CAPITOLUL 9

SCALELE WECHSLER DE I NTELI GEN~~

BATERIA WAIS
9.1. Introducere
La doi ani dupil monumentala revizie a scalei Binet din 1937, David Wechsler, psiholog de
origine r omhl la Spitalul Bellevue din New York, a venit cu o contributie major5 in testarea
inteligenlei umane. Aga-numita WeclrslercBellevue Intelligence Scale din 1939 reprezenta 0
abatere importanti de la conceptele centrale ale scalelor Binet, in incercarea de a dep%i
slilbiciunile acestora, ce comtau din faptul c5:
selectau itemi destinafi copiilor, deci nu puteau s5i fie o m8surS1 val i a a inteligenjei adulte;
normele de varstii mintall din scala Binet nu rnai erau operante pentru populatia adult% ce va
fi definitti prin norme de QI de ctitre Wechsler (cu media 100 gi abaterea standard de 15);
excesul de verbaiism gi neglijarea factonlor nonverbali, in aparenp nelegati cu inteligenta la
Binet, igi vor g5si expresia la Wechsler in qa-numita subscall de performanjq ideea unui
scor unic care s5 exprime inteligenia fiind astfel completatii prin obtinerea unui Q1 verbal gi a1
unuia de performan@.
La cinci ani dupl prima f ond, Wechsler elaboreazil forma a 11-a (alternativil) a scalei.
Apoi, prin modific5ri de itemi gi extensia spre vkstele mici, el creeaz.5 forma pentru copii -
F'IsC (Wechsler Intelligence Scale for Children)- gi pentru c l htre ele exista o suprapunere, fn
1955, in urma reviziei Scalei Wechsler-Bellevue-I, a rezultat testul WAIS (Wechsler Adult
Intelligence Scale). 1967 a fost construia scala pentru copiii de la 4 la 6 112 ani (WPSI),
revizuit5 in 1986, iar in 1974 ~i 1991 revizuirile WISC, dovedit a fi un foarte apreciat instrument
de mbu& au dat WISC-R gi WISC-III. Geneza batenilor Wechsler aratil cil producerea celor
trei forme fundamentale, WPPSI, WISC ~i WMS, nu a fost simultan8, ele s-au generat practic
unele pe altele, revizuirile nefiind sincronizate.
Fiecare form5 nouii a pbtrat intacte ckteva principii, dar a existat o grij5 din ce in ce mai
mare pentru cregterea reprezentativiatii egantioanelor gi pentru cre9terea caliatilor psihometrice
de ansamblu ale subtestelor, ceea ce a Ecut din bateriile Wechsler cele rnai importante
contracandidate ale scalelor Binet, din ce 5t.1 ce mai extensiv utilizate in lume, de la domeniul
gcolar, la cel a1neuropsihologiei sau al geriatriei.
~6rstA puteam intfilni un mixaj de sarcini (memorie, rationament sau date numerice) care nu se
rnai reglseau in aceeagi manier5 la alt nivel. Din cauza confinuturilor diferite, scorurile obtinute
la niveluri de vkste diferite nu emu comparabile gi nici nu asigurau o distributie constanti in
jurul mediei. Prin scala punct a lui Wechsler un subiect primegte un numk de puncte pentru
fiecare item pasat, pe c h d la Binet, chiar la revizia ultim& din 1986, cea care renunjii la
conceptul de scall de v&st& nu se merge atfit de departe, apWnd un plafon la 3-4 egecuri
consecutive.
Avaatajul major al acestui tip de scala punct este acela c l i-a pemris lui Wechsler s l
p p e z e itemii dup5 cont.inuturi omogene, s i i ierarhizeze ca dificultate gi s5 objin5 sconui pentru
fiecare arie, gi nu numai un scor global. Acest tip de scall a pennis construirea de subteste care
au ficut posibilk analiza abilitqilor individuale intr-o mare varietate de continuturi (informa!ii,
comprehensiune, memorie cifie, inteligentii manipulatorie) sau contexte (gcolar, clinic,
neurologic, de cercetare etc.). ,
Pe de alt5 parte, conceptul depeijbrman{ri ca mSisurl altemativa a inteligentei verbale, nu
era deloc unul nou, dar node scale Wechsler au dat ocazia unei comparajii directe intre aspectele
verbale gi nonverbale ale inteligentei, deoarece au fost standardizate in acelqi mod, cu aceleagi
udMji gi p? aceeqi populafie. Mai pu$in dependente de context, solicithd perioade de efort gi
concentrare rnai lungi, sarcinile de perfonnanfl (care cer subiectului sii facl ceva) sunt rnai
indicative pentru maniera de a rezolva o problemti, chiar dacl vulnerabilitatea lor fat3 de factorii
emojional-afectivi este mai mare. Ele deschid calea abordSirii inteligenjei rnai putin dependente
de culturl, educatie sau linlbaj, avantajhd categorii speciale de populajie (imigraqi, handicapati
cultural, minoritan). De asemenea, ele fac posibilg studierea raportului verbal-performantl, fluid-
cristalizat, pe toatZ scara vhstelor.
9.2. WAIS-R
(Wechsler Adult Intelligence Scale -Revised)
Wechsler (1958, p. 7) a definit inteligenja ca pe "o capacitate global5 a individului de a
actiona in conformitate cu un scop, de a ghdi rational ~i de a interactions eficace cu mediul s W.
in calitatea ei de "agregat global", inteligenp constl, dup5 acest autor, d b u n numiir de
elemente ce pot fi defrnite gi milsurate independent, prin insumarea lor objinhdu-se o misurl a
inteligenjei generale.
Dac5 la Binet sarcinile erau compozite, eterogene; la Wechsler existi preocuparea
constant5 de a separa abilitifile ce compun inteligenta general&. in WAIS-R, aceste 11 elemente
erau unnitoarele:
Subtestul
Scala verbal6
Inforrnatii
Comprehensiune
Aritineticd
Similifudini
Memorie Cij?e
Vocabular
Scala de performan pi
Simbol Cipic (Cod A ~i B)
Complefare de Imagini
Aranjarea de Imagini
Cuburi (Block Design in original)
Asamblare de Obiecfe
Lkgimea cunoagterii
JudecaGi
Concentrare
%dire abstract5
Memorie irnediat5; anxietate
Nivelul vocabularului
Functionare vizuo-motorie
Atenlia la detalii
Abilitatea de planificm
Rationament nonverbal
Analiza relatiei parte-intreg.
9.2.1. Descrierea scalelor WAIS-R
A. Scala verbals
Znformatii. Subtestul consti din 29 de intrebki acoperind o varietate de informatii ce se
achizitioneazi din cultura proprie, evithd astfel specializarea strict5 adusi de gcoali. in
examenul psihiatric acest tip de a cerceta nivelul intelectual ~i orientarile practice ale
subiectului au fost mult utilizate. htrebi%ri de genul: ,,Numegte patru dintre cei rnai faimogi
pregedinti arnericanj", sau , , Ci ~ membri sunt in senatul SUA?'sunt tipice acestui subtest care
implic5 atfit sarcini intelective, cit gi nonintelective (abilitatea de a intelege instructiuni, de a
urma o direcfie in oblinerea unui rispuns). Dincolo de lSirgimea cunoagterii, curiozitatea gi
interesul pentru achizifia de infomatii intervin in scorul general cu pnderi diierite.
Comprehensiune. Prezente gi in alte scale de inteligenfi (Army A2pha sau in revizuirile
scalelor Binet), tntreb5rile de comprehensiune din WAIS accentueazi pe capacitatea
subiectului de a verbaliza reactiile comportamentale probabile sau ideale gi de a le justifica pe
cele relevante in raport cu valorile sociale. Examinatorul citegte fiecare intrebare gi qteapt8
r&punsul subiectului. Unele intrebkri solicit5 inlelegerea gi rezolvarea unei situatii (,,Ce ai
face daci ai g5si o persoani r hi t i z b h d pe stradg?')), altele cer o explicatie logici pentru o
reguli sau un fenomen (,,De ce ne i ngr opa moqii?"), iar altele def i r ea sau clarificarea
intelesului unor proverbe. Mkurind mai degraba bunul-simt, rilspunsurile depind in foarte
mica m&w8 de invijarea gcolari prealabili. ,,h masura in care un act este considerat a fi
112
rezultatul final at% al emotiei, c2t gi al judecatii, experientele de zi cu zi sunt la fel de
importante ca gi educatia formal5 in propagarea comportamentelor dezirabile social", afinng
Zimmerman gi ~ o o - ~ a m ~ ~ . Deoarece m&oari capacitatea subiectului de a evalua cu
acuratete experienw trecut5 gi de a o aplica la situatii obignuite, Comprehemiunea este un test
ce m%oari gi enculturqia, mai ales in sfera judec8tilor etice, morale. Foarte vulnerabii la
starea emofionali (indecizie, inflexibilitate, rigiditate, negativism, bizarerie sau rSlspunsuri
antisociale), acest subtest se pretea2ii la analize clinice calitative, de fmeje.
Arihnetica'. Aga cum hsugi Piaget a arEitat, comprehensiunea conceptului abstract a1
nurnhlui (printre primele cristalizate spre v&sta de gase ani) este o b a m&w5 a
dezvoltfirii cognitive. Subtestul const5 din 14 itemi, fiind singurul din scala verbal5 cu limit5
de tirnp, problemele de calcul elementar fiind prezentate oral, rezolvarea lor trebuind sB se
faci mintal, creion, hSirtie sau minicalculator. Pentru aceasta este nevoie de o bun5
capacitate de concentrare atenfionali, de motivatie ~i memorie de scurtii durat&, care algturi de
rationament sunt factorii majori ai reqitei la probi. Degi operatiile implicate (cele patru
operajii fundamentale) nu depigesc nivelul ciclului gcolar secundar, pentru cei ce nu au urmat
gcoala acest subtest pa t e crea un dezavantaj cultural. Femeile din cultura vesticg sunt
considerate a fi rnai slabe la cifre, ca gi artigtii, istoricii sau geograiii, care - cornparap cu
inginerii, economigtii sau contabilii - par a avea un dezavantaj legat de abilitatea
computational5.
Similiiudini. Subtestul const5 din 14 perechi de itemi de dificultate crescitoare, subiectul
trebuind s i identifice asemhkrile din interiorul fiec&rei perechi. Mulfi iterni mai ugori (,,Prin
ce se aseambi un cal cu o vac5?') sunt rezolvafi prin prisma asociatiilor anterior invafate, in
timp ce alfii, mai dificili (,,Prin ce se aseamhg albina cu un trandafir?") solicit8 ca subiectul
s i dezvolte un rationarnent abstract. Capacitatea de a ordona gi intega a s e mWl e intr-o
clasa - aspect fundamental in fonnarea notiunilor - cer gindire asociativi, memorie gi
comprehensiune. Deoarece trebuie s5 distingh prin comparatie, htre a s e m m e esenjiale gi
cele neesentiale, subtestul cere gi ghdire conceptual8, implicati progresiv mai mult spre
fmal, unde perechile propuse spre anal% evidentiazi mai pregnant ceea ce este
neasemSin5tor. Deci subtestul relevi functiuni mintale importante: raportul concret-abstract in
68 Zimmerman gi Woo-Sam, op. cit., p. 63.
113
ghdiie, precum gi caracterul acesteia (bizar la schizofienici, foarte concret la cei cu akur i
cerebmle etc.).
Memoria Cifrelor. h ordinea factonlor intelectuali, acest subtest mhoar2 memoria auditivg
de scurt5 duratZ. El solicit5 subiectului s5 repete serii de cifie de lungimi progresiv
crescfitoare, citite rar de examinator ( ma pe secundti), direct, apoi invers. Seriile directe
pleac5 de la doui cifre gi ajung la nou5, avfind cite dou5 seturi de cifie diferite pentru fiecare,
examinarea oprindu-se la dou5 egecuri consecutive ale aceleiqi serii. Cifrele invers pleacti de
la serii de dou2 si ajung la serii de opt, examinatorul citindu-le in direct, iar subiectul trebuind
sti le reproduc5 invers, de la sf^argitul spre Inceputid seriei, oprirea probei ficfindu-se tot la
dou2 egecuri consecutive la acelqi nivel de dificultate. Pentru ambele forme, o sene poate
primi 0, 1 sau 2 puncte, cota brut5 variind intre 0 gi 28 de puncte. Dincolo de memoria
imediatti in rezolvarea sarcinii intervin gi atenfia, comprehensiunea sau chiar anxietatea.
Analiza factorialti aratfi doar o echivalenj5 p@ialti intre cifrele reproduse direct gi cele
reproduse invers. Deoarece sensibilitatea subtestului este mic5, fidelitatea este scilzutii gi
saturajia tn factor g este micti, el este considerat ca unul dintre subtestele skace gi putin
discriminative ale bateriei. Ugurinja gi rapiditatea aplicEirii, ca gi modificarea (^I reviziile
ulterioare ale bateriei) a sistemului de scorare, 1-au facut s5 igi ptistreze totugi locul in toate
formele gi revizuirile bateriilor Wechsler.
Vocabular. ,,Abilitatea de a defini cuvinte nu este doar una dintre cele rnai bune m2isuri
separate ale inteligenjei, ci gi cel mai stabil gi rezistent la deteriorare aspect al inteligenjei",
afirm5 Kaplan gi ~a c c u z z o ~~. Subtestul consti3 din 37 de cuvinte de dificultate cresctitoare,
prezentate oral de examinator, pentru a fi definite de subiect. Testul poate hcepe direct cu
itemul al patrulea gi se blocheazti la gase egecuri consecutive, rkpunsurile puthd fi scorate cu
0, 1 sau 2 puncte, in functie de gradul de elaborare sau de acurateje a definitiei date.
Desernnat sti mhoare cunoqterea cuvintelor, ,,o capacitate care este inalt corelati3 cu
abilitatea mintali generala", dup5 cum a m ~i ke n~' , subtestul de vocabular se remarcii in
primul r b d prin validitate gi discriminabilitate, datorit5 marii stabiliqi a functiei investigate,
aceasta fiind printre ultimele afectate in schizofienie, fn probleme emotionale sau in disfunctii
cerebrale generate de *mbtitrhire. AceastZ rezistenjti la deteriorare face din Vocabular o bmi3
69
Kapkan ~i Saccuo, op. cit., p. 292.
70 ~ i k e n , op. cit., p.146.
: estirnare a inteligentei verbale gi poate fi utilizat pentru a evalua inteligenp bazalg (aceea
avutfi de o persoan2 ,,inainte ca o boala emo[ionall injurie cerebralti sau t r a m s i se fi
produs", dupti expresia lui Kaplan gi Saccuzzo).
B. Scala de performanti
Simboluri Cifrice (Cod A $i B). Subtestul cere subiectului s5 copieze simboluri atagate
ci kl or de la 1 la 9, expuse In partea frontal5 a foii de test. Fiecare ciEi are cfite un semn
(simbol), care trebuie trecut pentru cele 4 rbduri a cAte 25 de cifi-e dispuse aleator, dedesubt,
dupti ce se face un exercifiu practic cu 7 cifre. Degi Wechsler afirma in 1958 cti "simbolurile
cifr-ice sau testele de substitufie sunt unele dintre cele mai vechi gi bine stabilite teste
psihologice"71 acesta pare a fi printre cele mai skace In factor g dintre subtestele de
perfonnanji avbd o oarecare incikciitur5 tn factorul memorie asociativi3, care, altituri de cel
de vocabular ~i de performanj8, sunt responsabili de intreaga variantti din cadrul bateriei
WMS. Pe l hg8 abilitatea de a inv5ja rapid o sarcinii nefamili- uneori intervin gi
dexteritatea vizuo-motorie, constanp sau viteza de lucru, pentru a fi aplicat subtestul
reclambd deci acuitate vizuali gi integritate motorie.
Completare de Imagini. Ca in toate testele de performan@, unde timpul este cronometrat, in
acest subtest subiectul trebuie sfi numeascti sau s5 indice cu degetul ceea ce lipsegte dintr-o
fotografie (clanla de la ug4 codita unui purcel, puntea de legtiturd din rama ochelarilor etc.).
Aici intervine mai mult ca in alte subteste experienp exarninatorului, care trebuie s5 se
asigure cti a fost selectat corect detaliul lipsii, dar trebuie s5 $tie 1 nu creeze nici h t r a r e
(atunci ciind elementid nu poate fi identificat h cele 20 de secunde alocate), nici presiune
psihologic5, dac5 ar forp subiectul s& rhpundti.
Cuburi (Block Design, in original). Este unul dintre cele rnai vechi gi mai utilizate teste tn
determinarea inteligenjei nonverbale, incepbd cu Kohs (1923) gi Arthur (1930), deoarece el
determinti abilitatea de a percepe prin analiza rela$ei parte-intreg componentele ce
structureaz5 un pattern gi de a le veproduce prin acjiunea directti cu un numk de cuburi. Spre
deosebiie de cuburile lui Kohs, care, pe lfingti fejele de lucru (alb, rogu gi albtrogu) aveau gi
culori distractoare (albastru, galben gi albaswgalben), cuburile din testele Wechsler au doar
prima categorie de culori. Pe l hg5 cele 9 cuburi colorate alb, rogu, albtrogu, testul are ca
material 10 plawe cu modele de dificultate progcsiv8, primele 6 necesithd pentru
71 Zimmerman gi Woo-Sam, op. cit., p. 121.
constructie 4 cuburi, ultimele 4 toate cele 9 cuburi. Pentru primele douti desene se dau c5te
dou6 Pncercilri, apoi cfite una singur% oprirea probei Eciindu-se dupa 4 egecuri consecutive.
Scorarea acordi 0, 1 gi 2 puncte pentru prirnele d o a desene, 0 gi 2 puncte pentru desenele de
la 3 la 10, la care se adaugi $i bonificafiile de timp, acordate atunci c h d rnodelul - executat
perfect - se face rnai repede decfit timpul total alocat. Deoarece input-ul vizual (modelul de pe
carton) este urmat de h c t i i mintale complexe (analiza relatiilor spafiale gi integrarea lor intr-
un program pentru un rLpuns motric) ce se finalize& cu un output motor-acjional, subtestul
cuburilor este considerat a fi unul dintre cele mai bune &uri ale inteligenfai neverbale, ,,o
excelenti rnkurti a form5irii conceptului nonverbal sau a ghdirii abstracte" (Rapaport, Gill gi
Schafer, 1968). Zimmerman $i Woo-Sam vM id Cuburile WISC gi ,,o mkurti sernnificativg a
inteligentei generale"72, put hd detecta probleme perceptive specifice (organizarea
perceptivi). Este untest relativ corect cultural, ce d i informatii despre dexteritatea motrici si
coordonarea ochi-miinti, dar gi despre stilul de lucru (metodic gi sistematic, beneficiind din
erori, sau - dimpotrivl - haotic, dominat de incerc&i gi erori, inconstant).
0 Aranjare de Imagini. Materialul subtestului este alctituit din 10 seturi de carduri cu imagini,
sarcina celui examinat fiind s i le aranjeze intr-o ordine, astfel incfit ele ssBredea o Intbplare
cu sens. Pentru itemii 1-4 timpul este de 30 de secunde, pentru itemii 5-8 de 90 de secunde gi
de 120 de secunde p e n b ultimii doi itemi. Testul (care se opregte la 5 erori consecutive) se
scoreazi la nivelul fi ecmi item cu 0, 1 sau 2 puncte, in funcjie de acuratete, el fiind
considerat a f i indicativ pentru abilitatea ordonikii secventiale, dar gi pentru planificarea
socialti, umor sau capacitate anticipativi. Uneori ordonarea se face dupl schema cauz&efect,
subtestul implichd abilitatea de a dezvolta un rqionament nonverbal.
0 Asamblare de Obiecte. Subtestul trmsferti in c h p u l t e s t a psihologice popularele jocuri
puzzle, materialul lui fiind obiecte (rn&&, figuri, corp gi elefant) tfiiate in bucqi, subiectul
trebuind s l reconstituie intregul. Este un test de anal% a relatiei parte-intreg in plan vizual-
rnotric. Deoarece sarcina este una simpla, inlrinsec interesantg, ea este acceptati cu plkere de
citre majoritatea subiecjilor spre sfhgitul examenului. Presupunfind o combinafie de abiliaji
perceptuale 8i motrice, el seam&? cu subtestul Cuburilor, dar miisoarti totuvi fatete diferite
ale acestora. Psihometric, Asamblare de Obiecte este ins& incomparabil rnai slab, deoarece el
este o mb mi rnai pu$n relevanti% a mteligenjei adulte (sarcina este prea copil5ireasci%),
suicesul la el depinzhd gi de hazard, dar gi de practici (jocuri similare practicate in
72
Zimmerman $i Woo-Sam, op. cit., p. 150.
116
:
copililrie). Totqi, deoarece el cere planificare mintalti gi organizarea pwilor in intreg, in
afara unor indicii directoare, el este indicativ pentru capacitatea exploratorie gi flexibilitatea
"
rnintali. Scorul la acest subtest se determinti ugor (nurnhl de contacte corecte, plus un bonus
pentru viteza de lucru).
9.3. Scoruri brute qi standard; scala verbalii, de performan$i gi totab
Deoarece fiecare scor brut este transformat in scoruri standard, pe o scari cu 19 trepte, cu
media 10 gi abaterea standard de 3, este posibilti compar@ia atlt htre subscale (verbalri gi de
performan/&), cfit gi btre subtestele luate separat, pentru a determina configuratii specifice ale
performantelor. Standardizarea a fkut abstractie de factorul v h t & ea bazfindu-se pe un egantion
de 500 de subiecji cupringi intre 20 gi 34 de ani, ceea ce face posibili comparajia intre toate
rezultatele la subteste, indiferent de vhstft, adicti analiza de pattern. h acest tip de analizg se
incearci evidentierea unor probleme tipice pe care performanta rnai scrizua la unul sau rnai rnulte
subteste le-ar putea pune in evidenji.
0 astfel de situajie se relevi prin calcularea coejcientului de det er i ~r ar e~~, care derivi din
faptul cii QI-ul objinut de scala WAIS descregte odati cu inaintarea in vhst51. Coeficientul de
deteriorare (QD) este un raport intre acele teste la care scorurile r&nh relativ constante in ciuda
imbtitrihirii (Informafiile, Vocabularul, Completarea de Imagini gi Asamblarea de Imagini ,,tin7',
rezisa la deteriorare) gi cele ce ,,nu fin" (Similitudini, Memorie Cifre, Cod, Cuburi). Formula de
calcul este urmgtoarea:
T- NT
QD= -
T
in care T gi NT sunt testele care ,,tin3', respectiv cele care "nu fin" la deteriorare. Norman (1966) a
aratat c& sexul masculin evidentiazg o rnai mare deteriorare decfit cel ferninin, propunfind formule
de calcul diferentiate. La b5irbati ,,nu tin" Similitudinile, Cifrele, Codul, Cuburile gi ,,tin"
Informaflle, Aritmetica, Completarea de Imagini, Asamblarea de Obiecte, in timp ce la femei
,,nu tin" Similitudinile, Cifrele, Codul gi Aranjarea de Imagini, dar ,,tin" Informatiile,
Vocabularul, Cuburile gi Asamblarea de Obiecte. Asernenea rapoarte a incercat sB stabileascg gi
Krauss in 1966 (citat de Zirnmerman gi Woo-Sam, 1973, p. 10) pentru depresivi gi schizofienici,
dar trebuie s i no- cti analiza de pattern a dat rezultate contradictorii $i nu s-a impus.
" Zhnmennan ~i Woo-Sam, op. cit., pp. 9-10.
. - - -- -
- -
Declinul inteligenjei odaa cu v h t a este una dintre marile probleme ale psihodiagnOzei
de asemenea valori foarte mari. Eroarea standard a milsuriitorii (SEM) este 2,53 puncte pentru
contemporane, r b a s 5 deschis2 gi doar partial rezolvatg. Sumarizhd mai multe studji,
btreaga baterie, de 2,74 pentru scala verbal5 gi de 4,14 pentru cea de performanfg. Pentru
Dworetzky gi ~ a v i s ~ ~ arat6 curbe extrem de diferite ce definesc evolujia inteligenjei $bide gi a
subtestele luate separat, coeficienfii de fidelitate sunt htre .80 gi .90, degi unii au valori mai joase
celei cristalizate. Dac5 prima are o relativ5 stabilitate pSin5 la 25 de ani, dup5 aceasa v&a
(.60), ceea ce face ca analiza de pattern s8 fie mai dificil&
declinul este din ce fn ce mai accentuat, de la vitezi perceptivg la analogii verbale, organizare
Validitatea concurentii, calculati prin corelarea WAIS-R cu WAIS gi cu WISC-R, este de
vizual% rajionament &5 limit6 de tirnp, rafionament vizual de tip matriceal, c ~ l mai afectat fiind
.72, respectiv de .80. Alte studii de corelafie cu scale consacrate de inteligenj5 sau de cuno$inte
cel inductiv.
gi achizijii dau rezultate intre .46 gi .94, cu o valoare median5 de .60 (bung). Validitatea de
Pe de alt5 parte, inteligenja cristalizatSi are cregteri constante pin2 spre 60 de mi, ceva mai
~onstruct, determinata prin analiza factorial& a detectat un factor de ordinul al doilea, g, .yi trei
lent5 pentru aptitudinile de calcul aritmetic gi asocierea verbalii, gi mai accentuaa pentru
factori de grup: verbal (Informafii, Comprehensiune, Similitudini, Vocabular gi Arilmeticd dau
evaluarea experienjei, informaga general5 gi mai ales pentru comprehensiunea verbal2
cele mai bune saturatii, in ordinea indicatg), de pe~formantri (la care contribuie toate cele 5
(vocabular). Agadar, rezultatele indicate de Doppelt gi Wallace (1955), bazate pe bateria WAIS,
subteste ale scalei de performanp in proporfii diferite) gi un factor de memorie, in care mai
conform c h r a scorurile la inteligent5 cresc p h 2 la 20-30 de ani, descresc lent piing la 60 de ani
saturate sunt doar do& subteste (Memorie Crj-e gi Aritmeticb).
gi rnai abrupt ulterior sunt discutabile, deoarece etalonarea bateriei WAIS s-a %cut transversal gi
^In concluzie, si nt et i zh
nu longitudinal (procedur& extrem de dificil2, tehnic gi financiar). Cu excepfia unor situatii de
WAIS-R este o baterie extensiv utilizat& pentru milsurarea inteligenjei, pentru c5 are cditafi
anormalitate, ,,dovezi recente din studii longitudinale au indicat c5 inteligenp nu are de fapt un
psihometrice (fidelitate, validitate) foarte bune;
declin atfit de dramatic ca acela indicat de o analiza a egantioanelor normative transversale ale lui
maliza de pattern, utilizata pentru a determina indicele de deteriorare (QD), structura legat8
Wechsler" afi-5 Kaplan gi ~acc, ~i zzo~~.
de apartenefa de gen a inteligenfei sau cea produs5 de diferite situajii patologice (depresie,
Deoarece exist6 diferenje de scor atat la scala verbal5 cL gi la cea de performanfli se
schizofrenie, isterie), degi inc& utilizat6 in clinici, este tot rnai mult criticat6 gi considerat5
impune construirea de norme concordante cu vhsta, pentru a compensa declinul inteligenjei
ca fiind hazardatSi;
datorat imb2trhirii. Scorurile la scala verbal5 gi de perfoman@ se obgn prin insumarea
fidelitatea formei WAIS-R cu formele anterioare (WAIS, WISC sau Wechsler-Bellevue)
scorurilor standard la cele 6, respectiv 5 subteste, care se raported la etalonul dat de egantionul
araB c5 testul a r h a s de fapt, En linii mari, acelagi cu cel din 1939 .yi nu arata o bog5$ie
pe care s-a &ut standardizarea, cu corectii pentru a compensa declinul legat de v6rsa. Pentru
factorial& capabil8 s5 susfin5 concepfiile rnai noi despre inteligenfg (modelul factorial
fiecare domeniu este utilizat5 scala de QI cu media 100 gi deviafia standard de 15, autorul d h d gi
tristratificat al lui Carroll, teoria inteligenfelor multiple a lui Gardner sau cea triarhic5 a lui
o scal5 de conversie a scorurilor in ran@ percentile. QI-ul final se obfine urmhd aceeagi
proceduri, adic5 raportarea la grupa de vhst6 potrivit6 a sumei scorurilor standard pentru cele 11
o slgbiciune a bateriei o constituie dificultatea ei de a mkura bine inteligenfele aflate la
subteste ale bateriei.
extremele curbei gaussiene (sub 60 gi peste 140);
problema grupurilor rasiale, etnice sau minoritare este departe de a fi fost rezolvatg de
9.4. CalitiIti psihometrice ale bateriei WAIS-R
WAIS-R, care nu poate fi considerat un test corect cultural (culture-fair test).
Fidelitatea scalei WAIS-R este foarte ridicatii, adic2 h jur de .97 pentru intreaga baterie gi
pentru scala verbal5 gi in jur de .93 pentru scala de performm$ii, cind se folosegte metoda split- 9.5. Testul Wechsler pemtru copii MSC-III
ha& Coeficienfii de stabilitate (test-retest) sunt cu putin mai s c h f i dec5t cei de fidelitate, dar au
Prima form8 a testelor Wechsler pentru copii, WISC, se bazeaz5 la origine pe scalele
Wechsler Bellevue, forma 11, gi a fost publicat prima dati in 1949, r evhi t h 1974 (WISC-R) gi
74 Dworetzky ~i Davis, op. tit.? p. 359.
75 Kaplan $i Saccuzzo, op. cit., p. 294.
1991 (WISC-111), ultima form5 fiind destinat5 copiilor cu vhste cuprinse htre 6 gi 16 ani.
WISC-111 confine 13 subteste, dintre care 10 sunt de baz2 gi 3 suplirnentare. Pentru scala
verbali subtestele de bazii sunt Znforma?ii (30 de itemi), Comprehensiune (1 7 iterni), ArifmetiC~
(1 8 iterni), Similitudini (17 itemi) gi Vocabular (32 de itemi), Memoria Czpelor (8+9=17 itemi)
fiind suplimentar. Scala de performanti este alc8tuit8 din subtestele Completare de Zmagini (26
de itemi), Aranjare de Zmagini (12 itemi), Cubzlri (1 1 itemi), Asamblare de Obiecte (4 itemi) qi
Cod (A, B) (testd paralel din WAIS fiind Simbol Numeric). Testele suplimentare sunt
Labirinturile (prin care copilul caut2 un drum pe care I1 gi traseazi cu creionul) gi CCutarea de
Simbol, care consta din grupuri imperecheate de simboluri, fiecare pereche confi hd un grup
Nt5i gi un grup de ciutare. Copilul cer cet ed cele do& grupuri gi indict? daci un simbol-tint8
apare sau nu in grupul de c8utare. Si aici gi la WAIS itemii sunt grupaji tematic gi aranjaji tn
ordinea cresciitoare a dificultqii lor. 0 diferenji major& fa@ de scala pentru adulti este cii oprirea
probei se face dup8 un numk mai mic de egecuri consecutive gi de aceea timpul de administrare
se scurtea* rareori el depQind o ori.
Fati de forma din 1949, unele schimbilri din bateria WISC-111 sunt considerate minore,
altele majore, cum ar f i de exemplu faptul c i probele verbale gi de performmji nu se mai
administreazi altemativ, ci separat, iar administrarea celor 13 subteste a fost reconsiderati pentru
a iniitura ambiguitijile gi problemele de scoraie. Pent r ~ unele dintre probe!e verbale a existat un
efort de a include o mai mare varietate de sarcini cu scopul de a genera o diversitate de rbpunsuri
ale copiilor. La Znformujii buniioarii, exisa intreb&i de tipul ,,Cine a fost primul pregedinte al
Statelor Unite?", dar gi unele rnai grele, de genul ,,Cine a fost prima persoanii care a mcut
lnconjurul lumii ca navigator?". Ca gi la WAIS-R, Comprehensiunea face ape1 la bunul-simj, ca o
miisutri a judeciitii: ,,Ce ai face dac8 ai fi prima p e r s o d care descoperii o casi in fl2cilri?". Si la
Aritmeticd primii itemi sunt foarte simpli, iar ultimii mai dificili, chiar gi pentru adulli (,,27 este
trei pitrimi din ce numk?"). Similitudinile cer stabilirea de asemFm?iri dintre obiecte sau lucruri
(pian-chitarii, c%r&midi-lemn, 49 gi 121, de exemplu). Subtestele de Vocabular gi Memoria
Czj?elor sunt identice cu cele din WAIS-R.
Majoritatea testelor de performanti (Completare de Zmagini, Aranjare de Zmagini, Cuburi,
Asamblare de Obiecte gi Cod) sunt aproape identice cu cele din WAIS-R, in raport cu care
Labirinturile (mkurtind abilitatea de a planifica) gi CEutarea de Simboluri se regbesc doar in
WISC-111 ca subteste suplimentare. Pentru standardizare s-au utilizat cite 100 de baieti gi 100 de
fete de la 6 la 16 ani, egantionul total de 2200 de copii Emd reprezentativ pentru populatia SUA
(in concordant8 cu datele recensrimhtului din 1988). Stratificarea s-a mcut in functie de vbt &,
sex, rasii (albi, negri, hispanici gi altii), regime geograficSl (nord-est, nord-vest, sud gi vest),
120
rezideq2 (rural-urban) gi educatia pikitqilor, exprimat5 in ani de studii (5-8,9-11, 12-15 gi peste
16 mi).
0 diferent8 mare in raport cu WAIS-R este calcularea scorurilor scalate pe baza normelor
determinate pentru fiecare v b t 5 in parte, dar pe acelqi tip de scali (19 trepte, media 10 gi
abaterea standard de 3). Scorurile scdate dau un VZQ, PZQ gi FSZQ (scara verbal& de performantg
gi total& aceasta din urm5 avfmd o medie de 100 gi o abatere standard de 15). Acest procedeu de
scorare permite, ca gi la WAIS-R, analiza de pattern (nurnit8 gi scatter), pentru diferite categorii
de probleme ce apar in practicii.
Fidelitatea formei revizuite din 1991 este foarte buni gi destul de asemhitoare cu cea a
formei revizuite ?n 1974: metoda split-halfa dat fidelitatea de .96, .95 gi .91 pentru scala fntreags,
verbal& gi de performanji, eroarea de misurare fiind de 3,20, 333 gi 434 (in aceeagi ordine).
Metoda test-retest dB rezultate foarte asemhitoare (ugor mai s c h t e ) cu cele obfmute prin
metoda split-half; coeficientii variind intre .80 gi .90 pentru cei trei indicatori principali gi intre
.70 gi .80 pentru subtestele luate separat, fiind rnai slabi pentru vbt el e mai mici. Deoarece
WISC-111 face legiitura htre zona acoperiti de WPPSI-R $i cea acoperita de WAIS-R, el poate fi
corelat cu arnhdoua, ca o miisur2 a validitajii concurente, ce are valori cuprinse intre .70 gi 30.
Corelajiile cu Scala Stanford-Binet iau valori intre .60 $i .70 pentru testele separate gi de -80 p M
la .90 pentru cele trei scale (verbal&, de performant2 gi total&).
Iati citeva concluzii ce rezult8 din analiza critic& a bateriei WISC-111:
Relativa constanfa dup& reviziile succesive este o calitate, dar gi un defect major a1 scalelor
Wechsler pentru copii, care nu au reuvit &-gi incorporeze din mers revolu~ionarele cQtiguri
teoretice din planul inteligenjei, cdgtiguri aduse de teoriile cognitiviste, cum ar fi comporta-
mentele proces&rii de informatie, procesele executive, abilitgtile de organizare, metacognitia
etc.;
e deficitele specifice evidenjiate prin bateria WISC-111 nu sugereazii gi nu propun tipuri de
intervenjii specifice in remedierea acestora;
e predicjia succesului gcolar arati o net& superioritate pentru copiii albi (cel rnai adesea selectaji
prin programele pentru supradotali), in raport cu copiii negri (cel mai adesea selectali pentru
clasele de copii cu handicap);
0 studiile de analizii factorial& detecteazii aceiqi trei factori (comprehensiune verbal% factorul
perceptual-spatial gi memoria asociativa).
, . . . . . , . . . . - - - --
Un studiu %cut de Silverstein cu WISC in nand 1973 arita c i primul factor corela puternic cu
cinci dintre subtestele verbale gi al doilea cu Cuburile gi Asamblarea de Obiecte. ''Des~operire~
majori a acestui studiu este similaritatea structurii factoriale tn interiorul celor trei s~bgrupuri
etnice" (copii albi vorbitori de englezii, copii negri gi copii mexicani-americani), ceea ce
s uger ed c i testele milsomi in aceste subgrupuri aceleagi abilititi (Anastasi, 1976, p. 260). Fa@
de progresele sernnificative ale teoriilor factoriale despre inteligenfa se poate aprecia c i toate
scalele Wechsler sunt totugi skate.
CAPITOLUL 10
ALTE TESTE DE INTELIGEWA NONVERBAL~
Testele neverbale destinate unor populatii speciale, care fie au handicap lingvistic, fie sunt
limitate tn capacitatea lor de a se folosi de factorul verbal, solicig subiecwor & faci ceva (sB
deseneze, sBrezolve matrici, labirinturi sau dorninouri) sau s i aleagi dintre mai multe posibilit6fl
pe una care este cea mai bun2 continuare a unei serii. Deoarece fac ape1 foarte pu* (sau deloc) la
limbaj, ele au o valoare speciali in multe situatii (imigraai, grupuri etnice, rninoritari cultural,
surzi, defectivi verbal).
16.1. Matrieile progresive Raven
Este probabil cel mai cunoscut, mai utilizat gi mai popular test nonverbal de grup din
tntreaga lume, depigit tn popularitate dox de scalele Binet ~i Wechsler. Matricile Prograrive
Standard (Standard Progressive Matrices sau P M 38) a fost elaborat tn 1938 de ciitre L.S.
Penrose gi J.C. Raven, constind din 5 serii - A, B, C, D gi E - a &te 12 probleme Piecare. Ele sunt
prezentate sub forma unor matrici continue sau discontinue, adici o figw% sau o succesiune de
figuri abstracte, trasate in culoare neagri pe fond alb, sub f o m unei matrici (definiti de Linii gi
de coloane), din colful dm dreapta jos lipsind o bucaa sau un element ce poate fi identificat dintr-
un grup de 6-8 buc2ti prezentate dedesubt.
Marea noutate a testelor Raven, elaborate in Anglia, este data de d o a elernente:
omogenitatea tematicri gi gruparea ierarhizatri a dijicultrijii sarcinilor, elemente prezente gi la
bateriile Wechsler (1939), mai Grziu (1986) chiar gi la bateria Stanford-Binet mode&, care au
fost in$atoarele testelor de tip ,,omnibusm sau ,,hoche-pof' (sarcini de o mare varietate,
arnestecate). Acest aspect este fimdmental pentru c2, q a cum mat2 ~ n a s t a s i ~ ~ , gruphd sminile
in teste omogene tematic, dar culegiind ,,scoruri de test htr-un set de abilit6fi relativ
independente, identificate prin analiza factorial^'^^, este posibil s i se dezvolte baterii de
aptitudini multiple.
h 1947 J.C. Raven a construit Matricile Progresive Colorate, seturile A, Ab gi B,
publicate in 1949 gi revizuite in 1956, in care exist2 do& nou@$i: desenele utilizeaza culari sau
76
Anastasi, op. cit., p. 378.
" Ibidem.
folosesc fonduri viu colorate, care le fac foarte atractive pentru copii, gi introduc o serie de
dificultate intennediara htre seriile A gi B (seria Ab), care nu este prezenti h fonna standard a
testului. Destinati copiilor de la 5 la 11 ani gi bBtr8nilor de peste 65 de ani, unor persoane
defective mintal sau pentru studii transculturale, aceasti formi? poate fi considerati extensia
testului Raven spre vfirstele rnici sau spre nivelurile mintale rnai sckmte.
Pentru adultul mediu sau supradotat, adica spre partea dreapti a curbei lui Gauss, acolo
unde PM 38 nu rnai face discrimin& de fmeje (^msqi Raven remarca aglomerarea redtatelor
medii gi peste medie pe un num& relativ s c h t de scoruri, cuprinse htre 44 gi 60, care face ca
testul s& fie pujin discriminativ pe aceastfi zoG), autorul a elaborat Matricile Progresive
Avansate, PM (a) in 1941-1942, revizuite gi publicate ^mpreunii cu G.A. Foulds in 1947 (o
revizie a seriei a 11-a apkfind ?n 1962). Utilizarea variantelor amintite este relativ elastic&
putbdu-se incepe examinarea cu forma colorat& pentru a se continua cu seriile C, D gi E din
varianta standard. Senile A gi B ale acesteia sunt cele cu valoare diagnostic& mare pentru copiii
mici sau pentru defectivii mintal, h timp ce pentru aduljii sau copiii dotati ele folosesc doar de
antrenament pentru seriile care urrneaz5, mult rnai diagnostice. Atunci c b d situafia o cere,
matricile standard pot fi aplicate direct de la 6 ani, existtind etaloane din jumztate h j umht e de
a pin& la v h t a adult& h cmtile sau unit5fi de QI, s2u - de la 11 ani-, direct M~trici!e Avansate.
Destinate s& acopere tot spectrul v&stelor (copii, adulfi gi b&tr&ni) gi toate nivelurile
inteligentei (slab2, medie gi b d ) , indiferent de apartenen@ cultural& nivel de gcolarizare sau
posesie a limbii, testul Raven nu este t ot u~i ,,un test omogen de inteligeng" (Kulcsar, 1974~'),
autorul insqi atrigigSmd atentia c& ,,nu este in el insuji un test de inteligenjfi generala ~i este
htotdeauna o gregealg sBfie descris ca atare" (apud Mariana Rogca, 1972~3. Aceasta deoarece
chiar dup& teoria factorului central gi a celor doi factori a lui Spearman, testul Raven are o
excelenti saturape Etl factorul g (I = .82), cercewle ulterioare argtthd c& reugita la aceasti prob&
variazg mult in timp, fiind conditionati h primul r h d de inteligenta fluid5 din modelul teoretic al
lui R.B. Cattell, care are un declin lent dup5 25 de ani gi mai accentuat dup& 35. Din perspectiva
modelului ierarhic al lui Burt ~i Vernon (1960), testul Raven acoperi5 doar unul dintre factorii
majori de grup (k:m) gi, deoarece nu poate da imaginea de ansamblu a inteligenjei, ^mugi autorul
recornand& utilizarea testelor sale asociate cu probe de vocabular: Matricile Standard cu Scala
78
T. Kulcsat (1976), Testul Raven si variantele sale. b: indrumitor psidodiagnostic, vol. 11, Cluj-Napoca:
Reprografia Universita{ii Babes Bolyai, pp. 62-103
79 M. Ro~ca, op. cit., p. 236.
124
Mill-Hill gi Matricile Colorate cu Scala de Vocabular Crichton, ambdoui?~ saturate h f act od
major de grup v:ed.
Rezolvarea corect5 a sarcinilor la testele Raven presupune o capacitate de htelegere gi
analizti a structurii matricilor, care sunt tn fond pattern-uri in sensul gestaltist a1 termenului, prin
descoperirea principiilor de aranjare a figurilor in model $i selectarea uneia din cele 6-8 solufii
propuse, existikid gi probabilitatea alegerii prin gansk Agadar, principiul fundamental al
matricilor progresive se origineazFt at&t ! n teoriile despre inteligenp ale gcolii engleze, c&t gi h
teoria configurationistZ german& (Gestalt-psychologie). Aceasti idee este subliniatg gi de faptul
evidentiat de ~ulcsar" "c& rezolvarea corecti a MP Raven presupune o bun& performan@ la
testul Bender-Gestalt - probl de structurare perceptiv-motric8 a spatiului." Deci testul Raven, h
mhura in care se bazeaza pe capacitaji vizual-spajial-motrice, este o bun& mSuZurie asEpra
gradului de conceptualizare figural-spajial8.
in termenii lui Spearman, completarea matricilor presupune atiit eductia relatiilor, c2t gi a
corelatelor, factorul g implichd siinultan o analiz& c l d (discriminarea), o sintezg a pqi l or fntr-
un tot (integrarea) gi totodata o variabilitate combinatoricti (invenjia), deoarece subiectul
descoperg singur principiul de construcjie gi il genereaza printr-o experinti3 de hv&tare ce se
transfer2 de la sarcinile mai uvoare la cele mai dificile. Capacitatea inductiv-deductivii in
surprinderea relatiilor spapale abstracte (conceptualizarea figural-spatial&) este sustinutB ~i de
factori non-intelectuali de personalitate (motivatie, tenacitate, perseverenw, persistenla in sarcina
gi chiar rezistenta la efort).
Ca un lucru neobi~nuit este faptul c& degi test de performan@ (viteza de analizg este un
indicator al inteligenjei), el poate fi administrat cu vi && limit& de tirnp, fn functie de scopul
examin2ii. Dacii pentru cercetikile genetice sau clinice este preferabilg aplicarea FirSi limiG de
timp (capacitatea de ghdire clarg este una relativ constant&, dupa autorul testului), h selectia
profesionalg respectarea unei lirnite de timp este strict necesarg.
Natura gestaltisti a sarcinilor testului poate fi pus2 in evident& printr-o surnara analizA a
specificului problemelor ce trebuie rezolvate la Matricile Progresive Colorate. Pentru Seria A,
acestea graviteaza fn jurul hjelegerii identititii gi a schimbSirilor produse h interiorul matricilor
continue, in Seria Ab injelegerea figurilor discontinue (separate) ca ~i htreguri legate spatial, iar
in Seria B hjelegerea schimb&lor analoage ale figurilor legate in mod spatial gi logic. Pentru
Matricile Progresive Standard, Seria A este alcBtuit5 din matrici statice cu modele ornogene, h
Kulcsar, op. cit., p. 21.
Seria B elementele diferg gi formeaz5 o structufi relapond5 logic5. Seria C este alcstuit5 din 3
rhduri gi 3 coloane, alegerea fichdu-se din 8 posibilitaji, figurile prezenthd modific&i de
pozijie gi schimb5ri spatial-dinamice. Seria D este implicata descoperirea ~riteriilo~
schimb&rilor complexe din structura matricii, Ggurile restructurbdu-se gi pe orizontal&, gi pe
vertical& Seria E presupune cel rnai W t nivel de abstractizare in analiza logic& coloanele gi
liniile matricilor evidenfiind modificiki cinetice, cantitative sau calitative, care presupun uneori
operajii algebrice.
Matricile Progresive Standard au cunoscut o utilizare extensiva in timpul celui de-al
doilea &boi mondial h jara de origine, Anglia, unde rnai mult de 3 milioane de recrup au fost
testati pentru a fi evaluqi independent de factorii educafionali. Posibilitatea aplicZirii testului pe
aproape once categorie de subiecti (militari, civili, surzi, b5trbi, deficienp gi bolnavi mintal sau
apartinfind altor culturi, in orientarea gcolar5 gi profesionalg a nonnalilor) au ficut din el ,,un test
de inteligenj5 aproape internafi~nal"~~, prea cunoscut de publicul larg. Aceasta a ficut ss apara gi
s& Moreasc5 alte teste construite dup5 principiul matricilor progresive, principiu care gi-a
dovedit in timp deplina valabilitate ca mLur5 a inteligenjei nonverbale.
Datele psihometrice acumulate printr-o multitudine de studii din ultimele cinci decade
b&c5 o fidelitate crescua a testului atunci c&nd el este aplicat individual gi f5 limitZ de timp,
oscilhd htre r = .70 gi r = .90. La subiecfii normali ea este in jur de .88, iar la nevrotici de .74 82.
Studii rnai vechi releva o validitate concurent8 ridicatZ cu testul Stanford-Binet (r = .60), cu
Wechsler de performant8 (r = .70) gi verbal (r = .58)g3.
Pentru validitatea predictiv5 furnizfun datele unui studiu desQurat de noi !n ultirna
decads in scopul elabor5rii unei baterii puternice de inteligentil gi de memorie, destinatg vhstelor
de la 5 la 18 ani pe populajie dm zona Taf-ii Bhsei (orqul Brqov gi ^mprejurimi).
Ani
Nr. de subiecfi
Media la romtinii
: subiecti
A -
5 4 1 5 1
- 1 - r-mo,n 1 Q7 1 7 1
Medialamatematic5
Media general5
Idem, p. 22.
M. ROSCB, op. cit., p. 237.
83
Studii citate de Kaplan ti Saccuzzo, op. cit., p. 378.
126
8
55
.63
Medialamatematics / .72 1 .70 1 .45 1 .70 1 .35 / .58
Media general& / .82 / .78 1 .50 .61 1 .37 1 .62
Fete
.64
.68
Figora 10.1. Date privind validitatea relativri la criteriu a testelor Raven de inteligenfri
in zona Tdrii Bhsei (Bqov), pentru bdiefi gifete.
10
5 5
.61
Menlionfun c9 pentru vbt el e sub 11 ani am utilizat Matricile Progresive Colorate, iar
pentru celelalte v b t e Ma~i ci l e Progresive Standard, care au fost puse h corelatie cu
performanja gcolar5 la lirnba romh& matematic5 gi media general5 din anul gcolar precedent. h
mod evident la fete apar corelatii mult rnai puternice dec&t la bGeti la toate &stele, ceea ce
indica o rnai bun5 utilizare a acestei capacitgti de ,,gtindire clarli": indicaEi de test, h
fundamentarea performaqei gcolare. Degi cu un numk rnai mic de itemi, Raven Color dB
excelente predicfii ale succesului gcolar la 8 gi la 10 ani, iar Raven Standard spre 14 ani. fn mod
paradoxal, predicjia pentru limba r o mm este in mod constant rnai burd deciit pentru matematic&
mai ales la vhsta de 8 ani (r = .87) pentru fete. Pentru bCeG, predicpa succesului gcolar prin
testele Raven este buni pentru toate vkstele (excepthd vfirsta de 16 ani, unde gi la fete valoarea
corelaliei este cea rnai mics). Decalajul dintre corelaGile la limba romin5 gi la matematic5 este
.58 1 .66
.59 1 .67
minimal (mai mare la matematic5 doar la 14 mi), ceea ce inseamn5 o utilizare relativ egal5 a
factorului g pentru cele doG materii. Cu o singu6 excepjie (bsietii de 16 ani), toate corelajiile
12
5 1
.66
.59 1 .26 / .55
.57 / .28 1 .56
dintre rezultatele gcolare gi scorurile la test sunt semnificative statistic la un prag destul de ridicat
@<.01), ceea ce probeaz5 validitatea predictiv5 a acestui test.
Din studiul tabelelor de intercorelalii gi a dendrogramelor dintre testul Raven gi celelalte
teste ale bateriei (Om, Bender-Gestalt, Cod, Cuburi, Memorie Czji-e, Recombinare Verbalii,
Memorie Ritmuri, Mi~ciiri, Cuvinte gi Vimalii), reiese o foarte puternica asociere htre acesta gi
subtestul Cuburilor WISC (la niveluri ce dep%esc r = .80) gi a amhdurora cu testele Om gi
Bender-Gestalt (care formeaza gi ele un cluster). Aceste patru teste formeaz8 ,,nucleul tare" al
bateriei noastre de inteligenjk algturi de testul de rnemorie vizuals ele contribuind la
determinarea unui indice vizuo-spatial-motric (conceptualizare spatial%), ce a fost studiai prin
raportare la conceptualizaeea auditiv-discursiv-verbal5 (indicate de Recombinare Verbals',
Memorie Cuvinte, CiJi-e gi Ritmuri).
Tot in legsku5 cu validitatea predictiv&, Kulcsar raporta corelatii de .50 gi .59 cu limba
romh5 gi cu matematica la 37 de elevi din clasa a V-a gi de .61 gi .67 pentru 39 de elevi din clasa
a VIII-a cu Matricile Progresive Standard. Rezultatele, apropiate de ale noastre, objinute pe
epntioane rnai mici gi &a a lua h considerare posibilele diferente de gen, sunt diferite in doG
14
54
.53
16
56
.45
Total
271
.58
priviqe: corelaoile sunt mai rnari pentru matematics gi cresc odati cu vht a , spre sErgitul
ciclului gimnazial.
Mai recent, manualul testului Raven a fost adus la zi prin publicarea unui impresionant set
de norme (Raven, 1986, 1990). Acestea fac posibilfi compararea performantelor copiilor din
marile orqe ale lumii, ca gi evolupa lor (cresciitoare) in timp. Astfel, ,,o critic8 major3 a lui
Raven a fost f dme nt e corectati gi aceasta intr-o manierd strilluciti", afirms Kaplan gi
~a c c u z z o ~~.
Unul dintre avantajele majore ale testelor Raven 11constituie minimizarea efectelor linlbii
qi ale culturii. Deoarece diferentele date de ele ht re populapile albe (caucazieni) gi hispanici sau
afro-americani smt doar de 7-8 puncte de QI, comparativ cu Scalele Binet sau Wechsler (unde
diferentele urcB phinit la 15 unititi de QI), acest test este considerat mai corect cultural.
Surprinzi%tor, aceste calitw il fac s5 fie o rnai buns mfisurii a inteligentei generale, chiar h
comparqie cu bateria Wechsler de inteligenjk degi aceasta are o gain8 de solicitibi mult rnai
extins& fn principal datoriti prezentei masive a unui factor verbal puternic reprezentat.
,,Cu noile sale norme gi manualul adus la zi, testele Raven promit a fi unul dintre cei mai
importanti actori ?n cfimpul testi5rii psihologice in secolul al XXI-lea" apreciazii Kaplan gi
~a c c u z z o ~~. C ccncluzie a Marianei Rogca se impune de asemecea: ,,avmtajul esential al testului
este cil principiile care stau la baza constructiei sale pot fi concretizate in nurneroase forme,
cre2ndu-se noi variante, ceea ce ar evita hvtifarea lui de c8tre subiectii ce vor fi supqi
e~amenul ui . "~~ 0 analizil detaliaEi a tipului de sarcini implicate in rezolvare yi crearea unei largi
bhci de itemi echivalenti vor face probabil din testele Raven unele dintre cele rnai de succes
metode de examen adaptat al inteligentei, foarte util h examinarea iildividual8 gi de grup, prin
intermediul calculatorului.
10.2. Testele Domino @ 48 vi D 70)
Cilutfmd o alternativil la suprautilizatele Matrici Progresive Raven, unde algturi de
putemica saturatie h factor g, intervin gi factori specifici slab identificati, Anstey a generat in
1948 un test similar, bazat pe acelqi principiu formal, adicfi omogenitatea sarcinilor gi cregterea
progresivil a dificult&oi lor.
84
Kaplan $i Saccuzzo, op. cit., p. 378.
Idem, p. 379.
86 M. Ro~ca, op. cit., p. 239.
Testul consti din serii de dorninouri h ale &or dou2 cEisule pot exista de la 0 la 6 puncte,
corespmzfind unor miirimi cantitative, aranjate dupEi principii logice, ce trebuie descoperite de
subiect pentru a putea face o inferenti? corecti? cu privire la valorile cifrice ale ultimului domino
din serie, desenat cu linie punctatk Deoarece analiza factorial& des@urat% de Vernon a dat
saturatii extrem de mari h factor g (r = .86, rnai mare deciit la testele Raven), proba a suscitat un
mare interes pentru utilizatorii din gcoli, industrie gi arrnatii. h Rominia, Horia Pitariu a dat o
traducere gi adaptare a testelor D 48 gi D 708' (dupii edifia publicati de Centrul de Psihologie
Aplicat6 din Fraqa), pe care le-a utilizat ?n selectia profesionalfi. Notorietatea mondial5 a testelor
Domino este incomparabil rnai mica deciit a probelor Raven (multe manuale psihodiagnostice
nici nu le amintesc) gi aceasta deoarece:
testul este dificil de explicat, rnai ales pentru vCstele mici gi pentru nivelurile s c b t e de
inteligenf8 (se intra greu in probs);
prin formatul lor, problernele (rnai ales pentru D 48, unde piesele sunt dispuse sub formil de
cerc sau de spirals) conduc la solutii corecte, dar scrise invers, ceea ce duce la anularea
rrispunsurile respective;
testul pare monoton gi plicticos, omogenitatea lui (mai mare ca la Raven) solicitihd operarea
uniformil dozr cu dcminouri, in t k p ce matricile eviknliaz8 o mare varietate de sarcini
intrinsec interesante, In ciuda formatului relativ constant;
cele 44 de probleme sunt scorate 0 gi 1, punctul acordhdu-se pentru indicarea corecti a
ambelor valori ale dominoului final. fn felul acesta soluoile pat$ale (foarte numeroase) gi cele
inversate nu primesc nici o recunoqtere, ceea ce face ca testul d aibfi o variabilitate gi
extensie a sconuilor s c h t e , deci o capacitate discriminativs mic8.
Exist5 hsB gi avantaje ale probei, chiar comparativ cu testele Raven:
cunoscitorii jocului de domino nu suntin nici un fel avantajati;
maniera de rkpuns elimin5i aproape complet hazardul. DacB la testele Raven ribpunsul prin
gang are o probabilitate de 116 sau 118, la Domino ea este de 117 x 117 = 1/49 (putin peste
2%), practic neglijabil8;
0 cotarea se face simplu gi rapid cu ajutorul unei grile de corectie;
este independent de limbaj, ca gi testele Raven.
87
H. Pitariu (1974), Testul Domino 48 0) 48); Testul Domino 70 @ 70). h: fndrumritor psihodiagnostic, vol. 11,
Cluj-Napoca: Repmgrafia Universiqii Babe? Bolyai, pp. 104-13 1 .
129
Testele D 48 ~i D 70 cuprind 4 itemi de antrenament gi 44 de itemi care se dau spre rezolvme,
aplicarea fiind individual5 sau colectivS dar cu limit5 de timp (25 de minute).
Caracteristicile psihometrice ale testului D 48 sunt bune pentru fidelitate: corelafia .89
pentru metoda par-impar, corectatti prin formula Spearman-Brown $i de .69 prin metoda test-
retest. h afara validitilii de construct, rezultaa & studiile conduse de Vernon gi care este una
foarte ridicat5, alte tipuri de validitate sunt mai pufin promitfitoare, gi mai ales validitatea
predictiv5, unde valorile nu dep&.esc .40. Validitatea concurenti cu alte teste utilizate de autorul
clujean H. Pitariu in selecfia candidafilor pentru cursuri postuniversitare de informaticti este de
.59 cu testul de rationament, .53 cu serii de litere, .45 cu aptitudini numerice gi de .49 cu
diagrame.
0 foarte importanti utilizare dat2 testului este diagnosticarea deteriorikii mintale, prin
utilizarea paralela a unui test de inteligenfti cristalizatii (o prob5 de vocabular), deoarece testele
Domino, ca gi testele Raven, fac ape1 la inteligenw fluid& relevtiad o sckkre a performaqei
odata cu imb6trbirea. Etalonarea testului D 48 in Franta s-a f xut separat pentru genul masculin
gi feminin, pe o populatie adult5 cuprinsi intre 20 gi 39 de ani, $kind cont de nivelul culmal al
subiectilor. Alte etaloane au cuprins vkste de la 12 la 24 de ani. fn Romhia, Pitariu a construit
un etalon orientativ pentiv elevi gi eleve de la 14 !a 18 mi, k stanine, incluzihdu-1 in baterii de
selectie profesionall.
Testul D 70 poate fi considerat fonna paralela a testului D 48, a vhd acelqi numa de
probleme, generate dupfi aceleagi principii, construit la distant2 de 20 de ani de prima form5 a
testului din dorinta de a avea o form5 altemativl a deja foarte cunoscutului (in Franp) D 48, dar
gi o confirmare a rezultatelor obtinute k timp cu acesta. Realizarea echivalenlei a ridicat
numeroase probleme de ordin tehnic, rezolvate prin analiza de itemi, corelatia dintre cele dou5
teste fiind de .79. Fidelitatea lui D 70 prin metoda split-half este de .90 (ridicatii). Cotarea
respecti aceleqi principii, b sensul cfi reqitele partiale sau solufiile inversate ca pozifie spatial%
sunt considerate in continuare erori. Etalonul fiancez original, pe vfirste de la 18 la 45 de ani,
pentru ambele sexe, indic5 o performant5 medie ce variaz8 intre 24,54 gi 28,88 de puncte, cu o
abatere standard de 4,39 gi respectiv 6,28. Etaloane romheqti au fost construite de Pitariu pentru
elevi de liceu energetic, de informatici, operatori la calculator, ajutoare de pmgramatori gi
analigti pmgramatori. Datele despre validitatea testului sunt foarte puthe.
Chiar dm5 datele despre testele Domino sunt incomparabil rnai &ace deciit pentru testele
Raven, pentru care interesul speciali5tilor s-a pastrat constant in timp, putem trage cflteva
concluzii:
130
i
I a testele Domino ar putea constih~i o dtemativ5 serioasi pentru foam cunoscutele teste Raven;
/
a valoarea lor pentru vfirstele mici (sub 10 mi), ca ~i pentru vht el e rnai mari ur r ned a fi
a
determinati3 prin studii extensive, l m d in calcul gi investigafii temeinice ale validitiifi
(predictiv5 in special);
a apreciem c5 punctul cel rnai slab al testelor Domino 11 constituie neluarea in calcul a
reugitelor partiale. Scorarea cu 0 puncte a absenfei solutiei sau a solutiei gregite pentru ambele
valori ale unui domino, cu 1 punct pentru elaborarea unei solutii corecte pentru una din cele
douS casule ale dominoului, 2 puncte pentru ambele ckuj e corecte, dar inversate
(probabilitatea de a o da din Intiimplare fiind de doar doui procente) gi 3 puncte pentru
ambele valori corecte, neinversate. ar relansa testul. Aceasta deomce plaja de la 0 la 44x3 =
132 puncte asigurz un ecart suficient de larg pentru a avea un burr indice genetic (cregteri de
scor paralele cu vhsta) gio mai mare putere discriminativfi g i sensibilitate, at&t pentru
nivelurile joase ale inteligenfei vht el or mici, cit $i pentru cele ridicate ale vhstelor mari.
Un studiu in curs de desfqurare al CentruIui Jude{ean de Asisten@ Psihopedagogicii,
coordonat de catedra de psihodiagnozi a faculC$ii de Psihologie-Pedagogic din cadrul
Universitii/ii Transilvania din Brqov, a dat urmitoarele rezultate preliminare:
Figura 10.3. Mediile gi abaterile standardpenfru copii gi studenri din zona Braguv.
Domino 48
Remarch o cregtere de mare regularitate a rezultatelor (7-9 puncte de la an la an), un
interval de rezervti suticient de mare (de 30 de puncte) pentru vhstele: de la 15 la 18 ani (ceea ce
sugereazfi cfi testul se plafoneazi tardiv, spre adolescen$i) $i o r e z w8 de puncte suficient de
mare spre st hga curbei, la vhstele mici, gi spre dreapta ei, la vfimtele mari, pentru a putea
construi etaloane cu o b d putere de discriminare, l uhd in calcul apartenenfa de gen (masculin-
feminin), tipul gi nivelul de pregtitire ~ol ar t i a subiectilor gi alte crimii ce ar putea da diferenle
sernnificative ale scorurilor.
Ani
Nr. subiecji
Media
Ab. standard
8
120
41,73
17,13
14 Studenti Studente
182 57 108
65 95,74 91,33
20,40 12,Ol 15,23
13
145
48,68
17,52
105
57,77
21,61