POLITICA ANOSR CU PRIVIRE LA RELATIA DINTRE

UNIVERSITATI SI SOCIETATE
Introducere
Societatea romaneasca se afla intr-un moment de integrare intr-o
societate complexa si superior dezvoltata care se afla la randul ei intr-
un proces de schimbare. In contextul dezvoltarii noilor tehnologii (in
special tehnologia informatiei) si a intensificarii competitiei economice
la nivel global, societatea europeana isi doreste o economie mai
dinamica si mai competitiva, bazata pe cunoastere. Acest termen
sugereaza schimbarea bazei economiilor avansate catre zona serviciilor
si a produselor cu valoare adaugata mare.
In acest nou context educatia, cercetarea si inovarea constituie baza
dezvoltarii economiei si a societatii in general, iar rolul universitatilor
devine din ce in ce mai important. Pentru a-si indeplini cu succes acest
rol, universitatile trebuie sa atinga un grad ridicat de integrare cu
mediul economic si social, sa fie din ce in ce mai deschise catre
societate si nevoile acesteia si sa raspunda cu eficacitate
transformarilor rapide din mediul exterior.
Despre materia
u ne propunem sa abordam subiectul relatiei dintre universitati si
mediul exterior in toata complexitatea sa. Aceast material integreaza
intr-o viziune mai ampla punctele de vedere A!S", manifestate
printr-o serie de initiative anterioare, cu privire la probleme concrete
cum sunt practica si bursele private pentru studenti, integrarea
absolventilor pe piata fortei de munca sau adaptarea permanenta a
curriculei universitare la cerintele societatii. Se poate spune ca aceasta
este o perspectiva a studentilor asupra conexiunii intre mediul
academic si cel exterior, care se concentreaza pe rolul universitatilor
de a asigura studentilor o formare profesionala adecvata cerintelor
pietei fortei de munca.
!oti"atie
Parteneriatul, schimbul de experienta, mobilitatea # sunt curente care
conduc spre economia bazata pe cunoastere. umai printr-o
deschidere ampla catre ceilalti actori ai societatii universitatea poate
sa se adapteze transformarilor rapide care caracterizeaza din ce in ce
mai mult societatea in care traim.
A!S" considera ca, in prezent, invatamantul superior din "omania, in
ansamblu sau, nu reuseste sa raspunda corespunzator cerintelor pietei
fortei de munca si celor ale societatii. $istributia numarului de studenti
pe specializari, precum si a programelor universitare in care se
pregatesc studentii din "omania nu tine cont de realitatea pietei fortei
de munca. !bservam in ma%oritatea programelor universitare de
studiu o ruptura intre rezultatele invatarii si cunostintele, abilitatile si
competentele necesare in viata reala la nivelul calificarilor din
invatamantul superior. In acelasi timp, universitatile, caracterizate de
conservatorism si rezistenta mare la schimbare au un timp de raspuns
mult prea mare la schimbarile rapide care se petrec in mediul
economic.
Se pune un accent foarte mare pe teorie, de multe ori chiar si teoria
predata fiind invechita, iar partea practica este, de obicei, in urma
practicilor din economie sau din societate, in general. Pregatirea
teoretica este importanta, insa credem ca aceasta trebuie sa fie
completata cu o practica relevanta si suficienta. &ara aceasta practica,
teoria nici nu poate fi asimilata corect si nici nu poate fi utila
studentilor si viitorilor absolventi.
"ezultatele invatarii nu trebuie sa fie doar cunostinte ci si abilitati si
competente atat profesionale cat si personale. 'ulte dintre programele
universitare romanesti esueaza mai ales la capitolele abilitati si
competente profesionale, precum si la anumite abilitati personale
(comunicare interpersonala, orientare profesionala si capacitatea de
anga%are si adaptare la piata muncii). Activitatile care ar trebui sa
conduca la crearea deprinderilor si a competentelor (laboratoare, studii
de caz, proiecte, practica) sunt inadecvate (a se vedea dotarile
laboratoarelor din invatamantul tehnic) sau desfasurate in mod formal
(practica studentilor). Astfel, invatamantul romanesc produce in
cazurile fericite absolventi care stiu multe dar nu pot face mai nimic.
(unostintele nu pot avea relevanta pe piata fortei de munca decat
daca ele sunt insotite de competente. In viata reala nu vom avea
nevoie sa reproducem cunostinte ci sa avem capacitatea de a le utiliza
in activitati cu valoare adaugata mare.
A!S" considera ca una dintre cheile rezolvarii unor probleme din
sistemul de invatamant romanesc ( problemelor de adaptare
permanenta a programelor de studiu la nevoile societii, de calitate a
procesului de invatare, de orientare si consiliere in cariera si de
integrare a absolventilor pe piata fortei de munca si probleme
financiare ) poate fi imbunatatirea reatiior dintre uni"ersitati si
societate (mediul economic in special, administratie, !) etc).
*niversitatile trebuie sa devina sisteme deschise capabile sa a%unga la
un nivel ridicat de integrare cu mediul economic, administrativ, politic
si non-profit si sa raspunda eficient provocarilor societatii bazate pe
cunostere.
#. Coectarea de date$ statistici$
ANOSR considera ca necesitatea primara in abordarea
probematicii reatiei dintre uni"ersitati si mediu economic
este coectarea de date si dorim sa e%iste o preocupare
sistematica in acest sens a ni"eu uni"ersitatior si a ni"e
nationa.
*niversitatea trebuie sa colecteze si sa centralizeze date referitoare la
integrarea absolventilor pe piata fortei de munca, parteneriatele
structurilor din universitate cu structuri exterioare (de exemplu agenti
economici, institutii ale statului, !)-uri), bursele private oferite de
agenti economici sau alte organizatii si institutii, stagiile de practica
platite puse la dispozitie de catre mediul economic studentilor etc.
Aceste date trebuie sa fie acesibile oricui pe site-ul universitatii.
ANOSR doreste e%istenta unui paramentru de caitate re&eritor
a procentu abso"entior an'a(ati in decurs de un an de a data
abso"irii.
&iecare universitate trebuie sa urmareasca traiectoria profesionala a
absolventilor pentru a avea o masura a succesului+esecului pregatirii
oferite. Paramentrul de calitate referitor la procentul absolventilor
anga%ati in decurs de un an de la data absolvirii va tine cont si de
domeniul in care acestia au fost anga%ati (acelasi cu cel pentru care s-
au pregatit sau altul) si de nivelul la care isi folosesc calificarile ( exista
absolventi de inginerie care lucreaza in vanzari ). $orim ca acest
paramentru sa fie unul dintre parametrii de calitate pe baza caruia
',d( va aloca finantarea diferentiata in functie de calitate. A!S"
considera ca este necesara monitorizarea si evaluarea (in sistemul de
asigurare a calitatii) si a altor paramentri referitori la relatia
universitatii cu mediul privat cum ar fi numarul de burse private oferite
in universitate, numarul de proiecte de licenta+master organizate in
colaborare cu agenti economici, numarul si valoarea parteneriatelor
incheiate de catre universitate cu agentii economici, institutii sau !)-
uri.
Datee coectate de catre uni"ersitati si mai aes mecanismee
de coectare a acestora trebuie "eri&icate de !edC si)sau de
catre ARACIS si trebuie centraizate a ni"e nationa.
A!S" considera ca ',d( si alte institutii si organizatii trebuie sa
asigure cadrul necesar pentru ca absolventii de liceu sa se orienteze in
cunostinta de cauza catre domeniile de studii universitate, avand la
dispozitie informatii relevante. In acest sens trebuie centralizate la
nivel national, de catre A"A(IS rapoartele de evaluare externa ale
universitatilor, realizate pe programe de studiu. $e asemenea
consideram necesar un sistem de ran-ing independent al
universitatilor ( un bun exemplu este sistemul de ran-ing german (.,
*niversit/ "an-ing) si centralizarea la nivel national a datelor privind
rata anga%arii absolventilor diverselor programe de studiu si+sau
specializari, facultati, universitati.
'ecanismele de colectare a datelor trebuie verificate in cadrul evaluarii
externe a universitatilor de catre Agentia pentru Asigurarea calitatii.
$e asemenea trebuie verificate prin sonda%e validitatea datelor oferite
de catre universitati. 0oate aceste date trebuie centralizate la nivel
national si puse la dispozitia publicului intr-o forma cat mai accesibila.
*. +uce de re'are
In mecanismee de re'are , asi'urare a caitatii ) imbunatatire
continua - trebuie sa &ie incusi parametri re&eritori a reatia
dintre uni"ersitate si mediu e%terior ,mediu economic$
administrati"$ non.pro&it$ etc - ast&e incat sa se asi'ure
imbunatatirea continua a reatiei dintre uni"ersitate si mediu
e%terior si impicit a caitatii ser"iciior o&erite de catre
uni"ersitate.
A!S" considera ca fiecare universitate trebuie sa aiba propriile
mecanisme de asigurare a calitatii si de imbunatatire continua a
serviciilor oferite. In aceste mecanisme trebuie integrata componenta
relatiilor universitatii cu exteriorul. A!S" considera ca parametrilor
care se refera la 1iesiri2 (out-put-uri) trebuie sa li se acorde o
importanta deosebita pentru ca ei sunt cei care, intr-un final, dau
masura succesului unui program de studiu, a unei facultati sau a unei
universitati. Acesti parametrii se pot realiza cu a%utorul chestionarelor
trimise periodic anga%atorilor traditionali, partenerilor si absolventilor,
prin consultari in intalniri periodice si dezbateri, prin includerea unor
reprezentanti ai firmelor in comisiile de asigurare a calitatii si comisiile
curriculare sau prin realizarea unor consilii consultative ale
reprezentantilor industriei +mediului privat.
ANOSR considera ca ce mai important parametru de iesire este
procentu abso"entior an'a(ati in domeniu pentru care s.au
pre'atit dupa un an de a data abso"irii.
Pe langa paramentrii de iesire sustinem includerea in mecanismele de
asigurare a calitatii si a unor parametri interni cum sunt numarul de
burse private oferite studentilor, numarul de locuri de practica platite,
numarul si valoarea contractelor de parteneriat intre structuri ale
universitatii si structuri exterioare (de exemplu agenti economici,
institutii ale statutlui, !)-uri).
A!S" sustine ca parametrii referitori la relatia universitatii cu mediul
exterior sa fie inclusi in rapoartele anuale ale (omisiei pentru (alitate
a universitatii. $easemenea consideram ca universitatile ar trebui sa
aiba o abordare structurata a relatiei lor cu mediul exterior,
realizandu-si o strategie in acest sens si desemnand persoane sau
structuri specializate pentru realizarea acesteia. Aceste structuri
trebuie sa includa si reprezentanti ai studentilor.
/. Pro'rame si acti"itati comune
A!S" considera ca studentii, universtitatile si agentii economici pot
cu totii avea beneficii prin existenta unor programe comune. e dorim
ca, in parteneriat cu agentii econimici sau parteneri din alte domenii,
universitatile sa propuna anual un numar considerabil de teme de
proiect de licenta+dizertatie sau pur si simplu de cercetare realizate in
colaborare partenerii externi. Sustinem implicarea substantiala
partenerilor externi in activitatile de invatamant cum sunt practica
studentilor, activitatile de laboratoarele, activitatile de cercetare ale
studentilor, studiile de caz, proiectele si alte activitati incluse in
programa de studiu. (u cat mai multe activitati formale ale studentilor
(proiecte, studii de caz, laboratoare) pot fi concepute in asa fel incat
ele sa prezinte o utilitate pentru unul dintre partenerii externi ai
universitatii, cu atat exista o garantie in plus a faptului ca aceste
activitati conduc la formarea unor abilitati si competente cu adevarat
necesare calificarii pentru care studentii se pregatesc. (ontactul cu
mediul privat + exterior al studentilor poate contribui si la orientarea
profesionala a acestora si poate a%uta universitatea sa isi mentina
practicile si dotarile la nivelul celor din viata reala.
Parteneriatele cu mediul exterior ar trebui sa fie din ce in ce mai
prezente odata cu inaintarea studentilor catre lucrarea de licenta sau
catre masterat si doctorat. (onsideram ca este de dorit ca un numar
semnificativ de programe de master sau doctorat sa fie oferite in urma
unui parteneriat intre universitate si un agent economic + institutie +
!), realizandu-se astfel o tranzitie lina a studentului intre sistemul
de educatie si anga%ator.
0. Orientare si consiiere in cariera
Centree de orientare si consiiere in cariera trebuie sa isi
bazeze acti"itatea pe coaborarea stransa cu an'a(atorii si
or'anizatiie studentesti.
0ranzitia studentilor catre piata muncii ar trebui sa se realizeze treptat,
incepand cu primul an cand ar trebui sa aiba ocazia de a cunoaste in
mare parte mediul in care se vor integra profesional (prezentari de
companii, practica de anul I ) continuand cu anii+anul intermediari in
care apropierea s-ar face prin intermediul practicii si eventual al
internshipurilor si terminand cu ultimii ani de studiu si+sau cei de
masterat in care studentul ar putea lucra part-time sau pe proiecte si
ar putea realiza inclusiv proiectul de licenta si+sau dizertatie in
parteneriat cu un actor din mediul privat (sau altul decat cel
academic). 'ediului privat si al sferei largite a anga%atorilor ar trebui
sa li se ofere posibilitatea identificarii studentilor potriviti si atragerii
acestora prin burse private, stagii de practica platite, etc
(entrele de consiliere si orientare in cariera trebuie sa pastreze o
relatie apropiata cu cat mai multi anga%atori 3 traditionali 4, sa
administreze baze de date cu acestia si cu cerintele pe care acestia le
au de la absolventi. In colaborare cu organizatiile studentesti aceste
centre trebuie sa deruleze diverse proiecte (prezentari de companii,
simulari de interviuri, targuri de locuri de munca, etc) prin care
studentii pot lua contact cat mai devreme cu anga%atorii si au ocazia sa
inteleaga cat mai bine si mai devreme piata locurilor de munca pe care
urmeaza sa se integreze.
1. Responsabiizare a actorior impicati
1.# Uni"ersitatie
ANOSR considera ca reatia cu mediu pri"at este in primu rand
responsabiitatea uni"ersitatii$ care trebuie sa mani&este o
atitudine proacti"a si desc2isa &ata de mediu pri"at.
5a toate nivelurile universitatii (incepand de la conducerea
universitatii, a facultatilor, a catedrelor si a centrelor de cercetare pana
la fiecare cadru didactic) trebuie sa fie cautate oportunitati de
comunicare si colaborare cu mediul exterior. (redem ca universitatile
trebuie sa fie deschise catre nevoile mediului privat, oferind programe
de studii in domeniile cerute pe piata, posibilitati de identificare a
studentilor potriviti pentru a fi recrutati, de a organiza laboratoare si
centre de formare care sa fie folosite impreuna de catre universitate si
partenerul extern, de a initia organiza cursuri + programe de formare
continua sau de a oferi posibilitati de promovare in universitate a
partenerilor externi.
Structurile de la toate nivelurile (conducerea universitatii, a
facultatilor, catedrele si departamentele, a centrelor de cercetare,
cadre didactice, etc ) trebuie sa fie proactive si sa dea dovada de
initiativa in crearea si mentinerea parteneriatelor cu mediul extern.
Aceste structuri trebuie sa iasa in intamplinarea companiilor cautand
parteneriate si oferind facilitati si deschidere catre nevoile firmelor.
Dorim ca structurie de a &iecare ni"e sa aibe obiecti"e pri"ind
reatia cum mediu economic si acti"itatea acestora sa &ie
e"auata si in raport cu aceasta cate'orie de obiecti"e.
1.* Partenerii e%terni ,a'enti economici$ institutii$ ON3.uri-
Implicarea partenerilor externi in integrarea invatamantului superior cu
societatea poate fi privita din perspectiva beneficiilor reciproce si a
responsabilitatii sociale. A!S" considera ca, dincolo de toate
posibilele beneficii, este datoria fiecarui agent economic + institutie +
!) sa sustina bunul mers al comunitatii in care isi desfasoara
activitatea.
Implicarea poate aduce insa o serie de beneficii incepand cu cele de
imagine pana la avanta%ul accesului la un personal bine pregatit si la
rezultatele cercetarii. (redem ca agentii economici ar avea multe de
castigat daca ar include in planurile lor pe termen mediu si lung
parteneriate strategice cu mediul universitar. In general un invatamant
de calitate aduce prosperitate societatii si orice agent economic,
institutie sau !) isi poate desfasura mai bine activitatea intr-un
mediu prosper. In particular, parteneriatul cu universitatile poate
aduce partenerilor accesul la resurse umane calificate in acord cu
nevoile acestora, costuri de instruire a personalului reduse,
posibilitatea de a folosi cercetarea din universitati pentru inovare sau
pentru imbunatatirea produselor si serviciilor oferite.
1./. Or'anizatiie studentesti
Or'anizatiie studentesti au in primu rand ro de
responsabiizarea a actorior impicati. Ee trebuie impicate
inca din &aza initiaa a conceperii strate'iei de reationare a
uni"ersitatii cu mediu e%tern si mai aes a procesu de uare a
deciziei.
! parte din nevoia de comunicare si interactiune dintre mediul privat si
cel universitar este acoperita de catre organizatiile studentesti prin
organizarea unor evenimente punctuale cum sunt targurile de %oburi,
prezentarile de companii, uneori si oferirea de locuri de practica.
'a%oritatea organizatiilor studentesti nu are o viziune de ansamblu, pe
termen lung, asupra relatiei dintre universitate si mediul extern, ci
doar proiecte punctuale limitate la nevoi imediate (de anga%are a
studentilor sau de promovare a partenerilor in mediul academic).
Aspecte cum sunt organizarea de cursuri sau programe de formare in
parteneriat universitate-agent economic, participarea unor specialisti
din industrie la realizarea curriculei universitare sau construirea unui
mecanism de feedbac- din partea mediului economic cel mai adesea
nu intra in sfera preocuparilor actuale ale organizatiilor studentesti.
A!S" considera ca organizatiile studentesti trebuie sa aiba un rol mai
important in relatia institutiilor de invatamant superior cu firmele. In
primul rand acestea trebuie sa actioneze pentru responsabilizarea
actorilor implicati si in al doilea rand trebuie sa participe impreuna cu
conducerea institutiei de invatamant la realizarea strategiei de
relationare cu mediul exterior si in functie de disponibilitatea lor ar
trebui sa poata participa si la implementarea acesteia. Intre institutia
de invatamant si organizatiile studentesti trebuie sa existe o
colaborare stransa la toate nivelurile pentru a rezolva cat mai repede
si cat mai eficient problemele cu care se confrunta studentii. Atragem
atentia asupra necesitatii de a implica organizatiile studentesti si
reprezentantii studentilor inca din fazele initiale in procesul de
elaborare a strategiilor si mai ales in procesul de luare a deciziilor.
4. Practica studentior
ANOSR considera ca trebuie sa e%iste o e'isatie a practicii
studentior a%ata pe masuri stimuati"e pentru a'entii
economici si uni"ersitati si &e%ibiitate ma%ima pentru studenti.
A!S" considera practica un element esential al formarii profesionale
care poate avea multiple avanta%e atat pentru student cat si pentru
agentul economic+ institutie+ !). Pe baza informatiilor primite
A!S" considera ca, in general, stagiile de practica oferite studentilor
de catre universitatile romanesti se incadreaza in doua situatii6 sau nu
exista sau lasa mult de dorit.
In materie de legislatie si regulamente, A!S" considera ca este
necesara o flexibilitate cat mai mare fiind impotriva reglementarii
excesive. Sustinem masurile stimulative (facilitati fiscale) atat pentru
agenti economici cat si pentru universitati.
(ontinutul stagiului trebuie stabilit 7n functie de activitatea pentru care
se pregateste viitorul absolvent, iar experienta dobandita sa fie
relevanta pentru aceasta activitate viitoare. A!S" considera ca
activitatea studentului din perioada de practica trebuie sa fie cat mai
apropiata de aceea pentru care se pregateste, si nu in mod obligatoriu
sa fie legata de materiile studiate in anul anterior.
Uni"ersitatie trebuie sa asi'ure un numar su&icient de ocuri de
practica de caitate$ sa &aciiteze a'entior economici$
institutiior sau on'.urior interesate promo"area o&ertei de
ocuri de practica &ara interpunerea intre acestea si studenti.
$esi sustinem un sistem cat mai flexibil si nebirocratic, care sa dea
studentilor posibilitatea de a-si alege independent de universitate si
cat mai neingraditi locul de practica, credem ca universitatile sunt
responsabile pentru asigurarea unui numar suficient de locuri de
practica si pentru asigurarea calitatii acestora.
(ontinutul stagiilor de practica oferite de universitate trebuie sa fie
descris cat mai in detaliu ( programul, departamentul in cadrul caruia
va activa, resposabilitati, activitate, responsabil de practica), pentru ca
studentii sa poata alege in cunostinta de cauza (pe site-ul facultatii +
catedrei ) iar sistemul de alocare al locurilor de practica trebuie sa fie
transparent. *niversitatile ar trebui sa faciliteze firmelor popularizarea
ofertelor de locuri de practica (printr-o sectiune speciala pe site-ul
institiei, pusa la dispozitia agentilor economici, institutiilor, !)-urilor
interesate) si sa nu intervina in procesul de selectie al candidatilor
decat daca acest lucru este cerut de firma.
Practica efectuata de studenti trebuie sa fie recunoscuta drept vechime
si sa poata fi remunerata. $e asemenea A!S" recomanda existenta
unor mecanisme prin care in urma efectuarii stagiului de practica
studentii sa poata primi recomandari (rubrica speciala in atestatul de
practica). A!S" considera ca doua stagii de practica efectuate in
locuri diferite pot fi cu greu comparate in mod obiectiv si propune ca e
valuarea practicii sa fie facuta cu Admis+ "espins.
5. +ursee pri"ate
ANOSR doreste e%istenta unor mecanisme e'isati"e e&iciente
de stimuare a acordarii de burse pri"ate$ si centraizarea
dateor din &iecare uni"ersitate a ni"e nationa pentru a
"eri&ica e&icacitatea acestor mecanisme.
8ursele private pot fi un indicator foarte bun pentru interesul
manifestat de mediul privat pentru studentii si absolventii unei
institutii de invatamant. ,le pot fi si unul dintre mecanismele necesare
pentru a asigura unor studenti conditiile necesare pentru a face
performanta.
A!S" considera ca trebuie sa existe o preocupare sistematica atat a
universitatilor cat si la nivel national pentru a creste numarul de burse
private oferite studentilor romani. Pentru ca acest lucru sa fie posibil
credem ca in primul rand trebuie ca fiecare universitate sa urmareasca
si sa faca publice numarul de contracte pentru burse private si
valoarea acestora si aceste date sa fie centralizate la nivel national.
Sustinem existenta unor mecanisme legislative dar si de alta natura
menite sa stimuleze atat agentii economici cat si universitatile. A!S"
considera ca sumele cheltuite pentru bursele private oferite studentilor
trebuie sa fie deductibile in proportie de 9:; din impozitul datorat
statului. (ontractele de burse private nu trebuie sa contina rapoarte de
munca intre student si agentul economic care ofera bursa.

De&initii6
Rezutatee in"atarii sunt un set de cunostinte, deprinderi si+sau
competente pe care o persoana le-a dobandit si+sau pe care este
capabil sa le demonstreze dupa finalizarea unui proces de invatare.
"ezultatele invatarii sunt declaratiile privitoare la ceea ce se asteapta
ca o persoana sa stie, sa inteleaga si+sau sa fie capabil sa faca la
finalul unei perioade de studii.
Competenta include6 i) competente co'niti"e care vizeaza
utilizarea teoriei si a conceptelor, precum si a capacitatilor de
cunoastere dobandite tacit si informal prin experienta< ii) competente
&unctionae (deprinderi sau capacitati de utilizare a cunostintelor intr-
o situatie de munca data ), acele sarcini pe care o persoana trebuie sa
fie capabila sa le faca atunci cand actioneaza intr-un anumit domeniu
de activitate, context de invatare sau activitate sociala< iii)
competente personae care vizeaza capacitatea adoptarii unei
atitudini si+sau comportament adecvat 7ntr-o situatie particulara< iv)
competente etice care presupun demonstrarea anumitor valori
personale si profesionale.