru care aceast! v+rst! )oate fi
considerat! ca o v+rst! de cristali(are a viitoarei )ersonalit!"i. Pe !sur! ce 3naintea(!
3n v+rst! co)ilul ca)!t! o atitudine ai
rece)tiv! la cerin"ele care i se forulea(!, are o aten"ie activ! fa"! de senifica"ia
evenientelor. 1l anifest! are rece)tivitate )entru e)isoadele 3nc!rcate de 3nt+)l!ri
ale )ove'tilor, este sensibil fa"! de de(nod!+ntul ec/itabil, oral al 3nt+)l!rilor.
Priele eleente ale caracterului i)un co)ilului cerin"a interioar! de a g!si 3n fa)tele
rece)tate din )ove'ti, )ovestiri un de(nod!+nt care s! sanc"ione(e ce este r!u 'i s!
restabileasc! binele.
Prin obili(area s)ecial! a activit!"ii )si/ice, draati(area devine o odalitate
o)ti! 'i co)le2! de influen"are forativ!. Pentru co)il draati(area re)re(int! o
distrac"ie vesel!, )l!cut!, iar )entru educatoare constituie un )rile# de a ur!ri felul cu
se de(volt! )ersonalitatea co)ilului, de a stiula 'i influen"a acest )roces deosebit de
co)le2.
<raati(area, fora de organi(are a acesteia are )articularit!"i care o deosebesc
de alte fore de activitate. ;tiind c+t de are este deosebirea 3ntre un co)il de trei ani 'i
unul de 'ase ani, reac"iile diferite ale acestora, )roblea care se )une ai 3nt+i este
aceea a select!rii )ove'tilor, )ovestirilor care )ot fi draati(ate cores)un(!tor
aturit!"ii )si/ice a )re'colarului la o anuit! v+rst!. 4electarea unei )ovestiri sau a
alteia )resu)une, din )artea educatoarei, aten"ie acordat! duratei draati(!rii, care tre-
buie s! cores)und! duratei re(ervate activit!"ilor coune )entru diferite gru)e de v+rst!.
Influen"a )o(itiv! a draati(!rii asu)ra co)ilului se reflect! 3n co)ortarea 'i
atitudinea co)ilului, 3n felul 3n care acesta =tr!ie'teC rolul. Co)ilul )oate rece)ta cu
adev!rat esa#ul etic dac! draati(area este legat! de e2)erien"a lui, de re)re(ent!ri
clare.
An eleent de o i)ortan"! deosebit! este acela al tr!irii afective generate de o
)oveste draati(at!, intensitatea i)resiilor n!scute din contactul cu 3nt+)l!ri 'i
)ersona#e deosebite. =Atragerea si)atiei cititorului de )artea unor )ersona#e, ca 'i
caracteri(area ce le face res)ing!toare )e altele, )rovoac! o )artici)are eo"ional!...a
%7
cititorului la evenientele descrise, o cointeresare )ersonal! 3n desf!'urarea destinului
eroilor.C?7. :oa'evsPi, 107$, )ag.%7$@ 9es)ect+nd )ro)or"iile, afira"ia lui 7oris
:oa'evsPi i se )are valabil! 'i 3n ca(ul )artici)!rii )re'colarului la desf!'urarea dra-
ati(!rii.
4e 'tie c! la v+rsta )re'colar! #ocul este activitatea cea ai 3ndr!git! de co)il. 1l
se #oac! cu serio(itate 'i #ocul s!u este bogat 3n con"inut: el reflect! 3n #ocul s!u tot ceea
ce observ!, ce 3l i)resionea(!, ce 3l bucur!.
&nainte de a fi )ersona#ele unei )ove'ti sau )ovestiri draati(ate, i-a a#utat )e
co)ii s! 3nve"e s! +nuiasc! )!)u'i-)ersona#e. A ur!rit de(voltarea a)titudinii
co)iilor de a e2)ria o anuit! idee sau o scurt! ac"iune )rin #ocul cu )!)u'a )e +n!.
La gru)a ic! co)ilul )refer! #ocul individual. Le-a )re(entat co)iilor c+teva )!)u'i
care 3ntruc/i)au )ersona#ele )ove'tii Ridic)ea uria, )oveste ce )l!cuse 3n od
deosebit. 9eac"ia acestora a fost aceea de a-'i alege c+te o )!)u'! 'i a se #uca individual
cu ea. Le-a sugerat c! a )utea s! ne #uc! 3)reun! De*a +Ridic)ea uria, 'i au
fost 3nc+nta"i. A fost necesar! interven"ia ea at+t la +nuirea )!)u'ilor, c+t 'i la
res)ectarea succesiunii logice a 3nt+)l!rilor, la redarea dialogului dintre )ersona#e ,
dar i)resia a fost at+t de )uternic! 3nc+t a reluat, la cererea lor, acest #oc 3n (ilele
ur!toare.
La gru)a i#locie co)iii dis)un de ai ult! e2)erien"!, fante(ia lor este ai
bogat!, gra"ie 3nt+lnirii cu 3nt+)l!rile 'i )ersona#ele din )ove'ti 'i )ovestiri. La aceast!
v+rst! )ersona#ele-)!)u'i +nuite de co)ii sunt, ele 3nsele, ai co)le2e ca
re)re(ent!ri ale =binelui> 'i =r!ului>. P!)u'a 4cufi"a 9o'ie nu este nuai o )!)u'!, ea
este o feti"! 3ncre(!toare care nu ascult! sfaturile aei 'i va avea de suferit. .a)tul c!
ei con'tienti(ea(! acest as)ect se reflect! 3n odul 3n care +nuiesc )!)u'ile, 3n
construc"ia )ro)o(i"iilor, 3n redarea, ai fidel!, a dialogurilor. Iar la gru)a are se
constat! o oarecare evolu"ie, ai cu sea! 3n ca)acitatea de a se e2)ria. &n acest od,
)as cu )as, i-a 3ndre)tat )e co)ii de la o e2)riare oarecu )riitiv! 'i direct! a
con"inutului unor )ove'ti, la un #oc teatral reali(at con'tient.
.iecare draati(are )e care a organi(at-o a fost )recedat! de o discu"ie
referitoare la 3nt+)l!rile 'i )ersona#ele )ove'tii sau )ovestirii asu)ra c!reia ne-a
3ndre)tat aten"ia. 1ste inutil s! 3ncerc! s! draati(! )ove'ti care nu i-au i)resionat
)e co)ii 3n od deosebit, du)! cu, din ultitudinea )ove'tilor sau )ovestirilor care
las! ure 3n con'tiin"a co)iilor, este i)ortant s! fie alese acelea care se )retea(! a fi
draati(ate. <e )ild!, co)iii gru)ei ari au fost deosebit de i)resiona"i de )ovestirea
-eul i celua de Lev :olstoi. Aceast! )ovestire, de'i redus! ca 3ntindere, este
3nc!rcat! de senifica"ie 3n con"inut. <ragostea, dus! )+n! la sacrificiu, a leului )entru
icu"a sa )rieten!, c!"elu'a, i-a i)resionat at+t de ult )e co)ii, 3nc+t au solicitat
audierea ei de nenu!rate ori, iar a)oi, au dorit s! ne #uc! De*a +-eul i celua,.
Le-a e2)licat, 3n cuvinte )e 3n"eles, de ce nu o )ute face: )ovestirea este scurt!,
)ersona#ele counic! )u"in 3ntre ele, c!ci dragostea, )rietenia adev!rat! se e2)ri! f!r!
)rea ulte cuvinte. &n )rinci)iu, )entru a fi draati(at!, o )oveste sau o )ovestire
trebuie s! con"in! ac"iune, dialoguri 3ntre )ersona#e. &n ce )rive'te as)ectul dialogurilor,
accentul nu cade )e fidelitatea red!rii acestora a'a cu au fost ele conce)ute de scriitor.
Aceste dialoguri )ot fi reconstruite de co)ii, i)ortant fiind 3n"elesul )e care co)ilul 3l
confer! acestora 3n cli)a interven"iei lui, ca re)lic! la rearca unui alt )ersona#. Eu a
oferit indica"ii sau inter)ret!ri )rin care s! liite( e2teriori(!rile libere ale g+ndirii 'i
si"irii co)iilor. A observat c! )roced+nd astfel, co)iii anifest! o inde)enden"!
ferec!toare.
Accesoriile 3'i au i)ortan"a lor, dar dac!, din otive obiective, de ordin
aterial, nu )ot fi confec"ionate costue, un decor i)rovi(at 'i silueta cor)ului sau a
%$
ca)ului )ersona#ului res)ectiv, a)licat! )e )ie)tul co)ilului, sunt suficiente )entru a-i
oferi co)ilului ilu(ia unei trans)uneri 3n luea )ove'tilor. A folosit doar rareori
!'tile, c!ci, u(+nd de )osibilitatea de a siula, co)ilul counic! ai nuan"at st!rile
afective, nu nuai )rin e2)resivitatea i'c!rii ci 'i )rin obilitatea e2)resiei c/i)ului
s!u.
&n ca(ul draati(!rii )ove'tii &cufia Roie, 3n oentele )reerg!toare
desf!'ur!rii acesteia, a anali(at atitudinea fiec!rui )ersona#, ra)ort+ndu-ne ereu la
tr!s!tura oral! care-l caracteri(ea(!. Le-a adresat co)iilor 3ntreb!ri de genul:
=-&n oentul 3nt+lnirii cu lu)ul, 4cufi"a 9o'ie este s)eriat!L <e ce nu este
s)eriat!L> ?=Pentru ca nu 'tie ce r!u este lu)ul>-a r!s)uns un co)il@
=-Ce face lu)ul, cu se )oart! el )entru ca feti"a s! nu-'i dea seaa c+t este de
r!uL> ?9!s)uns: =1l vorbe'te fruos cu eaL>@
=-<ar )e bunicu"! cu o )!c!le'teL> ?9!s)uns: =&'i sc/ib! glasul>@. Au
conclu(ionat: 4cufi"a 9o'ie se co)ort! obi'nuit c!ci este 3ncre(!toare, 3n sc/ib, lu)ul
se )reface, vorbe'te fruos )entru a o )!c!li )e feti"! 'i )e bunica sa, dar nu se ai
)reface c+nd le 3ng/ite )e a+ndou!. C+t de bine au 3n"eles co)iii atitudinea celor dou!
)ersona#e s-a v!(ut )e )arcursul draati(!rii: ei au reconstruit 3n i'care, =)e viu>, nai-
vitatea feti"ei 'i )ref!c!toria 'i r!utatea lu)ului.
&n ca(ul unei alte draati(!ri, du)! Povestea ursului cafeniu de ,.Colin, au fost
necesare ai ulte )reg!tiri, ai ulte discu"ii, datorit! at+t con"inutului ai bogat al
nara"iunii, c+t 'i nu!rului ai are de )ersona#e. &n esen"!, discu"iile )e care le-a
)urtat cu co)iii s-au a2at tot )e atitudinea )ersona#elor: ur'ii albi sunt 3ng+fa"i, +ndri
de blana lor alb!, ei 3l dis)re"uiesc )e ursul cafeniu. Le-a adresat co)iilor 3ntreb!ri:
=-Cu se site ursul cafeniuL> ?=1l este su)!rat, furios>@
=-<u)! ce ursul cafeniu 3l salvea(! )e )uiul ursoaicei albe, cu se )oart! ur'ii
albi cu elL> ?9!s)uns: =Ar'ii albi 3i str+ng laba ursului cafeniu, 3l laud! c! a fost cu-
ra#os.>@
=-Ce cred ei, acu, des)re blana luiL Ce 3i s)unL> ?9!s)uns: =1i 3i s)un c! nu
blana 3l face )e urs>@. Aceast! din ur! rearc! este redarea fidel! a e2)resiei folosite
3n c/iar te2tul )ove'tii, iar redarea acesteia dovede'te c! )re'colarii au re"inut e2act 3n-
"elesul ei 'i, )rin urare, esa#ul etic al nara"iunii. ;i de data aceasta co)iii au redat
e2)resiv atitudinea ursului cafeniu, e2)ri+nd, )e !sura ca)acit!"ii lor, nuan"ele
evolu"iei sale 3n diferitele oente ale )ovestirii: su)!rare, cura#, bucurie, )recu 'i
trecerea ur'ilor albi de la o atitudine 3ng+fat! la o atitudine )rietenoas!,
recunosc!toare.
A organi(at ai ulte aseenea draati(!ri: .omi iepuraul de Al.5itru,
"edul cu trei capre de ,.Colin, Povestea mgruului #ncpnat. <e fiecare dat! a
anali(at odul 3n care trebuie redat! atitudinea unui )ersona# sau a altuia, cu toate
nuan"ele co)ortaentale generate de 3nt+)l!rile res)ectivei nara"iuni draati(ate.
A avut 3ntotdeauna 3n vedere c!, )entru a asigura reali(area sco)ului )ro)us, trebuie
s! fie draati(ate 3nt+)l!ri ti)ice cu )ersona#e ti)ice care )rin evolu"ia lor contribuie
la educarea sentientelor )rin fa)tul c! stiulea(! 'i 3nt!resc tr!s!turi orale )o(itive.
&ntruc/i)+nd un )ersona#Qsibol al unei tr!s!turi orale, co)ilul are o re)re(entare
concret! a =binelui> 3n lu)t! cu =r!ul>. 1ste o odalitate de a-l 3nv!"a )e co)il s!-'i
recunoasc! )ro)riile li)suri 'i sl!biciuni, s! ia atitudine 3)otriva anifest!rilor
negative )rin trans)unerea sa 3n rol.
La gru)a are )reg!titoare a 3ncercat s! sc/ib succesiunea obi'nuit! a
oentelor )reg!tirii 'i desf!'ur!rii unei draati(!ri. Iat! cu a )rocedat: le-a
)re(entat co)iilor con"inutul unei scurte draati(!ri care, )rin si)litatea intrigii 'i felul
%0
succint 3n care curgeau dialogurile, nu )resu)unea ai ulte lectur!ri. Iat! con"inutul
acestei draati(!ri:
4cena 1
=Puiul: A g!sit un bob de gr+uN
;oricelul: <!-i-l ie c! i -e foaeN
Corbul: 7a, ie, c! eu l-a v!(ut )riulN
Puiul: 5ai bine s! face din el o )+ine. Cine vrea s!-l acineL
;oricelul: 1u, nuN
Corbul: Eici eu N
Puiul: Atunci 3l acin eu. ?Iese@
;oricelul: 1u sunt obosit, ! culc.
Corbul: ;i eu.
Puiul: ?a)are@ A adus f!ina. Cine face )+ineaL
Corbul: Las!-! 3n )ace, eu dorN
;oricelul: ;i eu, sunt obositN Coace-o tuN
Puiul: Ee trebuie lene )entru foc 'i a)! )entru aluat.
;oricelul: Car!-te de aiciN Adu-"i-le singurN ?Puiul iese@.
4cena %
Corbul: <e ce nu vine )uiul cu )+ineaL 5i-e foaeN
;oricelul: ;i ieN
Puiul: ?a)are@ Iat! )+ineaN Cine )une asaL
Corbul: 1u nuN ?se a'a(! la as!@
;oricelul: Eici euN ? se a'a(! 'i el la as!@
Puiul: Cine taie )+ineaL
Corbul: 5i-a' r!ni cioculN E-o taiN
;oricelul: :ai-o tu, tu ai co)t-oN
Puiul: ;i cine o !n+nc!L>
5-a o)rit aici cu e2)unerea dialogului dintre )ersona#e, nu a anali(at
atitudinea nici unuia dintre )ersona#e, a re)etat, )e scurt, ac"iunile 3n succesiunea lor
logic!, a)oi a nuit c+"iva co)ii care s! 3ntruc/i)e(e )ersona#ele. A ur!rit odul
3n care 3n"elegeau ei s! redea ne)!sarea 'i lenea 'oricelului 'i ale corbului, /!rnicia 'i
agita"ia )uiului. C+nd ultia re)lic! din scenet! a fost rostit!, le-a cerut co)iilor
s)ectatori s! g!seasc! un final 3nt+)l!rii. 1vident, 3n finalul conce)ut de co)ii, )uiul
refu(! s! le dea celor doi )arteneri ai s!i vreo buc!"ic! de )+ine. Le-a cerut s!
otive(e finalul astfel ales 'i au f!cut-o corect: =Puiul nu le d! )+ine )entru c! au fost
lene'i, ei n-au f!cut niic. Puiul a g!sit bobul de gr+u 'i l-a !cinat 'i a adus lene
)entru foc 'i a)! ca s! fac! )+inea.> Cu acest final au fost de acord 'i co)iii-actori, cei
care inter)retau )ersona#ele scenetei. &n acest od, 3ntr-o anier! distractiv!, le-a
oferit co)iilor un )rile# de a-'i anifesta si"ul dre)t!"ii.
&n conclu(ie, consider s! draati(area unor )ove'ti sau )ovestiri 3ndr!gite de
co)ii, este o odalitate de influen"are forativ! a co)ilului, o )unte de leg!tur! 3ntre
co)il 'i sibolul ilustrat de un anuit )ersona#. &bin+nd o serie de etode te/nice cu
altele etodice, 3bin+nd i'carea cu sunetul, )ute ob"ine o )artici)are afectiv!
intens! din )artea co)ilului, cu efecte deosebite 3n forarea 'i de(voltarea )ersonalit!"ii
sale.
3*
II5=5 Val!(i,ica(ea e,icient$ a e?e%'lel!( '!<iti#e -au neati#e "n e#ita(ea )i
a'lana(ea c!n,lictel!( "nt(e c!'ii4 a %ani,e-t$(il!( neati#e de c!%'!(ta%ent
8r!dini"a trebuie s!-i cree(e )re'colarului un cliat de afec"iune 'i o abian"!
)l!cut! 3n care co)ilul se va i'ca 3n contact cu luea sensibil! a obiectelor 'i a
fiin"elor, )entru ca trecerea de la ediul failial la cel al gr!dini"ei s! decurg! lin,
evit+nd st!ri negative sau reac"ii eotive d!un!toare. &n genere, acest lucru "ine de
)rice)erea educatoarei de a i)ria o )ers)ectiv! coun!, de a orienta co)iii s)re un
sco) coun. 5i#locul s)ecific v+rstei )re'colare 'i cel ai favorabil )entru introducerea
co)ilului 3n colectiv 3l constituie #ocul. Acesta este un od de reflectare a rela"iilor
sociale care deterin! diferite odalit!"i de organi(are, de coordonare a ac"iunilor. Prin
structura lui, #ocul 3i atrage )e co)ii 3n ac"iuni coune, 3i a)ro)ie, le creea(!
)osibilitatea de a se cunoa'te. &ntreaga activitate desf!'urat! 3n gr!dini"! i)lic!
res)ectarea unor nore de co)ortaent. Iar res)ectarea acestor nore este
condi"ionat! de calitatea de)rinderilor orale 3nsu'ite de co)ii.
1ducarea 3nsu'irilor )o(itive ale voin"ei 'i caracterului se reali(ea(! )aralel cu
)revenirea 'i 3nl!turarea anifest!rilor unor 3nsu'iri negative. Aseenea anifest!ri
a)ar, cel ai ades, 3n ti)ul #ocului, generate de anuite situa"ii conflictuale.
9e(olvarea unor aseenea situa"ii conflictuale este o )roble! dificil! c!ci )resu)une,
din )artea educatoarei, ult tact. 1a trebuie s! anali(e(e cau(ele care au deterinat
abaterea res)ectiv!, s! stabileasc! gravitatea )e care o re)re(int! abaterea 3n ra)ort cu
)articularit!"ile individuale ale co)iilor 'i, 3n final, s! a)lice etode 'i )rocedee
educative. =4isteul 3nt!ririlor )o(itive 'i negative )oate ac"iona 3n od direct sau 3n
od indirect. Ac"iunea direct! a)are atunci c+nd 3nt!ririle iau fora 3ncura#!rilor sau a
in/ib!rilor anuitor co)ortaente...12ist! 'i un siste secundar de 3nt!riri, cel al
consecin"elor.>?4.1. 7ernat, %**3, )ag.3$@
Docul este un instruent de afirare a eului )rin care co)ilul are )osibilitatea de
a se afira. Docurile de iita"ie sunt cele ai frecvent 3nt+lnite fore de activitate a
co)ilului, #ocuri )rin care co)ilul re)re(int! un fel de a fi sau o )ersoan! 3n absen"a ei.
12ist! 3n aceste #ocuri o are do(! de confundare a realului cu iaginarul. ;tiind c+t de
are este credulitatea infantil!, cu deosebire la gru)a ic!, a 3ncercat s! fructific
)referin"a co)iilor )entru anuite )ersona#e, angren+ndu-le 3n #ocurile lor.
A l!sat la vedere, du)! audierea unor )ove'ti, iaginea iedului din Capra cu
trei iezi de I. Creang!, a)oi iaginea coco'ului din Pungua cu doi bani de acela'i autor
sau iaginea 4cufi"ei 9o'ii. &n oentul declan'!rii unui conflict de #oac! era
suficient! o rearc!, de genul: =Iedul v! )rive'te cu v! certa"i )entru #uc!rie. 4e va
su)!ra 'i va )leca din gru)a voastr!.> Pentru a evita riscul banali(!rii )rocedeului a
sc/ibat iaginile )ersona#elor destul de des, otiv+nd sc/ibarea )rin dorin"a
)ersona#ului )lecat de a relata altui )ersona# c+t de cuin"i sunt co)iii 2, I sau, du)!
ca(, c+t de egoist este (, c+t de de(ordonat este 2 etc. Procedeul 3n sine este foarte
si)lu, dar re(ultatele ob"inute folosindu-l nu au fost de negli#at.
5ai t+r(iu, la gru)a i#locie, iaginea )ersona#ului a fost 3nlocuit! cu )!)u'a-
)ersona# care 3i do#enea )e co)ii )entru fa)te sau vorbe ur+te, )artici)a al!turi de ei la
adunarea #uc!riilor 'i le oferea reco)ense acelora dintre co)ii care se )urtau 'i vorbeau
cuviincios. 9edau, aici, ca(ul unei feti"e care era foarte negli#ent! cu "inuta sa. 5ai
eficace dec+t observa"iile ele 'i ale aei sale s-a dovedit a fi )!)u'a 5aricica,
re)re(ent+nd )ersona#ul din )ovestea cu acela'i titlu, de Lui(a ,l!descu. &n oentul
audierii )ovestirii a folosit aceea'i )!)u'! 3br!cat!, succesiv, cu dou! 'or"ule"e, unul
urdar, unul curat. I-a oferit feti"ei des)re care s)unea, )!)u'a 5aricica, s! se #oace
3)reun!. &n (iua ur!toare i-a oferit-o din nou )e 5aricica dar, de data aceasta,
31
3br!cat! cu 'or"ule"ul urdar. .eti"a s-a sesi(at: =Ande este 'ortule"ul curatL Rsta e
urdar, nu-i )laceN> I-a r!s)uns: =P!)u'a 'i-a l!sat 'or"ule"ul curat 3n dula) 'i l-a
3br!cat )e cel urdar )entru c! tu ai +inile 'i /ainele urdare 'i se tee c! o vei
urd!ri. Poate c! dac! vei reu'i s! r!+i la fel de curat! cu te triite aa,
diinea"a, )!)u'a 3'i va sc/iba 'or"ule"ul.>9e(ultatul nu s-a v!(ut iediat, negii#en"a
feti"ei devenise a)roa)e o de)rindere. <ar ceilal"i co)ii 3i atr!geau aten"ia ereu: =Iar
e'ti urdar!. 5aricica nu )oate s! 3brace 'or"ule"ul cel curatN> :oate aceste observa"ii
ale educatoarei, ale co)iilor dornici de a vedea )!)u'a 3br!cat! curat, au sf+r'it )rin a
cori#a conduita feti"ei 3n cau(!.
Procedee ca cele de ai sus au o utili(are ult ai redus!, din )unctul de
vedere al eficien"ei, la gru)a are. Pre'colarul are 'i-a c+'tigat o are ca)acitate de
st!)+nire cor)oral!, gesturile lui sunt ada)tate, )recise, re)e(i, obiceiurile lui sunt ai
organi(ate dar 'i ai inde)endente. &n #oc, )re'colarul are 3'i anifest! ini"iativa,
activitatea )roiectat! 'i g+ndit!, a2at! )e re)re(ent!ri ult ai bogate. :oate aceste
tr!s!turi caracteristice v+rstei la care ! refer, )erit o oarecare nuan"are a etodelor
folosite, un oarecare grad de subtilitate 3n abordarea situa"iilor conflictuale sau a
anifest!rilor co)ortaentale negative. A ar!tat 3n ca)itolul )recedent 3n ce !sur!
)ersona#ele sibol 3bog!"esc re)re(ent!rile orale ale )re'colarilor. Aceast! )erioad!
este arcat! de o coloratur! afectiv! intens! 'i caracteri(at! de un are dinais.
Co)ilul a'tea)t! de la adult )rotec"ie, autoritate 3ncura#atoare ?c/iar dac! uneori i se
o)une@ 'i afec"iune 'i 3i arat! 3ncredere 'i adira"ie, 3n ciuda contradic"iilor 'i a
ca)riciilor )e care le anifest!.
12ist! co)ii care nu se ada)tea(! ritului cerut de educatoare. 1i ar )utea fi
clasifica"i dre)t lene'i. 4unt acei co)ii care, de )ild!, nu )artici)! la adunarea #uc!riilor
sau o fac 3n sil!. A observat c! re)ro'urile 'i sanc"iunile a)licate acestor co)ii, nu
re(olv! )roblea. &ntr-un aseenea ca( a organi(at 3n eta)a I a (ilei, la unul din
colective, #ocul De*a fata babei i fata moneagului de I.Creang!. Le-a e2)licat
co)iilor c! +nuirea )!)u'ilor este condi"ionat! de /!rnicia lor. Euai aceia dintre
co)ii care sea!n! cu fata o'neagului, fiind la fel de /arnici ca ea, nuai aceia vor
)utea +nui )!)u'ile. 4elec"ia au f!cut-o c/iar co)iii refu(+ndu-le celor lene'i dre)tul
de a +nui )!)u'ile. &n (ilele ur!toare a observat o sc/ibare 3n bine 3n atitudinea
acelor co)ii care se sustr!geau de la adunarea #uc!riilor.
&n aceea'i anier! a 3ncercat s! cori#e( atitudinea acelora dintre co)ii care se
l!udau ereu. <e data aceasta ne-a #ucat De*a /.omi iepuraul0 'i De*a /+
$inua cea moat,0.M Co)iii 3n'i'i 3'i 3)!r"eau )!)u'ile, refu(+nd )artici)area la #oc
a acelora care se dovediser! a fi l!ud!ro'i.
La fel a )rocedat 3n 3ncercarea de a 3nl!tura l!coia. Au fost alese acele
)ersona#e, cunoscute de co)ii, care ilustrau tr!s!tura oral! res)ectiv!, adic! Ciri)el cel
laco din )ovestea cu acela'i titlu de L.,l!descu 'i coco'elul cu )ene de aur, din
)ovestea cu acela'i titlu, de Al.5itru. 4e )oate s)une c!, )e ba(a discu"iilor )urtate la
oentul )otrivit, re)re(ent!rile co)iilor des)re senifica"ia tr!s!turilor orale ale
)ersona#elor 3n cau(! erau clare, de aceea atitudinea lor era restrictiv! fa"! de aceia
dintre colegii lor care se dovediser! l!ud!ro'i sau lacoi. ;i 3n acest ca(, ca 'i 3n
celelalte, )rocedeul 'i-a dovedit eficacitatea: a observat 3ncerc!ri reu'ite de 3nfr+nare a
)ornirii de a se l!uda, res)ectiv a l!coiei.
&n od deosebit, 3n toate oentele activit!"ii, a insistat asu)ra cultiv!rii
dragostei )entru adev!r. <e fiecare dat! c+nd una din nevoile esen"iale de securitate, de
tandre"e, de activitate este contrariat!, co)ilul reac"ionea(! s)ontan structur+nd ediul
du)! interesele sale, f!r! a se )reocu)a dac! gesturile, cuvintele sau atitudinea la care
recurge )entru a 3nl!tura dificult!"ile, sunt sau nu confore cu adev!rul .Eueroase
3%
inciuni ale co)ilului sunt declan'ate de dorin"a acestuia de a ocoli sl!biciunile 'i tee-
rile sale. <ar, indiferent c! inciuna este generat! de satisfacerea unor trebuin"e sau
este un fa)t de iagina"ie sau este alterare incon'tient! 'i involuntar! a adev!rului, ea
trebuie 3nl!turat! din via"a co)ilului 3nainte de a se transfora 3ntr-o tr!s!tur! oral!.
<u)! audierea )ovestirii "onic mincinosul, de Al.5itru, a convenit cu co)iii ca, )e
acei co)ii care se dovedesc a fi incino'i, s!-i nui cu a)elativul =Ionic!>. &n ura
audierii tuturor )ove'tilor sau )ovestirilor 3n care era vorba des)re inciun! 'i
incino'i, a insistat asu)ra valabilit!"ii unui )roverb: =5inciuna are )icioare scurte 'i,
3ntotdeauna, o a#unge din ur! adev!rul.> <e aceea, 3n conflictele ivite 3n ti)ul
#ocului, c+nd unul dintre co)ii refu(a s! recunoasc! fa)tul c! el a generat conflictul,
co)iii 3i atr!geau aten"ia )rin )roverbul aintit. La gru)a are )reg!titoare, du)!
audierea )ovestirii - test $urile a afi'at un grafic cu nuele a doi dintre co)ii care, 3n
od frecvent, refu(au s!-'i recunoasc! gre'elile. .iecare neadev!r era notat 3n grafic
)rintr-o bulin! neagr!, fiecare recunoa'tere a gre'elii, )rintr-o bulin! ro'ie. 8raficul era
ur!rit cu interes de c!tre co)ii 'i, 3ntr-un ti) relativ scurt, bulinele ro'ii au 3ntrecut
nueric bulinele negre.
&n aceast! anier!, folosind )ersona#e cunoscute de co)ii ca re)re(ent+nd
siboluri ale unor calit!"i )o(itive sau negative de caracter, a reu'it a)lanarea
eficient! a conflictelor generate de #ocul co)iilor 'i 3nl!turarea, 3ntr-o !sur!
considerabil!, a unor anifest!ri negative de co)ortaent. <e rearcat fa)tul c!
)entru a evita banali(area acestor )rocedee 'i diinuarea eficien"ei lor, nu vor fi folosite
dec+t 3n situa"ii )roble!, nu doar 3n si)le abateri de la regulile de co)ortaent,
abateri care )ot fi corectate )rin discu"ii 3ntre educatoare 'i co)il.
II5=595 Stilul de luc(u al educat!a(ei- in,luena -a a-u'(a educ$(ii e?'(e-iei
e%!i!nale a c!'ilului '(e)c!la(
=<ragostea )entru ceea ce transi"i altora, aten"ia afectuoas! )entru cei )e care
3i instruie'ti, res)ectul )entru )ersonalitatea lor, ingenio(itatea )e care trebuie s-o
desf!'ori tot ti)ul )entru a counica unor in"i tinere cuno'tin"ele 'i a le de(volta
a)titiudinile...>, toate acestea sunt re)ere ale activit!"ii unui adev!rat educator.?1.
Doi"a,%***, )ag. 3%@
4e 3nt+)l! adesea ca )re'colarul s! se confore(e educatoarei )rin iita"ie,
a)oi s! se su)un!, 3)otriva dorin"ei sale, e2igen"elor educatoarei )entru a )utea )!stra
sentientul de siguran"! )rodus de afec"iunea ei. A)oi, cu a#utorul re)re(ent!rilor,
co)ilul devine a)t s! )revad! anuite ne)l!ceri 'i s! le evite co)ort+ndu-se 3n odul
dorit, lucru datorat )rocesului de interiori(are. Odat! cu interiori(area norelor
co)ortaentale generate de e2igen"ele i)use de educatoare, co)ilul 3'i 3nsu'e'te
3ntregul siste de atitudini, de e2igen"e, de interdic"ii . Co)ilul va avea de aici 3nainte
ai )u"in! nevoie de su)raveg/erea )eranent! a adultului, 3n s)e"! a educatoarei,
)entru a se co)orta acce)tabil. A'a se constituie 3nce)utul con'tiin"ei orale a c!rei
=voce>nu este alta dec+t aceea a educatoarei, 3n co)letarea celei a )!rin"ilor. Calitatea
de a fi vocea con'tiin"ei 3n forare a co)ilului, este tot ce-'i )oate dori o educatoare
d!ruit! )rofesiei sale. Eu este o sarcin! tocai u'oar!, av+nd 3n vedere li)sa de
oogenitate a gru)ei de co)ii: diferen"ele sunt ari 3ntre doi co)ii de aceea'i v+rst!,
sunt ari 'i 3ntre reac"iile aceluia'i co)il la un interval oarecare de ti). Aceste
diferen"e e2ist! deoarece te)eraentele sunt diferite. Co)ii ai autoritari sau ai
33
docili, ai vorb!re"i sau ai t!cu"i, ai dinaici sau ai vis!tori, ai 3ndr!(ne"i sau
ai tii(i, to"i trebuie s! se de(volte siultan. Lu+nd 3n considerare toate aceste dife-
ren"e, nu )oate fi vorba de o abordare colectiv! ci de abordare individual!, c/iar 'i 3n
activit!"ile colective, abordare ce )resu)une intui"ie, fine"e, su)le"e, calit!"i care 3i
)erit educatoarei s! sugere(e f!r! s! i)un!.
12ist! diferen"e sensibile 3ntre b!ie"i 'i feti"e. &ntre feti"e se stabile'te o rela"ie de
coo)erare 'i legat! de aceasta, o activitate verbal!. La b!ie"i se anifest! o tendin"! de
i(olare 3n activit!"i de construc"ii. <e aceea, 3n abordarea feti"elor a "inut cont de
sociabilitatea lor afectiv! care, la b!ie"i, este ult diinuat!.
&nc! de la gru)a ic! e2)resiile iice ale educatoarei ofer! co)ilului oca(ia de
a se odela 'i a da o for! de anifestare )ro)riilor reac"ii eo"ionale. Co)ilul 3nva"!,
astfel, 3n ce 3)re#ur!ri trebuie s! r+d!, s! se 3ntriste(e, s! se enerve(e, s! se s)erie. &n
felul acesta a 3ncercat s! educ e2)resiile eo"ionale ale co)iilor. <e )ild!, la gru)a
ic!, la activit!"i de re)ovestire le-a atras aten"ia co)iilor asu)ra e2)resiei c/i)ului
eu 3n oentul 3n care redau vorbirea unui )ersona# ca 'i asu)ra diferen"ei de
e2)resie 3n redarea unui dialog 3ntre dou! )ersona#e diferite. Le-a cerut s! 3i observe
e2)resia oc/ilor, a gurii 3n oentul red!rii dialogului dintre lu) 'i iedul cel are din
Capra cu trei iezi.
I-a a#utat )e co)ii s! desco)ere efectul bucuriei 'i al r+sului. &nt+)larea a fost
ne)rev!(ut!: a li)sit c+teva oente, 3n ti)ul unei activit!"i, din sala de gru)!, iar la
3ntoarcere iSa sur)rins )e co)ii 3ntr-un oent, ne)reeditat, de lini'te. 5-a )re-
f!cut a fi foarte uiit! 'i )u"in s)eriat! c! au )lecat cu to"ii din sala de gru)!. 12)resia
c/i)ului eu 'i intona"ia cu care i-a e2)riat sur)rinderea au avut asu)ra co)iilor
un efect tonic.
=&n nara"iunea concret!, f!cut! la )ersoana 3nt+i... 3ntreaga )ovestire trece )rin
)si/ologia )ovestitorului...Orice )ronun"are a cuvintelor este 3nso"it! de o iic!, de un
#oc al u'c/ilor faciali care se aroni(ea(! cu con"inutul eo"ional al interven"iei
rostite. 5iica e2)resiv! trebuie s! fie, nea)!rat, co)letarea vorbirii, a lectur!rii sau
e2)unerii te2tului )ovestirii.>?7. :oa'evsPi, 107$, )ag.%6%@
Acele )ove'ti care, 3n od deosebit, se adresea(! sufletului, cu este, de )ild!,
-eul i celua de Lev :olstoi, le-a e2)us folosind o intona"ie cald!, nuan"at!, un
tibru sc!(ut care 3n finalul )ovestirii res)ective s-a redus a)roa)e la 'oa)t!. 1fectul s-a
resi"it 3n atitudinea co)iilor: du)! 3nc/eierea )ove'tii, cli)e 3n 'ir au r!as t!cu"i,
vi(ibil i)resiona"i de finalul nefericit al 3nt+)l!rii. Proced+nd 3n acest fel, ori de c+te
ori i s-a ivit )rile#ul, a reu'it, ai a)oi, s! do#enesc un co)il )rintr-o )rivire ai
eficient dec+t a' fi f!cut-o )rin cuvinte, du)! cu i-a e2)riat satisfac"ia )entru o
fa)t! sau )entru un r!s)uns, tot )rintr-o )rivire sau )rintr-un gest. A a #uns, astfel, la
conclu(ia c! )re'colarii sunt ca)abili s! sesi(e(e nuan"e ale )rivirii sau ale vocii,
e2)resii ale c/i)ului. Ceea ce 3l i)resionea(!, deci, )e co)il, este valoarea sibolic! a
a)recierii sau de(a)rob!rii educatoarei.
Co)ilul distinge binele de r!u )rin interediul )ede)selor 'i reco)enselor . 1l
'tie c! este reco)ensat )entru ceva ce este bun sau dre)t 'i este )ede)sit )entru ceva ce
este r!u sau gre'it. 5i-a anifestat a)robarea fa"! de atitudinea co)iilor )rin ul"u-
irea e2)riat!, )rin eviden"iere 'i, evident, )rin reco)ense. <ar, de-a lungul anilor,
a constatat c! folosirea intens! a reco)enselor se banali(ea(!, cu deosebire 3n ca(ul
co)iilor gru)ei ari. La aceast! v+rst! sentientul de ul"uire, de a)reciere a
conduitei unui co)il e2ercit! asu)ra acestuia, dar 'i asu)ra celorlal"i co)ii, artori la
oentul a)recierii, o influen"! )o(itiv!. 7ucuria )e care a 3ncercat-o o feti"! atunci
c+nd a aseuit-o cu fata o'ului cea /arnica 'i i-a +ng+iat u'or obra(ul, a
34
deterinat-o s! doreasc! din nou a fi a)reciat!, iar )e ceilal"i co)ii s! doreasc! s! fie 'i
ei rearca"i 'i eviden"ia"i )entru o anuit! atitudine.
&n ce )rive'te )edea)sa, e2ce)t+nd ca(urile co)iilor )roble!, a 3ncercat
ereu evitarea acesteia, 3nlocuirea ei cu de(a)robarea, folosit! cu tact, res)ect+nd
)articularit!"ile de v+rst! 'i individuale ale co)iilor. Anui co)il c!ruia, datorit!
anifest!rilor negative, 3i ar!ta ereu neul"uire, i-a adresat bla#in c+teva 3ntre-
b!ri: =Cu se face c! )e tine nu )ot s! te laud niciodat!L 4unt eu de vin!L <e ce 3i laud
nuai )e al"i co)iiL> :!cerea 'i st+n#eneala co)ilului au dovedit c! a 3n"eles ce voia
s!-i sugere( 'i s-a str!duit s! erite 'i el a)robarea 'i afec"iunea ea. Acestor co)ii,
rebeli la cerin"ele i)use de activitatea din gr!dini"!, le-a ar!tat 3ncredere, le-a
sugerat c! )ot s! se 3ndre)te 'i le-a indicat odul 3n care ar )utea s-o fac!.
=:oate aceste )rocedee )resu)un ult tact, o anali(! teeinic! a co)ort!rii
fiec!rui co)il 'i, 3n func"ie de aceste as)ecte, a)recierea o)ortunit!"ii a)rob!rii sau
de(a)rob!rii, ado)tarea acelei atitudini care s! influen"e(e benefic )ersonalitatea 3n
forare a co)ilului.
:rebuie s! con'tienti(! fa)tul c! la v+rsta )re'colar! se sc/ib! structura
counic!rii noastre cu co)ilul, se valorific! rela"iile de egalitate, de )arteneriat 3n
diferite activit!"i? 3n #oc, convorbire, construire etc.@)rin colaborare, coo)erare. Iitarea
global! este substituit! tre)tat )rin eleentele atitudinii critice fa"! de ac"iunile
seenilor 'i ale adul"ilor, a)ar )riele fore de co)ortaent inde)endent.
Acest )roces este definitivat de atitudinea noastr!, de stilul de counicare
)racticat.>?L. :rif, %**$, )ag.-%@
II5>5 6nt(e:$(i '(!:le%ati<at!a(e-(!lul ace-t!(a "n "n-u)i(ea n!iunil!( %!(ale la
'(e)c!la(i
=9olul i)ortant al ediatorilor verbali 3n co)ortaent este a'a de bine
dovedit 3nc+t nu )oate fi u'or negat. 1l d! e2)lica"ii directe 'i )entru ulte sc/ib!ri
de co)ortaent ale co)ilului, altfel ne3n"elese, )e !sur! ce acesta se aturi(ea(!...
Pe !sur! ce co)ilul dob+nde'te conce)te )e care )oate s! le re"in! 'i la care )oate s!
r!s)und! intern, el este 3n !sur! s! r!s)und! ediului 3ntr-un od indirect, ai )u"in
s)ontan.>?7.D. Carrol, 10$0, )ag.13-@
Procesul de dob+ndire a conce)telor este deosebit de co)le2 'i cu 3ntindere 3n
ti). 1ste 'tiut rolul )artici)!rii active, directe a co)ilului la desco)erirea adev!rurilor.
4itua"ia devine sensibil! de abordat atunci c+nd este vorba de 3nsu'irea conce)telor o-
rale care nu au re)re(entare concret! dec+t, cel ult, 3n atitudini de co)ortaent. A
ar!tat 3n ca)itolul anterior 3n ce !sura co)ortaentul unui )ersona# dintr-o )oveste
conduce co)ilul s)re 3n"elegerea 'i 3nsu'irea corect! e unui conce)t. 1ficien"a etodelor
)e care le )ute folosi 3n acest sens cre'te 3n condi"iile 3n care educatoarea asigur! o
3nv!"are )rin desco)erire. Crearea situa"iilor )robleatice are o i)ortan"! deosebit! 3n
tre(irea 'i en"inerea interesului )entru cunoa'tere. 5! voi referi la rolul 3ntreb!rilor
)robleati(ate 3n diri#area g+ndirii co)iilor s)re desco)erirea r!s)unsurilor sau a
solu"iilor )osibile, ca o cale de 3nsu'ire a unor conce)te orale. La gru)ele ic! 'i
i#locie )rocesele cognitive se desf!'oar! 3n situa"ii concrete, 3n ac"iunea )ractic! cu
obiectele. &n #urul v+rstei de - ani co)ilul )oate s! anali(e(e un obiect, o situa"ie, )oate
s! fac! generali(!ri. Acesta este oentul 3n care educatoarea )oate antrena co)ilul 3n
desco)erirea adev!rului. Acest lucru se reali(ea(! )rin interediul conversa"iei
3-
)robleati(ate. &ntreb!rile 'i r!s)unsurile )rin care g+ndirea co)ilului este condus! s)re
desco)erire sunt 3n leg!tur! cu oentul rece)t!rii )ovestirii 'i ele ur!resc stiularea
ca)acit!"ii co)ilului de a otiva o anuit! ac"iune, de a stabili leg!turi de cau(alitate
3ntre ac"iune, atitudine 'i consecin"ele acestora.
Pentru 3nce)ut, ! voi referi la gru)a i#locie, dar 'i la co)iii unei gru)e ari
3nce)!toare. ,oi e2)une e2e)le de astfel de 3ntreb!ri adresate co)iilor 3n oentul
fi2!rii con"inutului unor )ove'ti sau )ovestiri audiate. Iat!, de e2e)lu, c+teva astfel de
3ntreb!ri )e care le-a adresat co)iilor 3n cadrul activit!"ii de )ovestire cu tea .omi
iepuraul de Al.5itru:
- Ce a )ovestit ie)ura'ul )entru ca anialele s!-l cread! cura#osL
- 1ste ie)ura'ul un anial cura#osL
- Cine era, de fa)t, du'anul )e care-l dobor+se ie)ura'ulL
- I-a fost greu, ie)ura'ului, s! r!)un! un astfel de du'anL
- <e ce s-a l!udat el, astfel, 3n fa"a at+tor anialeL
La aceast! din ur! 3ntrebare co)iii n-au )utut forula un r!s)uns valabil. 1ra
de fa)t o 3ntrebare cu caracter deductiv 'i,

la aceast! v+rst!, co)iii nu sunt ca)abili, dec+t
arareori, de ra"ionaente deductive. Le-a e2)licat, deci, c! atitudinea ie)ura'ului se
datora fa)tului ca acesta se vedea ascultat cu aten"ie de toate anialele 'i de aceea a
e2agerat.
Au urat a)oi 3ntreb!ri enite s! conduc! co)iii s)re stabilirea unor leg!turi de
cau(alitate.:
- Ce s-a 3nt+)lat du)! ce ie)ura'ul s-a l!udat cu vite#ia luiL Ce i-au )ro)us
anialeleL
- 4-a bucurat ie)ura'ul c! va fi /atanul anialelorL
- <e ce nu s-a bucuratL
- Ce a f!cut elL Cu a 3ncercat s! sca)e de rolul de /atanL Ce i s-a 3nt+)lat din
aceast! cau(!L
- A 3ncetat el s! se ai laude 3n fa"a anialelorL
- Ce i s-a 3nt+)lat ie)ura'ului :oi"! )entru c! a continuat s! se laudeL
- Euai ie)ura'ului :oi"! i se )ot 3nt+)la astfel de neca(uri sau oricui se laud!L
- <e ce nu este bine s! fii l!ud!rosL
Co)iii au r!s)uns la 3ntreb!ri stabilind corect leg!tura dintre obiceiul ie)ura'ului de
a se l!uda cu fa)te de vite#ie iaginare 'i toate ne)l!cerile cau(ate de acest obicei. La
ultia 3ntrebare r!s)unsurile fiind inco)lete 'i needificatoare, a adresat co)iilor
3ntreb!ri su)lientare cu caracter i)otetic:
- Ce s-ar fi 3nt+)lat dac! :oi"! nu s-ar fi l!udatL Ar ai fi avut neca(uriL
Odat! r!s)unsurile forulate, a conc/is e2)lic+ndu-le c! 3n cel l!ud!ros
nieni nu are 3ncredere, de tea! c! orice s)une este doar laud!.
A conce)ut astfel de )lanuri de 3ntreb!ri la toate activit!"ile de )ovestire,
re)ovestire sau )ovestire creat!. 1volu"ia g+ndirii co)iilor, a ca)acit!"ii lor de a
desco)eri lucruri noi, s-au reflectat 3n r!s)unsurile )e care le-au forulat, la gru)a are
'i la gru)a )reg!titoare, la 3ntreb!ri cu caracter i)otetic 'i deductiv, ca 'i 3n e2tinderea
e2)erien"ei orale dob+ndite 3n leg!tur! cu 3nt+)l!ri 'i )ersona#e din )ove'ti, 3n luea
real!. 5! voi o)ri cu e2e)lificarea la una din )ove'tile care le-a )l!cut tuturor
genera"iilor de )re'colari, 3n od deosebit: Puiul de I.Al. 7r!tescu-,oine'ti. Le-a
adresat co)iilor ur!toarele 3ntreb!ri:
- C+nd i s-a 3nt+)lat )uiului )riul neca(L <e ce L
- A 3nv!"at el ceva din aceast! 3nt+)lareL ?Co)iii erau failiari(a"i cu e2)resia
=a 3nv!"a ceva folositor dintr-o 3nt+)lare> c!ci du)! audierea fiec!rei )ove'ti 'i du)!
discu"iile )urtate )e arginea ac"iunii, 3ntreba de fiecare dat!: =Ce )ute noi 3nv!"a
36
din aceast! 3nt+)lareL> - iar r!s)unsul, 3n func"ie de co)le2itatea i)lica"iilor, 3l
forulau co)iii integral sau 3i a#uta eu co)let+ndu-l 'i nuan"+ndu-l@.
- Ce s-ar fi 3nt+)lat daca ar fi 3nv!"at c! este bine s! asculte sfaturile aei
saleL
- Care-a fost ur!toarea sa gre'eal!L Ce s-a 3nt+)lat de data aceastaL A ai
)utut s! 3nve"e cevaL
- Crede"i c! erita )uiul neascult!tor s! i se 3nt+)le ce i s-a 3nt+)latL ?Eu
este sur)rin(!tor fa)tul c!, de'i au acce)tat ideea c! neascultarea este urat! de
neca(uri, nu au acce)tat oartea )uiului ca )e o consecin"! a neascult!rii. Anul dintre
co)ii a r!s)uns: =1l nu a ascultat-o )e !ica lui, el a fost r!u, dar ie 3i )are r!u c!
a urit.> I-a cerut s! concea)! un alt final )ovestirii 'i, evident, 3n finalul conce)ut de
co)il )uiul era salvat de un o 'i la re3ntoarcerea )re)eli"ei 'i a )uilor s!i din "!rile
calde, s-au reg!sit. :o"i ceilal"i co)ii au declarat c! le )lace ai ult acest final@.
- Aseenea 3nt+)l!ri nefericite se )etrec nuai 3n )ove'tiL Co)iilor li se )oate
3nt+)la ceva ase!n!torL Ce )ute 3nv!"a din )!"ania )uiuluiL ?Co)iii au fost nevoi"i
s! acce)te ideea c! neascultarea are consecin"e dintre cele ai grave c/iar 'i )entru
co)ii@. 5i-a 3nt!rit s)usele f!c+nd referire la o 3nt+)lare, relativ recent!, 3n care
fratele ai are al unui co)il dintr-o alt! gru)! fusese accidentat grav de o a'in!, 3n
ti) ce se #uca 3n strad!.
<ac! la gru)a i#locie 'i are a adresat 3ntreb!ri-)roble! legate de
3nt+)l!ri 'i atitudini clare, )recise, la gru)a )reg!titoare a 3ncercat s! forule astfel
de 3ntreb!ri )e arginea unor )ovestiri succinte 3n con"inut care, uneori, doar sugerau
leg!tura de cau(alitate, av+nd un conflict foarte si)lu. &n ura lectur!rii )ove'tii -eul
i celua de Lev :olstoi, le-a adresat co)iilor ur!toarele 3ntreb!ri:
- <e ce a refu(at leul s! i se ia c!"elu'a s)re a-i fi dat! st!)+nului ei.L
- <u)! oartea c!"elu'ei, de ce nu a )riit leul o alt! c!"elu'!L
- <e ce n-a ai +ncat leulL <e ce a urit elL
- Ce si"ea el )entru c!"elu'!L ?Co)iii au denuit corect leg!tura dintre leu 'i
c!"elu'! ca )e o )rietenie adev!rat!.@
- Ce )ute 3nv!"a din aceast! )ovesteL ?9!s)unsul a confirat fa)tul c!
)re'colarii au 3n"eles sensul e2)resiei =)rietenie adev!rat!>.@
O alt! )ovestire, ase!n!toare ca 3ntindere 3n con"inut, celei dint+i, a fost Doi
cltori de Al. 5itru. Iat! 3ntreb!rile )e care le-a adresat:
- Ce a f!cut c!l!torul cel t+n!r )entru a sc!)a de ursL
- A )rocedat corect fa"! de tovar!'ul luiL
- Ce-ar fi trebuit s! fac!L
- I-a 'o)tit, cu adev!rat, ursul ceva la urec/e c!l!torului ai b!tr+nL <e ce acesta
i-a s)us )rietenului s!u c! ursul i-a 'o)tit s!-'i aleag! ai cu gri#! tovar!'ul de druL
- Ce gre'ise )rietenul s!u ai t+n!rL <e ce nu erita s!-i fie tovar!' de druL
- 8!si"i vreo ase!nare sau vreo deosebire 3ntre )ovestea -eul i celua 'i
)ovestirea Doi cltoriL ?Co)iii au eviden"iat o ase!nare- )rietenia dintre dou!
aniale, res)ectiv, dintre doi oaeni, 'i o deosebire - anifestarea diferit! a )rieteniei.@
- Care crede"i c! este )rietenul adev!rat, leul sau t+n!rul c!l!torL
- Cu ar fi trebuit s! se )oarte t+n!rul c!l!tor dac! ar fi fost un )rieten adev!ratL
?4olu"iile )ro)use de co)ii, ai ult sau ai )u"in realiste, aveau un nuitor coun:
ideea c! nu trebuie s!-"i )!r!se'ti )rietenul la neca(, trebuie s!-i stai al!turi, s!-1 a#u"i@.
&n aceast! anier!, conduc+ndu-i )e co)ii, )rin interediul 3ntreb!rilor, din
a)roa)e 3n a)roa)e, i-a deterinat s! desco)ere o inter)retare adecvat! fiec!rei
3nt+)l!ri, s! a)rofunde(e 3n"elesul unor no"iuni orale )rin interediul g+ndirii
logice, otiv )entru care 'i fi2area acestor no"iuni este teeinic! 'i de durat!.
37
=Atili(at! corect 'i ada)tat! )articularit!"ilor de v+rst! 'i individuale ale co)iilor,
aceast! strategie de instruire contribuie, 3ntr-o are !sur! la cre'terea calitativ! a
)roceselor intelectuale 'i ai ales la de(voltarea creativit!"ii 3n forele ei cele ai
)roductive- desco)erire, inven"ie, crea"ie.>?8. :o'a, 100%, )ag.%%@
II5@5 Mate(ialul didactic-(!lul ace-tuia "n %!:ili<a(ea )i -ti%ula(ea
c!%'!(ta%entului lin#i-tic acti#
&nc!rcate de senifica"ii afective, crea"iile literare constituie un adev!rat univers
al tr!s!turilor orale. 5aterialul intuitiv este indis)ensabil 3n )rocesul de rece)tare a
unei )ove'ti sau )ovestiri. Av+nd 3n vedere caracterul concret-intuitiv al g+ndirii co-
)ilului, varietatea 3nt+)l!rilor, galeria )ersona#elor se cer a fi ilustrate )entru a
concreti(a 3n )lan real iaginea )e care 'i-a f!urit-o co)ilul 3n )lan iaginar. =Prin
interediul iaginilor educatoarea )oate reda as)ecte inaccesibile sau greu accesibile
unei )erce)"ii obi'nuite, )oate e2e)lifica desf!'urarea unor eveniente...)oate diri#a
iagina"ia co)iilor.>?L. :rif, %**$, )ag.1-*@ Co)ilul este atras 3n od deosebit, de
iagine. 12ce)t+nd func"ia intuitiv! )ro)riu-(is! a iaginii, aceasta )oate favori(a o
intensificare a activit!"ii intelectuale 'i verbale a co)ilului.
<e(voltarea intelectual! se s)ri#in! 3n cea ai are !sur! )e de(voltarea
liba- #ului. Perioada )re'colar! este )redoinat! de forele involuntare ale aten"iei 'i
eoriei. Pre'colarul este atent nuai la ceea ce 3i tre(e'te interesul, 3l afectea(!
eo"ional. <e aceea, iaginile fruoase, viu colorate 3l 3nc+nt! 'i 3l atrag 3n od
deosebit. Iaginile redau esen"a con"inutului unei )ove'ti, )eri"+nd co)iilor
e2ainarea vi(ual! a as)ectelor )e care )ro)ria lor iagina"ie le crease 3n oentul
rece)t!rii con"inutului. =Lecturarea> iaginilor afi'ate iediat du)! e2)unerea unei
)ove'ti sau a unei )ovestiri declan'ea(! reac"ii s)ontane din )artea co)iilor, re)lici
inedite generate de satisfac"ia recunoa'terii vreunui )ersona# conturat aidoa celui din
iagina"ia co)ilului. <ar nu 3ntotdeauna co)ilul sesi(ea(! esen"ialul, uneori el se
o)re'te doar la as)ectele de su)rafa"!. Interven"ia educatoarei cu 3ntreb!ri )otrivite este
esen"ial!.
4)unea 3ntr-un subca)itol anterior c!, 3nc! de la gru)a ic!, -a )reocu)at
de as)ectul educ!rii e2)resiilor eo"ionale, atr!g+nd aten"ia co)iilor asu)ra diferitelor
e2)resii ale c/i)ului eu 3n func"ie de starea )si/ic! )e care 3ncerca s! o redau.
&nce)+nd cu gru)a i#locie, 3n oentul fi2!rii unei )ovestiri )rin =lecturarea>
con"inutului iaginilor, dincolo de ceea ce )resu)une aceasta verig! a activit!"ii, a
3ncercat s! atrag aten"ia co)iilor asu)ra e2)resivit!"ii c/i)ului unui )ersona# sau al
altuia, asu)ra sugestiei )e care ne-o ofer! diferitele nuan"e ale unei )riviri sau ale unui
(+bet: )rivirea lu)ului din Capra cu trei iezi sau din "edul cu trei capre este rea,
)rivirea vul)ii din %rsul pclit de vulpe este 'ireat!, la fel ca )rivirea vul)oiului din
$inua cea moat, )rivirea lui Ciri)el din Ciripel cel lacom, este vinovat!, c/i)ul
4cufi"ei 9o'ii, al ursului din %rsul pclit de vulpe, al ie)ura'ului din Ciuboelele
ogarului, e2)ri! naivitate, 3ncredere. <ac! la 3nce)ut eu eviden"ia nuan"e, 3nce)+nd
cu gru)a are a 3ncercat s! ob"in de la co)ii sesi(area unor aseenea nuan"e.
Cerin"ele ele, 3n acest sens, nu s-au o)rit nuai la iaginile re)roduc+nd oente din
)ove'ti, ci s-au e2tins asu)ra oric!rei iagini lecturate care )eritea acest lucru. <e
)ild!, 3n oentul lectur!rii tabloului =Docurile co)iilor, iarna> i-a 3ntrebat )e co)ii:
=Ce citi"i )e c/i)ul co)iilor din tablouL Ce v! s)un oc/ii lor, (+betul lorL Cu sunt
eiL> - Co)iii au sur)rins nuan"e, diri#a"i, evident, de 3ntreb!rile ele: =Co)iii sunt
bucuro'i, ferici"i, ei r+d.>
3$
=- <ar b!ie"elul acesta este fericitL Are aceea'i )rivire ca ceilal"i co)iiL Cu este
)rivirea luiL Ce ne s)une c/i)ul luiL Ce site co)ilul, cu este elL> ?=1ste su)!rat,
oul de (!)ad! )e care 1-a construit, s-a stricat. Oc/ii lui sunt su)!ra"i, el nu r+de cu
ceilal"i co)ii.>@ &n felul acesta, tre)tat, co)iii au sesi(at leg!tura dintre o anue stare de
s)irit 'i e2)resia c/i)ului. Ca)acitatea de a sesi(a astfel de nuan"e le-a folosit co)iilor,
cu deosebire, 3n ca(ul )ovestirilor create du)! un 'ir de ilustra"ii, cu, de )ild!, s-a
3nt+)lat 3n ca(ul =P!"aniei unei feti"e>. Le-a )re(entat co)iilor c/i)ul aceleia'i feti"e
3n dou! variante: 3ntr-una feti"a era ab!tut!, su)!rat!, 3n cealalt! variant! era vesel!,
bucuroas!. Le-a cerut co)iilor s!-i vorbeasc! des)re feti"! )rivind cele dou!
iagini: au sesi(at diferen"a de e2)resie de )e c/i)ul ei, au denuit starea afectiv!
sugerat! de e2)resia c/i)ului - la 3nce)ut este su)!rata, a)oi este bucuroas!, vesel!. Le-
a e2)licat c! 3ntre )riul oent, acela c+nd feti"a era su)!rat! 'i ur!torul, c+nd
este vesel!, s-a 3nt+)lat ceva care i-a alungat su)!rarea 'i i-a adus 3n )riviri 'i )e c/i)
bucurie. Le-a cerut s!-'i iagine(e ce s-ar fi )utut 3nt+)la. Co)iii au construit
diferite variante scurte cu otiva"ie )entru e2)resia su)!rat! ?feti"a a )ierdut banii
)entru )+ine, feti"a s-a r!t!cit, era su)!rat! )entru c! aa a )ede)sit-o etc.@ 'i, de
aseenea, cu otiva"ie )entru e2)resia bucuroas! a c/i)ului ?re(olvarea ne)l!cerilor@.
A sesi(at, 3nt+)l!tor, c! co)iii asocia(! r!ul, indiferent sub ce for! se
anifest! el, cu culoarea neagr!, iar binele cu culoarea alb!. La o activitate de desen cu
tea =4cen! din )ovestea JCa)ra cu trei ie(iK>, i-a 3ntrebat )e co)ii cu ce culoare vor
desena ie(ii, s)re a-i deosebi. C+"iva au r!s)uns c! iedul cel are este negru, iar ceilal"i
doi sunt albi. Interesat! s! v!d dac! acest criteriu func"ionea(! 'i 3n ca(ul altor
)ovestiri, du)! e2)unerea )ove'tii Doi iepurai, 3n oentul rece)t!rii )riei iagini
care-i 3nf!"i'a )e cei doi ie)ura'i, le-a cerut co)iilor s! recunoasc! )ersona#ele. Le-a
identificat, astfel: cel ascult!tor este cel alb, cel neascult!tor este cel gri. &n cadrul unei
activit!"i de )ovestire cu tea Ciripel cel lacom, nu le-a )re(entat, ca de obicei, )lan-
'e, ci le-a 3)!r"it foi de desen 'i le-a cerut s!-l desene(e ei )e Ciri)el cel laco 'i
)e ceilal"i vr!bioi. 1ra curioas! cu 3l vor reda )e Ciri)el, s)re a-l deosebi de ceilal"i
vr!bioi, 'tiut fiind c! to"i vr!biorii sunt cenu'ii. Cu e2ce)"ia c+torva co)ii, ceilal"i l-au
desenat ai rotofei, otiv+ndu-'i ac"iunea astfel: =Ciri)el e gras )entru c! e laco 'i a
+ncat nuai el !lai.> Abia a)oi le-a )re(entat )lan'ele 'i a trecut la fi2area
con"inutului )ove'tii.
:oate acestea deonstrea(! fa)tul c! orienta"i 3nc! de la gru)a ic!, co)iii sunt
ca)abili s! )ercea)! ceea ce este esen"ial 3ntr-o iagine, s! sur)rind! eleentele
senificative, s! 3n"eleag! leg!tura dintre o anue tr!s!tur! de caracter 'i reflectarea
acesteia 3n atitudine sau 3n e2)resia c/i)ului, anali(+nd )rin =lecturare>

con"inutul unor
iagini.
An alt as)ect asu)ra c!ruia a' vrea s! ! o)resc, este acela al coentariilor
libere ale co)iilor, 3n fa"a iaginilor red+nd oente dintr-o )oveste. Co)iii 3'i
adresea(! unii altora 3ntreb!ri asu)ra unor as)ecte, 3ncearc! s! stabileasc! leg!turi 3ntre
diferitele ac"iuni ale )ersona#elor, a#ung uneori la contradic"ii generate de inter)retarea
diferit! a unei ac"iuni. &n aseenea ca(uri co)iii sunt s)ontani, se e2)ri! liber, iar
interven"ia educatoarei se i)une doar 3n ca(ul unor gre'eli de forulare, al unor
de(acorduri sau 3n ca(ul unei 3n"elegeri eronate a esa#ului transis.
<eoarece s)ecificul activit!"ii cu )re'colarii i)une folosirea intens! a
aterialului didactic, este nevoie de ult discern!+nt din )artea educatoarei 3n odul
3n care 3l conce)e, ca 'i 3n odul 3n care 3l folose'te 3n ra)ort cu )articularit!"ile de
v+rst!, cu nivelul gru)ei 'i 3n str+ns! leg!tur! cu con"inutul transis verbal. O aten"ie
deosebit! trebuie acordat! anierei de conce)ere a unei )lan'e, din )unct de vedere al
co)o(i"iei, al )ro)or"iei, al culorii, toate vi(+nd o satisfacere estetic! a co)ilului. &n
30
od necesar cuv+ntul 3nso"e'te iaginea scurt+nd druul s)re cunoa'tere )rin in-
terediul tr!irii afective, i)ulsion+nd s)re anali(!, descriere 'i 3n ulti! instan"!, s)re
eiterea unor #udec!"i de valoare. <e aceea aterialul didactic trebuie s!-1 trans)un!
)e co)il, )rin for!, culoare, e2)resivitatea gestului, a c/i)ului, 3ntr-a lue a
fruosului, a binelui, ubrit! uneori de anifest!rile 3ntunecate ale r!ului, o lue
enit! a-i transite co)ilului esa#e care s!-l fac! ca)abil s! deosebeasc! binele de r!u,
o lue ase!n!toare celei din visul si iagina"ia fiec!rui co)il. C!ci =...co)ilul care
visea(! e )e de)lin fericit, el e 3n afara oric!ror )roblee.>?8. 7erger, 10$0, )ag.1$@
4*
III5 RE7ULTATELE STUDIULUI PRACTIC-APLICATIV
Pentru a evalua nivelul rece)tivit!"ii 'i sensibilit!"ii co)ilului, influen"a
)ersona#elor, a ac"iunilor asu)ra co)ilului, a folosit etoda 4tudiului de ca(, ce ofer!
)osibilitatea e2)ri!rii libere a st!rilor eo"ionale )rin care co)ilul reflect! luea.
Aceast! etod! este eficient! ai ales 3n ca(ul )ovestirilor scurte, cu oral!, cu ar fi
-eul i celua, $urile, Doi iepurai, 1gruul #ncpnat, "edul cu trei capre etc.,
adic! deterin! co)iii s! anali(e(e, s! co)are, s! identifice cores)onden"i cu
)ersona#ele 'i co)ortaentele acestora, 3n luea real!.
CAPACI:RTI ,IUA:1A
& descrie personaje, fapte
& fac generalizri
& stabileasc legtura /cauz*efect02comportament*consecine3
& evidenieze analogii #ntre personaje,#ntmplri
& judece faptele altora
&*i analizeze corect conduita proprie
P9OC1<11 <1 APLICA91:
5!g!ru'ul ?1gruul #ncpnat3
Anal!ie 3ntre )ersona#e
Iedul ?"edul cu trei capre3
Ase!n!ri, deosebiri, consecin"e
Anal!ie du:l$- )ersona#e )o(itive, )ersona#e negative
4iilitudini, diferen"e de atitudini, co)ortaente
.ata o'ului ?!ata babei i fata moului3 buntate
.ata cea ic! ?4area 3n bucate@ #nelepciune
)rnicie
.ata babei ?!ata babei i fata moului3 lingueal
.etele ari ?4area 3n bucate@ prefctorie
A conce)ut fi'e de onitori(are a corectitudinii re)re(ent!rilor orale,
res)ectiv a no"iunilor orale:
REPRE7ENT+RI MORALE
?edia datelor din fi'ele de onitori(are@
- gru)ul 1- 1* co)ii
- gru)ul %- 11 co)ii
41
AC*IUNI GRUP9 GRUP1 TOTAL
Atitudini4
c!%'!(ta%ente
ale
'e(-!na;el!(
recunosc 'e(-!na;e
re!"e!#$ "nt&%'l$(i
re%ro&uc dial!u(i
co'%!r$
c!%'!(ta%ente
!n!(#e!#$
c!n-ecine
!r)u'en"e!#$ le5
Bcau<$-e,ectC
(&en"(*(c$
c!(e-'!ndeni ai
'e(-5 anali<ate4 "n
#iaa (eal$
92
92
3
D
@
@
E
F
F
3
@
@
@
3
9F
9F
9D
99
92
92
9@
Activit!"ile 3n care a onitori(at corectitudinea re)re(ent!rilor orale ale
co)iilor au fost cele organi(ate sub fora #ocului didactic. Co)iii, 3)!r"i"i 3n dou!
ec/i)e, concurau )entru )re(entarea c+t ai conving!toare a )ersona#ului-)ersona#elor
ce re)re(entau subiec"ii =studiului de ca(>.
&n ca(ul analogiei duble sarcinile erau diferen"iate: )riul gru) anali(a
)ersona#ele )o(itive, cel de al doilea )e cele negative. La oentul evalu!rii rece)t!rii
corecte a leg!turii =cau(!-efect>?co)ortaent-consecin"e@, fiecare gru) adresa celuilalt
3ntreb!ri vi(+nd no"iunile orale ce 3'i aflau cores)ondent 3n fiecare dintre )ersona#ele
anali(ate.
Inter)retarea datelor eviden"ia(! fa)tul c! 0*O dintre co)ii recunosc )ersona#ele,
)ovestesc 3nt+)l!ri, eveniente, 7*O re)roduc dialoguri. -*O dintre co)ii co)ar!
co)ortaente, anali(ea(! consecin"e ale diferitelor co)ortaente 'i )ot arguenta
leg!turi de cau(alitate-ac"iuni care "in de g+ndirea 'i creativitatea fiec!rui co)il, deci
reflect! nivelul de(volt!rii )roceselor cognitive. Procentul celor care identific!
cores)onden"i ai )ersona#elor anali(ate, 3n via"a real!, se ridic! la a)roa)e 7*O, ceea ce
dovede'te c! re)re(ent!rile orale ale co)iilor sunt corecte.
NO*IUNI MORALE
Pe(-!na;ul e+e'%u-s(',o
Re'(e<enta(ea c!nc(et$ a unei n!iuni %!(ale
Scu,ia R!)ie- nea-culta(e
LUPUL c!n-ecine
c(u<i%e Iedul cel %ic- a-culta(e
c!n-ecine

TOMI*+ ..omi iepuraul3
G+INUA .$inua cea moat3 "n&%,a(e
COCOELUL .Cocoelul cu pene de aur3
c!n-ecine
4%










nelepciune











Prietenie
Povestea ariciului #nelept, de ,.Colin-ariciul
4riciul i iepurele, de L.:olstoi-ariciul
Ciuboelele ogarului, de C.8ruia-ursul /angiu
$inua cea moat,de C.8ruia-coco'ul
Povestea ursului cafeniu,de ,.Colin-)inguinul

-eul i celua, de L.:olstoi
Doi cltori, de Al.5itru
Ril "epuril i crbuul cu aripioare de aur, de ..5ugur
Prieten devotat, )oveste )o)ular!
43



Hrnicie











Modestie
!ata babei i fata moneagului,de I.Creang!- fata o'neagului
&area #n bucate, de P.Is)irescu- fata cea ic!
Cei trei purcelui,)oveste )o)ular!-)urcelu'ul cel ic





Povestea ursului cafeniu,de ,.Colin-ursul cafeniu
$inua cea moat,de C.8ruia-coco'ul
Ciuboelele ogarului.de C.8ruia-ie)ura'ul
&area #n bucate, de P.Is)irescu-fata cea ic!
Ruca cea urt, de F.C.Andersen-)uiul de leb!d!





Povestea ariciului #nelept, de ,.Colin-ariciul
4riciul i iepurele, de L.:olstoi-ariciul
Ciuboelele ogarului, de C.8ruia-ursul /angiu
$inua cea moat,de C.8ruia-coco'ul
Povestea ursului cafeniu,de ,.Colin-)inguinul









Naivitate












Minciun
Ciuboelele ogarului,de C.8ruia- ie)ura'ul
&cufia Roie.de C.Perrault-4cufi"a 9o'ie
%rsul pclit de vulpe, de I.Creang!- ursul
&fatul oarecilor, )oveste )o)ular!-'oarecii
Puf*4lb i Puf*$ri, de C.8ruia-Puf-8ri
"onic 1incinosul, deAl.5itru- Ionic!
$urile, )oveste )o)ular!-b!iatul
Povestea nucii ludroase, de ,.Colin-nuca
.omi iepuraul, de Al.5itru- :oi"!









Lene










ngmfare

!ata babei i fata moneagului,de I.Creang!- fata babei
"edul cu trei capre,de O.P.Ia'i- ie(ii ari
Cei trei purcelui S)urcelu'ii ari
Dup fapt si rsplat
$inua cea moat,de C.8ruia- g!inu'a
Ciuboelele ogarului, de C.8ruia-ogarul
Cocoelul cu pene de aur,de Al.5itru-coco'elul
.omi "epuraul, de Al.5itru-:oi"!
Povestea ursului cafeniu,de ,.Colin- ur'ii albi
44
Pentru a evalua corectitudinea re)re(ent!rilor concrete ale no"iunilor orale,
)rin asocierea cuv+ntului care denue'te o no"iune oral! cu un )ersona#-sibol, a
folosit etoda trierii aser"iunilor, etod! ce e2ersea(! ca)acitatea de anali(! asu)ra
unor idei, no"iuni, 3n vederea select!rii lor du)! diferite criterii. .i'a )e care a
conce)ut-o a fost distribuit! co)iilor, 3)!r"i"i 3n trei gru)e, la sf+r'itul unor activit!"i de
re)ovestire, #ocuri didactice cu subiect teatic, #ocuri-draati(!ri. Persona#ele-sibol,
)e care co)iii le gru)aser!, 3n alte activit!"i coune sau 3n eta)a #ocurilor alese, 3n
func"ie de no"iunea oral! )e care o siboli(au, alternau )e fi'a de evaluare 3n ra)ort
de )ovestirea sau )ovestirile ce re)re(entau tea activit!"ii.
.iecare gru) arca, cu o culoare diferit! de a celorlalte gru)uri? gru)ul 1 cu
ro'u, gru)ul % cu )ortocaliu, gru)ul 3 cu albastru@, )ersona#ul cu care voia s! seene.
.iecare co)il 3'i otiva alegerea folosind, 3n e2)riare, no"iunea oral! siboli(at! de
)ersona#ul ales.
8ru)ul 1- $ co)ii? 3feti"e, - b!ie"i@
8ru)ul %- $ co)ii? 3feti"e, - b!ie"i@
8ru)ul 3- 7 co)ii? 4 feti"e, 3 b!ie"i@
NO*IUNEA MORAL+
PERSONAGUL-SIM8OL
G9
=,-@:
G1
=,-@:
G=
>,-=:
'rnicie-)urcelu'ul ic?Cei trei purcelui3 = ,etie 1 ,etie > ,etie
-ene-)urcelu'ii ari?Cei trei purcelui3
1odestie-ursul cafeniu?%rsul cafeniu3 = :$iei = :$iei 9 :$iat
5ngmfare-ur'ii albi?%rsul cafeniu3 9 :$iat
1inciun-Puf-8ri?Puf*4lb i Puf*$ri3
(aivitate-4cufi"a 9o'ie?&cufia Roie3 9 ,eti$
Prietenie-leul?-eul i celua3 9 :$iat 1 :$iei 1 :$iei
Inter)retarea datelor eviden"ia(! fa)tul c! selec"ia )ersona#elor a fost influen"at!
de se2ul co)iilor. Astfel, 0 din cele 1* feti"e au ales )ersona#ul siboli(+nd /!rnicia, nu
nea)!rat )entru calitatea oral! siboli(at! de aceasta, c+t )entru c! era de se2
feinin. <e en"ionat c! toate cele 0 feti"e au descris-o )e fata o'ului ca fiind
=/arnic!, cuinte 'i fruoas!>, identific+ndu-se cu un )ersona# ce siboli(a ai ult
dec+t calitatea oral! luat! 3n considerare. .eti"a care a ales s! seene cu 4cufi"a 9o'ie,
'i-a otivat alegerea 3n felul ur!tor: =1u vreau s! fiu ca 4cufi"a 9o'ie de la sf+r'itul
)ove'tii, c! ea 'tie acu c! trebuie s! asculte sfatul aei 'i s! nu vorbeasc! cu
str!inii.> 7 din cei 13 b!ie"i au ales )ersona#ul ce siboli(a odestia 'i )entru cura#ul
acestuia. &n otivarea alegerii f!cute, 3 dintre b!ie"i au folosit terenul =odest>,
ceilal"i 4 asociind nega"ia cu antoniul terenului =odest>? =nu este 3ng+fat>@.Al"i -
b!ie"i )ersona#ul-sibol al )rieteniei, otiv+ndu-'i alegerea astfel: =,reau s! fiu un
)rieten bun, cu era leul.> 4ingurul b!iat care a ales s! seene cu ur'ii albi 'i-a otivat
alegerea ra)ort+ndu-se nu la calitatea oral! )e care o siboli(au, ci la as)ectul
acestora: =Ar'ii albi sunt fruo'i, ei au blana alb!N>
<e rearcat c! to"i co)iii au dovedit c! au re)re(ent!ri corecte ale no"iunilor
orale, c! asocia(! corect terenii ce denuesc no"iuni orale cu )ersona#ele-sibol
'i c! se identific! cu )ersona#e )o(itive. <e aseenea, testele a)licate au eviden"iat
)re(en"a unei g+ndiri orale, a ca)acit!"ii de a evalua co)ortaente 'i de a eite
#udec!"i orale.
4-
La gru)a are )reg!titoare a a)licat un test de evaluare a interiori(!rii
norelor de co)ortaent 'i a !surii 3n care acestea au condus la elaborarea unui
siste de atitudini, e2igen"e, interdic"ii.
Le-a distribuit co)iilor fi'e de autoevaluare-AE1GA $- ce ilustrau c+te (ece
co)ii, 3n tot at+tea )osturi indic+nd co)ortaente corecte, res)ectiv incorecte. A
anali(at 3)reun! cu co)iii fiecare )ostur! 'i le-a cerut s! denueasc!
co)ortaentul cores)un(!tor. Co)iii le-au denuit 'i gru)at, du)! cu urea(!:
Co)il 3ngri#it-co)il ne3ngri#it
Co)il ordonat-co)il de(ordonat
Co)il vesel-co)il iorl!it?acest teren l-au ales co)iii )entru a denui un co)il
care se )l+nge ereu de ceva@
Co)il /arnic-co)il lene'
Co)il ascult!tor-co)il neascult!tor
Le-a cerut, a)oi, s! se descrie )e ei 3n'i'i, a'a cu cred ei c! sunt ?ordona"i sau
de(ordona"i, /arnici sau lene'i, veseli sau iorl!i"i etc.@, not+nd cu o bulin! ro'ie
co)ortaentele res)ective.
Eu!r de co)ii-%4
COMPORTAMENT NR5 DE R+SPUNSURI
-n)r(.(" 1>
Ne/n)r(.("
Or&on!" 12
De#or&on!" >
Vese 1>
M(or$("
0!rn(c 11
Lene1 1
Ascu"$"or 11
Ne!scu"$"or 1
<u)! re(olvarea sarcinii, fiecare co)il =a citit> fi'a, descriindu-se )e sine, a'a
cu se )erce)ea. Eu!rul celor care s-au descris ca fiind ordona"i, veseli, /arnici 'i
ascult!tori nu reflect! realitatea, co)iii cuul+nd toate aceste calit!"i fiind ai ic. Eu
a fost necesar s! intervin )entru a anali(a r!s)unsuri care nu cores)undeau cu realitatea,
co)iii 3n'i'i au f!cut-o, aintindu-le celor 3)ricina"i, dar evoc+nd 'i singuri oca(iile 3n
care au dovedit c! sunt de(ordona"i sau lene'i sau neascult!tori. I-a 3ntrebat dac! au
in"it 3n leg!tur! cu felul 3n care s-au descris. Au negat ve/eent, e2)lic+ndu-i c! ei
'tiu c! trebuie 'i doresc s! fie ascult!tori, /arnici, ordona"i etc., doar c! uneori ai
gre'esc. Cei doi co)ii care s-au descris ca fiind neascult!tori 'i lene'i 'i care, de altfel,
se reg!sesc 'i 3n gru)ul celor )atru care s-au descris ca fiind de(ordona"i, au o
inteligen"! ult )este edie 'i, i)licit ca)acitatea de a se autoevalua obiectiv.
12)lica"iile oferite de co)ii au dovedit c! 'i-au interiori(at norele de
co)ortaent 'i au un siste de e2igen"e, interdic"ii )e care, cel ai adesea, le
res)ect!. Abaterile de la acest siste au leg!tur! cu caracteristicile v+rstei asociate cu
dinaica 'i s)ecificul gru)ului 3n care evoluea(!.
46
IV5 CONCLU7II
Luea )ove'tilor 3i este nes)us de drag! co)ilului, 3n !sura 3n care a)elea(! la
afectivitatea acestuia gener+nd intense 'i variate tr!iri eo"ionale, 3n !sura 3n care,
)rin senifica"iile sale, 3i satisface tr!irile din )lanul iagina"iei, 3i 3bog!"e'te univer-
sul )ro)riu de cunoa'tere, contribuind la educarea sa 3n s)iritul unor virtu"i orale
alese, integr+ndu-l 3n aria valorilor consacrate de luea adul"ilor. 1ste luea )rin
interediul c!reia co)ilul acuulea(! )osibilit!"i noi de )erce)ere a e2isten"ei, )rin va-
rietatea odelelor cu care ia contact, )rin solu"iile )e care le ofer! 3n re(olvarea unor
situa"ii )robleatice, antren+nd 3ntreaga activitate )si/ic! a co)ilului. &n ce )rive'te
valoarea lor etic!, crea"iile literare ofer! surse ine)ui(abile de forare a con'tiin"ei
orale, de educare a unor tr!s!turi )o(itive de voin"! 'i caracter. O)tii(area conduitei
verbale a co)ilului, cultivarea de)rinderilor de counicare 3n tereni s)ecifici,
re)re(int! un alt c+'tig al 3nt+lnirii co)ilului cu literatura.
A 3ncercat s! eviden"ie( resursele neb!nuit de ari )e care literatura )entru
co)ii le ofer! educatoarei 3n 3ncercarea acesteia de a educa, la co)il, tr!s!turi )o(itive de
caracter, de a influen"a benefic )ersonalitatea 3n forare a acestuia. &n acest conte2t, i
se )are necesar! e2isten"a, 3n Prograa activit!"ii instructiv-educative, la ca)itolul
1duc!rii liba#ului sau la cel al 1duca"iei )entru societate, a unor obiective )recise de
reali(are a educa"iei orale )rin interediul literaturii )entru co)ii.
Priul as)ect )e care 1-a de(voltat 3n lucrare, a fost acela al for!rii sau, du)!
ca(, al 3bog!"irii re)re(ent!rilor orale. A eviden"iat rolul educatoarei care, )rintr-o
tratare diferen"iat!, )oate reali(a o leg!tur! 3ntre re)re(ent!rile 'i sentientele orale )e
de o )arte 'i de)rinderile 'i ac"iunile orale, )e de alt! )arte.
A ar!tat 3n ce !sur! crea"iile literare ac"ionea(! asu)ra rece)tivit!"ii 'i
sensibilit!"ii )re'colarului, 3n ce !sur! actul )erce)erii unei )ove'ti influen"ea(!
sensibil )si/icul co)ilului, fi2+nd oentul 3n con'tiin"a acestuia.
9ece)tarea con"inutului )ove'tilor 'i al )ovestirilor influen"ea(! ca)acitatea de
)!trundere a senifica"iei unui cuv+nt, a)rofund+nd no"iuni, conce)te orale. A
oferit e2e)le de activit!"i, odalit!"i de reali(are a acestora astfel 3nc+t s! antrene(e
ca)acitatea co)iilor de a stabili o analogie 3ntre tr!s!turi )o(itive 'i negative de caracter,
)rin eviden"ierea ase!n!rilor 'i a deosebirilor 3ntre )ersona#e-sibol. Organi(+nd 3n
aceast! anier! activit!"ile de )ovestire, co)ilul va fi ca)abil s! anali(e(e
co)ortaente 'i s! eviden"ie(e consecin"ele co)ortaentului gre'it. .iind ca)abil de
a stabili leg!turi =cau(!-efect>, de a face analogii 3ntre )ersona#e 'i 3nt+)l!ri, co)ilul
va dob+ndi, tre)tat, o g+ndire oral!, o e2)erien"! oral! care va conduce la situa"ia 3n
care co)ilul va )utea s! se oriente(e el 3nsu'i 3ntr-o situa"ie )roble! 'i s! evalue(e
fa)tele altora. 5ai ult dec+t at+t, )roced+nd astfel, co)ilul dob+nde'te o g+ndire
oral! verbal!.
A e2)licat 3n ce !sur!, )rin interediul literaturii )entru co)ii, se forea(!
'i se 3bog!"esc re)re(ent!rile co)ilului des)re adev!r, dre)tate, cura#, /!rnicie,
)rietenie etc. Acest lucru este )osibil a fi reali(at nuai )rin 3nso"irea fiec!rei no"iuni
orale de o re)re(entare concret! a acesteia )rin )ersona#e-sibol )e care literatura
)entru co)ii le ofer! cu genero(itate. C! este )osibil de reali(at 'i eficient a ar!tat-o
)re(ent+nd odalit!"i de evaluare a re)re(ent!rilor co)iilor referitoare la no"iuni
orale.
&n ce )rive'te forarea tr!s!turilor orale )o(itive, a reliefat fa)tul c! acest
)roces deosebit de co)le2 este de)endent de ac"iune, de )ractica oral!, de antrenarea
co)iilor 3n e2erci"iul oral. 5!iestria )e care trebuie s! o dovedeasc! educatoarea
const! 3n crearea unor situa"ii 'i cerin"e care )rin i)ortan"a 'i necesitatea lor s!
47
declan'e(e la co)il co)ortaentul cerut de societate. A eviden"iat i)ortan"a
reali(!rii unit!"ii dintre con"inut 'i for!, astfel 3nc+t fora, deci odul 3n care co)ilul
reac"ionea(! la o anuit! cerin"!, s! fie 3n concordan"! cu con"inutul, adic! cu nivelul
ca)acit!"ilor, al de(volt!rii )osibilit!"ilor sale. A oferit, 'i 3n acest ca(, e2e)le
concrete de )rocedee ce )ot conduce eficient la sco)ul )ro)us.
A 3ncercat s! reliefe( eficien"a draati(!rilor 3n )rocesul educ!rii sensibilit!"ii
'i reac"iei eo"ionale fa"! de eveniente cu senifica"ie )o(itiv! sau negativ!. &n acest
sens, a ar!tat care sunt eta)ele care )ot conduce la situa"ia 3n care draati(area unor
)ove'ti 'i a unor )ovestiri )oate constitui o odalitate de influen"are forativ! a
co)ilului )rin )artici)area afectiv! intens! a acestuia 12e)lele )o(itive 'i negative,
oferite de luea )ove'tilor )ot conduce, )rin valorificarea lor eficient!, la evitarea sau
a)lanarea conflictelor dintre co)ii, a anifest!rilor negative de co)ortaent.
Eu li)sit de i)ortan"! este stilul de lucru al educatoarei, influen"a sa asu)ra
de(volt!rii )ersonalit!"ii co)ilului. &n fa)t, tactul 'i !iestria educatoarei trebuie s! se
anifeste )e )arcursul desf!'ur!rii 3ntregului )roces de educare oral! a )re'colarului.
Aceste calit!"i, ce trebuie s! o caracteri(e(e )e educatoare, se reflect! 'i 3n aniera 3n
care aceasta conce)e )lanul de 3ntreb!ri-)roble!, ce 3nso"esc inevitabil oentul
rece)t!rii oric!rei )ove'ti sau )ovestiri. Aceste 3ntreb!ri vor fi forulate astfel 3nc+t s!
conduc! la inter)ret!ri ale unor atitudini, la nuan"!ri, la generali(!ri.
<e aseenea, a 3ncercat s! deonstre( 3n ce !sur! aterialul didactic, 3n
s)e"! )lan'ele ce ilustrea(! oente esen"iale ale con"inutului unei )ove'ti, sau care
redau diferitele nuan"e ale e2)resiei c/i)ului )ersona#elor, 3ndrea)t! co)ilul s)re
activitatea de anali(!, descriere, inter)retare 'i s)re forularea unor #udec!"i orale.
&n esen"!, consider c!, 3naintea oric!ror alte fore de activitate, )ovestirile,
re)ovestirile, )ovestirile create, draati(!rile, tot ceea ce este legat de universul vast al
literaturii )entru co)ii contribuie 3n cea ai are !sur! la educarea oral! a )re-
'colarului, la influen"area )ersonalit!"ii 3n forare a acestuia.
4$
8I8LIOGRAFIE
95 8adea4 E5- Corela"ii 'i doinante 3n universul )re'colar 3n 9evista
3nv!"!+ntului )re'colar nr. 3-4, 100%
15 8e(e(4 G5- Oul odern 'i educa"ia sa. Psi/ologie 'i educa"ie, 1.<.P.
7ucure'ti, 10$0
=5 8e(nat4 S5 E5- :e/nica 3nv!"!rii eficiente, Presa universitar! clu#ean!, Clu#-
Ea)oca, %**3
>5 8(atu4 85- Pre'colarul 'i literatura, 1.<.P. 7ucure'ti, 1077
@5 Ca((!ll4 85 G5- Liba# 'i g+ndire, 1.<.P. 7ucure'ti, 10$0
D5 C(eu4 C5-Psi/o-)edagogia succesului, 1d. Poliro, Ia'i, 1007
E5 C!-%!#ici4 A5 )i Iac!:4 L5-Psi/ologie 'colar!, Poliro, Ia'i, 1000
35 Guill!%e4 P5- LViitation c/e( lVenfant, 3n Pre'colarul 'i literatura 1.<.P.
7ucure'ti 10$7
F5 Hanc/e)4 L5-Instruire diferen"iat!. As)ecte oderne 3n elaborarea strategiilor
didactice, 1ditura 1urosta)a, :ii'oara, %**3
925 Hanc/e)4 L54 Ma(i)4 A54- 1valuarea 3ntre deersul de )roiectare 'i reali(are,
1ditura 1urosta)a, :ii'oara, %**4
995 Hanc/e)4 L54 Tutuna(u4 R5-1leente orientative 3n )roiectarea didactic!,
1ditura 1urosta)a, :ii'oara, %**%
915 Iac!:4 L5 M5-Cunoa'terea co)ilului )re'colar, 3n 9evista 3nv!"!+ntului
)re'colar nr.1-%, 100%
9=5 G!ia4 E5-5anageentul educa"ional, Poliro, Ia'i, %***
9>5 I!ne-cu4 M5-1duca"ia 'i dinaica ei, 1d. :ribuna &nv!"!+ntului, 7ucure'ti,
100$
9@5 HaI4 E5- 4ecolul co)ilului, 1.<.P. 7ucure'ti, 10$$
9D5 Hidd4 G5 R5- Cu 3nva"! adul"ii, 1.<.P. 7ucure'ti, 1001
9E5 Mit(!,an4 N5- Eoi )ers)ective )rivind cunoa'terea co)ilului, 3n 9evista
3nv!"!+ntului )re'colar nr.1-%, 7ucure'ti, 100%
935 M!nte--!(i4 M5- <esco)erirea co)ilului, 1.<.P. 7ucure'ti, 10$7
9F5 O'(e-cu4 N5- Cunoa'terea 'i tratarea diferen"iat! a co)iilor )re'colari, 3n 9evista
3nv!"!+ntului )re'colar nr.3-4, 7ucure'ti, 100%
125 O-te(iet/4 P5- Introducere 3n )si/ologia co)ilului, 1.<.P. 7ucure'ti, 10$6
195 Piaet4 G5- Dudecata oral! la co)il, 3n Pedagogia general!, 1ditura .acla, 107-
115 Salade4 D5-1duca"ie 'i )ersonalitate, 1d. Casa c!r"ii de 'tiin"!, Clu#-Ea)oca,
100-
1=5 c/i!'u4 V54 Ve(<a4 E5-Psi/ologia v+rstelor-ciclurile vie"ii, edi"ia a III-a, 1<P,
7ucure'ti, 1007
1>5 c/i!'u4 U5- Psi/ologia co)ilului, 1.<.P. 7ucure'ti, 10$7
1@5 T!%a)e#-Ji4 85- :eoria literaturii. Poetica, 1ditura Anivers, 7ucure'ti, 1073
1D5 T!%)a4 G5- 5odalit!"i de )robleati(are, 3n 9evista 3nv!"!+ntului )re'colar
nr. 3-4, 7ucure'ti, 100%
1E5 T(i,4 L5- Pedagogia 3nv!"!+ntului )re'colar 'i )riar, 1ditura 1urosta)a,
:ii"oara, %**$
135 T(i,4 L5-5anageentul claseiWgru)ului educa"ional, 1ditura 1urosta)a,
:ii'oara, %**$
1F5 Unu(eanu4 D5-1duca"ie 'i curriculu, 1d, 1urosta)a, 1000
=25 Ve(<a4 E5,c/i!'u4 U5-Psi/ologia v+rstelor. Ciclurile vie"ii, 1<P, 7ucure'ti,
1007
=95 V($)%a)4 E5-1duca"ia co)ilului )re'colar, 1d. Pro Fuanitate, 7ucure'ti, 1000
40

AE1GA 1
GRUPAREA POVETILOR I A POVESTIRILOR 6N FUNC*IE DE
TR+S+TURILE MORALE SIM8OLI7ATE DE PERSONAGE
T($-$tu(i '!<iti#e de ca(acte(
0$rn(c(e
.ata babei 'i fata o'neagului, de I. Creang! ? fata o'neagului@
4area 3n bucate, de P. Is)irescu ? fata cea ic!@
Cei trei )urcelu'i, )oveste )o)ular! ?)urcelul cel ic@
<u)! fa)te 'i r!s)lat!, )oveste )o)ular!
Mo&es"(e
Povestea ursului cafeniu, de ,. Colin ?ursul cafeniu@
8!inu'a cea o"at!, de C. 8ruia ?coco'ul@
Ciubo"elele ogarului, de C. 8ruia ?ie)ura'ul@
4area 3n bucate, de P.Is)irescu ?fata cea ic!@
9!"u'ca cea ur+t!, de F. C. Andersen
-n2ee%c(une
Povestea ariciului 3n"ele)t, de ,. Colin
Ariciul 'i ie)urele, de L. :olstoi ?ariciul@
Ciubo"elele ogarului, de C. 8ruia ?ursul /angiu@
8!inu'a cea o"at!, de C. 8ruia ?coco'ul@
Povestea ursului cafeniu, de ,. Colin ?)inguinul@
Pr(e"en(e
Leul 'i c!"elu'a, de L.:olstoi
<oi c!l!tori, de Al. 5itru
9il! Ie)uril! 'i c!r!bu'ul cu ari)ioare de aur, de .. 5ugur
Prieten devotat, )oveste )o)ular!
T($-$tu(i neati#e de ca(acte(
Lene
.ata babei 'i fata o'neagului, de I. Creang! ?fata babei@
Iedul cu trei ca)re, de O. P. Ia'i
Cei trei )urcelu'i, ?)urcelu'ii cei ari@
<u)! fa)t! 'i r!s)lat!, )oveste )o)ular!
-n)3'*!re
8!inu'a cea o"at!, de C. 8ruia ?g!inu'a@
Ciubo"elele ogarului, de C. 8ruia ?ogarul@
Coco'elul cu )ene de aur, de Al. 5itru
:oi"! ie)ura'ul, de Al. 5itru
Povestea ursului cafeniu, de ,. Colin ?ur'ii albi@
N!(4("!"e
Ciubo"elele ogarului, de C. 8ruia ?ie)ura'ul@
4cufi"a 9o'ie, de C. Perrault
Arsul )!c!lit de vul)e, de I. Creang! ?ursul@
4fatul 'oarecilor, )oveste )o)ular!
M(nc(un$
Puf-Alb 'i Puf-8ri, de C. 8ruia ?Puf-8ri@
-*
Ionic! incinosul, de Al. 5itru
8!urile, )oveste )o)ular!
Povestea nucii l!ud!roase, de ,. Colin
8/eul, )oveste )o)ular!
:oi"! ie)ura'ul, de Al. 5itru
Pre*$c$"or(e
Fainele cele noi ale 3)!ratului, de F. C. Andersen
Ciubo"elele ogarului, de C. 8ruia ?ogarul@
Arsul )!c!lit de vul)e, de I. Creang! ?vul)ea@
8!inu'a cea o"at!, de C. 8ruia ?vul)oiul@
Ne!scu"!re
Puiul, de I. Al. 7r!tescu ,oine'ti ?)uiul cel ic@
Ca)ra cu trei ie(i, de I. Creang! ?ie(ii cei ari@
.urnica 'i as)iratorul, de 5!lina Ca#al
-nc$%$23n!re
Povestea !g!ru'ului 3nc!)!"+nat, de ,. Colin
8!inu'a cea o"at!, de C. 8ruia
Coco'elul cu )ene de aur, de Al. 5itru
L$co'(e
Ciri)el cel laco, de L. ,l!descu
Ciri)el, nieni nu-i ca el, de 4. <ia
Cele dou! vul)i, )oveste )o)ular!
-1