-- --

CAPITQLLX 8
lor Binet, phtrate ca atare, in ciuda revizuirilor ulterioare: diferen~ierea prin vdrst6 gi
TESTE DE ABI LI T; ~ ~ MINTALE:
SCALELE BINET
itarea mintala' general&
Diferen#ierea prin vbrst5 se refer5 la faptul cB cei rnai vkstnici dintre copii se disting de
putin v$rstnici prin capacit&li mintale mai mari. Asamblhd seturi de sarcini tot mai
8.1. Scurt istoric bile odat5 cu inaintarea in v&s@ se putea determina vdrsta mintald in funcfie de
Dintre toate conceptele majore din domeniul psihodiagnosticului, inteligenta este unul etarea mor sarcini tipice pentru copilul mediu de o anumit2 etate, independent de vfirsta
dintre cele mai greu de defmit. DacB automi primei Scale mepice a inteligenrei, Binet, 0 defines aologic2 a celui examinat. Un copil de 6 ani, care rezolva ~roblemele tipice copilului de 8 ani,
ca Pe 0 tendint5 de a p g s h 0 directie definit% de a se adapta fn vederea atingerii scopului
deci o vkstii mintalii de 8 ani.
8i de a avea spirit critic, Spearman 0 vedea ca Gnd capacitatea de eductie a rela!iilor ?i a Abilitatea mintalri general5 era suma unor elemente separate gi distincte ale inteligentei,
corelatelor, Gardner ca activit&~i mintale implicate TII scopuri ahptative gi selecfia imprejurfirilor
din lumea real5 relevante pentru viap cuiva. elor sale metrice. Plec&xl de la considerente de ordin practic, el a retinut t i ~ur i de sarcini
Testarea inteligentei a premers ins5 definirea Vi conceptualizarea ei (procese care nici ate, din domenii foarte diferite, pe care le-a intuit a avea legatur5 cu inteligenia.
at&i nu s-au incheiat) gi a beeput odati? cu decizia Ministedui Instruciiei Publice din Franta de
a crea 0 procedurii avhd ca SCOP identificarea copiilor defectivi mintal, pentru a-i putea transfers 8.2. Primele scale Binet - Simon
din clasele obi~nuite gi a li se acorda o educatie speciali. Aceasa sacin; i-a revenit, in 1904, lui
Deoarece scopul ei era limitat gi bine circumscns (identificarea defectivilor mi nd din
A1fied Binet (1857-191
personalitate complex2 a psihologiei fianceze: autor dramatic, licentiat
istemul gcolar parizian), aceasG primfi Scar6 Metric6 a Inteligenfei, publicat5 in 1905, era
in dr e~t , doctor
~tiinte naturale, el desf2qurhd gi p m atunci cercet&i asupra abiliG1ilor
urnane.
Deoarece funcfiile mai simple, ca timpul de reacfie sau acuitatea senzorialk, preconizate
aplicate copiilor de la 3 la 11 ani (50 de copii normali gi cgtiva deficienti de intelect). Fiind de
de Galt0n a avea leggmg cu inteligenfa, au eguat in leg2tur5 cu predictia succesului ?cola, Binet
fapt un instrument preliminar, scara nu avea norme de vkst5, ci dMea
indicatii de ordin
gi-a kdr e~t at aten!ia asupra UnOr sarchi mai complexe, considerate a fi definitorii penm general
9 era limits supenoar2 a inteligenlei la 5 ani, itemu1 15 Pmea in cvidenf5
inteligenlg. Deai puterea acesteia de a difereniia indivizii umani nu era pus5 de nimeni la indoial&,
limita obignuit& pentru imbecilitate, iar itemul 27 era considerat eel mai valid pentru a detecta
prima ~ r o b l e ~ major2 a lui %net a f0st definirea inteligen~ei insegi, in functie de care trebuia sg
idiotia). Temenii de idiot, imbecil sau moron, utilizati atunci, nu mai sunt in uz asmi, datonG
deci a ce va mlsura. Chiar dac5 forrna originall a scalei sale s e a ma putin cu tea de astgzi,
conotqiei lor negative (etichetarea subiectilor). Meritul lui Binet este acela de a fi rezolvat d o e
abordarea lui Binet a devenit tipic5 pentru construcfia testelor de inteligent5 de mai thziu, de
probleme cruciale penm orice constructor de teste: $-a definit ceea Ce vroia sg masoare 9i a treat
aceea vom expune pe s c w date despre prima scala metric5 a inteligentei gi evolutia sa
timp,
itemi corespunz~tori acestui stop, generind prima metodti majors de determinare a inteligen~ei
Ipoteza s c hi metrice Binet-Simon era schifatfi
din 1898 gi se baza pe observatiile
m e . Deficientele plecau de la absenta unor unit@ de mhurfi, a datelor nonnative gi a
sistematice %cute de Binet asupra copiilor sfii, Madeleine gi Alice, ca gi pe comparafiile intre
dovezilor care s5 sustin5 validitatea demersului s i b
dezvoltarea inteligenfei copiilor normdi $i a celor debili mintal dintr-o colonic, mde a lucrat
Scara din 1908 era deja organizaG pentru a discrimina intre vkste succesive, i t e d fiind
^ n p r e u ~ cu medicul Theodore Simon. Pentru Binet inteligenla insemna maturitate, intelegere,
gupati dupa acest criteriu (7 itemi la 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5 pentru 10 ani etc.1. Principiul
invenfie, dire& ~i Cenzurg. DOU~ dintre ideile majore de atunci au devenit principiile de bazg ale
diferentierii pe v$rste nu s-a mai considerat doar pnn dificultatea crescltoare a sarcinilor, ci prin
probe ce defmeau un nivel de vbrstd. Scala de vkst5 va deveni un model Perm nenumkate teste,
100
operationa15 Vi astszi pentru testZirile educationale (vilrsta citirii, de exem~lu), degi are un
impediment major gi anume acela cii nu se poate determina dac5 un copil se descurca mai bine la
o categorie de sarcini, decit la alta. Acest lucru a gi dus la abandonarea formatului fn scale de
vfir* pentau reviziile rnai recente ale bateriei.
Scala din 1908 a avut un egantion de standardizare de 4 ori rnai mare, apfdnd gi o
noutate: includerea unui item pentru o anumita v h s a s-a ficut d a d el a fost trecut de 66-75%
din grupul reprezentativ de v h t k Degi mai bine staucturat& varianta din 1908 a avut parte de o
critic5 ce a rftmas valabil5 8i ulterior, legat5 de ponderea prea mare (gi in cre$ere odat5 cu vhsta)
a probelor verbale. Timpul de aplicare varia de la 30 la 80 de minute gi dadea un singur scor,
legat de limbaj gi de abilitatea de a citi. Integrarea vizual-pmeptiv-motrid va &h e neabordatil
gi nerezolvata p$n5i la revizuirea din 1986 a bateriei, Totugi, cea rnai important5 acbizifie a scalei
dim 1908 a fost introducerea conceptului de vdrsta' mintala', care rnai thziu, prin raportarea la
vrirsta cronologicd gi fnmultit cu 100, va da coeficientul de inteligenr51 (algoritm propus de catre
Stem in 1912).
A treia revizie a scalei, din 1911, (and mo*i premature a lui Binet), nu a adus
^mbunZttIiiri majore acesteia. Chiar dacii s-au mai adFiugat citeva teste gi s-a extins spre v b t a
adult%, reajustikdu-gi dificultatea pentru vhstele rnai mari, destinul ei va fi marcat de trecerea
Ocem-dui Atlantic ~i traducerea ei de c5tre americani.
Dincolo de conceptul de vfirst2i mintalii, care este marea noutate adusft de Binet in testarea
psihologic5, el este considerat a fi nu numai initiatorul psihometriei clasice, dar gi al psihologiei
gcdare (primul gi marele domeniu de aplicare a1 testelor sale) gi diferenfiale. Binet spunea in
1908: "rezultatele examinrlrilor noastre nu au nici o valoare dacii sunt lipsite de comentarii, ele
trebuie deci s5 fie interpretate", remarc5 foarte indicativi pentru rolul datelor de observatie h
valorificarea rezultatelor la teste. Pe el il interesau in egall rnSur5 caracteristicile activittiiii
mintale, indiferent de factorul vhstil, adicl ceea ce astiizi numim sijl coognitiv, care araa nu
numai ce face o persoan5, ci gi cum o face.
8.3. Scalele Stanford - Bi e t aie lui Terman
Degi utilitatea scalelor Binet a fost recunoscuti4 aproape pretutindeni h Europa,
consacrarea lor avea si vinfi in America, unde au avut numeroase traduceri: H.H. Goddard a
elaborat, la distanfa de trei ani, o traducere, respectiv o versiune a scalelor dm 1905 gi 1908 h
limba englezs.
Cea care s-a impus gi a devenit ,,pentru un timp scala dominant5 de inteligenp in lumea
ir1trea~5"~~ a fost versiunea din 191 6 a lui Lewis Madison Terman, numia Scala ,'tanford-Binet,
chiar dac5 pot fi citate multe alte traduceri gi adaptrui arnericane. Aceast5 versiune includea 59 de
itemi din precedentele scalele Binet, adiiuga 4 itemi din testele existente Tn America gi inc5 o
multime de sarcini originale, construite de Terrnan insugi. PBstrfind principiul diferentierii pe
vhste, ,al abilitqii mintale generale gi scalele de vhstil, Terman a determinat coeficientul de
inteligentk (QI) dup5 formula propus5 de Stem, a m5irit mult lotul de standardizare (dim picate
doar cu copii califomieni, deci egantionul s51u nu a fost reprezentativ nafional), spectrul vkt el or
investigate fiind de la 3 la 14 ani, plus adultul mediu gi superior.
Conceptul de QI, ca raport (VMNC)x100 va fi ulterior abandonat, deoarece peste lirnita
de vSlrst5 mintalii superioarl (19 1/2 ani pentru varianta din 1916) el nu rnai era operant: orice
subiect peste aceastZi vhs a, care ar fi trecut testul in fntregime, ar fi avut un QI de 100. h
varianta din 1916, lirnita maxim5 a vbt ei cronologice era considerati 16 ani, peste care se
aprecia c51inteligenta inceteazi ski mai creasc5.
Prima revizia, cea din 1937, &utii de Terman ~i Merrill, a adus multe irnbungttiC;ri,
printre care gi informalii privind fidelitatea testului (r = .91), dar s-a observat c5i aceasta era rnai
mic5 pentau subiecfii de vhste mici, deoarece ei weau o rnai mica variabilitate a scorurilor. h
poficla precautiilor care au dus la fmbun5t5firea considerabilii a egantioanelor de etalonare, nu s-
au putut obtine deviaC;i standard egale la diferite vhste, ceea ce Bcea ca scorurile obtinute de
acelagi subiect in momente diferite ale vietii lui s5 nu fie deplin comparabile. Tot acum a a p k t
preocuparea pentru a adkuga rnai multi itemi de peribrmar$i, de a ^mbun8t5fi instructajul gi
procedurile de scorare. h consecint5, studiile de validare au fnceput sii 6e tot rnai bine
documentate, scala dovedind a avea o bun5 validitate predictivft pentru succesul ~colar (relevant5
pentru aptitudinea academic5 general& pentru abilitatea verbal5 gi aptitudinea la citirc). Alte
studii au dovedit o b m validitate de construct a scalei.
8.4. Scala Binet modern5 (SB-IV)
Dup5 o a doua revizie, din 1960, a urmat o a treia - gi ultirna de p h 8 acum, SB-IV -,
condus5 de Thorndike, Hagen gi Sattler, in 1986, mult rnai aproape de nevoile practice ale
psihologului gcolar gi clinician. Degi mentie o continuitate teoretic5 gi practicii cu celelalte
versiuni ce au precedat-o, SB-N reprezina in acelqi timp o cotiturZ fn raport cu acestea,
6; Kaplan ~i Saccuzzo, op. cit., p. 265
103
deoarece ut i l i zed proceduri psihometrice mult mai elaborate (teoria rgspunsurilor la itemi sau
analiza itemilor cu incZrc5iturg etnicg).
Desernnati sii discrimineze nu numai copiii defectivi sau supradotafi, bateria s-a dovedit
foarte utilg h procurarea de informafii despre dizabili@i de fnvfitare specifice. De asemenea,
itemii care &deau diferente Intre sexe sau grupuri etnice au fost omigi, fiind refinu~i doar cei mai
puternici, care au fost grupati in 15 subteste:
1. Vocabular (46 de itemi). Primii 14 itemi sunt imagini ale unor obiecte pe care subiectul
trebuie sit le numeascg, urmiitorii 32 fiind prezentali oral, sarcina fiind aceea de a oferi o
definifie a lor.
2. Memoria mdrgelelor (42 de itemi). Subiectului i se cere sti reproducii un pattern de miirgele
(bile) Infirate pe o vergea, sau sii le localizeze htr-o fotografie.
3. Cantit@ (40 de itemi). Subiectului i se cere sti rezolve probleme cantitative, cum ar fi
determinarea ariei unui dreptungb cu laturile de 3, respectiv 5 metri.
4. Memoria pentru propozifii (42 de itemi). Subiectul trebuie s5i reproducg propozitii de
lungimi crescfitoare.
5. Analiza de palfern-uri (42 de itemi). Subiectul trebuie sg reproducii cu ajutorul cuburilor
modele desenate pe carduri de carton.
6. Comprehensiune (42 de itemi). Subiectul trebuie s5 rispundii la intrebki relative la situafii
sociale sau implicind judecgfi ("De ce trebuie limitat tn timp mandatul unui pregedinte?').
7. Fraze absurde (32 de itemi). Subiectul trebuie sii identifice o situalie absurdg dintr-o
imagine (cum ar fi conducerea unei magini &ti volan).
8. Memoria pentru ci f e (26 de itemi). Subiectul trebuie sg repete serii de cifre, direct gi apoi
invers.
9. Copiere (28 de itemi). Subiectul va copia desene geometrice (linie, cerc, triunghi etc.),
prezentate pe cartoane.
10. Memoria pentru obiecte (14 itemi). Subiectul trebuie s5 numeascg o serie de obiecte fn
aceeqi ordine Pn care i-au fost prezentate.
1 1 . Matrici (26 de itemi). Subiectul trebuie s& completeze pattern-ul unei matrici dupg modelul:
12. Seturi de numere (26 de itemi), Subiectul trebuie sii spunii numerele ce vor continua o serie
cum ar fi: 113, 114, 115, ..., ..., ...
104
13. jmpriturire ji triiere de hiirtie. Subiectul va alege una din 5 variante pentru a indica cum ar
argta o bucati de h a i e Ga t i sau impmriti, dupg operazia respectivg.
14. Ra#onament verbal. Subiectul trebuie s i indice prin ce se aseam&ii gi prin ce se deosebesc
trei obiecte de un al patrulea (piersicg, banan& pmd: prin ce se asearnw gi prin ce se
deosebesc de o bucatii de pfhne?).
15. P~ner e fn ecuafie. Subiectul trebuie sll aranjeze numere gi simboluri rnatematice (+, -, x, i ,
= ) intr-o ecualie, cum ar fi 6 = . . . t 2.
k~ incercarea de a determina o mkurfi general8 a inteligenfei, autorii acestei revizii
pgstreazl marea varietate de sarcini, specific& testelor Binet mai timpurii, dar le grupeazii tematic,
in acord cu un model teoretic ierarhizat pe patru njveluri: un factor general g de inteligen* trei
factori de grup largi (inteligeng? cristalizatri, abilitgiifluid-analitice gi memorie de scurta' durata')
- la a1 doilea nivel - gi trei factori (rafionament verbal, ralionament cantitativ gi raiionament
vizual-abstract) la a1treilea nivel, al patrulea nivel indichd subtestele prin care sunt determinate
aceste tipuri de specializhi,
1. Inteligenfii generals g
Abilitw cristalizate
fluid-analitice scurtli durata'
3. abstract - vizual
4. vocabular caititifi ~ d l i z a de pattern ~ e mo k a miirgelelor
Comprehensiune Serii de nurnere Copiere Memoria pt. propozitii
Absurdittiti Punere 3 ecuafie Matrici Memoria pt. cifre
Relatii verbale HIrtie irnplturitil Memoria pt. obiect
gi GatB
Figura 14. Modelul teoretic a1 testelor Stanford-Binet IV
(dupci Aiken, 1997, p. 143).
Gruparea dupg criteriul confinutului permite calcularea scorurilor pentru fiecare din cele
15 subteste, ce pot fi la rbdul lor grupate pe patru arii de confinuturi: rationament verbal gi
105
... . .. - -
i
cantitativ, rajionament abstract-vizual, la care se adaugi memoria de scurtl duratti, acestea d h d accentuat) este legati de faptul c l factorii mkura@ de baterie nu sunt repartizati uniform pe toaB 1
j
un scor global compozit (QI), superpozabil factorului general g. scam vhstelor.
I
Ca gi cele precedente, scala SB-IV a fost destinatl s i misoare inteligenta de la vhsta de Fidelitatea de ansamblu a bateriei este bunk Consistenla intern& dupl formula Kuder-
doi ani spre cea adultl. Timpul destinat acestei operatii este de aproximativ 75 de minute, el
variind k functie de subiect ~i de n u m m de sarcini admimistrate. Marea diferenli o constituie
forrnatul adaptat al testului: fiecare individ este testat cu un spectru de sarcini c6t rnai bine
adaptate abilitifilor sale. Aceasta presupune o tatonare initial& pentru a detecta nivelul de intrare,
determinat prin utilizarea scorurilor individuale la testul de vocabular, in corelatie cu v k t a
cronologici. in funcfie de acesta se stabilegte un nivel bazal pentru fiecare test (cel rnai jos nivel
sau punct la care doi itemi de dificultate apmximativ egall sunt rezolvafi corect de subiect) gi
unul maximal, plafonul tes~ului, adicg nivelul la care 3 (uneori 4) itemi consecutivi sunt ratati.
Evident c i pentru aceasta trebuie s l se pitstreze principiul de bazi al scalelor Binet, cel al
diferenDerii pe vkrste, care presupune ordonarea ierarhicl dupl nivelul lor de dificultate. Deci
adrninistrarea fieclrui test incepe cu un nivel de intrare, coboarl p &i c h d subiectul trece doi
itemi de niveluri succesive (nivelul bazal) gi apoi urc5 pin5 ce el rate- de trei ori consecutiv
(care este plafonul atins de subiect pentru fiecare test in parte).
Scorurile brute pentru fiecare dintre cele 15 teste sunt egde cu n m & i iteiiiilor corect
rezolvaji (pasati) de subiect. Scorurile brute obtinute sunt convertite h scontri standard pe o
scalSi cu o medie de 50 gi o abatere standard de 8. Pentru cele 4 arii investigate, scorurile brute
obtinute la subtestele aferente sunt convertite de asemenea in scoruri standard, dar cu media de
100 ~i abaterea standard de 16, care in final dau un scor compozit, in acelqi format, care este
coeficientul de inteligent5. Rangul QI-urilor obtinute pleacl de la 36 la 164, echivalente cu plus gi
minus 4 note standard z.
Ga gi calit5ji psihometrice, Scala Binet modern8 continua traditia predecesoarelor sale de
a oferi nivelul de excelenti al testelor de inteligenf& atAt ca fundamentare teoretic5, s u s ~ e r e
empiric& cit gi ca alte standarde. Pentru aceasta, itemii au fost ceniuti in do& rinduri, revizuifi
din punctul de vedere al corectitudiii, pentru a nu mai da diferenle dupi criteriul de gen sau
Richardson KR,, este cuprins5 intre .96 gi .98 (foarte ridicati) pentru cele patru arii, dar pentru
subtestele luate separat rareori ea atinge sau depQegte pragul critic de .90, necesar pentru a lua
decizii care privesc persoane individuale, de unde necesitatea utiliziirii precaute a acestora.
Fidelitatea test-retest, calculat5 la 5 gi 8 ani, depQegte .90 pentru scorurile compozite, dar este
doar W e .70 gi .80 pentru subtestele componente Cpentru Cantitate gi Copiere sunt chiar mult
rnai mici).
Validitatea a fost cercetaa prin intercorelatiile celor 15 subteste cu factorul
corespunz5tor, prin corelafiile scorurilor la teste cu alte mhuri ale inteligenlei gi cu corelaGa
performanfelor gi scorurilor la test pentru cei desernnafi a fi supradotafi sau defectivi mintal.
Astfel, saturatia in factor g se s i t u e d W e .79 (Serii de numere) gi .51 (Memoria obiectelor).
Mai mult, analiza factorial5 a matricilor de intercorelatie val i dea ~i susline modelul teoretic
alcgtuit din patru factori, pe care scala modern5 Binet se bazeazi. Validarea concurentg cu
Stanford-Binet forma L-M (forma parale15 din 1972) este de .81; cu WISG-R de .83, cu WPPSI
de .80, cu WAIS-R de .9 1, iar cu KauJinan Assessment Battery for Children (scoruri sLmdard) de
.82 gi 39.
Cercetibile pe aceastli baterie Binet din 1986 sunt in curs de desfqurare, problema
princiaplg fiind legati de faptul daci teoria ierarhicl a celor patru factori este viabili sau are
nevoie s5 fie incg verificat5, confirmarea ei ernpirici nefiind deplinl. Evaluarea Scalei moderne
Binet din 1986 este in curs de desfigurare, ea evidentiind slZbiciuni gi puncte tari deopotrivk 'Yn
multe privinfe ea este greoaie, iar din punctul de vedere al administririi este un cogmar)' , afirm5
Kaplan gi ~a c c u z z o ~~, pentru c8 trebuie s l se determine nivelul bazal gi plafonul pentru toate cele
15 subteste. Fidelitatea de ansamblu este foarte bun$ dar pentru subteste luate separat este la
limiti sau sub ea. Degi au existat eforturi de a construi o scalg in care s l nu existe distorsiuni ale
scorurilor legate de sex, rasg gi statut socioeconomic, studiile arati c5 ea rfunine dependentti de
apartenenla etnic8. Standardizarea s-a Elcut pe 5013 subiecti de la 2 la 23 de ani gi 11 luni, din 47
factorii economici (scoruri mai mari pentru niveluri educationale gi economice mai ridicate) gi de
de state, plus districtul Columbia, dintre care 48% de sex masculin, 75% albi, 14% negri, 6%
ras5 (pattern-uri distincte ale scorurilor pentru trei gmpuri etnice: hispanic, asiatic gi a h -
hispanici, 3% din insulele asiatice ~i 2% apei ni nd altor minoritti@ etnice. Dar chiar ~i in aceste
american).
conditii, nivelurile socioeconomice care definesc de fapt niveluri educationale rnai ^mite, sunt
disproportionat de mult reprezentate, Tncercarea de a compensa acest lucru prin scorare nefiind
decit pei al hcununatti de succes. Alt5 problem& prezenti gi k formele anterioare (mult mai
Kaplan ~i Saccuzzo, op. cit.
106
Ca un aspect pozitiv, scorurile compozite pe cele patru arii au o foarte bun5 fidelitate,
d h d informatii valide, de considerabil interes in evaluarea supradot&ii, a dizabilitFifilor de La noi in far% Florian $tef3nescu-Goangi a condus colectivul psihologilor clujeni care au
invgpre gi a retardci mintale. ,,Pe ansarnblu, Binet modem este un instrument bine construit. rit in 1940 o varianti Binet romheasci, cuprinzhd 6 teste pe an (unul la do& luni) de la 3 la
Departe de a f i perfect, el intrunegte cele mai ^ d t e standarde pentru un test modem psihologic", ani gi c3te 4 teste (unul la 3 luni) pentru 11-14 ani gi vksta adulti. ,,Caracteristic& pentru
airmi Kaplan gi ~a c c uz z o~~. In rezumat vom ar&ta c i aceasti4 scali Binet modem%: asti baterie este folosirea materialului ne~er bal "~~, cercetlitorii clujeni hcer cbd sg
reline conceptele de diferenfiere prin vSust4 evalueazi abilitatea mintali generali printr-un mpenseze unul din defectele majore ale scalelor Binet inifiale. Timpul de aplicare varia de la
spectru larg al confinutului sarcinilor, utilizhd scorurile standard; 0 de minute, pentni vht el e mici. la 60-90 de minute pentru nivelurile de inteligenp ridicate
ea renunti la formatul scalei de vks t i fn favoarea celei de QI; ale vkstei adulte. Putem conchide cBaf i i af i a Ursulei $chiopu6' -he gi astazi valabila pentru
poate f i considerati test adaptat, deoarece determini nivelul bazal gi plafonul prin 15 teste
c i rezumi destinul unei mh!i de exceptie: Alfred Binet ,,este considerat ca Ec h d parte din
separate, acoperind ca gi confinut patru arii majore, scorul final - compozit - reflectbd factorul
primii 10 mari psihologi ai lumii". Aceasta deoarece, &i intuijia sa genial& este greu de
general g al inteligentei;
aproximat stadiul in care s-ar afla astki psihologia diferenfiali sau marile domenii ale psihologiei
se sprijini pe un model teoretic tot mai larg acceptat, cel ierarhic cu trei niveluri, subsumate
qlicate, pe care metoda psihometricEi a %cut-o posibilk deschizhdu-i orizonturi tot mai largi.
factorului g, model ce nu a prirnit inci o confmare empirici deplini, d e ~ i studiul lui Carroll,
prezentat in capitolul anterior, ii di o puternic5 susjinere teoretic&.
8.5. Alte versiuni ale scalelor Binet
Destinul scalelor Binet este mult mai putelmic legat de exploziz metodei teste!or in
America. h tara de origine, Franfa, ultima revizie a Scalei a fost ficuti in 1966 de cgke R. Zazz~,
M. Gilly gi M. Verba-Rad (Noua Scar& Medried a InteEigen/ei, adicil NEMI). Aceasta baterie
cuprinde 74 de itemi, fiind selec$ionati cei care discrimined cel mai bine intre normal gi debilul
mintal, dar gi cei cu o valoare genetic& mare (indicbd o cregtere psihologica paralela cu vksta).
Din picate, rigoarea americani nu se regise~te la scala NEMI, care accentueazi defectul major al
scalelor Binet inifiale, verbalismul. Un lucru remarcabil este gruparea sarcinilor pe teme comune
tutunor vktelor, care sunt repetarea de cifie, descrierea de imagini, problemele de aritrnetici sau
de logic5 verbals. Probele rnai dificile solicitZ3 stabilirea de aseminftri gi deosebiri, informafii gi
vocabular rnai elevat. Cotarea fine cont de dispersia statistic5 a redtatelor gi nu de normele de
Toate aceste amelioM sunt departe de a face din NEMI o replici comparabili cu ultimele
versiuni Stanford ale scalelor Binet americane, unde rigorile de fimdamentare teoreticq
construcfie, etalonare gi standardizare fac din acestea liderul incontestabil al testelor de
inteligenfa din America.
65
Idem, p. 281.
F* 4~
C1
li,
+
66 Schiopu, op. cit., p. 273.
' Schiopu, (coord.) (1997) Dictiomr encicIopedic depsihologie. Bucure~tk Editura Babel. p. 117.
2 +
;$