LICEUL TEHNOLOGIC DINU BRATIANU

STEFANESTI, STR. COASTA CAMPULUI NR 41, ARGES

TEL/FAX: 0248-266039

DOMENIUL TEHNIC
SPECIALIZAREA : TEHNICIAN MECATRONIST







- PROIECT-
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE
NIVEL 3

TEMA:

CIRCUITE AUTOMATIZATE DE
ILUMINARE A UNEI LOCUINTE




NDRUMATOR:
Ing. Leonard DOBRESCU


CANDIDAT:
Cristina Mihaela BUCOVEANU






- 2013-2014 -

2

CUPRINS
Argument ......................................................................................................................... 3
1. Sisteme automate. Generalitati ................................................................................... 5
1.1. Clasificarea sistemelor automate .......................................................................... 6
1.2 Mrimile caracteristice reglrii automate ............................................................... 7
2. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale .................. 8
2.1 Beneficiile dotrii unei cldiri cu BMS : .................................................................. 9
2.2. Structura sistemelor BMS ..................................................................................... 9
2.3. Principalele sisteme BMS existente pe pia ..................................................... 11
3. Strategii de management energetic........................................................................... 11
3.1 Arhitectura sistemului Merten KNX ...................................................................... 12
3.2 Topologia ............................................................................................................. 14
3.3 Transmisia datelor ............................................................................................... 15
4 Tehnologia Sistemului Merten KNX............................................................................ 15
4.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX ................................................ 16
4.1.1 Scheme circuite iluminat ............................................................................... 16
4.1.2 Schema bloc a sistemului KNX ..................................................................... 17
4.2 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX ............................ 17
4.3 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX .............................................. 18
5 Programarea sistemului de automatizare ................................................................... 20
Bibliografie .................................................................................................................... 21

Figura 1Schema bloc a unei instalatii tehnologice .......................................................... 5
Figura 2 Sistem de comanda automata........................................................................... 6
Figura 3 Sistem de control automat ................................................................................ 6
Figura 4 Sistem de optimizare automata ......................................................................... 7
Figura 5 Schema bloc a elementului reglat ..................................................................... 8
Figura 6 Arhitectura unui BMS ...................................................................................... 10
Figura 7 Strategii de management ................................................................................ 12
Figura 8 Circuit clasic de iluminare ............................................................................... 12
Figura 9 Sistemul Merten KNX ..................................................................................... 13
Figura 10 Sistem KNX ................................................................................................... 13
Figura 11 sistemului Merten KNX .................................................................................. 14
Figura 12 Linie principala .............................................................................................. 14
Figura 13 Circuit schematic BMS .................................................................................. 15
Figura 14 Schema conectrii participantilor la BUS ...................................................... 16
Figura 15 IP touch panel MTN683090........................................................................... 17
Figura 16 KNX push-btn.4g plus stst SysD MTN628126 ............................................... 18
Figura 17 KNX ARG Presence Basic pw MTN630719 .................................................. 18
Figura 18 Coupler REG-K MTN680204 ......................................................................... 18
Figura 19 KNX push-btn.2g plus w.RTC stst SysD MTN6212-4146 ............................. 18

Anexa 1 Comanda iluminat ........................................................................................... 19

3

Argument

Omul, ca fiin superioar, a fost preocupat din cele mai vechi timpuri de a
cunoate i stpni natura, de a dirija fenomene ale naturii n scopul uurrii existentei
sale.
n procesul cunoaterii, omul urmrete evoluia n timp a unor mrimi
caracteristice in raport cu evoluia altor mrimi, evideniind astfel grupul mrimilor care
definesc cauza i grupul mrimilor ce definesc efectul. Observaiile asupra
presupuselor cauze i efecte au condus i conduc la evidenierea unor legi, care,
crend relaiile dintre cauze i efecte, caracterizeaz fenomenele.
Stabilirea unor legi ce caracterizeaz fenomene ale naturii i definirea unor
modele ale fenomenelor au permis omului o cunoatere i interpretare aprofundat a
multor fenomene, reuind s le dirijeze n scopul mbuntirii condiiilor sale de via, al
reducerii eforturilor fizice i intelectuale, al uurrii existenei sale.
n acest proces, omul a parcurs urmtoarele etape[4]:

Etapa mecanizrii, n care s-au creat prghia, roata, scripeii, multiplicatoarele de
for de cuplu, ansambluri de calcul mecanizat etc., cu care omul i-a uurat eforturile
fizice i intelectuale pentru producerea de bunuri materiale.

Etapa automatizrii, n care omul a fost preocupat sa creeze mijloace materiale
care s deduc sau s elimine complet intervenia sa direct n desfurarea proceselor
de producie. Astfel, n aceasta etap, omul desfoar cu precdere o activitate
intelectual, n funcii de analiz, control i conducere.

Etapa cibernetizrii i automatizrii, n care omul este preocupat de crearea unor
asemenea obiecte materiale care s reduc funcia de conducere general a omului i
s dezvolte sistemul de informare. Astfel au fost create calculatoare i sisteme
automate de calcul cu ajutorul crora pot fi stabilite strategii de conducere a proceselor
de producie i sisteme de informatizare global.

Ansamblul de obiecte materiale care asigura conducerea unui proces tehnic sau
de alt natur fr intervenia direct a omului reprezint un echipament de
automatizare.
tiina care se ocupa cu studiul principiilor i aparatelor prin intermediul crora se
asigur conducerea proceselor tehnice fr intervenia direct a omului poart
denumirea de Automatic. Automatizarea reprezint introducerea n practic a
principiilor automaticii.
Ansamblul format din procesul (tehnic) condus i echipamentul de automatizare
(de conducere) care asigur desfurarea procesului dup anumite legi poart
denumirea de sistem automat.
Reglarea automat este acel ansamblu de operaii, ndeplinit automat, prin care
o mrime fizic este fie meninut la o valoare prescris, constant numit consemn
sau program fix fie i modific valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit
program, lund astfel o succesiune de valori prescrise (dinainte stabilite).
4

n cadrul reglrii automate, se efectueaz o comparaie prin diferen a valorii
msurate a unei msuri din procesul reglat, cu valoarea de consemn (sau program) i
se acioneaz asupra procesului sau instalaiei automatizate astfel nct s se obin
anularea acestei diferene (sau abateri).

n desfurarea proceselor tehnologice se produc transformri fizice, chimice,
biologice, ale materie prelucrate, n aa fel nct starea produsului finit s
corespund unor indicatori prestabilii.
Aceste transformri se produc n instalaii (utilaje) tehnologice, concepute
pentru a realiza una sau mai multe faze ale transformrilor din procesul tehnologic.
Procesul desfurat ntr-o instalaie tehnologic este caracterizat de mai multe mrimi
fizice: temperaturi, presiuni, debite, deplasri, concentraii etc. O parte din aceste
mrimi variaz n mod independent, altele sunt influenate de variabile
independente.
Desfurarea corect a procesului tehnologic presupune ca la fiecare
instalaie tehnologic, una sau mai multe mrimi fizice s aib o lege de variaie
prestabilit. Instalaiile tehnologice sunt astfel concepute, nct s fie posibil ajustarea
acestor mrimi fizice, numite mrimi de ieire, prin intermediul altor mrimi fizice,
numite mrimi de execuie.
ntr-o instalaie tehnologic mrimile de execuie sunt variabile
independente, putnd fi modificate de om sau de dispozitive tehnice construite anume
n acest scop. Mrimile de ieire depind att de mrimile de execuie, cat i de alte
mrimi independente, numite mrimi perturbatoare. La nivelul unei instalaii izolate de
ansamblul utilajelor cu care este interconectat, mrimile perturbatoare variaz n mod
independent.
Daca se examineaz instalaia n conexiune cu alte utilaje, se constat c cele
mai importante perturbaii care se transmit acesteia sunt efectele variaiilor mrimilor
de ieire i de execuie din celelalte utilaje tehnologice, cu care este
interconectat instalaia dat.

Proiectul este structurat in 5 capitole, la randul lor fiind impartite in subcapitole.

1-Sisteme automate. Generalitati
2-Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale
3-Standardul KNX
4-Proiectarea unui sistem BMS pentru o locuinta individuala folosind standardul KNX
si schemele tabloului de automatizare T1 KNX Parter
5-Concluzii

Tema proiectului este:

CIRCUITE AUTOMATIZATE DE ILUMINARE A UNEI LOCUINTE
5

Tema proiectului

Se va proiecta sistemul de automatizare pentru o locuinta individuala structurata pe
doua niveluri: parter si etaj.
In sistemul de automatizare al locuintei se vor integra urmatoarele instalatii:
- instalatia de iluminat;
- circuitele de prize.
Sistemul de automatizare integrat al locuintei individuale va realiza urmatoarele
functii principale:
- functii de siguranta;
- functii pentru reducerea consumului de energie;
Odata cu implementarea proiectului de automatizare se urmaresc aspectele
urmatoare:
- consum de energie redus;
- siguranta sporita;
- posibilitatea controlului la distanta a diverselor aplicatii;
- mentenanta usoara, cu costuri reduse;
- amortizarea si reducerea substantiala a facturilor la utilitati..
1. Sisteme automate. Generalitati

Schema bloc a unei instalaii tehnologice (IT) supus automatizrii este
prezentat n Figura.1, unde X
m
, X
e
i X
p
reprezint mrimile de execuie, de ieire i
perturbatoare.


Figura 1Schema bloc a unei instalatii tehnologice

O instalaie tehnologic considerat ca obiect al automatizrii se numete
instalaie automatizat (IA). Deci un sistem automat reprezint ansamblul format din
instalaia automatizat i echipamentul de automatizare, avnd rolul de a realiza, fr
participarea omului, o funcie de comand, control, reglare sau optimizare automat. O
instalaie tehnologic considerat ca obiect al automatizrii se numete instalaie
automatizat (IA). Deci un sistem automat reprezint ansamblul format din instalaia
automatizat i echipamentul de automatizare, avnd rolul de a realiza, fr
participarea omului, o funcie de comand, control, reglare sau optimizare automat.


6

1.1. Clasificarea sistemelor automate

Principalul criteriu de clasificare a sistemelor automate (SA) l constituie funcia
de automatizare realizat de dispozitivul de automatizare (DA). Din acest punct de
vedere, SA pot fi:
sisteme de comand automat ;
sisteme de control automat ;
sisteme de reglare automat ;
sisteme de protecie automat ;
sisteme de optimizare automat.
Sistemele de comand automat sunt sistemele n care dispozitivul de
automatizare numit dispozitiv de comand automat este destinat s
realizeze o lege de variaie a mrimii de ieire, fr a controla ndeplinirea
efectiv a legii date de variaie. Schema bloc a unui sistem de comand
automat este data n figura 2.

Figura 2 Sistem de comanda automata

Se remarc faptul c mrimea de execuie x
m
, dat de dispozitivul de comand
automat, acioneaz asupra instalaiei automatizate, n vederea realizrii legii dorite de
variaie a mrimii de ieire, fr ca dispozitivul de comand s efectueze controlul
ndeplinirii efective a obiectivelor comenzii.
Sistemele de control automat realizeaz supravegherea instalaiei
automatizate IA, prin transmiterea la dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de
control automat, a tuturor mrimilor msurabile din instalaie, care prezint interes din
punct de vedere tehnologic.
Un astfel de sistem este redat n figura 3.

Figura 3 Sistem de control automat
7

Sistemele de protecie automat au o structur asemntoare cu cea a
sistemelor de reglare automat. Dispozitivul de automatizare se numete, n acest caz,
dispozitiv de protecie automat. El primete prin mrimea de intrare valoarea limita
admisibil pentru mrimea de ieire. n acelai timp, primete mrimea de ieire, o
compar cu valoarea limit admisibil i acioneaz asupra instalaiei automatizate
atunci cnd valoarea limit admisibil este depit. Aciunea dispozitivului de
protecie asupra instalaiei automatizate are ca efect scoaterea din funciune a unei
pari din instalaie sau chiar a ntregii instalaii tehnologice.
Un exemplu tipic de sistem de protecie automat l constituie o acionare
electric a unui utilaj, prevzut cu elemente de protecie (relee de protecie termic i
electromagnetic, sigurane).
Sistemele de optimizare automat au schema general dat in figura 4.


Figura 4 Sistem de optimizare automata

Dispozitivul de automatizare, numit i dispozitiv de optimizare automat,
primete mrimea de ieire x
e
, precum i mrimile perturbatoare msurabile (fie
acestea x
p1
, ..., x
pk
, ...). El acioneaz asupra instalaiei automatizate n aa fel,
nct s fie adus la o valoare extrem, un indicator de performan privind
desfurarea procesului tehnologic. Indicatorul poate fi consum specific (care
trebuie minimizat), randament (care trebuie maximizat), sau un indicator care
cuprinde att aspecte cu caracter tehnic, ct i economic. Dispozitivele de optimizare
automat sunt instalaii complexe, incluznd n mod obinuit sisteme electronice de
calcul.
1.2 Mrimile caracteristice reglrii automate

n cazul oricrei reglri se deosebesc mai multe mrimi caracteristice: mrimea
reglat, mrimea de execuie i mrimea perturbatoare (sau perturbaiile).
Mrimea care trebuie meninut la valoarea prescris este mrimea reglat.
Mrimi reglate sunt, de exemplu, frecvena, turaia, tensiunea, puterea electric,
presiunea, temperatura, debitul, nivelul dintr-un rezervor etc.
8

Mrimea de execuie este mrimea obinut la ieirea elementului de execuie
al instalaiei de reglare i cu ajutorul creia se poate influena mrimea reglat, pentru a
o aduce la valoarea dorit (de consemn sau program).

Influenele externe (sau interne) care sunt cauzele abaterilor valorilor instantanee
ale mrimii reglate de la valoarea prescris (sau, consemn) se numesc, n tehnica
reglrii, perturbaii sau mrimi perturbatoare.
n figura 5 este reprezentat schema bloc a obiectului reglrii n general
(instalaia, sau procesul tehnologic supuse reglrii). La intrarea obiectului reglrii (OR),
reprezentat simbolic printr-un dreptunghi, se aplic mrimea de execuie m; la ieire,
rezult mrimea reglat y. Din exterior, se exercit aciunea unor mrimi perturbatoare
P
1,
P
2
,

P
k
,

P
n
dintre care urmeaz a fi selectat perturbaia principal P
n.


Figura 5 Schema bloc a elementului reglat

2. Concepte teoretice privind sistemele BMS utilizate la cldirile individuale

In ultimii douzeci de ani funcionarea cldirilor bazat pe tehnologia informaiei,
din mai multe puncte de vedere (utiliti, administrativ, financiar), a avut o evoluie
spectaculoas.
Astzi o cldire modern este dotat cu infrastructur electronic care i permite
s se adapteze i s rspund n mod permanent la schimbarea condiiilor avnd ca
rezultat utilizarea eficient a resurselor energetice, mbuntirea condiiilor de confort i
creterea gradului de securitate a celor ce o ocup.
Infrastructura electronic (creierul) cldirii care conduce i monitorizeaz
funcionarea echipamentelor i instalaiilor aferente este cunoscut n literatura de
specialitate cu numele de Sistem de Management al Cldirii (SMC) sau Building
Management System (BMS). Conceptul de BMS aferent unei cldirii cuprinde ,
totalitatea aparatelor, echipamentelor, sistemelor locale de automatizare a instalaiilor(
hidraulice, nclzire, ventilare-climatizare, iluminat ascensoare, prevenirea i stingerea
incendiilor, control acces, supraveghere, antiefracie etc.) si reelelor de comunicaie
care asigur supravegherea si controlul funcionarii instalaiilor din cldire. BMS
implementeaz programe de utilizare eficient a energiei n condiii de sigurana la
incendiu, securitate, mediu si reduce cheltuielile de mentenan.
9

2.1 Beneficiile dotrii unei cldiri cu BMS :

- eficientizarea consumurilor energetice in condiii de confort prin utilizarea algoritmilor
de funcionare ai diferitelor echipamente si instalaii. De exemplu
managementul sistemului de lifturi ;
- grad ridicat de securitate al cldirii prin utilizarea unor sisteme avansate de control ale
accesului, detectare si alarmare la incendiu si efracie, corelarea ntre sistemul de
evacuare al fumului i sistemul HVAC al cldirii, etc.
- sisteme avansate de comunicaii Internet, Intranet, pota electronic, TV prin cablu
cu circuit nchis, videofonie, etc.:
- management facil al cldirii printr-un post central si mai multe posturi locale de
colectare, procesare i transmitere a datelor.
2.2. Structura sistemelor BMS

Dup cum se observ n figura 3.1 reeaua de traductoare i elemente de
execuie notate cu I/O (Input/Output) este conectat la reeaua controlerelor prin
intermediul unui controler de reea. Elementele de cmp pot fi conectate la module
distribuie, care la rndul lor formeaz o reea compatibil cu cea a controlerelor De
cele mai multe ori rolul controlerul de reea din primul caz este preluat de un controler
standard, dar care ndeplinete numai acest rol in procesul de comunicaie.
In cazul n care extinderea unei reele de comunicaii, pe o arie geografic nsemnat
(exemplu centralele de cogenerare ale unui ora) se face prin intermediul telefoniei,
cuplarea ntr-un sistem de management utilizeaz comunicaia de tip Auto Dial Auto
Answer. Aceasta nseamn c modemurile se cupleaz on-line automat la linia
telefonic doar cnd este necesar trimiterea sau recepia de pachete de date.
Un sistem de management poate folosi n cadrul su mai multe tipuri de reele de
comunicaie, diferite din punct de vedere software, pentru cuplarea acestora existnd
punile (bridge) de comunicaie. (exemplu LON/EIB, LON/PROFIBUS).
Orice rol al reelei de comunicaie poate constitui un post de comand local (PC
r
Local Workstation) prin care se poate accesa ntregul sistem, aceasta fcndu-se
securizat, pe mai multe nivele, pe baz de parole.
Informaiile provenite de la controlere sunt: procesate i gestionate prin intermediul unei
staii de lucru centralizate (PC-Workstation). Funcionarea este asigurat de un server
de baze de date prevzut cu back-up. Pentru existenta datelor i pe suport scris, in
reea este necesar prezenta unei imprimante. Un alt rol important al acesteia este
nregistrarea alarmelor n cazul defectrii computerelor (existenta unui virus).
Protocoalele caracteristice reelei de comunicaie la nivelul de management sunt:
Ethernet, BACNet, TCP/IP, HTTP, etc. Toate permit conectarea, prin intermediul unui
router,( conectarea reelei interne Intranet, la Internet),. Existenta conexiunii la serviciul
World Wide Web i dezvoltarea accentuat a tehnologiilor wireless fac posibil
accesarea sistemul BMS utiliznd echipamente diverse: laptop, telefon mobil, PDA etc.
Accesul wireless se poate face i prin puncte de acces dotate cu card Ethernet
10


Figura 6 Arhitectura unui BMS
11

2.3. Principalele sisteme BMS existente pe pia

In tabelul urmtor sunt prezentate mai multe sisteme BMS, informaiile fiind luate
de pe site-urile productorilor. Acestea se refer la denumirea sistemului de
management, la software-ul folosit si tipurile de comunicatii utilizate la cele dou
niveluri. La seciunea controlere sunt enumerate cele mai importante.

Tabel 1 Tipuri de sisteme BMS
Producator Sistem
BMS
Management Automatizare Softwaew
BMS
Controlere
ASI ASI
Controls
TCP/IP ASI Bus A si Monitor,
ASI Visual
Expert
ASI 7540 ASI
8040, ASI 1-
6000
Delta
Controls
ORCA BACNet IP BACNet
MS/TP
OTCA view Seriile DSC,
DAC, DLC,
DFM
Sienens Talon Ethernet
TCP/IP
LON Talon
Workstation
Report,
Predator
3. Strategii de management energetic

Pentru instalaiile HVAC strategiile de management sunt numeroase, cele mai uzuale
fiind:
- timp optim de oprire/pornire;
- utilizarea aerului exterior pentru rcire (free cooling) cnd temperatura acestuia este
mai mic dect cea a aerului refulat in interior;
- automatizarea centralelor de tratare a aerului si a unittilor terminale n functie de
entalpie (se iau in considerare att caldura latent ct 11roces sensibil continute n
aerul umed);
- adaptarea permanent si pe zone ct mai restrnse la sarcina termic de
rcire/nclzire (eliminarea solutiei clasice de utilizare a incperilor martor);
- utilizarea n anumite situatii doar a ventilrii (zero energy band) ca n figura3.3 n
momentul atingerii intervalului 23-24C (zero energy band) instalatiile de inclzire/rcire
se
opresc folosindu-se doar unitatile de ventilare;
- optimizarea functionrii chillerelor prin, creterea progresivai pe ct posibil a
temperaturii apei rcite,
- condiionarea funcionarii unitilor terminale de senzorii de prezen/ de exemplu*
funcionarea ventiloconvectoarelor ,sau a iluminatului cnd nu sunt persoane).
12


Figura 7 Strategii de management

3.1 Arhitectura sistemului Merten KNX
In instalatiile clasice, fiecare functie necesita un cablu de alimentare propriu si
fiecare sistem de comanda se realizeaza separat (Fig 8).


Figura 8 Circuit clasic de iluminare

Sistemul Merten KNX monitorizeaza si comanda functiile si secventele de lucru
printr-un cablu comun (Fig 9). Ca urmare, alimentarea electrica a consumatorilor se
face direct, nemaifiind necesara trecerea prin elementele de comanda.
13


Figura 9 Sistemul Merten KNX

Sistemul Merten KNX este un sistem flexibil, deschis astfel ca, in cazul in care se
doreste o modificare ulterioara a functiilor componentelor sistemului sau o reorganizare
a incaperilor, sistemul KNX permite o organizare usoara a acestora prin modificarea
parametrilor aparatelor, nefiind necesara o modificare a cablajului.
Modificarea parametrilor sistemului se realizeaza cu ajutorul unui PC si cu
ajutorul softului de proiectare si instalare ETS( EIB Tool Software), soft ce este utilizat si
la punerea in functiune a sistemului.
Merten KNX poate fi conectat si cu alte sisteme pentru cladiri ( sistem de
management pentru incalzire si climatizare, sistem de control acces, sistem de
incendiu, sistem de efractie, sistem de sonorizare) cu ajutorul interfetelor si modulelor
de intrari-iesiri.

Figura 10 Sistem KNX
14

3.2 Topologia
La cea mai mic unitate a sistemului Merten KNX, si anume o linie, pot fi
conectate pan la 64 de aparate compatibile cu acest sistem (participanti la BUS,Fig
11).


Figura 11 sistemului Merten KNX

Prin intermediul unor cuploare de linie care sunt conectate la asa numita linie
principal pot fi legate pan la 15 linii formand astfel o arie (Fig 12).



Figura 12 Linie principala



15

3.3 Transmisia datelor
Datele cuprinse in telegrame sunt transmise asincron. Sincronizarea acestor
transmisii se realizeaz prin biti de START si de STOP. Accesul la BUS ca mediu fizic
comun de comunicare prin transmisii asincrone trebuie s fie foarte bine reglementat.
Toti participantii la BUS primesc telegramele dar numai receptoarele crora le
sunt adresate aceste telegrame reactioneaz. In momentul in care un participant la
BUS are de emis o telegram, el trebuie s urmreasc pe BUS dac un alt participant
emite si trebuie s astepte pan cand nici un alt participant nu mai emite. In situatia in
care BUS-ul este liber, oricare participant la BUS poate s initieze procedura de emisie.
In cazul in care incep s emit doi participanti concomitent, se va impune cel cu
prioritate mai mare, al doilea participant retrgandu-se.


Figura 13 Circuit schematic BMS

4 Tehnologia Sistemului Merten KNX

Fiecare linie de BUS presupune un sistem propriu de electroalimentare a
participantilor legati la aceasta. In acest fel, in cazul cderii unei linii, restul instalatiei
poate s functioneze fr problem mai departe.
Participantii la BUS sunt alimentati la joas tensiune, adic la 24Vcc si in functie
de tipul
sursei, aceasta poate fi solicitat la 320mA sau la 640 mA. Sursa este echipat cu
protectii la supratensiune si la supracurent si este astfel protejat impotriva
supratensiunilor si scurtcircuitelor. Scurte intreruperi ale alimentrii din retea (<100ms),
sunt compensate de surs. Sursele de alimentare debiteaz tensiunea de alimentare
printr-o bobin, care are rolul de a evita
scurtcircuitarea telegramelor de date pe linia de BUS, datorit sursei de alimentare.
Participantii la BUS se leag la linia BUS cu ajutorul unor conectori de BUS sau
prin intermediul unor contacte cu apsare. Conectarea prin intermediul contactelor cu
apsare se realizeaz prin simpla fixare a aparatului respectiv pe sina de BUS.
4.5 Componentele sistemului
Fiecare participant la BUS const in principiu dintr-un cuplor universal de BUS si
dintr-un element final de BUS, diferit in functie de aplicatie, care comunic cu cuplorul
printr-o interfat de legtur (interfata utilizator) (Fig 6).
16

Cuplorul de BUS primeste telegramele de pe BUS, le decodific si apoi comand
elemental final de BUS (in acest caz elementul de executie). In sens invers, elementul
final de BUS (in acest caz un element de comand), transmite informatie cuplorului de
BUS care o codific si o transmite sub form de telegram pe BUS.
Datorit faptului c organizarea pinilor interfetei este diferit in functie de
elementul final
de BUS, acesta poate s comunice corect cu un cuplor de BUS prin intermediul
interfetei respective, numai dac in memoria EEPROM a cuplorului a fost introdus, cu
ajutorul ETS un program corespunztor.
La cea mai mic unitate a sistemului instabus EIB si anume, o linie, pot fi
conectate pan la 64 de aparate compatibile cu acest sistem. Prin intermediul unor
cuploare de linie care sunt conectate la linia principal pot fi legate pan la 12 linii
formand astfel o arie. Prin legarea a 15 arii cu ajutorul unor cuploare de domeniu se pot
crea unitti mai mari. La linia de arie pot fi legate interfetele cu alte sisteme (sisteme de
management pentru partea de inclzire, climatizare, ventilatie, etc.) sau cu alte sisteme
KNX. Schema conectrii participantilor la BUS este prezentat in Fig 14.


Figura 14 Schema conectrii participantilor la BUS
4.1 Planurile de executie ale sistemului Merten KNX
4.1.1 Scheme circuite iluminat
Spre deosebire de instalatiile clasice in care fiecare functie necesita un cablu de
alimentare propriu si fiecare sistem de comanda se realizeaza separat sistemul Merten
17

KNX este un sistem deschis oricarei configuratii viitoare, comanda de aceasta data
realizandu-se printr-un singur cablu denumit BUS.
In cazul locuintei individuale, atat la nivelul parterului cat si la nivelul etajului se
gaseste cate un tablou electric de automatizare, alimentat din tabloul general al
imobilului si unde se gasesc modulele de comanda ale sistemului.
Fiecare corp de iluminat sau grup de corpuri de iluminat grupate in circuite sunt
conectate in tabloul electric corespunzator nivelului la care se afla.( Fig 8, Fig 9).
Comanda iluminatului se va face cu ajutorul urmatoarelor elemente:
- tastere;
- touchscreen;
- senzori de prezenta;
- module logice si de monitorizare;
- statie meteo;
- sisteme de telefonie si internet;
Sistemul Merten KNX va indeplini functii ON/OFF pentru iluminatul tip LED si
pentru cel fluorescent si functii de dimare pentru iluminatul incandescent.
4.1.2 Schema bloc a sistemului KNX

Tablourile de automatizare T1 KNX si T2 KNX sunt alimentate cu tensiune de
230V din tabloul electric general al locuintei TE.
Din tablourile de automatizare pleaca magistrala BUS in dozele de conexiuni la
care sunt conectate echipamentele de comanda (senzori): tasterele multifunctionale,
senzori de prezenta, touchscreen, capete termice si statie meteo.
Touchscreen-ul si statia meteo necesita alimentare de 230V iar capetele termice
sunt prevazute cu surse de 24V cc.
Cele doua linii de magistrala BUS ( linia aferenta parterului si linia aferenta
etajului), pentru a se putea realize comanda si monitorizarea intregii locuinte sunt
conectate intre ele printr-un cuplor de linie ce se gaseste in tabloul de automatizare de
la parter (Fig 18).
4.2 Specificatiile echipamentelor componente ale sistemului KNX


1) IP touch panel MTN683090



Display size: 10.4 (24.4 cm)
Resolution: 800 x 600 pixels, SVGA
Display type: TFT, resistive touch






Figura 15 IP touch panel MTN683090
18

















4.3 Interfetele grafice pentru controlul sistemului KNX

Interfetele grafice pentru controlul sistemelor aferente intregii locuinte (Fig 19, Fig
20, Fig 21, Fig 22) se realizeaza in software-ul de design si programare TP-Visu. Ele se
vor accesa de pe touchscreen-ul din holurile de intrare de pe fiecare nivel si cu ajutorul
acestora, utilizatorul va avea o imagine de ansamblu asupra tuturor instalatiilor din
cladire si totodata le va putea controla pe fiecare in parte.
Pentru controlul iluminatului, in spatiile in care exista iluminat dimabil se gaseste
un simbol sub forma de buton tip potentiometru prin care utilizatorul va putea schimba
nivelul de iluminare al incaperii. In spatiile in care exista iluminat pornit-oprit, utilizatorul
va avea controlul asupra acestuia printr-un buton ON/OFF.



Figura 17 KNX ARG
Presence Basic pw
MTN630719
Figura 16 KNX push-
btn.4g plus stst SysD
MTN628126
Figura 19 KNX push-btn.2g plus w.RTC
stst SysD MTN6212-4146
Figura 18
Coupler REG-K
MTN680204
19


Anexa 1 Comanda iluminat
20

5 Programarea sistemului de automatizare

Software-ul cu care se realizeaza programarea sistemului KNX se numeste ETS
si inseamna Engineering Tool Software. Acesta este un instrument de configurare si
programare independent ce foloseste la proiectarea si programarea intregii instalatii de
automatizare a cladirii.

Soft-ul ETS este parte integrata a stadardului KNX si totodata a sistemulului de
automatizare KNX. Astfel, acest soft asigura urmatoarele avantaje majore:
- compatibilitate maxima garantate intre ETS si KNX Standard;
- toate bazele de date de echipamente de la toti producatorii KNX pot fi importate
in ETS;
- bazele de date de la versiunile mai vechi ale software-ului ETS (pana la ETS2)
pot fi importate si editate in versiunile mai noi ale software-ului (ETS3, Ets4);
- peste tot in lume, proiectantii si instalatorii folosesc acelasi soft, ETS, pentru
proiectarea, instalarea si programarea sistemului; astfel schimbul de date este
garantat.

Standardul KNX are o istorie de 20 de ani. In aceasta perioada, ETS s-a
dezvoltat astfel:
- ETS1 1993-1996;
- ETS2 1996-2004;
- ETS3 2004-2010;
- ETS4: 2010 prezent.
Soft-ul ETS ajuta utilizatorul in urmatoarele etape:
- planificare si proiectare;
- programare;
- documentatie;
- diagnosticare si depanare.

Domeniile de aplicare ale ETS cuprind:
- controlul iluminatului (de comutare; opacitate, "starea de spirit de iluminat");
- controlul umbririi (obloane; jaluzele)
- inclzire, ventilaie, aer condiionat (reglare individuala a temperaturii;controlul
radiatoarelor, unitatilor termice, cazanelor, ventilatoarelor, ...)
- acces i securitate ( detectie a prezenei; alarma de efractie si incendiu; simulare
prezen; comutator de panic)
- managementul energiei (contorizare a consumului, izolare sub sarcin, ...).
- confort i funcii de control inteligent n toate aplicaiile (control centalizat;
scenarii combinate; control inteligent al procesului; ...)
- control de la distan i mentenanta de la distan (de exemplu, prin telefon sau
internet);
- interfatarea cu alte sisteme ( console de supraveghere, facility management,
sisteme dedicate de securitate, audio, multimedia etc.).

21

Bibliografie

1. Ionescu Constantin, Larionescu Sorin, Caluianu Sorin,Popescu Daniel
Automatizarea instalatiilor. Comenzi automate, editura MATRIX ROM, ISBN:973-685-
460-4

2. Caluianu Sorin Inteligenta artificial in instalatii, Editura MATRIX ROM, ISBN 973-
685-120-6

3. Popescu Daniel Automatizari in constructii, Editura MATRIX ROM, Bucuresti,
2006

4. Larionescu Sorin Teoria sistemelor, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2006

5. Ionescu Constantin, Alexandru Stefan Instalatii electrice si automatizari, Editura
MATRIX ROM, Bucuresti, 2006

6. Hermann Merz, Thomas Hansemann, Christof Hbner Building Automation:
Communication systems with EIB/KNX, LON and BACnet (Signals and Communication
Technology), Editura SPRINGER

7. In Partnership with NJATC Building Automation Integration with Open Protocols,
Editura ATP

8. In Partnership with NJATC Building Automation: Control Devices and
Applications, Editura ATP

9. www.schneider-electric.com

10. www.merten.de

11. www.revista-alarma.ro

12. www.knx.org