Consecintele costisitoare ale comportamentelor contraproductive ale angajatilor (actiuni voite cate au

potentialul de a dauna unei organizatii sau angajatilor acestora, cum ar fi sabotajul sau intarzierile
intentionate) au fost foarte bine documentate. In plus, oamenii de stiinta au dezvoltat mai multe teorii
care ii pot ajuta pe manageri sa inteleaga mai bine si eventual sa controleze conditiile care adesea
produc comportamente contraproductive. De exemplu, perceptiile de nedreptate ale muncitorului sunt
legate de o mai mare incidenta a comportamentelor contraproductive, care, la randul lor, poat sa duca
la o serie de probleme costisitoare ale productiei si performantei.
Krischer si colegii ei s-au concetrat pe doua tipuri de comportament contraproductiv: retragere ( a-si lua
pauze excesive, a ajunge tarziu, a pleca mai devreme) si deviere de productie ( a si indeplini sarcinile
incorect in mod intentionat sau a lucra incet). Mai exact, au investigat daca angajarea in oricare dintre
aceste doua tipuri de comportamente ii ajuta pe angajati sa faca fata epuizarii emotionale (sentimentul
de a fi suprasolicitat sau in general utilizat) care adesea apare din experimentarea unor situatii injuste la
munca. Doc 1, pag 101- 102

Comportamentul contraproductiv la munca si comportamentul organizational al cetateniei sunt doua
forme de comportament activ si volitiv studiate frecvent de oamenii de stiinta. Aceste forme de
comportamente extra-activitate care ar putea dauna sau ajuta organizatiile au fost pana de curand
tratate separate si au fost considerate ca fiind opuse comparativ cu cauzele si consecintele.
Meta-analiza lui Dalal despre relatia dintre cele doua comportamente a aratat ca exista moderatori
metodologici care au efecte substantiale asupra relatiei observate intre cele doua, si punein discutie
puternica lor interdependenta negativa. De exemplu, doua studii empirice au gasit o mica dar pozitiva
relatie intre comportamentul contraproductiv la munca si comportamentul organizational al cetateniei
cand unii dintre moderatorii metodologici sugerati de Dalal sunt luati in considerare, sugerand ca acelasi
actor poate juca ambele forme de comportament in cadrul aceluiasi mediu. Doc 2, pag 22
Atat comportamentul contraproductiv cat si cel organizational al cetateniei constau in actiuni active si
volitive desfasurate de indivizi, ca opuse actiunilor accidentale sau neintentionate. De exemplu,
incapacitatea de a desfasura munca normal sau un accident care s-a produs in ciuda prudentei
corespunzatoare nu s-ar incadra. Comportamentul contraproductiv consta in actiuni care dauneaza
organizatiei sau oamenilor din aceasta sau contravine intereselor organizatiei. Putem include aici o serie
de actiune disparate variind de la tratamentul abuziv si obraznic al unora la distrugerea proprietatilor,
furt sau retrageri neautorizate. Doc 2, pag 23
Vom prezenta cinci situatii antecedente care pot conduce tat la comportamentul contraproductiv cat si
la comportamentul organizational al cetateniei. Acestea sunt: nestimularea la locul de munca, lipsa de
performanta a co-lucratorului, constrangeri organizationale, lipsa rasplatilor asteptate pentru
comportamentul organizational al cetateniei si actiuni nejustificate ale comportamentului
contraproductiv. S-a presupus ca nestimlarea poate duce la plictiseala, lipsa de performanta a co-
lucratorului, contrangeri organizationale , iar lipsa rasplatilor asteptate poate duce la furie, toate acestea
rezultand in comportamentul contraproductiv.
Nestimularea la locul de munca
Angajarea in comportamente extra-activitate atat productive cat si contraproductive poate reprezenta
un mijloc de a face fata senzatiei de plictiseala care poate aparea datorita nestimularii la locul de munca.
Plictiseala este o stare emotionala negativa caracterizata de excitare scazuta si nesatisfactie ca raspuns
la nestimulare. Dat fiind ca plictiseala este o reactie la mediu, ne-am astepta ca aceasta sa fie
predominanta in joburi cu sarcini repetitive care nu presupun multe abilitati. Binenteles, interactiunea
dintre personalitatea si abilitatile unui individ cu cererile jobului este probabil un factor important in
confruntarea cu plictiseala . doc 2, pag 25
In schimb, experienta plictiselii la locul de munca poate motiva un individ sa dezvolte comportamente
pozitive care ar atenua-o. De exemplu, s-a constatat ca plictiseala poate duce la cautarea de nou ceea ce
poate fi un factor inovator in organizatii. Doc2, pag 26
Indivizii variaza in modul in care raspund atmosferei de la lucru, adica nu toti raspund aceleiasi situatii
prin plictiseala. Cu alte cuvinte, exista diferente individuale in predispozitia la plictiseala.
(Farmer&Sundberg, 1986; Vodanovich&Kass, 1990; Vodanovich, Wallace &Kass, 2005). Pare rezonabil sa
te astepti ca indivizii cu o predispozitie ridicata la plictiseala sa raspunda prin plictiseala la nestimularea
joburilor repetitive si simple si ca aceasta plctiseala sa duca la comportamente contraproductive.
Constrangerile organizationale
Pot exista situatii la munca care sa creeze necesitati de a se angaja in comportamente extra- activitate
pentru a ramane productiv la slujba. Constrangerile organizationale sunt prin definitie situatii la munca
care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor jobului. Includem aici informatii inadecvate, materiale si
rechizite, ustensile si echipamente, pregatiri pentru sarcini (Peters & OConnor, 1980). Cand indivizii se
simt incapabili sa isi indeplineasca sarcinile din cauza constrangerilor, este posibil sa trebuiasca sa faca
unele suplimentare pt a compensa. Aceasta poate implica organizarea informala a co-lucratorilor pt a-si
aduce aportul la indeplinirea sarcinilor, gasirea de metode pentru a invata noi deprinderi care nu erau
cerute, sau de a-si asuma sarcini care nu fac parte din munca lor pentru a-si indeplina sarcina. Aceste
eforturi, daca depasesc sarcinile trasate, sunt de cele mai multe ori forme de comportament
organizational al cetateniei. Doc 2, pag 27
Lipsa de performanta a co-lucratorului
Efectele performantei slabe a co-lucratorului asupra celorlati angajati este o chestiune ce a primit
atentie limitata in literatura organizationala. O asemenea slaba performanta poate aparea din mai multe
motive, unele aflate sub controlul lucratorului, altele nu. Pe partea necontrolabila, cineva poate
performa slab datorita lipsei de pricepere, datorita selectiei slabe si a plasarii indivizilor intr-o pozitie, o
schimbare in capacitatea persoanei de a face munca (exemplu, boala sau ranire), sau o schimbare ce
tine de natura jobului si care presupune abilitati pe care individul nu le detine. Pe partea controlabila se
afla: evitarea instruirii pentru a-si imbunatati abilitatile, atitudine deficitara fata de job(exemplu, lipsa de
implicare organizational), sau efort scazut (exemplu, lene sociala). Doc 2, pag 29
Lipsa rasplatilor asteptate
Uneori un individ poate dezvolta un comportament organizational al cetateniei in asteptarea unor
rasplati palpabile sau nu. Cercetarile asupra comportamentului organizational al cetateniei au aratat ca
indivizii deprind un asemenea comportament ca mijloc de a impresiona managementul (


Rezultatele diferitilor cercetatori au condus la relevarea unor modele explicative ale acestor
comportamente si la diferite caracteristici: comportament antisocial (Giacalone & Greenberg, 1997),
devianta la locul de munca (Robinson & Bennett, 1995), comportament disfunctional Vardi & Wiener,
1996), comportament contraproductiv (Fox & Spector, 1999).
Comportamentele contraproductive in organizatii implica o deconsiderare a regulilor si valorilor
organizationale precum si cele ale societatii, acestea variaza in gravitate de la un nivel scazut pana la un
nivel mult mai grav, cum ar fi violenta. (p 60)
Robinson & Bennett (2000), Hollinger si Clark analizeaza diferite tipiri de devianta:
- Comportamente orientate impotriva organizatiei ( devianta referitoare la proprietate, devianta
referitoare la productie)
- Comportamente interpersonale (orientate spre alti membrii ai organizatiei: hartuire, barfa, abuz
verbal)
- Comportamente care vizeaza gradul de severitate ( forme grave: agresivitate, hartuirea,
violenta; si forme minore: imprastierea zvonurilor, comportamente prin care se manifesta lipsa
de respect fata de altii).