TURUL CASTELELOR

ROMANESTI

CIRCUIT TURISTIC

“Impreuna sa descoperim esenta

parfumului vremurilor apuse,
pastrata in Castelele din Romania”
AGENTIA DE TURISM
 CUPRINS

1. Programul excursiei «  Turul Castelelor Romanesti »

2. Descrierea obiectivelor principale
3. Analiza de prêt
4. Conditii de comercializare

Bibliografie
 Simbol 01
Nr. Turisti: min 20 pax
Excursia “Turul Castelelor Romanesti”

1. PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada :18 – 22 iulie 2007 durata : 5 zile/4 nopti nr. Turisti : minim 20 persoane
Itinerariul: Bucuresti – Campina – Sinaia – Bran – Hunedoara - Bucuresti
Plecarea (localitatea,data,ora): Bucuresti, 18 iulie 2007, ora 9.00, Piata Romana
Sosirea (localitatea,data,ora): Sinaia, 18 iulie 2007, ora 12.45, Bran 20 iulie 2007, ora
12, Hunedoara 21 iulie 2007, ora 12, Bucuresti 22 iulie 2007, ora 15.00.
Lungimea traseului : 823 km. Pretul excursiei : 635,0752 ron/pers.
Segment Tinta : Salariatii firmei « X » din Bucuresti

Ziua I : 18 iulie 2007 etapa I: Plecare din Bucuresti ora 9.00
Servicii asigurate : dejun, cina, cazare.
Ora 10.30 Vizitarea Castelului ‘’Iulia Hasdeu” din Campina : In 1893, Bogdan
Petriceicu Hasdeu, "geniu de o inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade,
dupa marea suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, talent literar precoce, poeta
romana de limba franceza, stinsa din viata la virsta frageda, incepe sa construiasca la
Campina un castel ridicat dupa proiectele transmise de aceasta in sedintele de spiritism.
Micul castel este conceput ca un adevarat templu. Castelul are infatisare de cetate (de
proportii reduse), in forma de cruce, cu creneluri si contraforturi, deasupra cu terasa. Insa
marea aventura a intelegerii incepe o data ce intri, pe o usa din dreapta, in prima camera.
Ora 12.00 Plecare din Campina.
etapa a II a : Ora 12.45 Sosire in Sinaia
Ora 13.00 cazare Hotel Caraiman Sinaia
Ora 13.30 dejun restaurant Caraiman, program liber
Ora 19.30 cina restaurant Caraiman, program liber

Ziua II 19 iulie 2007 etapa a III a : Obiective de vizitat in localitate

Servicii asigurate : Mic dejun, dejun, cina, cazare
Ora 8.00 mic dejun restaurant Caraiman Sinaia
Ora 9.30 Vizitarea Castelului Peles : În Europa reşedinţelor monarhice, castelul
Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a regilor României, are un profil bine determinat.
Creaţie a gustului regelui Carol I al României (1866 – 1914), dar şi a ştiinţei arhiecţilor
Johannes Schultz şi Karel Liman, precum şi a măiestriei unor decoratori prestigioşi ca
J.D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena,
Castelul Peleş poate fi considerat cel mai important edificiu de tip istorist din România,
având caracter de unicat. Totodată, el este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din
cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a
secolului al XIX-lea.
 Ora 11.00 Vizitarea Castelului Pelisor : In ansamblul muzeal de la Sinaia, alaturi
de "Marele Palat" se poate vizita si Castelul Pelisor.
Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel Liman si decorat de vienezul
Bernhard Ludwig, Pelisorul a fost locuit de perechea princiara, Ferdinand si Maria, din
1903. Ferdinand, nepotul regelui Carol 1, fiul lui Leopold de Hohenzollern, vine in
Romania in 1889. Trei ani mai tarziu se casatoreste cu principesa Maria - fiica lui Alfred,
duce de Edinburgh, si a Mariei Alexandrovna, fiica tarului Alexandru al II-lea. In 1914,
dupa moartea regelui Carol 1, acestia devin monarhi.
Ora 13.30 Dejunul restaurant Caraiman, program liber
Ora 19.30 Cina restaurant Caraiman, program liber

Ziua III 20 iulie 2007 etapa a IV a : Plecare din Sinaia,

Servicii asigurate : mic dejun, dejun, cina, cazare
Ora 8.00 mic dejun restaurant Caraiman Sinaia
Ora 9.30 plecare spre Bran
etapa a V a : sosire in Bran
Ora 12.00 cazare Vila Alisa Bran
Ora 13.30 dejunul restaurant Vila Alisa Bran
Ora 14.30 Vizitarea Castelului Bran : Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii
Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran este un important monument national si punct de
reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui cat si a peisajului.. Prima
atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de
Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea "cu
munca si cheltuiala lor proprie" ..
La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata autoritatii
comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului Transilvaniei, iar din timpul lui
Iancu de Hunedoara trece sub conducerea voievodatului Transilvaniei.
De-a lungul vremii Cetatea Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator
impotriva invaziei turcesti. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani să nu-i schimbe
destinaţia de muzeu. Program liber
Ora 19.30 cina Vila Alisa Bran, program liber

Ziua IV 21 iulie 2007 etapa a VI a : Plecare din Bran

Servicii incluse : mic dejun, dejun, cina, cazare
Ora 8.00 mic dejun Vila Alisa Bran
Ora 9.00 plecare spre Hunedoara
etapa a VII a sosire in Hunedoara
Ora 12.30 cazare Pensiunea Maria Hunedoara
Ora 13.00 dejunul pensiunea Maria Hunedoara
 Ora 14.30 Vizitarea Castelului Huniazilor din Hunedoara: Unul dintre cele mai
importante monumente de arta feudala gotica din Europa, castelul Huniazilor (numit
uneori si castelul Corvinestilor) a fost construit in secolul XIV pe locul unui vechi castru
roman. Castelul a fost daruit de catre regele Sigismund I de Luxemburg cneazului Voicu
tatal lui Iancu de Hunedoara. Castelul intra in posesia acestuia dupa moartea tatalui sau si
incepe un proces de modernizare, amplificare a fortificatiei (1440-1453). Castelul
Huniazilor a fost folosit in special ca resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor
perimetre secundare de aparare. Salile construite in aceasta perioada sunt Sala Dietei si
Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc amintite si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit
calugar), Turnul buzduganelor si Bastionul alb. Program liber
Ora 19.30 Cina pensiunea Maria, program liber

Ziua V 22 iulie 2007 Etapa a VIII a : Plecare spre Bucuresti

Servicii incluse : mic dejun
Ora 8.00 mic dejun pensiunea Maria Hunedoara
Ora 10.00 plecare spre Bucuresti
Ora 15.00 sosire in Bucuresti

Pretul include:
 transport cu autocar clasificat
 2 cazari hotel de 2* in Sinaia
 2 cazari pensiune turistica 3* in Bran si Hunedoara.
 pensiune completa ( atentie, bauturile nu sunt incluse)
 micul dejun inclus in tariful de cazare
 ghid insotitor
 tarif sofer inclus in tariful de transport
Pretul nu include:
 bilete de intrare pentru vizitarea obiectivelor turistice cuprinse in program.
Aceasta se achita pe loc insotitorului de grup.
 tot ce nu este inclus la rubrica “servicii incluse”.
 2. DESCRIEREA OBIECTIVELOR PRINCIPALE

CASTELUL "IULIA HASDEU"

In 1893, Bogdan Petriceicu Hasdeu, "geniu de o

inspaimantatoare vastitate", cum il numise Mircea Eliade, dupa marea
suferinta provocata de moartea fiicei sale, Iulia, talent literar precoce,
poeta romana de limba franceza, stinsa din viata la virsta frageda,
incepe sa construiasca la Campina un castel ridicat dupa proiectele
transmise de acesteia in sedintele de spiritism, micul castel este
conceput ca un adevarat templu .

Castelul are infatisare de cetate (de proportii

reduse), in forma de cruce, cu creneluri si contraforturi,
deasupra cu terasa. Insa marea aventura a intelegerii incepe
o data ce intri, pe o usa din dreapta, in prima camera.
Scurt istoric : In anul 1893, la invitatia doctorului C.I.
Istrati, familia Hasdeu face acestuia o vizita la resedinta lui
de vara de la Cimpina. Clima blinda si atmosfera
pitoreasca a oraselului de pe Valea Prahovei reusesc sa-l cucereasca pe Hasdeu intr-o
asemenea masura incat va decide sa cumpere un teren pe numele sotiei sale si sa
construiasca acolo castelul.
Primul plan al castelului, desenat de savant, se gaseste pe o fila a unui manuscris
spiritist ce dateaza din 3 septembrie 1893. Numele de pe frontispiciul castelului aminteste
atat de sotie, cat si de fiica omului de stiinta, ele purtind acelasi nume. Data de 2 iulie,
scrisa cu litere de piatra pe crenelurile de la terasa medie, dezvaluie faptul ca
monumentul a fost creat pentru cele doua Iulii.
Savantul a dorit la inceput sa-l numeasca "Castelul celor 2 Iulii". Initial,
intrarea in castel se facea printr-o usa de piatra. Ea se deschidea printr-o
miscare de rotatie in jurul unui ax central, la 90 de grade. Usa este flancata
de doua tronuri de piatra pe care pot fi vazute legile si simbolurile
pitagoreice (cercurile si pentagrama). Erau odinioara 12 legi, cite sase pe
spatarul fiecarui tron. Astazi doar unul mai pastreaza acele legi, celalalt fiind
nerestaurat. Tronurile au fiecare, ca suport, sapte tomuri de piatra suprapuse,
pe cotoarele carora pot fi citite nume sub care fiica lui Hasdeu a existat in alte vieti.
Doi sfincsi feminini erau strajerii templului, asezati fiind pe spatarul fiecarui tron.
Deasupra usii de piatra se afla "Ochiul Lumii", ochiul care vede tot, incadrat de raze.
Dupa prima restaurare a castelului, Ochiul a fost acoperit cu firma muzeului. Astazi este
nerestaurat.
 Usa de piatra de la intrare permitea pe atunci accesul intr-o sala inalta si ingusta
de unde, prin doua oglinzi paralele formind un culoar, se ajungea la piciorul
monumentalului potir, materializat sub forma unui "axis mundi". Potirul, simbolizind
Graalul, era in acelasi timp un "mare Crucifix", avind in partea superioara pe Hristos cu
bratele intinse catre cer. Din ochi ii pica lacrimi, la miini si la picioare se vad umbrele
cuielor rastignirii, iar pe frunte urmele ghimpilor. O scara metalica ce se ridica duce la o
galerie, tot metalica, care inconjoara sus incaperea. Intrarile laterale erau decorate cu
grilaje simbolizind soarele, in centrul caruia se gasea monograma IH, incoronata.
Grilajele erau pictate in galben spre verde azuriu si razele soarelui apareau sub forma
unor sageti.
Copertinele celor doua culoare de acces catre intrarile laterale propriu-zise erau
dispuse oblic, sub forma unui triunghi care in virf avea doua simboluri: Crucea si
Semiluna. Dedesubtul lor erau geamuri colorate in galben si verde azuriu. La interior,
cupola domului si-a schimbat infatisarea. Bolta cereasca albastra si instelata nu mai
exista.
Cerului i-a luat locul un labirint (dupa modelul celui de la Catedrala din Chartres)
si planete, adica o pictura noua, moderna, care nu contine nici un simbol al picturii
murale comandate de B.P. Hasdeu. Exista in castelul "Iulia Hasdeu" o incapere mica,
situata in spatele biroului savantului. A fost denumita de-a lungul secolului camera
albastra, camera cu animale, camera de spiritism, camera obscura. Astazi, camera obscura
nu este restaurata, sporind taina castelului. Castelul "Iulia Hasdeu" este "ca o imensa
carte, ca un imens poem de genul celor ale lui Dante sau Milton", scria Eugeniu
Sperantia.
Si intr-adevar, monumentul trebuie sa fie citit pentru a fi inteles. Altfel, pentru cei
care nu-l pot intelege, el va ramine asa cum, de altfel, a fost privit timp de un secol: o
constructie stranie. "Ochiul Lumii" nu va clipi niciodata cu ingaduinta pentru ei.
Constructia, ce necesita reparatii inca dinaintea mortii lui Hasdeu, a fost afectata
in timpul primului razboi mondial si din 1924 este preluat pentru restaurare de Ateneul
Popular "B.P.Hasdeu" din Campina. Din nou lacasul va suporta consecintele celui de-al
doilea razboi mondial si isi va conserva acea stare pana in 1955, cand numele sau va fi
inscris pe Lista Monumentelor Istorice.
Restaurat intre anii 1962-1964, constructia va adaposti din 9 aprilie
1965, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu", gratie profesorului de istorie,
Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judetul
Prahova.
Dupa cutremurul din 1977, castelul intra intr-un lung proces de
restaurare si consolidare. Ritmul acestui proces va fi grabit prin eforturile
comune ale Inspectoratului pentru Cultura Prahova, ale Consiliului
Municipal Campina, ale Muzeului de Istorie si Arheologie si ale Fundatiei "Hasdeu".
Astfel, la 17 iunie 1994, Muzeul Memorial "B.P.Hasdeu" este deschis partial si la 25
februarie 1995, el este pus in intregime la dispozitia publicului vizitator, desi lucrarile de
restaurare nu se sfarsisera.
Vizitatorii pot admira mobilierul, obiectele familiei Hasdeu, fotografii si
documente originale, manuscrise, editii princeps ale cartilor savantului, colectii de reviste
conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, tablouri semnate de Nicolae
Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea, Diogene Maillart.
 Preocuparile spiritiste ocupa, de asemenea, un loc important in ansamblul
expozitiei.

CASTELUL PELES

În Europa reşedinţelor monarhice,

castelul Peleş din Sinaia, reşedinţa de
vară a regilor României, are un profil
bine determinat. Creaţie a gustului
regelui Carol I al României (1866 –
1914), dar şi a ştiinţei arhiecţilor
Johannes Schultz şi Karel Liman,
precum şi a măiestriei unor
decoratori prestigioşi ca J.D.
Heymann din Hamburg, August
Bembé din Mainz şi Berhard
Ludwig din Viena, castelul Peleş
poate fi considerat cel mai important
edificiu de tip istorist din România,
având caracter de unicat. Totodată, el este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din
cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a
secolului al XIX-lea.
In anul 1873, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen,
venit la tronul Romaniei in 1866, incepea construirea Castelului
Peles la Sinaia (localitate care la acea data se numea Podul
Neagului) pe locul cunoscut sub numele de Pietrele Arse. Locul
ales de principe pentru castelul sau era salbatic dar pitoresc,
ceea ce probabil l-a si atras. Carol vine pentru prima data la
Sinaia in 5-6 august 1866, cand este gazduit la manastirea din
localitate, ridicata in 1695 de spatarul Mihail Cantacuzino.
Scurt istoric : Din 1872
principele isi cumpara
terenul, 1000 de pogoane,
si ii solicita arhitectului Wilhelm Doderer, de scoala
germana, realizarea planurilor viitoarei resedinte.
Lucrarile incep in toamna anului 1873, dar piatra
fundamentala a castelului va fi pusa pe 10/22 august
1875. Dupa 1876 lucrarile Pelesului sunt in grija
arhitectului Johannes Schultz, asistentul lui Doderer,
mai usor de convins in modificarea planurilor
initiale. Pe 7 octombrie 1883 are loc inaugurarea
oficiala.
 La aceasta data se incheie in fapt prima etapa de constructie a castelului;
activitatea continua, Pelesul fiind transformat si amplificat, la forma actuala ajungandu-se
in 1914. Lucrarile dintre 1893-1914 au fost incredintate arhitectului ceh Karel Liman
care-si pune o puternica amprenta asupra castelului si care construieste si celelalte edificii
din complex.
Caracteristicile arhitecturii exterioare ale Castelului Peles sunt specifice stilului
neorenasterii germane: profiluri ascutite, verticale zvelte, forme neregulate, fragmentarea
compozitiei fatadelor, asimetria corpurilor, abundenta lemnului sculptat si a elementelor
decorative.
Terasele castelului, in stilul
neorenasterii italiene, sunt impodobite cu
statui, vase, coloane, fantani, acestea
contribuind la reusita arhitecturii
peisagistice a ansamblului.
. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc
elemente ale neorenasterii germane, dar
exista si incaperi in diverse alte stiluri,
reluari ale renasterii italiene, engleze,
barocului german, rococo-ului, stilului
hispano-maur, turcesc.
Holul de
onoare, cea mai
somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel
Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se
inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului.
Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente
nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1, decoratia
salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi
de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen",
aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia
sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din
alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Deasupra acestora, friza de
panouri intarsiate prezinta castele medievale germane si elvetiene ale familiei de
Hohenzollern. Toata decoratia in lemn a incaperii cat si o parte din mobilier au fost
executate in atelierele vienezului Bernhard Ludwig, principalul artist decorator al
Pelesului.
La nivelul superior, intre arcadele balcoanelor primului etaj, sunt expuse tapiserii
franceze de Aubusson din secolul al XVIII-lea, realizate dupa cartoanele lui Francois
Boucher. Plafonul din sticla, impodobit cu vitralii reprezentand scene alegorice si motive
heraldice, este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual.
Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906,
intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt
decorati la partea inferioara cu lambriuri din lemn de stejar, iar
plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina.
Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de
piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Panopliilor li
se adauga o suita de armuri germane din secolele al XVI-lea si al XVII-lea si o pretioasa
armura completa de cal si cavaler, de tip maximilian, unica in Romania. In Sala Mare,
caminul monumental este decorativ (castelul are incalzire centrala din anul 1883); la
partea superioara a acestuia, basorelieful, semnat de berlinezul Paul Telge, ilustreaza o
scena din batalia de la Nicopole (1396). Pe polita se afla o spada germana de calau din
secolul al XVI-lea, pentru decapitarea nobililor. Ansamblul interioarelor este completat
de vitralii, lucrari germane originale din secolul al XVII-lea.
Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din
Lucerna-Elvetia. Sculptura, intarsia si marchetaria
sunt de o bogatie impresionanta.
Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor
Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii
germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un
impunator birou si un pupitru destinate audientelor
oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al
XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor. Sala
veche de muzica a fost transformata dupa 1905, la
dorinta reginei Elisabeta, in salon pentru serate
literare. Picturile pe panza, semnate de Dora Hitz,
ilustreaza basme germane versificate de Carmen
Sylva, iar vitraliile-legende populare romanesti in variantele poetului Vasile Alecsandri.
Mobilierul sculptat in lemn de tek este primit in dar de rege din partea maharajahului de
Kapurtala.
Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si
"Marele Salon". Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu
numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz turnat, decorate
cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi
Magni din Roma. Caminul din marmura de Paunazio are la partea
superioara reductii din bronz dupa Michelangelo.
Plafonul, sculptat in lemn de tei, aurit, este decorat in centru cu o
pictura, copie dupa Giorgio Vasari. Completeaza fastul si somptuozitatea
incaperii doua mari candelabre, o oglinda, arta decorativa din sticla de
Murano, doua lucrari originale de scoala Veronese si Bernardino Luini si
alte piese, copii dupa maestri italieni.
Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea
imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti
cu arabescuri din stuc policromat si aurit. In fundal se remarca o fantana din marmura de
Carrara, replica dupa o piesa aflata intr-o moschee din Cairo.
Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, este opera
lui August Bembe din Mainz. Pe dulapul-dressoir si pe
masa sunt expuse piese de argint executate in atelierele
Paul Telge si Edmund Wolenweber.
Salonul turcesc poarta pe plafon si pereti broderii
manuale executate in atelierele Siegert din Viena.
Ansamblul este completat de o colectie de vase turcesti
si persane din alama. Sala de teatru pastreaza in
decoratie elemente ale stilului Ludovic XIV; are 60 de locuri si loja regala. Pictura
plafonului si friza decorativa de aici sunt semnate de austriecii Gustav Klimt si Frantz
Matsch
Scara de onoare, proiectata de Karel Liman, face legatura intre parter si etajul 1.
Se remarca bogatia sculpturala specifica neorenasterii germane.
Sala de concerte adaugata in 1906 este decorata in stilul neorenasterii engleze -
peretii lambrisati la partea inferioara si tapetati cu piele de Cordoba din secolul al XVIII-
lea in partea superioara. Deasupra caminului din lemn si piatra de Ruschita se afla
portretul reginei Elisabeta, realizat de Jean du Nouy. Aici s-a hotarat, la Consiliul de
coroana din 1914, neutralitatea Romaniei in primul razboi mondial.
Dintre instrumentele muzicale se remarca un pretios clavecin executat la Anvers
in 1621, un pian cu coada verticala Bluthner si o orga Rieger cu doua claviaturi.
Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o
garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul
Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si
statuetele din portelan de Meissen dau stralucire
spatiului, completandu-l.
Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic
breton din secolul al XVIII-lea. Piesele sunt decorate cu
basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor
bretoni, costume si obiceiuri ale acestora
Apartamentul imperial
se impune prin fast si
solemnitate. Spatiul este
amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care
imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in
Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a
regelui Carol 1.
Decoratorul August Bembe a preferat barocul austriac,
stilul Maria Theresa, caracterizat prin somptuozitate. O
nota in plus de pretiozitate este data de tapetul din piele
de Cordoba, original, din secolul al XVI-lea.

CASTELUL PELISOR
In ansamblul muzeal de la Sinaia, alaturi de "Marele
Palat" se poate vizita si Castelul Pelisor.
Construit intre anii 1899-1902 de arhitectul ceh Karel
Liman si decorat de vienezul Bernhard Ludwig,
Pelisorul a fost locuit de perechea princiara,
Ferdinand si Maria, din 1903. Ferdinand, nepotul
regelui Carol 1, fiul lui Leopold de Hohenzollern,
vine in Romania in 1889. Trei ani mai tarziu se
casatoreste cu principesa Maria - fiica lui Alfred,
duce de Edinburgh, si a Mariei Alexandrovna, fiica
tarului Alexandru al II-lea. In 1914, dupa moartea regelui Carol 1, acestia devin monarhi.
Momentul de apoteoza al domniei lor il constituie anul 1918 cand, dupa incheierea
primului razboi mondial, Romania se reintregeste cu provinciile istorice Basarabia,
Bucovina si Transilvania.
Maria s-a impus ca o personalitate puternica a epocii. Poeta, pictorita, creatoare
de design, ea era supranumita Regina artista. Spirit deschis, a inteles in profunzime
fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii care a fost Art-Nouveau-ul, stil ales de
regina pentru decorarea resedintei de la Sinaia. Pentru Maria, arta anilor 1900 a fost o
arma de lupta, un mijloc de revolta inpotriva sterilitatii istorismului.
Totusi, Regina artista a refuzat copierea servila a datelor Artei 1900 si a impus un
stil personal, ecletic, elementele Art-Nouveau adoptand trasaturi bizantine si indeosebi
celtice.
Astfel au luat nastere interioare ca "Dormitorul de Aur", "Capela" si "Camera de
Aur" care, indubitabil, au valoare de unicat.
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, este lambrisat cu casetoane din
lemn de stejar. Remarcabil se dovedeste luminatorul impodobit cu
vitralii, element de arhitectura specific artei anilor 1900. Biroul regelui
Ferdinand impune prin solemnitate.
Din garnitura mobilierului in stilul neorenasterii germane, se
detaseaza biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care
infatiseaza castelele Peles, Pelisor si Foisor.
Capela integrata apartamentului reginei Maria se afla intr-un spatiu placat cu
marmura de Ruschita, accesibil printr-o arcada cu coloane, aurita, ce poarta o inscriptie
emblematica. Nota de reculegere confera vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o
lumina fascinanta.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la
1909 in Atelierele de arte si meserii de la Sinaia, dupa planurile
si desenele reginei. Sculptate in lemn de tei, aurite, ele poarta in
decoratie antrelacul de inspiratie celtica si elementul zoomorf
bizantin, interpretat in maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat intr-un interior
impodobit cu coloane brancovenesti si un camin specific
interioarelor romanesti, cuprinde un mobilier conceput de regina. Scaunele si masa pentru
corespondenta sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul si crucea gamata.
Camera de aur, incaperea pivot a palatului, este insolita ca
decoratie. Peretii din stuc aurit poarta frunze de ciulini, motiv drag
reginei intrucat era emblema orasului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui,
dar si al Scotiei, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente
celtice si bizantine este pus in valoare si de luminatorul cu forma unei
cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelisor detine o valoroasa colectie de arta decorativa
apartinand Art-Nouveau-ului, printre care lucrari ale unor artisti ca E. Galle, fratii Daum,
J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mentiune speciala merita manuscrisul -
pergament realizat de Maria si daruit lui Ferdinand in 1906. Arta plastica o putem grupa
sub genericul "Tinerimea artistica", miscare patronata de regina ce reunea artisti romani
aflati la inceputul carierei.
 CASTELUL BRAN
Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si
Piatra Craiului, Castelul Bran este un important
monument national si punct de reper al turismului din
Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat
si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie
inca aceste locuri stravechi.
Scurt istoric : Prima atestare documentara a
Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19
noiembrie 1377 de Ludovic I d'Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a
construi Cetatea "cu munca si cheltuiala lor proprie" ... In schimb, regele confirma
subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui
castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din
arcasi si balistari. Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.
La sfarsitul secolului al XV-lea Cetatea Bran este subordonata
autoritatii comitetului secuilor, raspunzator de apararea sud-estului
Transilvaniei, iar din timpul lui Iancu de Hunedoara trece sub
conducerea voievodatului Transilvaniei. De-a lungul vremii Cetatea
Bran si-a indeplinit cu prisosinta rolul de aparator impotriva invaziei
turcesti. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani să nu-i schimbe
destinaţia de muzeu. România şi-a asumat şi costurile renovării şi
întreţinerii castelului şi are un drept de preempţiune pentru achiziţia
viitoare a castelului.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie
1377 în Zvolen confirmă saşilor din Scaunul Braşovului (totaque communitas Saxonum
sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala şi cu meşterii
lor, o nouă cetate de piatră la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici
edificare).
Cu această ocazie, regele promite braşovenilor că, dacă Ţara Românească va
ajunge "în mâinile noastre", atunci vama va fi mutată de la Pomul Roşu la Bran.
Referinţa din textul documentului din 1377 cu privire la o "nouă cetate de piatră",
permite deducţia că fortificaţia de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost
precedată de o întăritură de graniţă mai veche.
Această cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicată de
cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea este atribuită
magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea teritoriul
cetăţii Bran a fost supus jurisdicţiei comitatului regal de
Alba.
In anul 1395 împăratul Sigismund de Luxemburg, rege al
Ungariei, a folosit castelul Bran ca bază strategică pentru o
incursiune în Ţara Românească, ocazie cu care l-a îndepărtat pe Vlad Uzurpatorul,
pretendent la tronul Ţării Româneşti împotriva lui Mircea cel Bătrân, aliatul lui
Sigismund de Luxemburg. În anul 1427 castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului
Braşovului în cea a coroanei Ungariei, care a finanţat lucrările de fortificare şi de
extindere. În 1498 cetatea Branului a fost închiriată de regalitatea maghiară către scaunul
Braşovului.

La 1 Decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul

Bran Reginei Maria a Romaniei Mari, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la
infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Intre anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului
Curtii Regale, Carol Liman, care il transforma intr-o frumoasa resedinta de vara,
inconjurata de parc, cu alei de promenada, lac, fantani, terase de popas, construind si
Casa de ceai. In anul 1938 Regina Maria lasa prin testament Castelul Bran, cu intreg
domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stapaneste
pana in 1948.
Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in anul 1948,
Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman,
ramanand o perioada abandonat si devastat. Din 1956,
partial amenajat, Castelul a fost deschis ca muzeu de
istorie si arta feudala. Fiind intr-o stare avansata de
degradare, in anul 1987 Castelul intra in restaurare,
lucrare terminata in linii mari in 1993.
Definitivarea organizarii muzeistice se va
face dupa noi criterii, rezultat al cercetarilor din ultimii ani.
Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui
Dracula, aici turnându-se şi un film, Interviu cu un vampir, se pare că Vlad
Ţepeş nu a locuit niciodată la castel. Recent el a fost restituit în natură de
statul român lui Dominic de Habsburg şi celor două surori ale sale, în
calitate de moştenitori ai principesei Ileana..
Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani să nu-i schimbe
destinaţia de muzeu. România şi-a asumat şi costurile renovării şi
întreţinerii castelului şi are un drept de preempţiune pentru achiziţia viitoare a castelului.

CASTELUL HUNIAZILOR

Legenda cetatii
Spun ca zane trei deodata
Trei cetati au ridicat,
Una’n Hunead, cealalta
La Gradiste’n deal inalt,
Alta Orlea p’un deal mare,
Cand odata se’ntalnira,
De cetati s’au intrebat,
Ceste doua sus sarira
Si superb au cuvantat:
Noastrele cetati pe mane
Ori ajute ori n-ajute
Domnul gata le vom pune,
Hunedoara spune iute:
Si eu peste o saptamana
De-mi ajuta Dumnezeu,
Si-mi va fi cu indemana
Voi fini tot lucrul meu
Iaca dar c’a ei cetate
Buna fu si azi se vede
Dar cazut’au celelalte
Stand zidiri cu iarba verde.
Doua zane intr’acea ora
Fier cumplit a ridicara
Iute dupa Hunedoara
Invartit il aruncara
Catre munti fugise
De mania celor doua
Si la tara mai sosise,
Fierul muntele in doua
L-au lovit si l-au taiat,
D’ice muntele si noua
Se numeste Retezat.

Scurt istoric : Unul dintre cele mai

importante monumente de arta feudala gotica
din Europa, castelul Huniazilor (numit
uneori si castelul Corvinestilor) a fost
construit in secolul XIV pe locul unui vechi
castru roman. Castelul a fost daruit de catre
regele Sigismund I de Luxemburg cneazului
Voicu tatal lui Iancu de Hunedoara. Castelul
intra in posesia acestuia dupa moartea tatalui
sau si incepe un proces de modernizare,
amplificare a fortificatiei (1440-1453). Castelul Huniazilor a fost folosit in special ca
resedinta nobiliara, dovada fiind si lipsa unor perimetre secundare de aparare. Salile
construite in aceasta perioada sunt Sala Dietei si Sala Cavalerilor. Mai trebuiesc
amintite si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar), Turnul buzduganelor si
Bastionul alb.
Castelul intra ulterior in posesia lui Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara
care construieste o noua aripa in stil renascentist - loggia cu pictura ilustrand aspecte din
viata nobiliara, respectiv legenda corbului, pictura referitoare la legenda de la care se zice
ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).In curtea castelului nu
departe de capela se afla o fantana adanca de 30 de metri despre care se spune ca ar fi fost
sapata de trei prizonieri turci, in schimbul promisiunii ca vor fi eliberati daca vor ajunge
la stratul de apa.
Dupa 15 ani , cand au terminat fantana, stapani castelului nu s-au tinut de
promisiune. Legenda spune ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna "Apa aveti, dar
suflet, nu". In realitate, inscriptia se traduce astfel "Cel care a scris aceasta inscriptie este
Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica".
Matei Corvin daruieste cetatea lui Ioan Corvin
dupa care urmeaza o perioada in care se
succed o serie de proprietari care detin castelul
pentru intervale limitate de timp. Unul din
proprietarii care a efectuat transformari (1618-
1623) la constructia originala este principele
Transilvaniei, Gabor Bethlen care a construit
doua etaje pe aripa sudica si una pe aripa
nordica.
De a lungul timpului a fost devastat de mai
multe incendii fiind restaurat de mau multe ori: 1870-1880 (cu sprijinul arhitectilor
Steindl Imre si Schulek Frigyes), 1965-1970 si 1993-1995.
Ridicat in secolul 14, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia
curge pârâul Zlasti, Castelul Hunedoara este o constructie impunatoare, cu acoperisuri
inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu
dantelara pietrei cioplite.
Una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul
cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine o somptuoasa locuinta, nu
numai un punct strategic intarit.
Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea,
imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de
aparare ("Ne boisa" = "Nu te teme"), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de
Hunedoara, precum si Turnul Capistrano.Mai
pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare
incapere de receptii), Turnul buzduganelor si
Bastionul alb care servea drept depozit de
alimente, Sala Dietei, având medalioane pictate
pe pereti (printre ele se gasesc si portretele
domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca
si Vasile Lupu din Moldova).
Initial era o cetate armata, unde Ion de
Hunedoara a construit fortificatii cu turnuri.
Abia dupa ce a fost ales Guvernator al Ungariei a adaptat castelul nevoilor de locuit.
Dupa moartea lui, lucrarile au fost continuate de sotia sa, Elisabeta Szilagyi, si
Matei Corvin, fiul sau, cel care a ajuns rege al Ungariei. In aceasta perioada a fost
eliberat de sarcina militara si a devenit o resedinta de lux. Multi i-au schimbat structura si
infatisarea. Pana si Constantin Barsan, in perioada interbelica, a dat jos tigla de pe turnuri
din cauza ca era tricolorul maghiar.
Ministerul Culturii si Cultelor a alocat fonduri pentru castel pana-n 2000, adauga
directorul. Ultimele reparatii au inceput in 1997, dar nu s-au terminat nici pana azi, din
cauza lipsei banilor. Si asta pentru ca un oarecare Gheorghe Popescu Corvin a revendicat
castelul. Si totusi portile cetatii se deschid in fiecare zi pentru turistii care vor sa-i calce
pragul.
 Ungurii, desi au o replica a castelului in Budapesta, vin in numar cat mai mare sa
viziteze.
Cele cinci legende ale castelului huniazilor
Barbara : Barbara Balasa, o domnita de la curte,
si-a facut singura necaz, dupa ce s-a indragostit de
capitanul husarilor, garzile stapanului castelului, in timp
ce sotul era pe campul de lupta. Dar iscoadele functionau
foarte bine si in acea vreme, iar cand sotul a aflat, Barbara
Balasa a fost decapitata pentru infidelitate, iar capitanul
husarilor, torturat si ucis.
Legenda Fantanii : Dupa o lupta, trei turci au
ajuns prizonieri in cetatea din Hunedoara. In urma
intelegerii cu proprietarul castelului, in schimbul primirii libertatii, ei trebuiau sa sape o
fantana. Dupa 15 ani de munca au gasit apa, dar nu au fost eliberati, intrucat intre timp
Ioan de Hunedoara a murit si urmasul sau nu le-a dat libertatea promisa. Atunci unul
dintre turci a sapat o inscriptie in piatra, ce poate fi tradusa, conform legendei: “Apa ai,
dar suflet n-ai“.
Beatrice: Beatrice de Frangepan a fost sotia lui
Ioan Corvin de Hunedoara, nepot al lui Iancu. In
1504, dupa moartea acestuia s-a recasatorit cu
George de Brandenburg, om de moravuri usoare
care a decimat averea familiei si a distrus-o pe
Beatrice in bataie. Se spune chiar ca domnita si-a
gasit sfarsitul fiind batuta violent de barbat. Nici
copiii ei nu au avut o soarta mai buna. Christofor
si Elisabeta au fost ucisi pentru a nu mai exista
urmasi ai lui Ioan Corvin.
Mercenarii: La 1600, cand Mihai Viteazul a cucerit Ardealul, Targul Hunedoarei
era supravegheat de mercenarii acestuia. Dar pe langa paza, ei s-au dedat si la acte de
vandalism. Intr-o zi de duminica, in biserica oamenii locului s-au razbunat si i-au ucis.
Unii dintre mercenari chiar au fost ingropati de vii. Reactia lui Mihai Viteazul a fost pe
masura. A ars targul si castelul Huniazilor. Dar in temnitele castelului au stat conform
legendei si rasculati din timpul revoltei lui Horea, Closca si Crisan.
Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.
 3. ANALIZA DE PRET NR. 25463

Simbol 01

I.Denumirea excursiei (actiunii) : TURUL CASTELELOR ROMANIEI

perioada
grup minim 20 persoane.
II.Extras din program Bucuresti – Campina – Sinaia – Bran – Hunedoara - Bucuresti
III. Beneficiar: Salariatii firmei “X” din Bucuresti
organizator grup

IV. CALCULATIA PRETULUI DE VANZARE

Nr. Articole de Articole de Elemente de Valoarea
crt. calculatie cheltuieli calcul Per turist Totala
1. Masa 4D, 4C 200 4000
2. Cazare 4n(2*70,2*50) 240 4800
3. Transport 1,2390lei/km 50,9849 1019,6970
4. Cheltuieli culturale - - -
CHELTUIELI

5. Cheltuieli - - -
organizator
6. Cheltuieli ghid 4D, 4C 22 440
7. Cheltuieli sofer - - -
8. Alte cheltuieli - - -
DIRECTE

9. Total cheltuieli directe 512,9849 10359,697

10. Asigurare - -
11. Comision 20% 102,5969 2051,938
12. TVA 19% 19,4934 389,868
13. Total costuri - -
14. Total pret de vanzare 635,0752 12701,503
Sursa : Tabel calculat (vezi anexa 1)

Data

Intocmit
(organizator turism)
Verificat
(contabil sef)

Luat la cunostinta,
(organizator grup)

4. CONDITII DE COMERCIALIZARE

Plata se realizeaza integral odata cu achizitionarea produsului turistic, la sediul

Agentiei « Mervani Travel » Sinaia, prin intermediul organizatorului de grup sau prin :
CEC, Ordin de Plata, Mandat Postal, Carte de credit, s.a.
Pentru un grup mai mare de 20 persoane , la fiecare a 10 a persoana se acorda o
gratuitate de 50%.
Comercializarea unui produs turistic se realizeaza prin intermediul brosurilor,
pliantelor, revistelor de specialitate, cataloagelor sau alte metode moderne : reclame T.V,
mass-media, internet. In acest scop prezint in anexa 2 un model de pliant pentru circuitul
tematic prezentat.
Strategiile folosite in comercializare sunt :
 Strategia tarifelor pausale ( de tipul “totul inclus”) prin care se ofara
turistilor o varianata de calatorie ce include un pachet complet de servicii
obligatorii la un nivel determinat de confort.
 Strategia tarifelor de piata pentru turistul de mijloc, care inturneste
turisti cu venituri medii dar cu tendinta de parvenire catre turismul de lux.
 Strategia de devzoltare a pietei firmei, ce urmareste transformarea
nonconsumatorilor produsului turistic in consumatori si atragerea
clientelei firmelor concurente
 Strategia distributiei directe, are ca scop reducerea cheltuielilor de
distributie acordate intermediarilor
 BIBLIOGRAFIE

1. Minciu R. « Economia Turismului » editura Uranus Bucuresti

2. Stancuilescu G. « Managementul operatiilor de turism » editura All Beck
Bucuresti 2003
3. Stanciulescu G. “ Tehnica Operatiilor de turism” studii de caz, probleme si
intrebari pentru examen, editura All Beck Bucuresti 1999
4. Merce E. coordonator «  Marketing turistic » manual pentru clasa a XI a Turism si
Alimentatie, editura Oscar Print Bucuresti 2002
5. Merce E. coordonator «  Marketing turistic » manual pentru clasa a XII a Turism
si Alimentatie, editura Oscar Print Bucuresti 2004
6. *** Revista “Kartago Tours – specialistul vacantelor reusite”
7. ** internet ( adrese diverse)