P. 1
globalizare si competitivitate

globalizare si competitivitate

|Views: 485|Likes:
Published by katy ktty

More info:

Published by: katy ktty on Nov 15, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/06/2013

pdf

text

original

GLOBALIZARE Ş C MP TTVT T I O E IIIA E - cazul României –

I. ROMÂ I Ş D C L J LE O O C NA I E A A U C N MI I I . T E P O E EC I A TA U R C MP TTVT ŢI O NE R I R C S U MP C S P A O E IIIĂ IR MÂ II  Globalizarea; ne rrae rp a ă Itgae uo e n ;  rn ial e o o ad paă Ta z i a c n mi e iţ. ţ F N A N E EC MP TVT ŢI U D ME T L O E IIĂ I  Conceptul de competitivitate  o eiaş poi blae id srlr C mp ti i rfa itta n u ti ţ t i io  Avantajul competitiv la nivelul firmei  v nau c mp ti l nv ll aini A a tjl o eiv a ieu n ţ i t u R MÂ I Ş C MP TTVT T A O NA I O E IIIA E •n u ti uc n u maed fr d mu c ş c s rd s Id sr c o s m i r e oţ e n ă i o te u ă • Industrii bazate pe resurse naturale •n u ti aeţ ts paaitră Id sr c r i e c iţ nen i n • Industrii cu c n u maed fr d mu c c liaăş c s rlt mi o sm r e oţ e n ă aic t i o teai c ă f v

I. I I

I. V

Capitolul I

R MÂ I Ş D C L J L O NA I E A A U ECONOMIC

1.1.1

ROMÂ I Ş D C L J LE O O C NA I E A A U C N MI - anul 2004 P p li ou ţ aa total UE mil. UNIUNEA ER PAĂ U O EN -25 Germania Spania Portugalia Ungaria Bulgaria România SUA Japonia 455,3 VNB mld. $ 11.586 VNB/ locuitor $ 22.401 Raport UE VNB/ locuitor PPC $ 24.920 Raport faţ ă de UE 1,00

1,00

82,6 41,3 10,4 10,1 7,8 21,8 293,5 127,8

2.489 876 150 83 21 64 12.151 4.750

30.120 21.210 14.350 8.270 2.740 2.920 41.400 37.180

1,34 0,95 0,64 0,37 0,12 0,13 1,85 1,65

27.950 25.070 19.250 15.620 7.870 8.190 39.710 30.040

1,12 1,01 0,77 0,63 0,32 0,33 1,59 1,21

S ra B n aMo d l us > a c n iă a

V B v n n ţ n l rt N : e i ai a bu t o P C p rae p tr d c mp rr P : ai ta uei e u ăae t i

1.1.2

LS AP I L R2 D Ţ R C B G ŢE IT RME O 0 E Ă I A O Ă I Î A U 17 Ş Î A U 20 N N L 8 0 IN N L 0 4
1870 2004 VNB/loc PPC* 1. Australia 2. Marea Britanie 3. Belgia 4 Ev ţ . lei a 5. Olanda 6. SUA 7. N u Z ea d o a e ln ă 8. Danemarca 9. Canada 1 .rna 0Fa ţ
S ra>H a t H a , e t 1 7 ,B n aMo d l p nr 2 0 us e d o e d p nr 8 0 a c u n iă e t 0 4 a u * P : rd snenbu p l u o, p rae p tr d c mp rr P C Po u i r rt e o i rl ai ta uei e u ăae t ct a t i

Luxemburg SUA Norvegia Ev ţ lei a Irlanda Islanda Austria Danemarca Hong Kong, China Marea Britanie

1.1.2

LS AP I L R2 D Ţ R C B G ŢE IT RME O 0 E Ă I A O Ă I Î A U 17 Ş Î A U 20 N N L 8 0 IN N L 0 4
1870 2004 VNB/loc PPC* 11. Argentina 12. Austria 13. Italia 14. Germania 15. Spania 16. Norvegia 17. Irlanda 18. Portugalia 19. Suedia 20. Chile
S ra H a t H a , e t 1 7 , a c Mo daăp nr 2 0 . us > e d o e d p nr 8 0 B n a n il e t 0 4 u u

Belgia Olanda Canada Japonia Suedia Finlanda Fa ţ rna Australia Germania Italia

* P : rd sitr bu p lc i rl p rae p tr d c mp rr P C P o u nen rt e o ut ,a ai ta uei e u ăae o t i

1.1.3

EE L D ŢRC R A R U I X MP E E Ă I A E U E ŞT R D C R AS MNFC TV AD C L J L R E U E E E IIA IĂ E AAEO E O O C P P R U S LU E G N R ŢI C N MIE E A C R U N I E E A I
PIB Mild. USD 1984 VNB Mild. USD 2004 2004/1984 VNB /locuitor USD (PPC) 1975 * VNB/ locuitor USD 2004 VNB/ locuitor USD (PPC) 2004

1.Irlanda

N/A

137

N/A

3.310

34.280

33.170

2. Corea de Sud

93

673

7,2 ori

1.310

13.980

20.400

3. Chile

19

78

4,1 ori

1.280

4.910

10.500

4. China

256

1677

6,5 ori

230

1.290

5.530

Sursa: Banca Mondiala –1984, 2004, * UNEP/GRID-Arendal - 1975.

1.1.4

CORELAŢ DINTRE RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞ IA TERE E O O C Ş R D C R AD C L J L I IT EV NT L C N MIĂ I E U E E E A A U U DN R E IU N ŢO A B U P L C IO A R MÂ II I E A U -15 (PPC) A I N L R T E O UT R L O NE Ş C L L E

UE-15 = 100%
100% 83% 69% 57% 47% 39%

Ipoteze de lucru: • Orizontul de timp: 2024 (20 de ani); •VNB/locuitor al UE-15 creste cu un ritm mediu anual de 2%; •Cursul de schimb leu/USD ramane constant; •N mău p p lţ iă n c n tn. u rl o uai rmâ e o sa t e

1.1.5

D T R N N IU E C E T R E O O C R PD E E MIA ŢI N I R Ş E I C N MIE A IE
• A u lrafcoi r epo u ţ ,n lz n c ptl ma ş c li c c muae a tro d rd ci icu â d a i u n i e f i; l e a z • Ao ae eiinăars reo î c du e o o e; lc ra f e t e us lrn a rl c n mii c • Î u ăăi aeth oo iiî t . mb n tţi l e n lge,n i r mp

O ŢU I EP LTC C R S S S IĂA ŢU E P IN D O III A E Ă U ŢN C IN A C L RT E D T R N N I E O R I E E MIA Ţ     Ao ae rs reo:oţl pee v ru sa; lc ra e us lrfr e iţi es s tt e C meţ e c i v ru poe ţ ns o rd s hs es s rtci im; o Fs ai t r iaăv ru f c laemiă ic lae i c t es s i ai t c t d s t F clăiic l (e tr l) es sn urlaef c l a itţf ae s coi e v ru e t i t i aă i s a at s

1.1.6

D C DS U Ă D S R C MP TTVT T ? E E IC T M E P E O E IIIA E
• S O U D Z O T RIo ţ ee u u s n add v ţ ic t i ce tr. C P L E V L Ă I bi ra n it d r e i ăr i şî rş e : n a a da n e • MIJLOCUL PENTRU R A IA E S O U U: re po u ti ţîţl s c măi av l i E LZ R A C P L Imăi a rd cvăine a ă a r r it i e me a r oi a ă g t p u i tad i u –fr d mu c ş d u ae e n ae e n t oţ e n ă i t p ă capital.

• C MP TŢAÎT EFR : trlrş r po u ti ţl n e d fmă O E II N R IME moou ce t i rd cvăia i l e i ei it i v r • C MP TTVT T A d tr n p zi p c r ofmăoo u ăî c mp te O E IIIA E : eemi o i e ae i ă ţ a r c p n o ei ţ i (i c du u e i u ti O fmăaeu a a tjo ei d a rl n i d s i n n r. i ) r r n v na c mp tv t i d c , f t ît nme i c mp tv o ţ eî mo a ă al ă nr a -u d o ei , bi n d u t i n c ni uu poi e t me i i u te î c r s al o t u n rf p s n t e d n s i n ae e f . a d ri ă ln ed n ţn a i l e ai e v u rpe i ăn e l rd cvăi ai a şp zi o u aă e rz t i l po u ti ţn ţ n l i o i c p t n vu it i o e ţ a d n ţn e ai e u

Capitolul II

TREI PROCESE CU IMPACT A U R C MP TTVT ŢI S P A O E IIIĂ I ROMÂNIEI

2.1.1

FR L R MÂ E T Ş R MÂ I ÎI L D S IME E O N Ş I I O NA Ş C Ă E C COMPETITIVITATEA SUB IMPACTUL A TREI PROCESE
GLOBALIZAREA INTEGRAREA E O MIĂ C N C ER PAĂ U O EN

ROMÂNIA Ş I COMPETITIVITATEA

T A ZŢAL E O O AD PA Ă R N II A C N MI E IŢ

2.1.2

GLOBALIZAREA =
IT R E E D N A C E C N Ă A E O O IO N ŢO A E NEDPN EŢ RSÂ D C N MI R A I N L L  fv r aăd rd c raş ei n rao sa oeo d tteu dn a oi t e e u ee i l ae b tc llr e o fll i z mi c laf x ro itrain l d b n r s rii c ptl ioţ d ae l ui rnen ţ ae e u ui evci a i ş fr e u l o , , a ă mu c nă  ş îs ţăd c mp ti tt ine s : in oi e o eia o ma itn ă t ţ

ît fme p nr ao u aop z i c t i u ăp paă nr i , e t e r u cp o ie â ma b n e iţ; ţ ît n ţ n, e t ace u me i d aa eia oa i c r s arg nr ai ip nr e u u ra n du e fc rfv rbl ae ă t ă , a c ptlrş tlne oin es afla acestea în lume. a i ui iae t, r d -ar a u

2.1.3

CE EXISTA ?

Fu ui d măfr s rii c ptlrş fr d mu c ît lx re e r i evci a i ui ioţ e n ă nr l u, , a ă e ţrelmi ăi u i l . CE A INTERVENIT NOU ? A liae fr pe e e t f x ro d c ptl i efr mpic ra ăă rc d n a l ui r e a i ş d oţ f u l a ă d mu c ,n e â dc d c nu t c t e n ă îc p n u e e ilr u. e

2.1.4
D U F R EL L C U O Ă O Ţ A U R

R vlţ eo o c eo i cn mi ua ă R vlţ t n l i eo i e o g ă ua h o c  o ncţ sifr t a cmu i i inomai ai c  i ssai t mp ip ţ u  u ot ţ e ei fc r hii cn şne dv at ce n i l n o e toate procesele  lpi ra oeţ lli e mut lae p t i uu d ic na inovare in alte domenii  x a s na cn mi d paă ep ni e eo o e e i u i ţ - 1989 – miliarde de oameni 1.5 - 2004 - > 5 miliarde de oameni  x a s na rpi ăipi t a ep ni e po r tţ r ae u e i v , fluxurilor de capital privat intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare

Globalizare – o e ţ – C mpti Presiune pentru schimbare ie

2.1.5

G O A IA E G N R A Ă L B LZ R A E E E Z EE T ŞR S U S R FCE IĂ P N U I
EFECTE •viteza mare as hmb ro; c i ăi r l •intensitatea în cunoş e; tinţ • •transnaţ ionalitatea firmelor ş po e eo th oo ie i rc s lre n lgc ; •supercompetiţ ia. RĂ SPUNS •agilitate –ra ţ rpd ; e ci a iă e •învăare continu ; ţ ă •network (reţa a e u ); •îce ee î fmă î po u n rd ra n i , n rd s r (rdblaes oi ) ce iitt p ră. i t

FIRMELE: devin mai rapide, mai adaptabile la cerinţ clienţ altfel ele ilor, dispar (în viitor, doar doua categorii -quick firms and dead firms) Ţ RILE: Ă angrenate într-o competiţ internaţ ie ionalăpentru competitivitate » infrastructurăexcelentă » învăare continuă ,sse n ţ n l eio ae ţ itm ai a d n v r o

2.1.6 E aid sr l r n u taă i E aifr ţ n l r nomai aă o

Organizare in jurul fn ţlr u cio i Modelul de management

Organizare in jurul ifr ţ i nomai e

 t cuairriă Sr tr eahc u  Conducere de sus în jos  Exactitate în controalele statistice

 t cuaoi naă Sr tr r o tl u z  Acces generalizat la ifr ţ nomai i  Activitatea poate fi dsr ut ş îc roaă itb i in op rt i ă p nr o ţ ee e t bi ra u n rezultatului final n ăaec niu Îv ţr o t ă n

2.1.7

SCHIMBAREA Arhitectura srtgc au e og nz ţ t e iă n i ra i i a ai
1. SISTEMUL DE VALORI D f e t cn e t og nz ţ ş c m v ei şe ie se ra i i i u a n aa a ţ n p tr nln ,n i rn d ge tţe ci a e eme u g idf e t e ruăi o e l p tr ns utE t c e c n s s hmb . e eme c r se e a e u e c i ă . C d rşeog nz ţ s d vn (i ci) e oe t ra i i ă e iă dr ţ . aa e a C n t ci itlcu l c r aaăc m s v o sr ţ nee taă ae rt u e a u a rai t n fr raog nz ţ i i c e c e l a r somae ra i i dn e a e z a ae e t î c e c d rşes f ( a ăvi rl e se n e a e oe t ă i l g iou d e e t prezent). S b z a ăp t n fr rapo e eo cic e a e z e r somae rc s lr rie a t ş p sn ri dnr a e ta sa irad i e iega it c se ; tble e e i pirăi r iţ ot . Transpune prezentul în ziua de mâine.

2. VIZIUNEA 3. STRATEGIA

4. PROGRAMAREA

Ace vi rlb z ţp v lr drcin ţd ovz n , hd ţd ostrategie cu ra iou, a ai e aoi i ţ ai e i u e g iai e t , e o i rd cn î po e eecic aeog nz ţ i ă ă iin rc s l rie l ra i i t ae

2.1.8

SCHIMBAREA Responsabilitatea principalăal euu i rli d
1. Conduce 2. C e a ăvi rl re z iou t  demonstra viitorul a 3. C n t işee hp o sr e t c ia u  investi rs o s blăi a e p n a itţ i î s b ro ai n u od n ţ  forma lideri a De evitat a nu confunda instrumentele cu strategia a evita capcana liderilor – a face prea bine un lucru ( n îţlg n c stta a u nee e e e i e a s hmb r) c i ăi i – afc u b sn s ge iae a e n u ie s rşt ls ( n îţlg i l aie a u nee e mpi ţl c i s hmb r) c i ăi i

- a face perfect pe ieri

2.1.9

PR MIAB N S Ă I IA D U Ă T RI

Resurse Naturale + mediu

C e trae o o c ş b n sae s n ofn ţ drcăa rşee c n miă i u ă tra u t u ci i t e e iv sii r ec ptlnif srcuă fbiilc iţ, t. n e tio d a i î nr t tr,a r ,o une ec ţl a a u c O me i uîd mn ra e v t s n n c s rp nr a n c n e ăi d c ae u t e e ai e t u d s o ei ad n i u o t ţ,n e trad n i rd s ş e c p r e e o c n şi e iv nae e o po u e i r n po e eş p nr afls n i po u eş po e e rc s i e t u oo i ol rd s i rc s . e

Unelte
Îd mâ ăi n e nr

C n a trag n ra ăsrp n ei î th oo i c r u o şee e ee z t u g re n e n lge ae ă l d tr n rt îat d ce tr e o o c eemiă ae n l e rşee c n miă e

Creare c n a tr u o şee

Idvz c r rc n s c lcui o p tie l aeş n ii i ae e u o c ă u rrn i o frai t i i z c r iuiiaiăs l rai z (s măr c l ae a nţ t i v ă e e lee a u z i u) s C p cttad og nz r s caă me ţ eeaodni a a i e e ra i e o il, ni r a a n rii p bie c n t i ş ît ţ eeaif srcui u l , o sr r inr i r nr t tr, c ue en a u i og nz r asse li ee u ai ş as riio d ra i e itmuu d d c ţ i evci r e a e l s n tt. ă ăae

Ît piz tr nr r ăo e n

Organizarea

2.1.10

ÎNTR-O L MEG O A Ă J C LE O O CS J A Ă U L B L , O U C N MI E O C LA TREI NIVELURI 1. N ŢU E A IN
•c tţni o a e v ntrmai a ăa c n şiţ ş îd mâ ăiafl eăe ip t v a e i i rd c u u o t e in e n rl e u n de bune ca ale altora de oriunde în lume; •c tţni o a c s oif srcuătp–tlc mu iai t n p r r eăe ip t c e a nr t tr o a u ee o nc ţ,r s ot i i a u etc. •n ţ n ad vn l e î c reae–d z otr ş ds u ed ai e e ie i rn ec tr u d e v l e i ip n e a ît piz trc p bls d z ot ie aî po u . nr r ăoi a a i ă e v l d e n rd s e n i e

2. FIRME
•saf aic tiv siia hz in raş vn ee d po u el nv l tfc lia,n e ti c i ţ ae i id ra e rd s a ie f ţ, io global; •rge năi s caes p r t f xblae id sr l. e lme tre o il ă emi l iitta n u taă l ă e i i

3. INDIVIZI
•c n şiţ,n e n rş d r ţ d s hmb r. u o t e îd mâ ăi i oi a e c i ae n n

2.2.1

INTEGRAREA E O O C U O E N C N MIĂE R P A Ă(IEE) concept, scop, mijloace –
1. Conceptul de IEE în sens restrâns: îl uae b r rl d c meţ i n trra ai e r i o rş ă e o n i rd c ralee c c l i fc r r n o u ee i rii u ţa a t i t b r ai ol o d po u ţ –mu c şc p a l e rd ce i n a ia i l tu în sens mai larg: c pi eşeotr c n e t t pin u r d i fr i o c nr e r i n ul e a vd politici în anumite domenii – stabilitate mo eaă a ie ţ c t rg ne n tr, s tnă ăr e i i s e ul s b e v l t, gi l r ec u d zo ae a r u uă t t ct . o ţ ee d a a tj rc rc ( ta ) r ce rau u bi ra e v na e i o e muu l pi rae n i n e p e n cadru dinamic pentru economiile europene.

2. Scopul IEE

3 C m s rai a ăs o u . u e e le z c p l z » a â c e s e ii r c n u el oa c r ma eie t a d n i a p c lăi o d c a l ae i fi ă r az i o cn resurselor. Acest proces este îc rj d leac c l i a n ua t e i r i u ţ a b r ae b n r rs riirfr i emu c şc p a l. u ui , ev i ,oţ d l o cl o e n ă ia i lu tu i » i e si rac mp te ît po u ăoirş po u ti taî n n i ae o ei i r rd c trce t rd cvae n t f c ţ ne i e it beneficiul consumatorilor » a c rama eie t ars re r c mp tas oi l ae o i fi ă e us l + o ei p ră cn o ţ i t a c l e race tr e o o c ce rae rş i c n mi e ei e

2.2.2

INTEGRAREA E O O C U O E N C N MIĂE R P A Ă -c mp ti p răîntre firmeo eies oi ţ t
1. C mp ti p ră o eias oi ţ t b n făpentru b n s rapersoanelor şa economiei. e ei c u ăt e a i F r d mu c şc p a led p s a ăî oţ e n ă ia i l s e l e z n a tu a s c trl c po u ti t, a r şpoi rma e oae u rd cvae s l i i rf i i e it ai t u r i t. i l s a g j z î rs u trrrd a . ic e Fr e e n a a ă n e t c ăia i l da me e r u ce

2. F coic r a itn ic t o eiaît fme a tr ae u ne sf a c mp ti nr i i i ţ e r » fr rap ţi n e(i ăl g ) i n a rafme rtt i omae i e u i p ţ a ă şa g j e i l ,o ma e c a r a r o mu ,na ti ţ rn f naee l î cvăi a s o tlr; t it t r i » leac c l i ab n r rs riirfr i emu c şc p a l; i r iu ţ b r a e u ui , ev i ,oţ d l o cl o e n ă ia i lu tu i » mo e au i şp c l es bi t şce tr; n d n ă i a t d t iae irş e c u al t e » g b lae şrd c rag n rl an e l tre r a l şa l az ra ie u ee e ea o i ă i lu ai l v ma i v u i fo e a o b r r î c l c meţl. l r ai e n a a o r u t e e ui 3 P liaU ini uo e ep nr oc mp ti l eăş c rcă . oic nu iE rp n e t t u o eie i r i oe t ţ b » s pa e h r ap lco s tl me r şa fme r e t an u rv g ee otir t e r mbe i l i l p nr i l a o i er o u u s a g j î mă uii rcca to c rnie e n a n s rşpa ti ni n ue ţ l a i c a; » amo i rai o i l i i c şC d l ec n u ăp nr r n ae mp ze rn r t i o u d o d i e t z to d e e t u impozitarea afacerilor; » armonizarea politicilor statelor membre privind ajutorul de stat; » p lcepin a h il p bc î s tl me r oti r i c iţe u le n t e i l vd i zi i i a e mbe

2.2.3

DEZ O T R AIT G Ă IE O O C V L A E N E R RI C N MIE EUROPENE (IEE) - d l e o o i e rp n s r e o o ae rp a ă– e a c n mie uo e e pe c n mi uo e n l • dezvoltarea IEE în profunzime: u i ev ma nn a l u ă p ţui ia n ă a c • dezvoltarea IEE prin extindere: 7 state membre 15 iia nţ l i • dez otraisi ţ n l v l e n tui aă a t o Fe aet a t p du lE e t ot a t p nr ma mut c mp ti ic r r pă e rmu IE se r pă e t e e u i l o eie ă ţ Obiectiv strategic 2010: economia UE săd vn c ama c mp tiădn e iă e i o eiv i t lume - Strategia Lisabona

u i e e o o c şmo eaă n n a c n mi i n tr u ă

25 a tz să i

27 1in ai 2 0 a u r 07 e

2.2.5

C E T R AR A ĂAPB L I E T UU , U Ş J P NA R ŞE E E L I-U U P N R E S A I A O I - în procente -

1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985 UE –15 SUA Japonia P i l t iăi i r e r ţrdn me e UE Irlanda Luxemburg Finlanda Ut l t iăi i lmee r ţrdn i e UE Fa ţ rna Italia Germania 2,5 2,0 1,8 1,1 1,3 2,0 3,3 2,9 3,4 2,4 3,0 2,2 9,1 6,1 4,9 4,7 5,4 - 0,7 4,6 6,4 3,3 3,5 2,4 2,9 2,6 3,9 1,1 1,5 2,4 1,5 3,2 3,2 5,2 2,3 3,4 3,8

2.2.6

C E T R AN MĂ U U D A G J Ţ Î U , U Ş J P NA R Ş E E U R L I E N A A IN E S A I A O I R T D A G J Ţ –în procente – AA E N AAI
1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985 Rata de angajare în 2001 66 75 76

UE –15 SUA Japonia Primele trei ţrdnU ăi i E Irlanda Spania Luxemburg Ultimele trei ţrdnU ăi i E Germania Austria Portugalia

1,2 1,4 0,0

- 0,5 0,9 0,7

1,4 2,0 1,0

0,1 2,2 0,9

5,1 2,8 2,6

1,9 - 0,5 0,5

1,1 3,3 1,4

0,0 - 1,6 0,0

68 59 66

0,6 0,6 0,4

- 0,3 - 0,2

1,4 0,7

0,2 0,1

69 74

- 0,5

1,1

- 0,3

73

2.2.7

PRODUCTIVITATEA MUNCII Î U , U Ş J P NA N E S A IA O I - în procente 1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985
Productivitatea muncii în 2001 US=100

UE SUA Japonia Primele trei ţrdnU ăi i E Irlanda Luxemburg Portugalia Ultimele trei ţrdnU ăi i E Olanda Italia Spania

1,3 2,5 1,1

2,0 1,5 0,8

1,8 1,2 4,1

2,2 1,2 2,9

73 100 67

3,9 3,4 2,9

2,7 4,9 2,3

3,5 5,0 4,4

3,5 2,3 3,3

87 145 48

1,0 0,9 0,9

1,0 2,0

0,8 2,0

1,4 2,2

72 82

2,0

1,2

3,2

65

2.2.8

C E T R AP O U TVT ŢI R Ş E E R D C IIĂ IMUNCII Ş A GRADULUI DE I OCUPARE A F R E DE MU C , 1995-2001 O ŢI N Ă
C et e ga uu d ou ae fr i e nă rş ra rd li e cp r a oţ d mu c e e < medie Aproape de medie Italia Belgia Marea Britanie Danemarca Faţ rna > medie

< medie C et e rş ra e Aproape de po ut i ţ rd c v ăi it i medie muncii

Spania

Germania Japonia

Olanda

> medie

Grecia Portugalia Austria

SUA Suedia

Irlanda Finlanda Luxemburg

2.3.1

O IC IE ET A ZŢE BE TV L R N III

stimulente
C N T U ŢA O SR CI SISTEMULUI ECONOMIEI D PA Ă E IŢ

reguli de joc

FORMAREA DE FIRME COMPETITIVE

restructurarea fostelor întreprinderi de stat, în special prin privatizare încurajarea firmelor mi şmi c pi t c i j i r ae i l i v o

i t ţc p be n i i aai st i u l s ai r ă s ue g respectarea regulilor de joc

promovarea i e tir t i n sţo s ă e v il r n i

2.3.2

P O E E EC IIEA ET A ZŢE R C S L RTC L R N III L E O O AD PA Ă A C N MI E IŢ
R ai ral etţ e o o c ş ac mp tii e l ae i r i c n mie i o eie z b ăi ţ A iuae sa itţ sg rra tblăi i i economice

Dezvoltarea sectorului privat

Sinergie

Schimbarea rolului statului în economie ş rfr a miit ţ i ieoma d nsr i ae publice

Dezvoltarea sectorului financiar

A c s lae u ai,n ri as n tţ ş a iuăi o il c e u l d c ţ îgir ă ăăi i sg rrs cae e je i

2.3.3

SCĂ E E MA IĂAS A D R U U D VA ĂÎ R MÂ I E T DRA SV T N A D L I E IŢ N O NA S E R Z L A U G E E IO C I A TS R T G C E U T T L R Ş LL R U MP C T A E I
•n ec rerp tt e u t d sa iz r îc răi e eae ş ae e tbl ae l i ma re o o c (urd c raif ţ i co c n miă c e u ee nl i ) ae;

• întârzierea cu mai mult de trei ani a piai r d ma ăş aît gi r t ăi e s i nr i v z i e piai r r t ăi v z ;

• n aae i s o s bl ad tr i xen •i l lba „ ci r ai r a g jra r p n a i e ă aoi e tre e rmu sa l miipi t ăi t v z ” c r ac n u l u v rd păina i1 9 (hoteluri, restaurante, magazine ae o d s a n âf e lţî ni 9 8 ş ma ae 1 9 (c . 0 dnd tr i i ls 9 9 c a 5 % i aoi a c mecae at a t i ţe o o c ) o ril, l ci t i c n mie; e vă e trăa d v nt c d năî n ma 2a i xen e e is a e t n u i n de zile);

•is u e s lţ d sse p nr l a n i oui e itm e t p i u restructurarea fostelor întreprinderi • e lae p nr oln ăp r a ăd t n gi ra e t j u u g ei d e i o mp socialiste de stat în afara cadrului legii ac lăip liid s pa e h r b n aă falimentului; ai ţ oici e u rv g ee a c r; t i t • c rae d fclăiic l a od ra e a itţf ae i s iv si ro srii garantate pe 5 n e toi r t n t l ă ani –a e t fclăi ufs a uae c se a itţa o t n lt i d p n ma 1a d z ec e c a u ă u i n e i ea e l distrus credibilitatea României.

2.3.4

RESTRUCTURARE
% l ît pi ee s p s a nr r d ra u u ă e n rs u trr e t c ăi r u i % la întreprinderea etalon

1V N Ă I . Z R 2. CHELTUIELI MATERIALE VARIABILE 3 MA J (-2) . RĂ1 4. CHELTUIELI SALARII VARIABILE 5 P O I DNO E A IN ( R T (-4) . R FT I P R ŢU IB U )3 6. CHELTUIELI GENERALE, FIXE(overhead) 5/1 3/1

7. PROFIT ÎNAINTE DE AMORTIZARE, DOBÂNZI, IMPOZITE (5-6) 8. AMORTIZARE 9. PROFIT ÎNAINTE DE DOBÂNZI, IMPOZITE (7-8)

7/1

9/1

10. DOBÂNZI 11. PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZIT (9-10) 12. IMPOZIT PE PROFIT 13. PROFIT NET (11-12) 13/1 11/1

Capitolul III

FUNDAMENTELE C MP TTVT ŢI O E IIIĂ I

3.1.1

CONCEPTE: C MP TŢA COMPETITIVITATEA Ş O E II, I AVANTAJUL COMPETITIV
C MP TŢA O E II

r ai taît fmee itne(i i lae nr i v t e r xse t ş p tnil) e t c şiae oe ţ e p nr â t ra a u g ( niee ) l ni r me ţ ra ci ţo; n e l e t fr c r a iuăfn ţ n ra se oţ ae sg r u ci ae a o e o o e d paăş po rs l c n mii e iţ i rge u; d tr n p z i p c r oo u ă eemiă o ia e ae c p ţ ofmăî a e săc mp ti –î fţ i r n c a t o eie n aă ţ s uma î s ae(a aaă a i n p t s u fr)

COMPETITIVITATEA

Î c mp ti s al firme ş industrii ş n n ţ n dar iv sii meg n o eie e f ţ ă i i u ai i u n e tie r ţl acolo unde mediul de afaceri este cel mai favorabil pentru productivitate. N ţ nl s al î c mp ti pi p lii p c r l a l ăş c r ai i e f n o eie r oicl e ae e pi i ae u e ă ţ n t e c ae ta ăa e t du fce z c s me i.

3.1.2

CE ESTE AVANTAJUL COMPETITIV ?
1. Definiţ d l r i eu u e c •o fmăaeu a a tjo ei d c , i r r n v na c mp tv a ă t i al ăît nme i c mp tv o ţ eî f t nr a -u d o ei , bi n u t i n mod continuu un profit peste medie (a industriei unde este).

2. Avantajul competitiv al unei firme are trei caracteristici

(1) este sustenabil - p aef u ţ u p o t i sn t e s i termen lung; (2) este global - fmaraz a ăop r i r e le z i at e s mn i tăav n uirns ă ăae e i ai f v c e i r î t i tt tl o rn s uc n a ţ n a ăl a fc fţ a â d co e z o l e aă i c a c mp te fme r l a ; o ei ir l g b l ţ i o o e i ()i aep r r nep s me i – 3 fma r ef ma ţ e t d r o e e productivitate mare, costuri sub medie, c t d p ţ s mn i tă oă e i ă e i ai . a f v c

3.1.3

A A T J LC MP TTVE T DF RTF Ţ D V N A U O E II S E IE I A Ă E AVANTAJUL COMPARATIV

U d s po u ilr? n e ă rd c f i o

Avantajul comparativ Foi s ae+p mâ t mu c lr= o r ă n+ nă a u d nafcoi r b n e ţ a tro l

Avantajul competitiv Foi paălc l +a c sl paa lr= iţ o aă c e a iţ go aă+if srcuăs e il aă lb l nr t tr p cai t, a u z îd mâ ăith oo i,n tuiş n e n r e n lge isi ţ i , t i servicii. c mbn ţ d if e ţ a u r o iai e nl ne s pa e u po u t i ţ (un ma fcoi rd ci t i n u ia tr văi )

3.1.4

Avantaje specifice firmei

Avantaje specifice industriei

SURSELE

AVANTAJULUI

COMPETITIV

A a tj n ţ n l v nae ai ae o

C MP TŢAŞ P O IA IIA E O E II I R FT BLT T A INDUSTRIILOR

3.2.1

• Industrie: un grup de firme care produc produse ce se pot înlocui unele pe altele; • G a i l u e id sr: rnţ e n in u tisunt definite în termeni de produse, e i competitori, geografic; • Caracteristici ale unei industrii: –fr l c r d tr n c mp ta oţ e ae eemi o ei ; e ă ţ i –n e l c r ael c mp ta( c l e i a n ţ n l i l l ae r o o ei l a rg n l ai a vua c ţ o , o , o , i i en ţ n l n rai a ; t o ) –segmentarea industriei –grupuri strategice de firme care ume z a e a it tg s uu as l ăî tr n d r a ă c e şs ae i a n i a n eme i e r e mir d n i it tg e(p c lae i ni aed mac , i s n s ae i s e ii r, e tc r e ră me u r c az d f i l d rh î th o g , tgaev rc l p zi d c s e es i n e n l i i e rr eta , o i e o t a p oen i ă ţ e , s ri , otăd pe, v rg ) ev e p lc e rţl ea e c i i e

C MP TŢAŞ R T O E II I A A R C P R RINID S RE E U E Ă IÎ N U T I

3.2.2

• C mp ta ît i u te l ra ăc ni up nr rd c rarti o ei ,nr n s i u e z o t u e t e u ee ae ţ i -o d r , c n u rc p rr l c p a l v st n e lae rc p rr c mp tv - „ e u eăi a a i l i e t l i l rtie u eăi o ei e l i , t u n ia v u i t i a p d a (a artie u eăinr i u tep r c c mp tv ) o e ”s u ae rc p rr ît n s i ef t o ei ă; i -o d r e t i

• Nv l rtie u eăi –e t a rx t d c t v n u o lai ir i u ae rc p rr el i s po i ă e ăr e i l bg ţ no e ma e t i ul competitive într-o industrie guvernamentale pe termen lung, ajustat în sus (ap d a) „ oe” l cu riscul pierderii de capital (aferent industriei respective) R t a rc p rr s bn e le io ei e ae l e u eăi u i l c l c mp tv e i vu e t i „ p d a n vr t g i et r l o e ” u o ar e n st i a a v i . o

3.2.3

C L CN I O Ţ C MP TTV E E IC F R E O E IIE - c r d tr n poi blae u e id sr ae eemiă rfa itta n in u ti t i i
Furnizori Puterea de negociere a furnizorilor Competitorii industriei

Noi firme care A n ţra me i ae n p tnr p paă noilor firme o it e iţ a Rivalitatea între cr ir ae n ă t firmele existente Puterea de negociere ac mp rtr r u ăăoi l o C mp rtr u ăăoi

A n ţra me i ae n produselor înlocuitoare

Înlocuitorii

3.2.4

DETALII –C L CN I O Ţ C MP TTV E E IC F R E O E IIE

BARIERE LA INTRARE • emifmeo s f e eu pe p r ti lr ă i z n rţ r x p senv ll o eivfr a e t ieu c mp ti ăă t po o an inrrî id sr rv c o it in n u te ă i • c n mi d s aă eo o a e cr •d ni tamăcia a tjl ie tae t ri(v nau primului venit) • proprietatea de produs • c e l dsr ui a c s a itb ţ i e • costuri de schimbare • acces la capitalul financiar • politici guvernamentale • air l işr b r eaei e e

ÎNLOCUITORI

• ip nblae lri ta ă ds o iitta o l e z i mi profitul • u t eii î tr nd po u s n d f ţ n eme e rd s ni ş g o rf (ân an ec mp ti i e gai p ie u o eie c ţ itrain l) nen ţ aă o • sunt disponibili când elasticitatea peui r semae rţro e t l r • i rz ni â dc su ma pe e ţc n o tl s hmb r e t mi ( i rud c i ăi se c ma ge e i d f is n c i aeîc n e it) ei t u t e c r n ă u xsă n

3.2.5

DETALII –C L CN I O Ţ C MP TTV E E IC F R E O E IIE
PUTEREA FURNIZORILOR • concentrarea furnizorilor • ui îl u oi p ţi o ir nnct specificitatea este mare costul de schimbare este mare pentru c mp rtr u ăăo mp r nav l l i ot ţ o mu i a u u pentru furnizor  costul relativ la totalul a h il c iţo zi r i PUTEREA C MP R T RL R U Ă Ă O IO • concentrarea c mp rtr r u ăăoi l o • lîl u oi mu i o i r ţn c t RIVALITATEA FIRMELOR S rfr l e eeă a :  auaşga u n tr i rd l c mp te o ei i ţ i  u rlo ei r r i n mău c mp t i ş tl oo concentrarea

s e i i tae t mi p cit e s f a c e c ă c s lc i ăi s mi o t sh u mb r e t c i e p nr c mp rtr e t u ăăo u  rş rai u te ş ce t e n s i i e d ri ciclului produsului d ni tad mac i t e e ră e t a  l ti tapeu i e scae rţl a it u

 i rni e po u e r d ee ţ ra rd s l f e o  o trfeşc s r c s ix io t i u i u nerecuperabile (sunk)  u ec p căi s p ra a i ţ t  ai el i i b r r ae r e şe

3.2.6

IF U N AG V R U U Ş C L CN I O Ţ C MP TTV N L E Ţ U E N L I I E E IC F R E O E IIE If e ţ drcăa u r: nl nă i t s pa u e • oic d poe ţ ac mp tii P lia e rtci o eie t e ţ • oic d rge naes e ic a P lia e e lme tr p cf ă t i industriei - poe ţ s n tţ, iua ţ, mediul rtci ă ăăi sg rna a i P liad i o i s e ic id sr i oic e mp z e p cf ă n u te t t i i P liad po r tt s e ic oic e rpi ae p cf ăindustriei t e i • oic c mecaă P lia o ril t • Politica de cercetare –dezvoltare, politici industriale - r ai ţ ît fme i lăi nr i v t i e r - it r d n ii nr i e o fme ăi r - înlocuitorilor - r ai ţ ît fme i lăi nr i v t i e r - r ai ţ ît fme i lăi nr i v t i e r

3.3.1

FIRMA: AVANTAJUL COMPETITIV

• Cost

mai mic decât al competitorilor, la beneficii echivalente pentru client. oferirea unui beneficiu unic clientului, care c mp n e z u pe ma maed c t l o e s a ă n rţ i r e â a competitorilor (premium).

• Dfrnir i eţ e e e

3.3.2

FIRMA: STRATEGII COMPETITIVE C l d u t ui eb z d a a tj c mp tv , o i t c măi a e o ă i rd a ă e v na o ei e c mb ae u r e p e t i n me a ti ţ rnc r fmaumăe t s o ţ ău a a tjo ei c n u l cvăi î ae i it l o r r rş ă bi n v na c mp tv o d ca e n t i :
TREI TIPURI DE STRATEGII COMPETITIVE bazate pe: (1) cost () i rni e 2 d ee ţ r f e (3) focus c d u v r ne u o ă ai t: a - focus –cost - focus - d ee ţ r i rni e f e MATRICEA STRATEGIILOR COMPETITIVE Avantaj competitiv Cost mai mic: Dfrnir i eţ e e e

Lider în cost Larg

Dfrnir i eţ e e e

Scara c mp tii ţ Îngust o eivt i t ăi (Focus)

Focus cost

Focus dfrnir i eţ e e e

3.3.3

FIRMA: SURSA AVANTAJULUI COMPETITIV

• Fr ds u ed rs reş c p blăic mp tne p nr aitga i ma ip n e e us i a a itţ(o ee ţ) e t i u ne r rs reeî a t i ţp nr ao ţ epo u eş s riic r ce a ă e us l n ci t i e t vă u bi rd s i evci ae re z n v laep nr cini ao r e t l ţ u e • C p blăi u e fmed ace u a a tj o eivs n a ai t a a itţe n ii i l r e ra n v na c mp ti u t n l ae t z pi flsralnuu v lr r oo i a ţli aoi n e i • L nu v lr îs a ăd s o u ee u e fmeî a t i ţ a ţl aoi n e mn e c mp n ra n ii i r n ci t i vă itre e d nednc r rz l v lae . ned p n e t i ae e ut ao ra ă • S raa a tjli o eive t oin ep lnu v lr. us v nauu c mp ti se r d e a ţl aoi t u i

3.3.4

FIRMA: L N U V L RI A ŢL AO I
Infrastructura firmei

Managementul resurselor umane

D z otrath oo iă e v l e e n lgc a

A hz i c iţ ii
A t i ţd s ri ci t i e pin vă j

L g ta o ii sc O eai i p rţ n u L g tade Marketing o ii sc d a u ee ( n fc rr) so tr d şv n ăi e d c r ma ua t ae c aee i iâ z r u n Î fmă ni r fmă i r
A t i ţpi r ci t i r e vă ma

Service

3.3.5

SISTEMUL VALORII
Cini l ţ e Furnizori Firma Dsr ui itb ţ i a

L nu v lr a ţl aoi i

L nu v lr a ţl aoi i

L nu v lr a ţl aoi i L nu v lr a ţl aoi i

3.3.6

S S IE E P T R NL N AU U U ŢN R A E E ME U G N I A A T JC MP TTVD PN ED T E C N II V N A O E II E ID E R I O DŢI () us p rc l ăaa a tju c mp tv 1 S ra atu r i a v na l o ei : ui t i  avantaj de ordin mic  avantaj de ordin mare
(mai durabile)

- maei r i t e fr d mu c tr pi e i ,oţ e n ă i me f n ă i t ă e o o ad saă e i , c n mi e c r f n - rp tţ d mac e uai e ră e
- d ee ţ r i rni e f e

- proprietatea procesului tehnologic () u rlus l d t c d a a tj c mp tv p c r ofmăl ae–a 3 N mău s re r ii t e v na o ei e e ae i e r o sn e e t i r g n r a a tj c mp tv p ît gl ţla r e ea v na o ei e e nr a u v l i e t i e n oi ; ()mb n tţe ş„d ae ” o s năaa a tjo c mp tv –cea mai 3 Î u ăăi a ir i ra c n t t v na l o ei e r ic a er t i i otnăc n i ; mp r t o d i a ţ e N t: O i a a tjo ei p aefmi t ea i i e rmes uma oă - r e v na c mp tv o t i t d l ma d ve c t i i a ţ i a i târziu; - P nr as sn u a a tjo ei , fmăt b i s d v ăoţ t et u u ţ e n v na c mp tv o i r u ă e i i t i r e e n iă n mo i –s ce z n i v na c mp tv . bă ă re e o a a tj o ei e l e t i

Srtgi e t măi av lr a ă g t ş a t i ţen c s r t e ip nr a u r e aoi d u ae i ci t i e e ae r i văl
Strategia Dfrnirad po u i e ţ e e rd s e e  traa ti ţ r ea a l el Muae cvăi d s mb r a it l o a po u eu d ov l r a ă g t ma mae rd s n e a ae d u aă i r o p aef bi t î s d l ea a l e o t i ţ uă n t i d s mb r o n au a A t i tan c s r ci t e e e aă va

3.3.7

 ic rac p căi epo u ţ e ie t r i e a a i ţd rd ce x tne da ti i s p nr ap r t fme r ăţ ta c et u emi i l s i e să er o n componente performante, echipamente, utilaje şp ţ n ă iie i e ş

Mutarea în amonte  rş ran e l fme şac l oăi & , ce t e i lu i ii o b rr R D e v u ir a i  traî a neal ţl v l i e t a apo c r şa ti ţ r epooi Muae n mo t a u ia r p nr n u oi u ri t i i cvăi d rtt e ăi it l o p c şg c nrl a u r d zo ăi i â t a o t u s pa e v l r ş i ol ti po c r po u u i ri t i rd s l e ăi u Mutarea în aval  traî a a al ţl v l i e t a Muae n v l a u ia r p nr n u oi u c şg c nrl a u r c n lo d â t a o t u s pa a a l e i ol er mak t gşamajo s p r aeaa ae rei i n r l u ei r tş t er o măco (rn ) rirba d l A â cralg tro d n i e ăui r e l  d n i al ăuir u ăăo –furnizor A â c e e tr c mp rtr r g l o pentru a produce inputurile intermediare cerute S hmb rapo u t i ţ c i ae rd ci t i văi  trap r r ne d po u ti t a Muae ef ma ţi e rd cvae o it ttrr p rţ no l u n e ma îa uuo o eai ira n i l i l ul v nt  â t ae u o c p bi ţ i v n aeî c şg ra n r a a iăi a a s t n i l ma t c pi ş a a l e , u e d tb ţş e r e t s mb ra a n i ir ui i v e a si i mak t g laîc p tnp ţl rg n l rei u l n e u î i e e i a n , e e o e cunoscute. n e te î o otn ăiuce tr rp ăî i sra n p r i ţ v i u t c rş e a i n e d c rrai en c m a f tr l p sc , eee n ră u ri eie l te t ma a a i ma i, mb l, A / A şs rii I şi n a a j D C M iev i T aC cl e  ic rap r r ne o eai ir r r i e ef ma ţi p rţ no pi da o ul n automatizare, calitate, utilizarea tehnologiei i omai şî u ăăi as tme r n r ţ ii f e mb n tţe ie l r s o

3.4.1

N ŢO A : V N A U C MP TTV A I N L A A T J L O E II
• Me il ain lp li e o o cş d aa ei o t ae t du n ţ a, oic c n mi i e fc rp ae fca o t c mp tii tago aăafmeo o eivt e lb l i lr t a r

• Rt l ece tr dnf c r n ţ n d pn ed ov r tt d fcoi i mu d rşee i i ae ai e e id e ai ae e a tr e u e , c piz n sa ittama re o o c ,n e tiî if srcuăş u r â d tblae n i co c n miă iv siin nr t tr i ţ a u capital uman, un mediu favorabil afacerilor • A e tfcoi o ae t p r r nau e fmeidvd ae c şia trp t fca ef ma ţ n ii o r n iiu l, po u â d î a e te, ee tl eţr” rd c n ,n c s fl„ fcu d aă .

3.4.2

N ŢO A : U S L C MP TTVT ŢI A I N L S R E E O E IIIĂ I

Strategia firmei şr atta ii l e vi a

- c ne tl c laeîc rj z o tx l a c r n ua a ă uo e r i rap r r ne şi e ti ic e ef ma ţii v sţ da o n i i - c mp tev uo s o ei i ra ă ţ g i C n il fc r r o di at i ţe o l i o
- calitatea factorilor - specializarea - ridicarea nivelului fc r rî u ăăi ) at i ( o l mb n tţe o r

C n il c rr o d i eei ţe i i
- un grup principal de clienţ i s ftaiaepei oii ţ r rt d sc c n - ce ţ iăo n v i rf ue z lni c rr e o pei ra ă i a g pe cele care vor fi - c rr n o i u ăî s g ne eee e b n i n e me t ş t specializate

Industrii conexe şd s rn i e pi j i

- o masăci ăd fri rc p bi ri e un oia a i t c z l - clustere în loc de firme izolate

3.4.3

N ŢU E : E A I–DIAMANTUL LUI PORTER A IN A D T LI
C n il fc r r o di at i ţe o l i o •a trd b z (l i) fc i e a ă c s i o ac - p mâ t ă n; - resurse; - mu c nă •a tra a s ţ fc i v n ai o - au l ie c mu rd ă îd mâ ăi ne nr specializate - tehnologie - i rs u tr n at c ă f r u A e t a trp ti c ş fc i o f i o î u ăăi mb n tţ ţ i C n il c rr o d i eei ţe i i Id s i o e eşd s rn n u ti n x i e pi rc j i • auac rr d p p ţ n tr eei e e i a • i a include furnizorii de d aaă e cs c mp n neşc reae d o o e t iec tra e • rz nau o c n u tr b z pe e ţ n r o s maoi a ă s ftaiupee ţşc r oii ţ sc c rtni iae i pe e z fme s i v z • c s i u ti e u s rs a ă i l ă n e e a e t n s irb i ă r e o e d rt e Strategia firmei, f şe c mp tv i i l o ei e e e t i i en ţ n l n rai a t o Src r, i l t t t ă Rv i e uu at a • o d i î c r fme c n il n ae i l ţe i r e s n îf ţt, ra i t ş •n u ti c n x şd u tni ae og n ae i i s i o e e i e i n z d re l conduse s rns n, erg l pi u td e u , j i ă • i rne î s tme d grupate geografic (clustere), d ee ţl n ie l e f e s e e i p t ă v g v raec roaiăşd ce a ăe tratţ o i e u en r op rtt i e re z x n l i zi s ip r iţ ut c l r ama a e nu i şo otn ăi u uă t n g me tl u • o ei d p p ţ c mp ta e e i a ţ i a i en n ră t

3.4.4

C U T R LIA INÎC L Ă N E L S E U T LA N Ă Ţ MIT –S H MĂSMP IIA ĂC E I LFC T
Îc l mit n ăţ ne ă de sport Îc l mit n ăţ ne ă sneiă itt c Ma ii epo u şn d rd s îc l mit n ăţ ne ă Procesare piele Servicii design Ma ii e şn d injectat Mare tţ i T b cr ă ă ăi e Ma ii e şn d prelucrare piele

Curele piele

Haine de piele

Îc l mit n ăţ ne ă piele

G nimă u i eţ , nş de piele Bocanci, schi, apres-schi c ţrt ăăa

3.4.5

CLUSTERUL PROTUGHEZ - P U Ă LT
Guvern Poe ţ rtca i pdr r ă ui l o dpt e lă u mulţ rd c tr i o u ăoi p mi d o i t d p t c e b c i lă i ee n u •companii mari specializate î mak t gşd tb ţ n rei i ir ui n si e

 climat bun pentru ce trap ti rş e l e e u c n şneşîd mâ ăi u otţ i e n r i n

po u ăoi c l e rd c trl a d o i vin companii de îmbuteliere

po u ăoi ema i rd c trd şi n specializate în prelucrarea plutei materiale auxiliare

Ş na as Mutarea po u ţ i e rd ce d i p td lă i u n Spania în Portugalia

3.4.6

C MP TŢAIT R A I N L O E II N E N ŢO A Ă Ş S R T G AG O A Ă IT A E I L B L 1 Mut ain l - c mp taî f c r n ţ n e t i e e d nă . ln ţ aă o ei n i ae ai e s n p n e t; i o ţ i e u e d - i u tae t pe e t î mu eţr n s i s rz nă n l ăi d r e t ; ex: i u tab n aăp nr c n u tr( ti n s i a c r e t o s maoir a) d r u e l - c mp taael p b z d ţr; o ei r o e a ă e aă ţ i c i u tai en ţ n l e t d fp oc l ţ d i u ti n s i n rai a s e a t o ce e n s i d r t o ă e ei d r n ţn l ai a o e ex: a i rrd v ţ; rd s ame tr;a r ai d s uăi e i ă po u e l nae fbi ţ e g a i c a produse simple din metal; ulei pentru automobile; 2. Industrii globale - fme r a s al î c mp teu e c a e , e i l i l e f n o ei n l u l l p r e ve ă ţ i e te b z d a a tj c mp tv c r s n g n rt d a ă e v na o ei e ae u t e eae e e t i rţled ît a al ee l i nr g u e n e me ex: avioane comerciale; semiconductori; automobile; c a ui l p nr moo r d n v ; oe rd l ; e sr u ie t ;e u tae e a ă h tl i e u u x - firmele folosesc strategii globale –ofmăv d po u u i r i e rd s l n s uî mu en ţ n şaeoa od r i e rt g b l ă n l ai ii r t u b rae n gaă l a t o ă pentru a face asta. 3 Srtgago aăaed u d n i i o f uai c od n ra . t e i lb l r o ă i s n c ni rţ , o ro ae . a me u : g a

3.4.7

Srtgad d z otr s f dfrnit p id sr t e i e e v l e ă i i e ţ ă e n u ti a a e e a i
EXEMPLE ID S RI AE O O I ES A ĂŞ NV LD G O A IA E N U T IL C N MID C L I IE E L B LZ R

Transport
ridicat Nivel să u czt E O O Nivel S C N MID C IE

Electronice

Fn ne i ţ a

T l o n ai e c mu i ţ e c i

Oe ţl Mecanice

A i rr s uăi g

Vânzare cu a n nu mă u tl

Bunuri de consum

Chimicale

Comunicare (ziare)

Ma i şi n

Local

NIVELUL DE GLOBALIZARE

Global

3.4.8

P O E U “ IIĂ I E O O C R C S L RDC RI C N MIE ”
Condus d i vţ en ae o i •i rî th o g ş lei e n l i i d n oi procese în o serie de clustere •oţl c mp tvăi fr e o ei i ţ e tt i i dezvoltate

(1) T aen ţ neîc pc e o o i o t ai i n e a c n mi ul conduse de factori () e ma mu en ţ n n îv ţ 2 C l i l ai i u n aă e t u du lr i r d s d lo d s rmu “d ăi i t i c n u ic i n a u ” de factori Condus d i eti en sţ v ii

Germania, Suedia •n e ti ge i p nr ”d ae ” i sţa rs e e t r i ra v i i v u ic fc r r i s l e d th o g mo en a t i şa i a a e e n l i d re ol o mir oi • o ei i r pe î aio c mp tvpi rţn r tt t i n i mai extinse ale industriei

Condus de factori

• e e d nămaed c mp n nes ă e dpneţ r e o oet t i , rn ma i şce ţ ş iilni n i • e e d nămaed dpneţ r e Korea, Taiwan s l i cşrs ren trl a r mi ie us aua ai i e
India

Capitolul IV

R MÂ I Ş C MP TTVT T A O NA I O E IIIA E

4.1.1

INDUSTRII CU AVANTAJE COMPETITIVE P T N IL O E ŢA E
• Id sr c u c n u maed fr d mu c ş c s rd sa n u ti u n o s m i r e oţ e n ă i o te u l ă acesteia; • Industrii bazate pe resurse naturale; • Id sr c r ţ ts paaitră n u ti ae i e c iţ nen ; i n • Industrii cu un consum mare de forţ d mu c îat aic t ş ă e n ă n lc liaă i f cost relativ mic al acesteia.

4.1.2

ID S RI UU C N U MA ED F R ĂD MU C N U T IC N O S M R E O Ţ E N Ă Ş C S R D SA A E T I I O T E U L C S EA
1. A t i ţitn ieî mu c dnc du id srlr lb l ci t ine sv n n ă i a rln u ti go ae vă io •o eain –cusut, cablaje, asamblare, etc.; p rţ i u •realizarea de componente –rţdnae ac r ec oi iţt, rui t.; , 2. Exemple de industrii globale: •automobile; •textile –confecţ; i i •industria electronica –circuite integrate, computere, bunuri de consum electronice.

4.1.3

INDUSTRII BAZATE PE RESURSE NATURALE

 Chimie –ţe, a en trl, ae ec–OMV, Lukoil; i ig z auae s r, t ţ  Ciment –Lafarge, Heidelberg, Holcim;  Industria prelucrarii lemnului –lmnş mo i ; e i bl ă  Industria agro-ai naă–Smithfield, LaDorna; l me tr  Turism.

4.1.4

INDUSTRII CARE ŢN E CPA AIT R Ă IT S IŢ N E N

• Id sr f a caă–b n ia iuăifn ui tae ec n u ta i n ir i n ă c, sg rr o d rmuu l, t. , (BRD-SG, Raiffeisen, Erste, Allianz, etc) • C mu iai–Romtelecom, Orange, Vodafone etc. o nc ţ i • C meţ o r–Metro, Bila, Carrefour, Cora, Selgros etc. • C n t ci o sr ţ u i

4.1.5

ID S RI UU C N U MA ED F R ĂD MU C N U T IC N O S M R E O Ţ E N Ă ÎA TC LFC T Ş C S R L TVMI A A E T I N L A IIA Ă I O T E A I C L C S EA
• software; • s n tt (hrri pa t ă so tlge; ă ăae c i ge lsi , tmaoo i) u c • educaţ u iestţ; i nv ri i e( ă) • cercetare –dezvoltare –Oracle, Renault, .

4.1.6

S R C U AE P R U U D MĂ F R TU TR XO TLIE RU I AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005
Mil. Euro Total export FOB din care: - C n t ci ema i o s u ţd r i şi n - Id s i txl –p l i n u ta e t r i ă iă e er - Mea c mu eşato tl o n i rc l e i e din acestea - Produse minerale - Industria lemnului (inclusiv mobila) - Id s i c i c ş n u ta h ă i r mi mase plastice - Produse agroalimentare 22.255 5.843 5.710 3.296 2.465 2.064 1.859 673 % 100,00 26,25 25,66 14,81 11,08 9,27 8,35 3,03

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ omânia –C meţl x r rR z l tl a ti ţd c meţ x r rn R o r e t i : e u ae cvăi e o re t i î u eo t e it i eo perioada 01.01 –31.12.2005 “C nrl o np nr Po v raC meţl,e rai 2 0 . , e t R mâ e t rmo ae o r u fbu r 0 6 u u ui e

4.1.7

S R C U AI O T L I EMĂ F R T U T R MP R U U D RU I AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005
Mil. Euro Total import CIF din care: - C n t ci ema i o s u ţd r i şi n - Produse minerale - Id s i txl –p l i n u ta e t r i ă iă e er - Id s i c i c ş n u ta h ă i r mi mase plastice - Mea c mu eşato tl o n i rc l e i e din acestea - Produse agroalimentare - Industria lemnului (inclusiv mobila) 32.568 11.525 5.073 4.398 4.377 2.876 2.022 1.582 % 100,00 35,39 15,58 13,50 13,44 8,83 6,21 4,86

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ omânia –C meţl x r rR z l tl a ti ţd c meţ x r rn R o r e t i : e u ae cvăi e o re t i î u eo t e it i eo perioada 01.01 –31.12.2005 “C nrl o np nr Po v raC meţl,e rai 2 0 . , e t R mâ e t rmo ae o r u fbu r 0 6 u u ui e

4.1.8

LISTA principalelor produse exportate la 31.12.2005
Produs
Valoare (milioane EURO) 2.146 1.740 1.147 946 693 688 686 425 405 % în total 9,64 7,82 5,15 4,25 3,12 3,09 3,08 1,91 1,82 39,88

Ţţi i rd s p t l r i ş po u e er i e e oe Costume, rochii, pantaloni Fire, cabluri, conductori ee tc i lţ lcr iz ai i o Produse laminate plate P r şacs r d ăţ i c e oi e i i autovehicule Îc l mit n ăţ ne ă Mo ie ş p r aea e ti bl r i ăţ l c sua i i Nave L mntit a co l e ăa s u ipi t longitudinal, spintecat sau cojit Ponderea primelor 10 produse în total export

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ omânia –C meţl x r rR z l tl a ti ţd c meţ x r rn R o r e t i : e u ae cvăi e o re t i î u eo t e it i eo perioada 01.01 –31.12.2005 “C nrl o np nr Po v raC meţl,e rai 2 0 . , e t R mâ e t rmo ae o r u fbu r 0 6 u u ui e

4.1.9

LISTA principalelor produse importate la 31.12.2005
Produs
Valoare (milioane EURO) 2.661 1.523 936 757 530 520 514 446 438 % în total 8,17 4,68 2,87 2,33 1,63 1,60 1,58 1,37 1,34

Ţţi i rd s p t l r i ş po u e er i e e oe Autovehicule persoane Gaze naturale Medicamente Ma ii epeu rr a tmaăa şn d rlcae uo t d tlrp r aelr aeo, ăţ l o i P r şacs r d ăţ i c e oi e i i autovehicule Ap. emisie pt radio-telefonie A tv hc l măfr uo e iue r i u Fire, cabluri, conductori ee tc i lţ lcr iz ai i o

Ponderea primelor 10 produse 26,71 în total import Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ omânia –C meţl x r rR z l tl a ti ţd c meţ x r rn R o r e t i : e u ae cvăi e o re t i î u eo t e it i eo perioada 01.01 –31.12.2005 “C nrl o np nr Po v raC meţl,e rai 2 0 . , e t R mâ e t rmo ae o r u fbu r 0 6 u u ui e

V L MU S O U U D IV S II O U L T C L I EN E TŢI S R IEDR C EL FN L A U U T ĂN IE T A IE E N L I 2004
Ţr aa Româniax Ungaria Cehia Bulgaria China T tl oa miliarde USD 18,0 60,3 56,4 7,6 245,5 P l uo eo ir ct USD 806 6.029 5.509 1.016 191

4.1.10

x d c r 5 % rg n a u ue t i ae 6 e i e B c rş-Ilfov. n u i

4.2.1

INDUSTRIA C N E ŢIO O F C I R(I) L - caracteristici –
1. G o aăş dn miă lb l i ia c 1980 1990 1995 exporturi miliarde $ 34 100 142 dar dinamica devine temperată se me ţ edinamica la produsele de calitate ; ni n inei r fr aă o 2. Separarea ge gaiăafz l d po e u d po u ţ , tn i î fr o rf c a e r i rc s l e rd ce i e s e n oţ o n i n v ă d mu c şc lc rj s , e c l c r s n e n ă iafăi a e d e ae u t i i o e i e s eî c p a şc lc rîa e n n i n a i liafăi l t v t i i nt anii 1950-1960 i u taog n aăac ne ţo ea n s i ra i t o fcir r d r z i l c n e t t î ţr v sc şJ p n o c nr ă n ăi e te ia o i a l e i a 1960-1970 mutarea spre tigrii asiatici 1980-1990 rs â d e p tt l u ăp n i a e o g b l r o

Muae c ni ăs r e o o ius l i c tra o t u pe c n mi n c a r mi ai i

4.2.2

INDUSTRIA C N E ŢIO O F C I R(II) L - caracteristici – 3. Cusutul –pic aafz apo e uu d po u ţ arma itn i r i l a ă rc s l e rd ce ă sne s ă np i i v
î fr d mu c şfl e t oth o g s l A e s n oţ e n ă i o ş ă o s e e n l i i ă cat o e mp . ă fz e t p tvăp nr fmemi a ă s or i e t i e it ur c i Celelalte faze –d s n ti e , s e ţ , u t i tn i î e i ,ă ra i p ca s n ma i e s e n g e n i n v th o g şc lc rîa e e n l i iafăi l oe i i nt

4. L nu v lr pentru aceste produse este condus de c mp rtr a ţl aoi i u ăăo
•mai g z ec a n nu rma a i u mă u tl n •c iaec mec le z e c r o rii a ă az brand-name sunt brokeri strategici între fabrici, c mp n d c meţ io s maoi o a i e o rşc n u tr i •c s d c meţ ae e o r

5. A od ritrain l –Mutir c ruinen ţ ae o lf ă ib
F ci ţ fred ţre p r tae z n leeec a iăi ei e ăi x ot o r: o e i r t l o t t a b .

4.2.3

SEGMENTELE DE PA ĂÎ C N E ŢI IŢ N O F C I
A trce î l ţl rd sl c ihi n a u po ue r o e n o 1Maai oi te e oă . gz e r n tp m d n ea 2. - Departamente specializate în
mari magazine (I.C. Penney în SUA)

Caracteristicile produsului poue e oă ultra design rds d m d – brand-ui aoa su p rnţ nl cm e i e etichete private produse brand de magazin poue r d aoa rds ba nţ nl n i

S ra egai pic a us gorf ă r i l c npă I l, r ţ U ,aoi ti Fa a K Jpn aa n , a Asia de Est N E şpouă rb e t iţî Is i rdct i i s b i n o n a li pţ eă î crd dzo a u n ţ in us e evlr i r te Brazilia, India, Mexic

- companii cu brand-name GAP, TIMBERLAND 3C m r aţpn u ă ui . o e i i et m r r cn r f dms e aă (Sears în SUA)

badrlpe rm i i r uia r ui am c n ţ i

exportatori de produse de cla m d ,u r ui ei ate ei c pe rm d it e ţ i South-East Asia, NIEs India, Brazilia, Mexico, China

4Maai c m r rd m r . gz e u ă ui e a n f e vl şd cut o m i i on u s (K. Mart; Wal-Mart) în SUA

poue e atene or rds d cla i r a it f i ă care nu sunt scumpe

furnizori de produse standardizate cu costuri mici Idnz , rL naMa c i noei Si ak, r ş a o multe altele

5. Importatori de produse tip „n om ” ui r ă f

poue or i t e iate Ve a şae rds fa ee i şcla t fn it inm ill t te i e or n ra fi ă

4.2.4

PRODUSE CU VALOARE ADĂ G T MA E U AĂ R - c meca ţoinai emo ă– o rini r tţp e d

• d me il po p e cu i a po u ăoi r i ţrev sie o nu a ra e x lsv l rd c tro dn ăi e t ; l l c • po u ţ e t î s r miil tt) rd ci se n ei c (mi e; a i i a • po u eed mo ă( p ş peuio n c st c liăin l d rd s l e d t ) i rţrtp e e i aic rîat e o ă f e d sg e ş c p blăi epo u ţ d îat c lae e in r i a a itţd rd ci e n l ai t; i e ă t • t u ît ln ae c me z ş l rr t b i s f fat s ut i lnr a s ra o n i ii ae r ue ă i o r c r mp e i v e e e ; s hmb red sis n rpd ş n c st u rs u srpdş f xbln c i ăi e t u ta ie i e e i n ă p n a i il iiî l l ă e dezvoltarea noilor modele; • brand-names: sunt cruciale în acest segment. Eticheta designerului este un indicator instantaneu pentru calitate

4.2.5

E P R A O I EC N E ŢIT X IE C T EŢ RL X O T T R D O F C I(E TL ) Ă R Ă IE OECD 1980, 1996
Ponderea în importul OECD P n ee c ne ţlr o d ra o fcio i (textile) în total economie 1980 1996

Locul în Ţr aa ierarhia exportatorilor 1. China 2. 3. 4. 5. 6. 7. 10. 20. 25. Italia Hong Kong Turcia Germania India Coreea Mexic Maroc România

1980

1996

2,74 12,89 13,72 0,36 6,93 2,09 9,13 0,77 0,37 1,01

17,70 8,05 6,72 3,87 3,78 3,23 2,95 2,42 1,60 1,06

ce tr rşee me i a u l de n aă % 12,4 - 2,9 -4,4 16,0 -3,7 2,8 -6,8 7,4 9,5 0,3

10,52 8,17 37,53 5,97 1,78 13,60 25,82 1,59 6,30 10,50

19,11 7,15 33,20 37,29 1,44 21,57 6,96 4,42 36,72 28,13

4.3.1

INDUSTRIA AUTOMOBILELOR caracteristici (I)
1. Id sr go aă al ăî c mp teg b l n u te lb l, f t n o ei l a i a ţ o ă i
– c ama l g a ti t i u ta d l e i ră cvae n s iă i u a it d r l n me – ca2 mi a el ui emu c (-4 milioane muncitori direct în industrie; 9-10 c 0 l n o rd i o c nă 3 mi a eî ma ua trrai uuirrs l d tb ţ şs ri ) l n n n fc ae n tr ;e t î ir ui iev e i o u p l o u n si e c – volumul exporturilor mondiale –miliarde $ 1980 –97 1994 –299

2. Id sr d s aăd mi t d p ţ ec mp n mai n u te e c r o n ă e ui o a i r i a n i i e s ăî c n ci i n i e o t p nr o n ni n o eţ d t v i me s n a pi e t ; u mă u u i d a a l e ca 2 00 0b c ţ ea z ă e s mb r, c 5 .0 u ăi n n a p 3. L nu v lr a ţl aoi I 4. Supracapacitate c n u d po u ăo o d s e rd c tr

– declinul ratelor de profit – ce tr îc aăî ţr d zo ae( p r l t c mp rrp nr pi d t ş rş e n e t n ăi e v l t r ot î r u ăăi e t r e l e t a u ne u ma aă i îl u i ema i ad v n s b n a) c n e i ă–e t va d as i iu n cid o r ş i e e i u u i r– o s c ţ s i l e e e c n t t n e t ş noi modele

4.3.2

INDUSTRIA AUTOMOBILELOR caracteristici (II)
5. D u s hmb rmaoeî po e u d po u ţ o ă c i ăi jr n rc s l e rd ce i a) la începutul secolului XX –s tmu po u ţ i ema ă s n ad aă ie l rd ce d s i s , t d ri t, a z dezvoltat de Ford, eficient la costuri mu coi at s e ii ţ li d a a l ep nr u mo e –rigiditate n i rf r p c laiie e s mb r e t n d l t o e az ,n a u S h ae mo e l eac sso r şn c samu t c i ra d lu r o ti ae i e e i mb ui it t li t mp b) în anii 1970 –s tmu po u ţ ic ni e i rd s d T y t ie l rd ce „o t u ”n o u ă e o oa s i n t
– just-in-t po u ţ d s r ma mi d mo e , us c rmimed c mp n neş i rd ce e ei i c e d l c t ui n me i i i e o i e o oet i po u ţ n tr n t rd ce eemi ă i a J n c săc od n r p r c aît g l l ţ efri r I e e i o ro ae ef t nr u i n d un oi T t eă e ua z – zero defect ratios –prevenirea defectelor – mu c î e h ă na n ci p – î u ăăi i rme tl p nr ao ţ ece tra eie ţi mb n tţi ce na e t rn e u bi rş i l fi e n e e cn

Ma mu ers o s bi ţ ii uiu trc t l fri r–se i l e p n a iăi r c rs n t ue a un oi t l ş s t e z d zo ăc n e tl epo u ţ mo u r. un oiaepo u e v l o c pu d rd ce d l ă F ri rc r rd c t i a z „u a s mb r s u„ d l ,aăd c iaepo u n ma c mp n ne s b n a l i a mo u ”fţ e e c r rd c u io o e t u” e individuale. 6. F z n ş a hz i u i i i c iţ u ii Daimler-B n şC rs r e z i hyl e V l (uo be c mp rt eF r o o a tmo i) u ăa d od v l

1998 1999

4.3.3

P o u ţ d a tmo i î picp ll ţr 1 6 -1995 rd ci e uo bl n r iaee ăi 9 0 a e n ,
1960 Ţr aa Po u ţ rd ci e Pondere (0 ma ii (procent) 0 0 şn) 12.999 165 6.998 6.675 323 5.092 1.817 1.175 43 1.353 596 108 100,0 1,3 53,9 51,4 2,5 39,1 14,0 9,0 0,3 10,4 4,6 0,8 1989 Po u ţ rd ci e (000 ma ii şn) 35.455 9.052 7.807 6.823 984 13.267 4.564 3.409 1.639 1.299 1.972 384 Pondere (procent) 100,0 25,5 22,0 19,2 2,8 37,5 12,9 9,6 4,6 3,7 5,6 1,1 1995 P o u ţ Pondere rd ci e (000 (procent) ma ii şn) 37.045 7.611 7.689 6.350 1.339 12.712 4.360 3.050 1.959 1.532 1.432 388 100,0 20,62. 20,7 17,1 3,6 34,3 11,8 8,2 5,3 4,1 3,8 1,1

Glob 1. Japonia 2. America de N Statele Unite Canada 3. Europa de V Germania Fa ţ rna Spania Marea Britanie Italia Suedia

4.3.4

P o u ţ d a tmo i î picp ll ţr 1 6 -1995 rd ci e uo bl n r iaee ăi 9 0 a e n ,
1960 Ţr aa Po u ţ rd ci e (000 ma ii şn) Alocarea p ţr e ăi (procent) 0,7 38 28 30 0,3 0,2 0,2 1989 Po u ţ rd ci e (000 ma ii şn) 3.078 872 731 439 289 357 184 112 94 Alocarea p ţr e ăi (procent) 8,7 2,5 2,1 1,2 0,8 1,0 0,5 0,3 0,3 1995 Po u ţ rd ci e (000 ma ii şn) 5.621 2.003 1.303 699 392 292 282 228 227 195 Alocarea p ţr e ăi (procent) 15,2 5,4 3,5 1,9 1,1 0,8 0,8 0,6 0,6 0,5

4. Altele Coreea Brazilia Mexic Polonia Australia Taiwan, prov. China Cehia Argentina Malaezia

4.3.5

P icp ll s ceăirn n ţ n l po u ăo r d a tmo i r iaee o itţt s ai ae rd c tae e uo bl n a o e ş ga u d itrain l ae 1 9 -1994 i rd l e nen ţ ai r, 9 3 o z

Clasament 1994 1981 Ţ r d oin aa e r i ge

1993 - po u ţ - procent rd ci e po u ţ /9 4 rd ca1 9 i î ţr d n aa e ( la ed u i ţ origine mi n e n ăi i o t) 19,7 8,0 6,5 5,2 18,6 3,2 2,8 2,8 2,4 2,0 1,9 1,8 1,7 57,2 68,8 54,3 74,9 81,1 77,0 83,3 67,0 (21,8) (30,8) .. (36,4) (55,9) (44,6) (37,3) (34,3) 42,8 31,2 45,7 25,1 18,9 23,0 16,7 33,1 52,4 41,2 85,2 (33,3) 47,6 58,9 14,8 din care export: în afara ţr d ăi e i origine

Primul grup 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 5 4 12 7 8 6 10 11 General Motors (SUA) Ford (SUA) Toyota (Japonia) Cel de-al doilea grup Volkswagen (Germania) Nissan (Japonia) Chrysler (SUA) Fiat (Italia) P A(rna S Fa ţ) R n u (rna e a l Fa ţ) t Mitsubishi (Japonia) Honda (Japonia)

4.3.6

P icp ll s ceăirn n ţ n l po u ăo r d a tmo i r iaee o itţt s ai ae rd c tae e uo bl n a o e ş ga u d itrain l ae 1 9 -1994 i rd l e nen ţ ai r, 9 3 o z
Clasament 1994 1981 Ţ r d oin aa e r i ge 1993 - po u ţ - procent rd ci e po u ţ /9 4 rd ca1 9 i î ţr d n aa e din care ( la ed u i ţ origine mi n e n ăi i o t) export: 6,1 1,2 1,2 1,1 1,0 0,9 0,7 44,4 49,7 79,8 98,2 100 99,4 100 100 (53,7) (42,7) (61,2) (43,3) (56,4) 20,2 1,9 0,6 în afara ţr d ăi e i origine

Cel de-al treilea grup 12 13 14 15 16 17 Total Total 9 21 15 14 Mazda (Japonia) Hyundai (Rep. Coreea) BMW/ Rover (Germania) Suzuki (Japonia) Daimler Benz (Germania) Kia (Rep. Coreea) Competitori principali Toate firmele

4.3.7

JAPONIA –P O U Ă O R D C T RDE AUTOMOBILE - cel mai izbitor fapt al anilor 1970 –1980 –
1 P n ee J p n i po u ţ mo d l d a tmo i . o d ra a o i î rd ca n iă e uo be en i a l 1% 1960 26% 1989 21% 1995 S ă eed tră c d r aoi t ra c r po u ţ i p n z î e l ăi rd ce j o e e n o i i a a eţr l ăi t 2 J p n aîc p t ăe p r î S AşE rp . a o i n e u s x ot n U i uo a a e rs u s rţ eio nael e p r(l J p n i ă p n :ei rv l tr a x ota a o i) n u e e (SUA) rs u s i e ti u i d a a l eî S A ă p n : v sţî z e e s mb r n U n i n n i a (Japonia) î 1 9 J p n c nrl 3 % d p ţ a tmo il d S A c a tmo i n 9 3 a o i o t a 0 i i a uo be r i U , u uo be a o n a lo n l produse în SUA 3 Dfrne . i e ţ: e Firme japoneze Firme japoneze Firme americane Firme europene în Japonia în SUA în SUA • productivitatea • ore/ vehicul 16,8 21,2 25,1 36,2 • stocuri (zile) 0,2 1,6 2,9 2,0

4.3.8

Ţ RL Ă IEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (I)
1. S n i e rt î s ae i g b l d po u ţ a t n n ţ n lo u t tgae n t tgl l a e rd ce l r s ai a l n r i o e e i e a o er 2. P nr f c r ţr, t tgl s n d ee ţ t: e t i ae aă s ae i u t i rni e ue r i e f a
•ţrc r d v l ai e t a ti ţne s eî fr d mu c , i ui ăiae e i o ţp nr cvăi tn i n oţ e n ă ma p ţ n c i u it i v ă n avansate tehnologic; •u e ţrc r a d zo a b z i u ta şi rs u tr, e i arcv n l ăiae u e v l t a a n s iă i f t c a d v t te e t d rl n a r u n ai p nr a ti ţ i v n ae–p t r rg n l d po u ţ ; e t cvăi a a s t l f me e i a e rd ce u it ma ao o e i •u e ţrc r oeăp rp cv u o p ţ î ce tr rp ă d v arcv n l ăiae fr es e ta n r i e n rş e a i , e i t te e i e e d n ai p nr raz rau o s tmei e rt d po u ţ , peas ri c s e t e lae n r ie n gae e rd ce s r u i s t i eva e t e pţ ie e

4.3.9

Ţ RL Ă IEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (II)
3.

T aec mp nl c uăî mo a rs s rd c c s r şs p t n ăp o t o a i a t n d ge i ă e u ă o t i iă ăr d e i e v ul e u n i i ep nr a i ni c t d p ţ o p ţ e t -şme ţ e oa e i ă e u n a Trenduri importante: a) ce traiv sii r t iedrce rşee n e tio sr n i t ţl ă e î ţrc p tni d ce tr maes uu d c s r d n ăiu oe ţ l e rş e r a n e o t i e a e ul e mici

po u ţ s n rd ce u t i

a) rog nz ralnuu fri ro p nr as rii po u ţ c niu ” e ra i e a ţliunz i r e t a ol u pin „ rd ci o t ă j a n •rd c ran mău i ri r r i pi li e u ee u rl f n oi d r ie u u z l n ma n o •mu i ri rd li ad u şat i s n c od n ţ ec t u fri r lf n oi i ia o a i r a u t o ro ai ăr n un o ţu z nn e d e z din linia a I-a c e c d c l a ai s tme r d l ed po u ţ , e a e u e a p ri ie l mo u r e rd ce ţ s a o a i •fri r d li îti ati l c s l e i u ii l e v l r un oi i ia nâ p rc ă a o t d s n l şa d zo ăi z inn ip u g u ti b) s ce a ăv hc l aers u dl c r ţl s e i ea p ţl , e e re z e iuec r ă p n a ei e p ci l i e rs n e f c e e o c n t i c w r c r“ ep t r g b l (a i moo r ec c mp t i c o s u s “ ol as p l f me l a s ş , tae t o ail u re d ao o e u ) be ov r tt d “a b d s ai ae e c r o i “ e e

ROMÂNIA –Ţ R A RC L U I A A G IU T RI BIO-ECOLOGICE Argumente: •Paaame tl b -ecologice = i l ne r i ţ i o o n ă h i î ţr d zo ae î ce tr i -c e n ăi e v l t,n rş e ş e l e t e s e tc l s (i a2 % p a î S A p c u aă cc 0 e n n U , a o r 7-9% global) - 25 miliarde USD în 2003 •V l r a ă g t mae–peu d 15 a ae d u aă r o rţl e , p n l 3oi i rd c t e a â ă a rma mai e â c l l e e po u e r o v ni a rd s l c n e ţ n l o o e

S R C U APE E MO DA EA T U T R IŢ I N IL PRODUSELOR BIO-ECOLOGICE •L peşpo u el tt a t i rd s a ae c 1% 6 •L g mev ria t eu ezs l ă / a 1% 2 •Pâine/ patiserie 10% •B uui ă tr 1% 0 •Produse din carne/ mezeluri 9% •Fructe 7% •F i / rp rt d c ra ă ă pe aae i ee l n n e 6 %

P Ş N/ Â E EC R IIA E Ă U IF N Ţ E TFC T ECOLOGIC
Ţr aa P şn ău i / F nţ( i a â ee mi ) H 10.300 1 .0 07 0 4.300 5.500 1.100 4.845 P şn ău i / F n ţ Bo( i a â ee i mi ) H 3.319 33 7 .1 1.419 1.320 803 4.845 (potential) din care: 75 certificate 10 milioane euro

Spania Fa ţ rna Italia Suedia Olanda România

România - Export in 2004:

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->