CURS 6

23.03.2007
Mandatarii obstei si functionarii satesti
Obstea arhaica isi alegea in mod liber conducatorii. In fat!
acestia erau mandatati entru re"ol#area unor anume robleme recis
definite. Mandatele a#eau un caracter limitat si re#ocabil. $otararile
trebuiau sa fie indelinite de catre un singur ales sau de catre un gru
recis stabilit.
Obstea sura#eghea continuu indelinirea obiecti#ului entru
care cei mandatati erau alesi. %tunci cand aarea o roblema! obstea
dadea un #echilet &deci"ie' rin care delega o arte a uterii detinute de
ea! unuia sau mai multor alesi ce trebuiau sa re"ol#e chestiunea. Orice
mandat era limitat atat ca obiect! cat si ca durata. Obstea controla actiunea
mandatarilor utan sa ii re#oce in orice moment daca se constata ca
acestia nu erau demni de incredere.
%cest sistem secific obstilor de#almase a fost utili"at si de catre
statele feudale romanesti! domnitorii delegau cate un isra#nic entru
anume isra#i &sarcini limitate' cu un obiecti# recis si intr(un termen
recis. )elegatii entru indelinirea lor utand fi oricand delegati.
Mandatarii obstei nu erau in consecinta functionari statari sau
ublici. %cestia *oaca un rol ermanent a#and functii statornice intr(un
aarat birocratico(administrati# seciali"at.
+recerea de la mandatarea temorara de catre obste a unor
indi#i"i entru sarcini anume la functionari ermanenti s(a facut tretat! in
conte,tul moderni"arii functiei olitice ale statului si sub resiunea
moderni"arii economice care imingea agricultura la roductie entru iata.
-rocesul de transformare al mandatatarilor obstei in functionari
ublici! s(a desfasurat in satul romanesc! destul de lent si a cunoscut 2
etae.
/. intr(o rima fa"a s(a a*uns la ermanenti"area mandatelor legate cu
sarcini cu durata lunga ce resuuneau o anume organi"are si
. )e altfel! in limba romana! termenul de 0organ1 rin care se desemnea"a
anga*atii institutiilor ublice! ro#ine de la #erbul 0a organi"a1. Sarcinile de
lunga durata aar in cadrul obstelor e masura diferentierii interne a
comunitatii! a stratificarilor sociale ce comlica #iata de "i cu "i a
ansamblului! solicitatnd si organe seciali"ate care sa le re"ol#e.
1
2. intr(o a doua etaa! e masura ce statul inter#ine din ce in ce mai
mult in #iata economica a comunitatilor rurale! aare necesitatea
ermanenti"arii in functii a unor indi#i"i ce #egheau la imlinirea obligatiei
colecti#itatii entru stat. 2unctionarii satesti a*ung sa fie recunoscuti tretat
si confirmati de catre stat. Initial statul nu se imlica in alegerea lor! dar
recunostea si cauta sa reglemente"e! in rimul rand cele fiscale. %cesti
mandatari erau strangatorii de biruri si astratori ordinii. -rocesul rin care
statul se imlica tot mai mult in reglementarile acti#itatii mandatarilor a fost
in satul romanesc lent. %bia intr(un document din /730 se #orbeste de
modul in care statul #eghea la acti#itatea manadatarilor. )omnitorul 4.
4hica emite in acel an un #echilit in care afirma. 0#orniceii de e(n sate
numai sardarul sa aiba treaba a(5 une sau scoate! iar altii sa n(aiba
treaba. Si e caredin #ornicei sau lacuitori 5(ar afla sardarul ca sunt ricina
de rasae oamenilor! e unii ca aceia iarasi sardarul sa ii certe si sa le #ie
de hacul lor.1
In numai cati#a ani situatia e#oluea"a! demonstrand ca statul
seimlica si mai mult in acti#itatea mandatarilor obstei ce nu
insa dretul de a(5 alege.Statul nu utea decat sa confirme otiunea
comunitatilor si e#entual sa o reglemente"e.
%stfel in /763! domnitorul Constantin Ma#rocordat anunta e
#elcaitanul detinut ca. 0%u dat *aloba! oamenii din 7arte*eni e un
#ornicel din satul lor! recum lor nu le trebuie #ornicel ca acela si arata ca
este alt om intre dansii si e acela il ofteste tot satul sa fie #ornicel.
7iindu(ti cartea domniei mele! sa(5 chemi de fata si de #reme ca e
#ornicelul e acela care a fost ana acum nu le trebuieste satului sa fie
#ornicel si omul acela ce(l oftesc ei sa fie #ornicel de a fi #rednic! ca acela
sa oarte de gri*a oamenilor! sa il ui dumneata e acestea #ornicel si sa(l
scoti e celalalt1.
Cea mai insemnata etaa in trecerea de la mand. sateasca la
cea cumulata de mandatari satesti! recunoscuta de catre stat e introdusa in
#iata satului romanesc odata cu alicarea Regulamentuli Organic da
/830.
Regulamentul Organic a fost introdus in +arile Romane in urma
ra"boiului ruso(turc /828! cand acestea au trecut in administratia tarista
&general 9iselef'. Regulamentul Organic se alica in rimul rand la satele
aser#ite &de clacasi' dar imreuna cu 0masuri de"#oltatoare1 s(a alicat si
in satele libere. Chiar si in /866! la reforma agrara a lui Cu"a! taranii din
satele libere se refereau la 0"amlar1! e,emlarul ce consemna
recunoasterea si legitimarea obstei ca organ colecti# de conducere rurala.
-rinciala in#ocatie introdusa de Regulamentul Organic a a#ut loc in lan
fiscal! regulamentul introducand imunerea indi#iduala e familie! ca forma
2
de imo"itare reali"ata concomitent cu imo"itarea colecti#a incasata
global! e tot satul ce tinea de resonsabilitatea obstei.
Imo"iotarea introdusa rin Regulamentul Organic era o forma
mi,ta de trecere de la sistemul #echi numit 0al cislei1! la sistemul modern 0
al caitatiei1 &al imo"itului e caete'.
Obstea care latea ana atunci un imo"it colecti# e care(l
recolta singura! de buna #oie! trebuia de acum sa(si cree"e organe
ermanente care sa recense"e continuu numarul de familii.
Imunerea e familie! necesita deci recensaminte eriodice
entru a constata cresterea sau reducerea numarului cailor de familie.
In +ara Romaneasca! intre#alul era de 7 ani! la inchiderea
fiecarui ciclu! rorietarul satului sau un rere"entat al obstei imreuna cu
reotul si 06 lacuitori da*nici alesi intr(adins din tot satul! alcatuiesc o foaie
de toate familiile! in 2 e,emlare! din care / se trimite la deartamentul
treburilor dinlauntru1.
Controlul si comletarea cartografiilor &a foilor de recensamant'
se facea de catre o comisie alcatuita dintr(un boier! ocarmuitorul si
deutatul *udetului! care in urma anchetelor directe e teren! tabeli"au
re"ultate! dand unul din tabele fiecarui sat si totali"andu(le e celelalte e
lasi si *udete.
In Moldo#a! catagrafia se comleta in fiecare tinut de catre o
comisie alcatuita dintr(un boier de rangul 5! deutatul! iconomul sau
rotooul locului! care trebuia. 0a umbla din sat in sat! a aduna e toti
lacuitorii! e reotii oorului! e rorietar sau e #echilul sau! a suune
la giuramant e #ornicelul satului! e tri din fruntasi! e tri din mi*locasi si e
tri din codasi entru ca sa arate ade#arul numarului familiilor satului sre a
se inscrie in foaie.1
2iecare foaie de recensamant se iscalea de catre staanul
mosiei! de catre reotul satului si de *urati.
Ocarmuirea 0#a imarti e fiestecare sat! tiarite tablite
curin"atoare numarul familiilor da*nice si acea este an some a birului lor1.
)in aceste tablite! comletate si ecetluite ce ecetea
domnitorului si rotocolite de #istelnic1 se dadeau 0fiestecarui sat! una la
satescul *udet. -entru ca obstea satului sa stie ade#arat soma birului sau
de este an si cealalta se da rorietarului.1
Regulamentul Organic rere"inta un as imortant sre
transformarea mandatarilor obstei in functionari ublici. Regulamentul nu a
luat dretul obstelor de ase"are a birului si nu inter#enea in oeratiunile de
incasare a acestuia care era lasata e,clusi# e seama satului.
%stfel in +ara Romaneasca 0entru imlinirea birurilor! lacuitorii
lugari si muncitori a fiestecaruia sat #or alege e tot anul un arcalab care
#a fi imlinitor da*nei si care daca nu stie carte! #a taia e rabo* chitante.
3
:irnicului rau latnic 5 se #a trimite dorobantul in ga"da si se #a datora sa
hraneasca e dorobant si calul sau1.
)orobantii sunt si ei alesi. Regulamentul Organic stiulea"a.
0satele ii #or alege dintre lacuitorii lor si #or fi che"ase entru dansii1.
Satele isi alegeau si resonsabilii cu 0cutia obstei1 &seiful entru
fonduri comune'. ;i sunt alesi 0in toti anii 6 insi dintre dansii! e cei mai
cinstiti si e cei mai batrani ai obstii lor.%cestora dimreuna cu reotul si
rorietarul sau al s<u ingri*itor li se #a da in credinta ocarmuirea banilor
obstei.-arcalabul incasea"a banii birului si da socoteala la fiecare 3 luni!
comoisiei de mai inainte. :anii se un in cutia obstei care are 2 lacate. o
cheie tinandu(se la rorietar! alta la reot! iar cutia de bani ramanand in
a"a unuia din cei 6 lacuitori anume! cel in care obstea #a a#ea mai multa
incredintare. =a sfarsitul anului comisisa #a da socoteala catre ai sai cetasi.
-rorietarul sau al s<u ingri*itor! recum si reotul si alesii obstei #or fi
rasun"atori de ocarmuirea &gestiunea' cutiei obstei1.
In Moldo#a! birurile erau incasate de catre #ornicel sub
sura#egherea rorietarului! fondurile adunate fiind luate in rimire de
catre 0sateasca *udecatorie1. ;le era trimise la isra#nicie entru imo"it!
rin oameni alesi din sat. Ce ramanea! se insemna de catre 0*udetul satesc
dimreuna cu #ornicelul satului sre luarea de masuri1. :anii ramaneau in
astrare la *udecatotia obsteasca ceea ce arata ca! sre deosebire de +ara
Romaneasca! in Moldo#a instantele *udecatoresti a#eau dretul sa se
amestece direct in e,ercitarea fiscalitatii statale.
Obs>>
-arcalab ? strange bani in sat
)orobanti ? *andarmeria romana in sec /@
In +ara Romaneasca (A arcalab
In Moldo#a (A #ornicel.
4