Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect la disciplina Sisteme de Transport




Tema de proiect:


Transportul cu BANDA




















Coordonator proiect: Silviu Marcu Student: Popa Iulian

Grupa: 732



Bucuresti
2010
Cuprins:

1.Studiul solutiilor constructive similar

Consideratii generale

Solutii constructive de transportoare cu banda
Constructia principalelor parti componente aletransportorului cu banda

2.Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul cu banda

3.Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici

4. Calcule de dimensionare
Ansamblul general
Desen de executie pentru doua repere































1. Studiul solutiilor constructive
1.1 Consideratii generale
Transportoarele cu band se utilizeaz pentru transportul pe orizontal sau pe
direcie nclinat fa de orizontal cu un unghi de 5-25
o
att a sarcinilor vrsate cat i a
sarcinilor n bucai. De asemenea traseul pe care lucreaza transportorul poate f combinat,
fiind format din zone orizontale, zone nclinate, unite ntre ele cu zone curbe.
innd seama de rezistena benzilor, lungimea maxim a transportoarelor cu band
s-a limitat la 250-300 m. n cazul in care sarcina trebuie s fe transportat pe distante mai
mari, se utilizeaz o instalaie de transport compus din mai multe transportoare care se
alimenteaz n serie. In cazul transportoarelor nclinate, unghiul de nclinare al benzii se ia in
funcie de proprietile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului
transportat cu banda, de mrimea unghiului de taluz natural, de viteza de transport i de
modul de alimentare al transportului.
Se recomand ca unghiul de nclinare al benzii s fie cu 10-15
o
mai mic dect unghiul
de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea materialului n timpul
transportului, datorit ocurilor. Pentru transportul grului unghiul de nclinare se
recomand 20-22
o
, porumb tiulei 15
o
, saci cu gru, fin sau crupi 25.
In figura 1.3 este prezentat schema de principiu a unui transportor staionar cu band. El se
compune din band fr sfarit 3 ce se nfsor peste toba de acionare 2 i toba de
intindere 7. Banda este susinut de rolele superioare 4 si inferioare 14 montate n supori
pe construcia metalic 5 i 16. ncrcarea benzii se realizeaz prin plnia 6, n dreptul tobei
de ntindere. Descrcarea benzii se realizeaz n dreptu tobei de acionare, materialul
ajungnd n buncrul 1, sau se poate realiza n orice punct pe lungimea transportorului cu
ajutorul unui dispozitiv de descrcare mobil.
Pentru asigurarea aderenei necesare ntre band i tob, precum i pentru
asigurarea unui mers linitit al transportorului se utilizeaz dispozitivul de intindere al benzii
cu greutate. Toba 7 este montat pe cruciorul 8 ce se poate deplasa n lungul inei 12. De
cruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup dc role 10, la extremitatea
cabului fiind montat greutatea 11, sub aciunea creia se realizeaz ntinderea benzii.
Organele de mai sus sunt montate pe o construcie metalic de susinere, fixat pe locul dc
utilizare prin uruburi dc ancorare.
Antrenarea tobei de acionare se realizeaz cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea micrii de la tob la band realizndu-se ca urmare a frecrii
dintre band i tob.
In funcie de limea sa, banda se poate sprijini n partea ncrcat pe un singur rnd
de role, banda avnd forma plat sau se poate sprijini pe dou sau trei rnduri de role,
banda avnd form de jgheab. Unghiul de nclinare al axelor rolelor
1
= 15
o
-30
o
.
Pe partea inferioar nencarcata banda se sprijin pe un singur rnd de role.
Capacitatea portant a benzii transportoare depinde de unghiul de infurare al acesteia pe
toba de acionare, acesta variind intre 180-480
o
n funcie de numrul tobelor de acionare
sau a rolelor de abatere.


Fig 1.1 Schema generala a unui transportor cu banda

1 - Carcas evacuare 10 - Rola de
2 - Tob actionare 11 - Contragreutate
3 - Band 12 - Cadru sistem 19 Material transportat
4 - Role superioare 13 - suport cap intindere
5 - Suport role 14 - Role inferioare
6 - Plnie alimentare 15 - Motor electric
7 - Toba de intindere 16 - Constructie metalica
8 - Carucior 17 - Cuplaj ghidare
9 - Cablu de intindere 18 - Reductor





Fig 1.2 Actionarea transportorului
1-Motor electric
2,4-Cuplaje
3-Reductor de turaie
5-Tambur de acionare
6-Band transportoare


Clasificarea transportoarelor cu banda se poate face dupa mai multe criterii:
a) dupa destinatie - cu destinatie generala
- cu destinatie speciala
b) dupa tipul benzii - plane
- sub forma de jgheab
c) dupa materialul din care se confectioneaza banda
- cauciuc cu insertii textile
- material textile
- otel
d)dupa modul de descarcare
- cu descarcare la capat
- cu descarcare pe parcurs
Transportoarele cu banda sunt utilizate pe scara larga in industria alimentara pentru
transportul diferitelor produse pe linia de productie,in industria miniera la scoaterea
minereului din subteran,in agricultura la transportul cerealelor si a fainurilor de cereale fie ca
subansamble ale unor masini mai complexe(mori) fie ca sisteme independente.
Transportoarele cu banda au constructie simpla, greutate mica, siguranta in
functionare si consum de energie redus.
Principalele dezavantaje ale transportoarelor cu banda sunt urmatoarele: unghi de
inclinare mic, durata de functionare si viteza de deplasare a benzii relative redus, produc
praf in timpul functionarii (in cazul transportului produselor pulverulente).
Transportoarele cu banda se folosesc la diverse masini si instalatii zootehnice:
tocatori, combine de siloz, bucatarii furajere, fabrici de nutreturi combinate, instalatii de
distribuire a hrane, etc.


1.2 Solutii constructive de transportoare cu banda

a) Modelul Rushmore
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea maxima admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/ - posibilitate de reglare a unghiurilor de incarcare cat si cel
de descarcare











b) Modelul Annapurna
Caracteristici:
- latimea maxima a benzii 600 mm
- banda este confectionata dintr-un material antiderapant
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 700 kg
- incarcarea unitara admisa 100 kg
- viteza benzii 3m/s





Tabel de dimensiuni
Model Lungimea
Maxima
(mm)
A
(mm)
B
(mm)
C
(mm)
D
(mm)
E
(mm)
AN6 6000 760 3050 6090 3960 1372
AN10 9500 760 3050 7010 5130 1372












c) Modelul Snowdown
Caracteristici:
- latimea benzii 500-600 mm
- incarcarea maxima repartizata uniform este de 300 kg







Tabel de dimensiuni
Model A
(mm)
B
(mm)
C
(mm)
D
(mm)
E
(mm)
F
(mm)
G
(mm)
H
(mm)
S35/20 300 1200 1700 2100 1830 3600 1200 2870
S35/15 385 1200 1600 1600 1830 3600 1200 2870
S30/20 300 1200 1700 2100 1830 3100 1200 2640
S30/15 385 1200 1600 1600 1830 3100 1200 2640
S25/20 300 1200 1700 2100 1830 2600 1200 2410
S25/15 385 1200 1600 1600 1830 2600 1200 2410











1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului cu banda

a) Banda este organul flexibil de tractiune si in acelasi timp organul purtator al materialului
ce urmeaza a fi transportat. Ea se confectioneaza din cauciuc cu insertii din fire chimice
(polyester in urzeala si poliamida in batatura), simbolizate conform STAS 8983-75; PES/PA
125; PES/PA 160; PES/PA 400 in care 125, 160, 250 si 400 reprezinta rezistenta la rupere in
N/mm pe o insertie in banda finite comform STAS 2077/1-85.
Insertiile taxtele au grsimea de 1,2-3 mm, iar stratul de cauciuc dintre ele este de 0,2-
0,3 mm. Insertiile cu grosime mare au urzeala formata din cord textile cu rasucire dubla.
Randurile de cord textile sunt legate intre ele prin fire transversale (batatura) commune.
Benzile cu cabluri din otel au de obicei pe ambele parti 1-2 insertii care au rolul de a prelua
loviturile din partea bucatilor de material, de a asigura rezistenta transversala a benzii si de a
proteja cauciucul impotriva taierii din material,de a asigura rezistenta transversala a benzii si
de a proteja cauciucul impotriva taierii de catre cabluri la trecerea peste tambure. Insertiile
din material textile pot fi formate dintr-o singura bucata infasurata in spirala sau reduse
treptat in zona centrala pentru a mari elasticitatea benzii. Numarul de insertii si grosimea
invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile sunt indicate in STAS
2077/1-85.
Latimile nominale ale benzilor cu insertii textile sunt: 400, 500, 650, 1000, 1200,
1400, 1600, 1800 si 2000 mm (STAS10674-86).
Pentru a realize o banda fara sfarsit pe o anumita lungime, capetele benzii trebuiesc
inadite. Acesta operatie se poate face pe cale mecanica sau prin vulcanizare. Inadirea
mecanica trebuie sa asigure flexibilitatea benzii atat in sens londitudinal cat si transversal. Se
foloseste legatura prin eclise sau balamale fixate de benzi prin nituri sau suruburi. La acest
mod de inadire a benzii gaurile pentru nituri constituie concentratori de tensiune si
micsoreaza rezistenta la tractiune a benzii. Acest dezavantaj este inlaturat la benzile
imbinate prin vulcanizare. Imbinarea prin vulcanizare poate fi la cald sau la rece.
Benzile instalaiilor de transport continuu ndeplinesc att funcia de organ de traciune ct
i de aceea de organ de lucru.Pentru transportoarele cu band din industria alimentar se
folosesc benzile textile cauciucate i n anumite cazuri benzile metalice. Materialul folosit
pentru benzi se alege n funcie de condiiile de lucru ale instalaiei.
La benzile n construcie tiat,n unele cazuri,se intrebuinteaz n afara straturilor
intermediare normale,un strat special rar 2,ce nconjoar straturile intermediare fie numai
pe deasupra i lateral, fie numai lateral,care servete pentru a mri aderena dintre startul
superior i pojghia de cauciuc,precum i pentru ntarirea marginilor benzii.
Banda trebuie sa fie:
- sa fie rezistenta la tractiune si elastica
- sa fie putin higroscopica
- sa reziste la actiunea abraziva a materialelor transportate
- sa se alungeasca relativ putin in timpul functionarii
- sa se poata inadii usor in cazul ruperii


Fig 1.3 Seciune a benzii cauciucate

Semnificaia notaiilor:

1-nveli de cauciuc cu rol de suprafaa de lucru
2-esatur de aprare (ce poate lipsi)
3-strat de resistena a traciunii
4-inserii textile
5-strat de cauciuc cu rol de suprafa de sprijin
6-plas de srm
7-strat de azbest
8-cabluri metalice

b) Tambure antrenarea benzilor se face in general cu ajutorul unui tambur,mai rar
cu doua tambure de antrenare. Pentru marirea aderentei dintre tambur si banda, suprafata
tamburului se acopera cu un strat de cauciuc de 15-20 mm grosime fixat cu suruburi cu cap
inecat, in fig. 3 s-a construit un tambur dublu conic pentru a asigura centrareaa benzii.
Tamburele de antrenare se pot executa in doua variante constructive: normala si
intarita. Varianta intarita are grosimea mantalei si diametrul arborelui mai mare decat la
varianta normala si se foloseste pentru sarcini si momente mai mari decat pentru tamburele
normale.Principalele diametere ale tambure de intoarcere a benzii de transport, tambur de
deviere, in scopul maririi unghiului de infasurare a benzii pe tamburul de antrenare sau a
tambure de intindere. Aceste tambure se rotesc liber pe ax si nu sunt prevazute cu strat
adeziv. In fig. 2 este prevazuta constructia unui tambur de intindere.



Fig 1.4 Tambur de intindere

c) Sistemul de sustinere a benzii este realizat cu ajutorul tablierelor, rolelor sau
combinatii de tabliere si role.

1 cadru 2 tabliere 3 banda 4 - role

Sustinerea benzii pe tabliere (confectionate din tabla sau lemn) se floseste in cazul
transportoarelor de lungime foarte mica putin incarcata, este o constructie simpla, cu
dezavantajul unui consum de energie ridicat si uzura rapida a benzii.
Rolele reprezinta o solutie mai complicata si din punct de vedere constructiv, dar mai
avantajoase din punct de vedere energetic.

Rolele cu suprafata lisa L se pot utiliza oriunde pe traseul de transport.
Rolele cu benzi de cauciuc B se utilizeaza in zona de incarcare a benzii cu material
in cazul alimentarii cu material cu granulatie mare care cad de la o inaltime.
Rolele cu discuri D se folosesc pe ramura de intoarcere in cazul transportului unor
materiale aderente la banda, cu rol de a curati banda.
d) Sistemul de intindere a benzii are rolul de a prelua deformatii permanente ale benzii si a
creea forta normala a benzii pe tamburul de antrenare.

Cursa sistemului de intindere este de aproximativ3% din lungimeatrasportorului pentru cu
lungime mica (30 -40 m) si 5% din lungimea trasportorului pentru cele mari.





e) Sistemul de incarcare are rolul de a incarca banda cu un strat uniform de material.
Constructia depinde de material incarcat pe banda.
Pentru incarcarea benzii cu material cu granulatie mica si care curge usor, schema
este reprezentata mai jos.


1 cos de alimentare
2 - clapeta pentru reglarea debitului
3 placi de gidare a materialului

f) Sistemul de descarcare pe traseul trasportorului se realizeaza cu ajutorul carucioruui de
descarcare compus dintr-un cadru care poate rula pe roti de-a lungul trasportorului prevazut
cu doua tambure si jgheab de descarcare.
Dimensiunile caruciorului trebuie astfel alese incat inclinarea maxima a benzii
max
<
(unghiul de taluz natural) pentru ca materialul sa nu alunece in jos pe acesta.
Scuturile simple sau duble sunt plasate deasupra benzii astfel ca materialul ajuns in
dreptul peretelui inclinat, aluneca pe acesta si ste descarcat lateral. Sistemele cu scuturi
inclinate prezinta dezavantajul ca produce uzura benzii datorita frecarii acestora cu
materialul transportat.







2. Prezentarea si justificarea solutiei constructive
Transportorul cu banda cu organ flexibil de tractiune care realizeaza transportul sarcinii pe
directie apropiata de orizontala sau orizontala. In cazul de fata trasportorul transporta
sarciniile pe directie orizontala , avand unghiul de inclinare = 0.


Fig 2.1 Schema transportorului cu banda
1 banda trasnportoare
2 tamburul de antrenare
3 tambur de intindere
4 role cu suprafata lisa
5 role cu discuri
7 sistem de intindere
8 sistemul de incarcare
9 sistemul de descarcare

Date: - capacitate de lucru: 1,1 kg/s
- materialul transportat: faina
- lungimea tronsonului: 10 m

In cazul trasportorului de fata , organul flexibil de tractiune este banda doarece prezinta
avantaje mai bune in cazul materialului transportat de fata. Are o functionare silentioasa si o
viteza mare de pana la 2 m/s. Banda se foloseste numai pentru materiale cu granulatie mica,
uscate si care nu au componenti ce se lipesc de banda.
Banda este confectionata din cauciuc cu insertii textile avand grosimea de 3,5 mm, iar
stratul de cauciuc dintre ele este de 0.25 mm. Insertiile sunt de forma unei tesaturi. Numarul
de insertii si grosimea invelisului de cauciuc pentru benzile de transport cu insertii textile
sunt indicate in STAS 2077/ 1-85.
Varianta cosntructiva a tamburului de antrenare este cea normala. Suprafata tamburului
este acoperita, prin vulcanizare cu un strat de cauciuc, de 15 20 mm in scopul maririi
coeficientului de frecare. Tamburul liber este de tipul tambur de intindere montat la unul din
capetele trasportorului cu rol de a intinde banda.
3. Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici
Material transportat: faina
Capacitatea de lucru: Q = 3.2kg/s
Lungimea tronsonului: 10 m

3.1 Calculul dispozitivul de incarcare
Din anexa 4 rezulta:
- coeficientul de frecare in repaus al orzului este:

- cauciuc


- unghiul de taluz natural in repaus
0
=35
0
- densitatea materialului =800kg/m
3


Lungimea jgeabului de dirijare se calculeaza cu relatia:


In care:
-

[m/s] este viteza benzii.Viteza recomandata benzii in cazul semintelor de orz este intre
2. Alegem

este viteza initiala a materialului.Deoarece materialul cade pe banda din cosul de


alimentare v-om considera viteza in lungul benzii a acestuia .Deci rezulta


- reprezinta acceleratia gravitationala
-

reprezinta coeficientul de frecare,in miscare, dintre material si banda





Rotunjim valoarea obtinuta pentru lungimea jgheabului la valoarea:
Unghiu de inclianre a peretelui cosului de alimentare se calculeaza cu relatia:



Constructiv se adopta jocul dintre banda si jgeab =10 mm.




3.2 Calculul latimii benzii
Unghiul de taluz natural in miscare va fi:

0 0
0
(0, 4 0, 7) 0, 5 35 17, 5


Pentru banda plata latimea benzii se poate calcula cu relatia:

B=


=0.024m
In care:
- reprezinta capacitatea de transport a transportorului cu banda impusa prin tema.
-

este un coeficient care tine seama de unghiul de inclinare a transportorului



k 0, 9 din STAS 7539-84


Din STAS 2677/1-85 se alege latimea benzii .
Rezulta caracteristicile principale ale benzii PES/PA aleasa conform STAS 2677/1-85:
- latimea benzii:
- numarul de insertii din banda:


- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin:


- grosimea insertiilor

1.2.Alegem grosimea insertiei

.
- grosimea stratului de cauciuc pe suprafata de sprijin

.


3.3 Determinarea dimensiunilor principale ale tamburelor
Diametrul tamburului de antrenare se calculeaza cu relatia:

125 2 250 mm
TA a i
D k N


Din STAS 2077/1-85 alegem

si


Lungimea tamburului de antrenare este exprimata in STAS 7541-86 in functie de latimea
benzii si anume

.

-Dimensiunile tamburului de intindere:
Diamentrul tamburului de intindere se calculeaza cu relatia:


In care:


Lungimea tamburului de intindere



-Determinarea dimensiunilor principale ale rolelor de sustinere a benzii si ale suporturilor
acestora:
Se aleg role lise tip L conform STAS 6788/2-86. Lungimea rolei va fi egala cu lungimea
tamburelor, adica L=500 mm.
Diametrul rolelor de sustinere a benzii se alege in functie de tipul rolei si de lungimea
acesteia conform STAS 6788/2-86. Astfel pentru lungimea de 500mm si role tip L vom avea
diametrul rolei D=89mm.
Rulmentii care se monteaza pe axele rolelor sunt rulmenti tip 6204.
Dimensiunile suporturilor se obtin in functie de tipul suportului si de latimea si forma
benzii.
Astfel vom avea:
-suportul inferior tip SD,cu urmatoarele caracteristici:
C=700mm; h=115mm;

=500mm;
Pasul rolelor se alege constructiv astfel:
-pasul pe ramura incarcata cu material


-pasul pe ramura descarcata

.

3.3 Calculul fortei minime din banda
Forta minima din banda se calculeaza cu relatia urmatoare:


In care:

reprezinta masa dematerial pe metru liniar:

reprezinta masa pe metru liniar a benzii:



)

-

reprezinta sageata admisibila a benzii intre role:


0.0275

Forta minima din banda pe ramura purtatoare de material, corespunzatoare sagetii minime,
se calculeaza cu relatia:







3.4 Calculul puterii necesare actionarii trasportorului
a)Calculul preliminar:
Forta rezistenta la incarcarea benzii se calculeaza cu relatia:





Masa rolei de sustinere este:


In care:
- d reprezinta diametrul interior al rolei
-

reprezinta densitatea otelului


Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura incarcata cu material:


Masa pe metru liniar a rolelor pe ramura descarcata:


Fortele rezistente pe ramura incarcata se calculeaza cu relatia:


In care:
- reprezinta un coeficient de rezistenta specifica la deplasare .Alegem
.
Obtinem:


Forta rezistenta din ramura descarcata a transportorului se calculeaza cu relatia:


Unde:

=4m
Forta rezistenta totala la deplasarea materialului este:


In care:
- este un coeficient care ia in considerare rezistentele datorate rigiditatii benzii la trecerea
peste tambur si rezistentele la rotirea tamburelor.


In care:
-

este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe


tambur este mai mare sau egal cu , m fiind numarul acestor tambure:


Alegem

; m=2
-

este un coeficient care se foloseste in cazul in care unghiul de infasurare al benzii pe


tambur este mai mic sau egal cu

, n fiind numarul acestor tambure:


Alegem:

; n=15
Obtinem:


Relatia pentru calculul puterii necesare pentru antrenarea transportorului este:


In care:
-

este un coeficient de suprasarcina care ia in considerare rezistenta opusa de banda la


trecerea peste tamburul de antrenare ca urmare a rigiditatii benzii si a frecarilor din lagare,


Obtinem:





b)Calculul de verificare
Sistemul de ecuatii pentru transportorul cu banda este urmatorul:


In urma rezolvarii sistemului se obtin urmatoarele valori pentru forte:
-




In care:
-

are valoarea cuprinsa intre

.
Alegem


- este unghiul de infasurare al benzii
-c=1.2 reprezinta un coeficient de siguranta
-=0.35 reprezinta coeficentul de frecare intre tambur si banda
Insa forta minima din banda este de

.
Rezulta :





Obtinem urmatoarele rezultate:
-


Rezulta ca forta maxima din banda este

.
Se determina forta de intindere a benzii cu relatia:


Cunoscand forta maxima din banda se poate calcula numarul de insertii cu relatia:


In care:
-

este un coeficient de siguranta care se calculeaza cu relatia:


Unde:
-

este un coeficient care depinde de numarul de insertii.Pentru

avem

este un coeficient ce depinde de densitatea materialului.Pentru avem

este un coeficient care depinde de regimul de lucru.Pentru maxim 8 ore de functionare


pe zi, avem

este rezistenta admisibila la tractiune raportata la un cm de latime a unei insertii din


banda.In cazul benzii alese avem


Obtinem:




Alegem:


Sarcina nominala de rupere a benzii trebuie sa verifice relatia:




In care:
-


este forta nominala de rupere care se calculeaza cu relatia:


este un coeficient de siguranta in regim stationar:


In care:
-

coeficient de siguranta privind comportarea in timp a benzii.Avem

este coeficient de siguranta privind alungirile suplimentare ale benzii.Avem


este un coeficient de siguranta privind tensiunile maxime din banda la pornire sau
oprire.Avem


este pierderea de rezistenta la locul de imbinare.Se calculeaza conform STAS 7539-84:



Obtinem:






Ultima relatie este indeplinita,deci rezulta ca banda rezista la solicitarile la care este supusa.
4. Alegerea si verificarea rulmentilor
Comform STAS 6840-80 aleg rulmentii radiali cu bile din seria 1206 cu dimensiunile din
catalog:
-dimensiuni:
-capacitatea statica de incarcare


-capacitatea dinamica de incarcare .
Capacitatea principala a scoaterii din uz a rulmentilor se datoreaza oboselii superficiale a
cailor de rulare ale inelelor si a corpurilor de rostogolire.
Calculul de verificare al rulmentilor consta in stabilirea duratei de functionare (

) care
trebuie sa fie mai mare decat durata admisibila (

),care pentru masini agricole este de:


.

Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta preluata de fiecare rulment pe arbore:


Unde:
x si y coeficienti ai fortei radiale respectiv axiale.Ei sunt dependenti de forma si de tipul
rulmentului precum si de marimea fortelor radiale si axiale preluate de rulment.
(


Forta axiala din rulment:



Durabilitatea efectiva se calculeaza cu relatia:


Durata efectiva de functionare se stabileste cu relatia:



Unde n turatia rolelor de sustinere







Arborele tamburului de antrenare:
Puterea necesara pentru antrebarea benzii este:





Unde: n este turatia tamburului de antrenare