Cursul AMP1 Complet Electronica

Arhitectura microprocesoarelor C.
Burileanu
::AMP 1::
- 1 -
Arhitectura microprocesoarelor C.Burileanu
I.Structura unui microcalculator.Definitii
:::1.1 Componentele multifunctionale ala unui microcalculator:::
Microcalculatorul, structurat ca o main VON NEUMANN, este un
sistem pro!rama"il #e prelucrarea informa$iei care are #ou componente
insepara"ile i #efinitorii: hardware i software.
schema "loc functionala.
A. Componenta hardware% "locurile func$ionale sunt:
1. &'I(A()A C)'(*A+, D) P*)+&C*A*) -&CP.% #ou func$ii esen$iale:
/ prelucrarea #atelor%
/ controlul acti0it$ii 1ntre!ului microcalculator.
2 Unitate central de prelucrarea informaiei, a03n# func$iile
enun$ate mai sus, care coor#onea4 un sistem structurat
func$ional ca 1n fi!ur i care, fi4ic, se pre4int su"
forma unui sin!ur cip se numete MICROPROCESOR
(P!.
- 5 -
5. M)M2*IA este o sec0en$ #e loca$ii pentru stocarea informa$iei. 6iecare loca$ie
este #efinit prin #ou entit$i informa$ionale:
/ Coninutul, repre4entat #e o 1niruire #e cifre "inare 7 sau 1 -8"i$i8.%
- numere
- co#uri etc.
'umrul #e cifre "inare con$inute 1ntr-o loca$ie #epin#e #e mo#ul
in care microprocesorul or!ani4ea4 informa$ia 1n memorie%
mrimea unei loca$ii 0a fi #enumit formatul memoriei,
e9primat 1n numr #e "i$i -#e re!ul :, 1;, <5 sau ;= "i$i..
" Adresa, repre4ent3n# numrul #e or#ine al loca$iei, care permite
i#entificarea sa 1n ca#rul sec0en$ei #e loca$ii -e9ist o corespon#en$
"iuni0oc 1ntre fiecare loca$ie #e memorie i a#resa sa..
'o$iuni aferente:
- #$arta %e%oriei#: totalitatea loca$iilor #e memorie pe care le poate
a#resa un microprocesor.
- #Pa&i'i# i>sau #se&%e'te#: su"#i0i4iuni lo!ice ale hr$ii memoriei, ale
cror #imensiuni, fi9e sau #inamice, sunt specifice mo#ului 1n care un
microprocesor anume or!ani4ea4 memoria.
Structura fi4ic a memoriei unui microcalculator este format #in unul sau
mai multe cipuri, cu capacit$i #i0erse% capacitatea total #e stocare a informa$iei pe
care o reali4ea4 fi4ic cipurile #e memorie 1ntr-un microcalculator este #efinit ca
8memorie intern8. Aceasta nu acoper, 1n mo# necesar, harta memoriei aferent
microprocesorului respecti0e.
Semnifica$ia con$inutului memoriei microcalculatorului ? #ou 4one:
Memoria #e #ate con$ine operan4i i>sau re4ultate% fi4ic, aceast por$iune
#e memorie este #e tip *AM -cu scriere>citire..
Memoria #e pro!ram care con$ine instruc$iuni% #e re!ul, -#ar nu
o"li!atoriu. aceast 4on este o memorie #e tip *2M -memorie #in care se poate
#oar citi..
Instruc$iunea:
informa$ia co#ificat -"inar. prin care se impune microprocesorului
#esfurarea unei ac$iuni specifice.
- < -
O(ser)a*ii:
/ 6iecare instruc$iune este asociat 1n mo# "iuni0oc cu un ir #e cifre "inare%
#eoarece acestea 8co#ific8 instruc$iunile, 0or fi #enumite +od,ri.
/ 2 instruc$iune repre4int cea mai simpl ac$iune, cu re4ultat "ine preci4at,
#in acti0itatea unui microcalculator a crui unitate central de prelucrare a
informa$iei este un microprocesor anume.
/ &n microprocesor concret poate 8recunoate8 i e9ecuta numai co#urile
corespun4toare instruc$iunilor pentru care a fost construit% totalitatea instruc$iunilor
pe care un microprocesor le poate recunoate i e9ecuta alctuiete setul #e
instruc$iuni al microprocesorului respecti0.
/ @niruirea instruc$iunilor 1n memoria #e pro!ram nu este haotic ci su"
form #e -ro&ra%e, no$iune #efinit ca fiin# o sec0en$ #e co#uri #e instruc$iuni
or!ani4ate 1n mo# lo!ic i coerent #up un anumit al!oritm, astfel 1nc3t 1ntre!ul
microcalculator s e9ecute o sarcin presta"ilit. 'o$iunea #e #sar+i'.# (tas/! nu
tre"uie confun#at cu cea #e pro!ram: sarcina unui microcalculator corespun#e unei
alocri #inamice a resurselor har#Aare i softAare% e9ist sarcini pentru a cror
1n#eplinire sunt necesare mai multe pro!rame.
Co'+0,1ii:
Semnifica$ia con$inutului loca$iilor #e memorie este conferit #e pro!ramator
1n concor#an$ cu func$iile specifice reali4ate #e microprocesor:
numere binare atunci c3n# ne referim la #ate -operan4i>re4ultate.%
coduri c3n# ne referim la instruc$iuni.
@n schema "loc func$ional propus, memoria nu are nici un control
asupra semnifica$iei informa$iei pe care o con$ine.
<. DISP2BI(IC)+) D) I'(*A*)>I)DI*) -I>2.: circuitele prin care se reali4ea4
le!tura 1ntre microcalculator i lumea e9terioar. 2 unitate elementar #e
con0ersa$ie cu e9teriorul poart numele #e #-ort de i'trare2ieire#.
@ntre porturi i loca$iile #in Memorie e9ist nite similitu#ini:
- = -
Porturile sunt 1n esen$ tot loca$ii #e memorare a informa$iei, a#resa"ile%
informa$ia care se folosete u4ual aici este alctuit #in operan4i>re4ultate -#ate..
)9ist o #hart. a -ort,ri0or# care poate sau nu s fac parte #in harta
memoriei.
Sin!ura #eose"ire esen$ial fa$ #e loca$iile #e memorie este legtura fizic
pe care porturile o asigur cu exteriorul% pentru microprocesor, #e multe ori,
aceast le!tur fi4ic este transparent i nesemnificati0.

#Ma&istra0.#: un set #e cone9iuni fi4ice 1ntre "locuri prin care
informa$ia care circul are o semnifica$ie presta"ilit. Sistemele la care ne referim
au o ma!istral unic, ce le caracteri4ea4% #in punct #e 0e#ere func$ional, e9ist
trei componente ale acestei ma!istrale:
1. Magistrala de date, "i#irec$ional, permite circula$ia #atelor
-operan4i>re4ultate., a instruc$iunilor i chiar a a#reselor. E
2. Magistrala de adrese, uni#irec$ional, permite microprocesorului s
locali4e4e informa$ia 1n Memorie sau 1n Dispo4iti0ele #e intrare>ieire% #eci pe
aceast ma!istral circul numai a#rese.
3. Magistrala de control permite circula$ia, "i#irec$ional, a semnalelor #e
coman# i control #e la>la microprocesor, 1n calitatea sa #e &nitate central.
Ma!istrale
uni#irectionale
"i#irectionale
EMa!istrala #e #ate este o caracteristica fun#amentala C2' ')&MA''-
permite sa treaca si numere-#ate. si instructiuni.
B. Componenta softAare: o serie #e pro!rame or!ani4ate 1n
mo#uri specifice.
Dou cate!orii #e softAare:
- F -
3. Siste%,0 de o-erare: totalitatea pro!ramelor care permit utili4atorului accesul
complet la resursele sistemului -e9emple: MS-D2S, &'IG etc... Poate fi: re4i#ent
-permanent 1n memoria intern. sau 1ncrca"il #intr-o memorie e9tern -opera$ie
#enumit 8"ootstrap8..
4. Software5,0 ,ti0i1ator,0,i, alctuit #in totalitatea pro!ramelor folosite pentru
1n#eplinirea unor sarcini specifice.
Cara+teristi+i0e arhite+t,rii Vo' Ne,%a'':
1
5 Microprocesorul constituie &nitatea central #e prelucrare a unui sistem
a03n# schema "loc func$ional #in fi!ur. )l concentrea4:
< func$ia #e prelucrare
= functie #e coman#.
F
; (oate celelalte componente ale sistemului nu au putere #e #eci4ie.
Memoria nu controlea4 i nici nu e necesar s controle4e semnifica$ia
informa$iei pe care o #e$ine i mo#ul 1n care este or!ani4at lo!ic.
H
: +e!tura #intre "locuri este asi!urat #e o ma!istral unic cu trei
componente func$ionale% pe ma!istrala #e #ate circul toate tipurile #e
informa$ii.
I
17 6unc$ionarea sistemului se face pe "a4a unor pro!rame alctuite #in
sec0en$e #e instruc$iuni. Acestea sunt citite #in memorie #e ctre
microprocesor, recunoscute i apoi e9ecutate.
Arhitectur:
totalitatea atri"utelor sistemului -1n ca4ul #e fa$, microprocesorul. care
sunt #isponi"ile -80i4i"ile8. utili4atorului -ca, #e pil#: re!istrele, mo#urile #e
a#resare, tipurile #e transferuri #e #ate, mo#ul #e or!ani4are lo!ic a memoriei,
tehnicile #e intrare>ieire, setul #e instruc$iuni etc.
- ; -
...:::1.5 Definitii, microprocesoare CISC si *ISC:::
Microprocesor, microcalculator, minicalculator.
Asemnarea: caracteristicile !lo"ale ale atri"utelor #e arhitectur.
Deose"irile 1ntre ultimele #ou: resurse -memorie intern i e9tern, echipamente
periferice. i performan$e -0ite4 #e
prelucrare, cost, numr #e componente,
!a"arit..
1 Defini$ia microprocesorului ca &nitate central #e prelucrare% am presupus
implicit c sistemul #in care face parte este un micro-mini.calculator, #eci un sistem
de calcul. Putem e9tin#e 1ns no$iunea i asupra siste%e0or de +o%a'd. i +o'tro0
- #e tip #+o'tro0er#., ceea ce mrete aria #e cuprin#ere a no$iunii #e
microprocesor.
1 'o$iunea #e "logic programat". Sistemele cu lo!ic pro!ramat nu
1nseamn, 1n mo# automat, sisteme cu microprocesor. Microprocesorul poate
constitui una #intre mo#alit$ile #e proiectare a sistemelor cu lo!ic pro!ramat. 'u
se 0a face confu4ia 8sistem cu lo!ic pro!ramat cu microprocesor8 J 8sistem
micropro!ramat8.
C0asifi+.ri a0e 'o*i,'ii de %i+ro-ro+esor:

a! 6,-. 0.*i%ea %a&istra0ei de date: microprocesoare pe :, 1;, <5 sau pe ;= #e
"i$i.
(! 6,-. ti-,0 de sar+i'i efi+ie't rea0i1a(i0e:
microprocesoare de uz general (U!"# nespecializate$
microprocesoare specializate# ca de pild%
- H -
- procesoare #e intrare>ieire, pentru con0ersa$ii comple9e 1ntre
microcalculator i lumea e9terioar% e9emplu: Intel :7:I%
- coprocesoare aritmetice, speciali4ate pentru func$ii aritmetice #e
utilitate !eneral -e9ponen$iale, tri!onometrice etc.% e9emplu: Intel
:7<:H%
- procesoare #i!itale #e semnal, speciali4ate pentru al!oritmii specifici
prelucrrii semnalelor -66(, pro#use #e corela$ie, filtre #i!itale,
calcul matriceal etc..% e9emplu: (e9as Instruments (MS <57.
+! 6,-. -ri'+i-ii0e de (a1. a0e arhite+t,rii +are &,)er'ea1. f,'+*io'area:
procesoare cu set comple9 #e instruc$iuni -CISC. numite
microprocesoare 8stan#ar#8 sau simplu 8microprocesoare8%
procesoare cu set re#us #e instruc$iuni -*ISC..
- : -
:::1.3 Reprezentarea informatiei in sistemele digitale:::
- (it -prescurtat ". pentru o cifr "inar 7 sau 1%
- 'i((0e -prescurtat n. pentru o 1niruire #e = "i$i%
- (7te sau o+tet -prescurtat B. pentru o 1niruire #e : "i$i%
- +,)8't sau word -prescurtat A. pentru o 1niruire #e 5 octe$i%
- +,)8't d,(0, sau do,(0e word -prescurtat #A. pentru o 1niruire #e = octe$i%
- -refi9e0e:
/ K pentru 5
17
L 17
<
%
/ M pentru 5
57
L 17
;
%
/ M pentru 5
<7
L 17
I
%
/ ( pentru 5
=7
L 17
15
.
1.<.1 *epre4entar ea interna
a! Re-re1e'tarea -ro&ra%e0or
6iecare instruc$iune este repre4entat 1n memorie #e un cod binar. :or%at,0
i'str,+*i,'i0or, a#ic totalitatea cifrelor "inare necesare pentru co#ificare, are, #e
re!ul, #rept cuant #e informa$ie, octetul. Pentru fiecare instruc$iune e9ist un
numr presta"ilit #e octe$i cu care e co#ificat -#e pil#, pentru Intel :7:;, este 1ntre
1 i ; octe$i..
(! Re-re1e'tarea ',%ere0or

1" &eprezentarea 'ntregilor fr semn 'n "binar natural": este repre4entarea
u4ual, 8natural8 a numerelor "inare.
- I -
2" &eprezentarea 'ntregilor cu semn 'n "binar natural"%
Semnul numrului este repre4entat #e ms" cu urmtoarea con0en$ie:
%s( ; < semnific numr -o1iti)%
%s( ; 3 semnific numr 'e&ati).
Pentru un numr fr semn cu : "i$i, plaNa numerelor
repre4enta"ile acoper 5F; #e po4i$ii, 1ntre 7 i 5FF, 1n 4ecimal.
Pentru un numr cu semn, plaNa numerelor repre4enta"ile
acoper tot 5F; #e po4i$ii, #ar 1n inter0alul -15: O P15H,
presupun3n# 7 numr po4iti0.
Conven$ii de reprezentare:
&egulile de reprezentare 'n aceste trei con(enii%
'umerele po4iti0e se repre4int i#entic.
@n 8mrime i semn8, numerele ne!ati0e #ifer #e cele po4iti0e numai
prin "itul #e semn.
@n 8complement fa$ #e 18, mrimea numrului ne!ati0 se o"$ine #in
repre4entarea prece#ent prin complementare "it cu "it% con0en$ia pentru "itul #e
semn se pstrea4.
@n 8complement fa$ #e 58, mrimea numrului ne!ati0 se o"$ine #in
repre4entarea prece#ent prin a#unarea unei cifre "inare 1 la ls".
6anioane
- 17 -
un "it #e informatie in interiorul microprocesorului care isi in#ica
e0enimente speciale aparute in functionarea microprocesoarelor
#=ra's-ort,0# care apare 1ntre ran!ul unui numr "inar i cel ime#iat superior
1n opera$iile aritmetice -la sc#ere, 1l 0om numi 81mprumut8.: C -#e la 8carrQ8..
#6e-.irea#: O -#e la 8o0erfloA8.. Dup cum numrul are semn sau nu, se
poate scrie c:
Extinderea numerelor cu semn reprezentate n complement
fa$ de 2, de la 8 la 16 bi$i.
&egulile de "extindere a numerelor cu semn# 'n complement fa de 2":
Bitul #e semn rm3ne pe po4i$ia cea mai semnificati0.
Partea care repre4int mrimea numrului 0a ocupa po4i$iile cele mai
pu$in semnifica-ti0e ale numrului e9tins.
*estul po4i$iilor #in numrul e9tins se completea4 cu cifre "inare
i#entice cu cea care repre4int semnul -7 pentru numere po4iti0e i 1 pentru numere
ne!ati0e..
3" &eprezentarea 'ntregilor 'n "zecimal codificat binar" ()*+"% se repre4int
fiecare cifr 4ecimal separat, 1n "inar natural, cu un ni""le.
Microprocesoarele folosesc #ou tipuri #e repre4entri BCB:
*epre4entarea #>C? @%-a+hetat# 1n care fiecare octet #in memorie cuprin#e
c3te #ou cifre 4ecimale, una pe ni""le-ul mai pu$in semnificati0 i cealalt pe
ni""le-ul superior. PlaNa #e numere 4ecimale acoperit #e o repre4entare cu : "i$i se
micorea4 #e la 5F; la 177 #e numere: 7 O II.
- 11 -
*epre4entarea #>C? 'e@%-a+hetat# 1n care fiecare octet cuprin#e o sin!ur
cifr 4ecimal pe ni""le-ul mai pu$in semnificati0. *estul cifrelor "inare se
completea4 cu 7.
," &eprezentarea numerelor cu zecimale "cu (irgul fix"% se folosete
principiul #e a aloca un numr fi9, presta"ilit, #e cifre "inare pentru a repre4enta
partea 1ntrea! i respecti0 partea 4ecimal a unui numr.
Se poate folosi fie repre4entarea 1n "inar natural fie 1n BCB. Pentru partea
1ntrea! se folosete re!ula #e repre4entare a numerelor 1ntre!i cu semn, iar pentru
partea 4ecimal re!ula #e repre4entare a 1ntre!ilor fr semn. -Apar: 8trunchierea8
sau 8rotunNirea8 numrului..
Modul de reprezentare folose-te urmtoarele con(enii%
Se re4er0 un ir #e "i$i cu care se e9prim numrul total #e cifre ale numrului
care urmea4 s fie repre4entat.
Se re4er0, apoi, un ir #e "i$i 1n care se 1nscrie numrul #e 4ecimale cu care se
0a repre4enta numrul.
&rmea4 repre4entarea propriu-4is a numrului 1niruin# repre4entrile pentru
partea 1ntrea! i cea 4ecimal fr o alt #elimitare e9plicit 1ntre ele.
." &eprezentarea numerelor cu zecimale "cu (irgul mobil"% repre4entare
normali4at.
Dou entit$i informa$ionale: #%a'tisa# M i #e9-o'e't,0# EAP:
- 15 -
c. *epre4entarea #atelor alfanumerice

Com 1n$ele!e prin #date a0fa',%eri+e8 sau #+ara+tere# oricare #intre
semnele care pot fi tiprite #e la tastatura unui calculator.
8Seturi #e caractere8: !rupuri minime #e sim"oluri consi#erate suficiente
pentru a asi!ura o e#itare c3t mai complet a unui te9t.
Pentru fiecare caracter se 0a folosi o repre4entare "inar, un co#, cu care
caracterul -#intr-un set presta"ilit. este 1n rela$ie "iuni0oc.
Stan#ar#ul #ASCII# - #e la 8American Stan#ar# Co#e for Information
Interchan!e8. cu care se co#ific urmtorul set #e caractere:
- 5; #e litere mari ale alfa"etului latin%
- 5; #e litere minuscule corespun4toare%
- 17 sim"oluri numerice: 7 O I%
- 57 #e sim"oluri speciale a#i$ionale: P, -, -, ., R, S, T, U, E , V , W etc.
1.<.5 *epre4entarea e9terna
*epre4entarea e9tern se refer la mo#ul 1n care informa$ia prelucrat #e un
microcalculator apare utili4atorului -pro!ramatorului..
a. Pentru co#urile instruc$iunilor se 0or folosi a"re0ierile su!esti0e pe
care, #e re!ul, fa"ricantul le impune i pe care lim"aNul #e asam"lare le folosete
ca atare: 8mnemonice8.
". Pentru numere se utili4ea4 mai multe tipuri #e repre4entri:
- 1< -
*epre4entarea "inar, ima!ine fi#el a con$inutului loca$iilor #e stocare a
informa$iilor.
*epre4entarea octal, care transform numerele "inare 1n "a4a #e numera$ie :.
*epre4entarea he9a4ecimal : un sim"ol repre4ent3n# o cifr 1n "a4a #e
numera$ie 1; 1nlocuiete = cifre "inare. Caracterele folosite sunt cifrele 4ecimale
7 O I i literele A O 6. Com folosi con0en$ia #e a utili4a litera $ ca sufi9 pentru
numerele repre4entate 1n he9a4ecimal -#e pil# 11IIX..
c. Pentru caractere se 0or folosi chiar sim"olurile cu care ele sunt in#i0i#uali4ate.
Pro!ramele utilitare folosite pentru e9aminarea con$inutului loca$iilor #e stocare a
informa$iilor fac con0ersia ASCII B si%(o0 +ara+ter #ac pro!ramatorul
sta"ilete c semnifica$ia informa$iei 0i4ate impune aceast con0ersie.
- 1= -
:::1.= )lemente #e structura #i!itala. Memorii.:::
A
3
..A
'
intrari a#resare
folosesc pentru a#resarea fi4ica in acest camp
O
3
..O
%
iesiri #e #ate
intr-o locatie am m "iti
CS chip select
mai multe cipuri% mai intai selecte4 chipul si apoi ce am ne0oie #in el

I
3
..I
%
intrari #e #ate
A
3
..A
'
ma!istrala #e a#resare
- 1F -
A
1
A
5
A
n
2
5
2
1
2
m
CS 2) pro!
*2M
A
1
A
5
A
n
2
5
2
1
2
m
CS 2) pro!
I
1
I
5
I
m
*AM
O
3
..O
%

Si ma!istrala #e #ate
I
3
..I
%
CS - chip select ma!istrala #e a#resare
*>Y rea#>Arite -ma!istrala #e control.
ii spune memoriei acuma scriem acuma citim.
Circuite com"inationale
A. P2*(I
SI , SA& , 'ICI, '&MAI , SA&Z)GC+&SIC
B. M&+(IP+)G2*&+
I
3
..I
%
intrari #e #ate
A
3
..A
'
intrari a#resare
O [ iesirea
Multiple9or cu n\<
M,0ti-0e9ea1a -e o %a&istra0a
-atr, %a&istra0e.
- 1; -
A
1
A
5
A
n
2
1
-2
]
CS 2) pro!
I
1
I
5
I
m
A
1
A
5
2
1
-2
]
I
11
-I
1K
I
51
-I
5K
I
<1
-I
<K
I
=1
-I
=K
O
3
;f
3
(I
3
CI
4
C..CI
N
!
O
4
;f
4
(I
3
CI
4
C..CI
N
!
..
O
'
;f
'
(I
3
CI
4
C..CI
N
!
<D;O
/
Cf
/
D;3
functiile f
3
Cf
4
C.f
'
sunt in#epen#ente
C. D)M&+(IP+)G2*&+
I
=
I
<
I
5
I
1
2
1
2
5
2
1;
7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 1 7 1 7

1 7 7 1 7 7 1
-recunoaste co#ul--- 0ine o intrare o anumita iesire ri#ica mana
BCB- H se!mente -#isplaQ electronic.
- 1H -
I
1
I
5
I
n
2
5
2
1
2
n
a
"
c
#
e
f
!
D. &'I(A()A A*(IM)(IC2-+2MICA -&A+ sau A+&.
pe n "iti in parallel
intrari #e control care selectea4a
functia pe care o
folosim
-1,5 operan4i.
Circuite sec0entiale
circuite lo!ice ale caror iesiri #epin# si #e intrari #ar si #e starea
anterioara a circuitului.
circuite sec0entiale sincrone trecerea #e la o stare la alta se face cu aNutorul unor
i%-,0s,ri de ta+t.
-frec0enta cea mai mare #in circuit.
- 1: -
A
1
A
n
'
B
1
B
n
2
1
2
n
C
n
C
1
a. "ista"ili
-tip ^D_
intrare #ate
iesire
intrare tact iesire ne!ata
D
n
`
nP1
7 7
1 1
ce se intampla la trecerea #e la o stare la alta
#aca intra 1 stochea4a
-cat timp nu se schim"a stochea4a
fanioane pe "it -folosim "ista"ili.
". re!istre
-+o'+ate'are (a0at,rare! de (ista(i0i si'+ro'i1ati +, a++e0asi i%-,0s de
ta+t.
- 1I -
`
`
D
(
D
1
D
5
D
n
`
1
`
5
`
n
D
1
D
5
D
n
`
1
`
5
`
n
P,- 1
-stochea4a n "iti pentru n "ista"ili
locatie #e memorie
re!istru #e #eplasare
-#eplasarea la #reapta :5
-#eplasarea la stan!a E5
re!istru numarator
-re!istru care #aca are un numar incarcat atunci can# primeste un impuls #e
tact incrementea4a cu 1 sau #ecrementea4a -circuitul numara inainte sau inapoi.
-numaratoarea este presta"ilita.
2"ser0atii:
re!istrul #eplasare -E5,:5.
re!istrul numerator -incremente4,#ecremente4.
nu are rost ca la intrare #eco#er sa 0ina altce0a #ecat co#
nu are rost sa pun la &A+ un co#
nu are rost sa pun intr-un re!istru #e #eplasare sau intr-un re!istru
numarator un co# .
- 57 -
:::1.F Con0entii pentru notatii:::
#escriere formala a semanticii aP
3. 'eter%i'a0i
entitati informationale nepreci4ate
folosesc in#ice ca sa pot face #iferenta intre ele - r
i
,r
N
.
cifra #upa arata #imensiunea -r:.
r ,' re&istr, oare+are
rE ,' re&istr, de E (i*i
r3F ,' re&istr, de 3F (i*i
r
i
C r
G
re&istre i'di)id,a0i1ateC diferite
%e% o 0o+a*ie de %e%orie oare+are (sa, %ai %,0te 0o+a*ii s,++esi)e!
%e%E o 0o+a*ie de %e%orie de ,' o+tet
%e%3F o 0o+a*ie de %e%orie de 3F (i*i -pot fi #ou loca$ii succesi0e #ac
formatul este octetul.
%e%H4 o 0o+a*ie de %e%orie de H4 de (i*i -pot fi patru loca$ii succesi0e
#ac formatul este octetul.
%e%
i
o 0o+a*ie de %e%orie i'di)id,a0i1at. -1n scopul #e a o #eose"i #e alte
loca$ii #e memorie.
adr o adres. oare+are
adrE o adres. -e E (i*i
adr3F o adres. -e 3F (i*i
adr4I o adres. -e 4I de (i*i
adr
i
o adres. i'di)id,a0i1at. -1n scopul #e a o #eose"i #e alte a#rese.
- . continut.
- 51 -
-- .. a#resare in#irecta
Jre!istru
Jcontinut
continutul unei locatii #e memorie a carei a#resa se afla intr-un
re!istru.
(r! +o'*i',t,0 ,',i re&istr, oare+are
(r
i
C r
G
! +o'*i',t,0 a do,. re&istre +o'+ate'ate
(r!
0
+o'*i',t,0 G,%.t.*ii i'ferioare -mai pu$in semnificati0. a ,',i
re&istr,
(r!
h
+o'*i',t,0 G,%.t.*ii s,-erioare -mai semnificati0. a ,',i
re&istr,
((r!! +o'*i',t,0 ,'ei 0o+a*ii de %e%orie a +.rei adres. se af0. @'tr5,'
re&istr, (adresare i'dire+t.!
(%e%! +o'*i',t,0 ,'ei 0o+a*ii de %e%orie oare+are
adr
0
G,%.tatea i'ferioar. a ,'ei adrese -loA.
adr
h
G,%.tatea s,-erioar. a ,'ei adrese -hi!h.
data ,' o-era'd oare+are
dataE ,' o-era'd de E (i*i
data3F ,' o-era'd de 3F (i*i
dis-E ,' de-0asa%e't -e E (i*i
dis-3F ,' de-0asa%e't -e 3F (i*i
-ort ,' -ort de i'trare2ieire oare+are
4. ter%i'a0i
entitati informationale preci4ate
litere mari
R3C R4C AC AAC ?PC AFC 6'C A' ',%e de re&istre
(R3! +o'*i',t,0 re&istr,0,i R3
(R3C R4! +o'*i',t,0 -ere+hii de re&istre R3 i
R4
((R3!! +o'*i',t,0 0o+a*iei de %e%orie a +.rei
adres. se af0. @' re&istr,0 R3
- 55 -
MEMC MEM
3
',%e de 0o+a*ii de %e%orie
A6RC A6R
'
',%e de adrese
H. o-eratori
I. a0te si%(o0,ri
- 5< -
II.Structura unui nucleu #e aP #e
u4 !eneral, CISC
nucleu elementele aP fun#amentale 0ala"ile pentru oricare aP CISC #e u4
!eneral
principii C2' ')&MA''
1. microprocesorul este unitatea centrala #e prelucrare -5 functii.
5. a0em ma!istrala #e #ate -pe care circula informatii.
<. intrea!a functie a sistemului se "a4ea4a pe e9istenta unui pro!ram memorat
alcatuit #intr-o sec0enta #e instructiuni
in#iferent #e instructiuni aP parcur!e trei etape fun#amentale:
1.in#entifica si a#resea4a in memorie co#ul unei instructiuni
5.#eco#ifica acest co# -recunoaste semantica acestei instructiuni.
<.e9ecuta instructiunea.
- 5= -
:::4.3 Pas,0 I de deta0iere: re&istr, de date si de adrese:::..
3J *D -re!istru #e #ate
-nu e atri"ut #e arhitectura
-"i#irectional
-#imensiune #ata #e ma!istrala #e #atea aP
-oricare informatie pe care aP o trimite spre restul microcalculatorului este inscrisa
in *D.
-oricare informatie pe care o a#ucem in informatie pe care o a#ucem in aP o
inscriem in *D
-*D asi!ura sincroni4area acti0itatii pe ma!istrala #e #ate a microcalculatorului
5E *A -re!istrul #e a#rese
-foloseste pentru a#resarea memoriei si a porturilor
-in el se scrie a#resa fi4ica a unei locatii #e memorie si sau a unui port
-uni#irectional
- 5F -
1E
5E
-#imensiune #ata #e #imensiunea a#resei fi4ice care la ran#ul ei e #ata #e
#imensiunea hartii memoriei
:::4.4 Pas,0 II de deta0iere: re&ister &e'era0e:::
r&istre &e'era0e
-stocare temporara a informatiilor in interiorul a P
-stochea4a mai ales operan4i si>sau re4ultate
-sunt attri"ute #e arhitectura
-fac parte #in structura interna a microprocesorului, cea mai rapi#a entitate #e
stocare a informatiei
-#imensiunea si nr #e locatii sunt criterii #e performanta -#imensiunea #ata
#e #imensunea operan4ilor #e o"icei
-*ISC fata #e CISC mai multe locatii interne.
1E ma!istrala interna #e #ate a microprocesorului
-este continuarea ma!istralei e9terne in interiorul aP
-#imensiunea -criteriu #e performanta. [ nu este neaparat e!ala cu
#imensiunea ma!istralei e9terne
4J circuit care permite accesul la re!istru.
- 5; -
1E
5E
#oua #eplasari tipice:
fanion #e transport
- 5H -
::4.H Pas,0 III de deta0iere: ,'itatea arit%eti+a de -ro+esare::..
3J -re!istru #e#icate
-functii presta"ilite
-stochea4a un operan# pentru process si #upa operatie re4ultatul
-atri"ut arhitectura
-#imensiunea este e!ala cu #imensiunea re!istrelor !enerale
4J e9ista anumite portiuni care nu fac parte #in ma!istrala interna #e #ate.
HJ circuit com"inational cu un set #e functii aritmetico-lo!ice
-#imensiunea este e!ala cu #imensiunea operan4ilor #e lucru
functii tipice
P, -, E, :
SI, SA&, SA&, G2*, complement fata #e 1, complement fata #e 5
IJ -set #e "ista"ili
- 5: -
1E
5E
FE
<E
=E
;E
-C;+arr7 transport si este un fanion
fanioane\stochea4a informatiile e0enimentelor #eose"ite
sunt stocate intr-un re!istru 0irtual-lo!ic.
-atri"ut architectural
KJ -inmulteste sau imparte cu "a4a #e numeratie un operan#
-stochea4a un opearan# si #upa #eplasare re4ultatul
-nu e atri"ut arhitectural
FJ unitatea #e control al a#resarii memoriei
- 5I -
:::4.I Pas,0 IV de deta0iere: ,'itatea de +o'tro0 a0 adresarii
%e%oriei:::..
3J re!istre numarator
4J un &A+ -este un sumator. suplimentar
HJ multiple9or-M&G.-multiple9ea4a mai multe ma!istrale pe una sin!ura
UCAM5uniatate #e control al a#resarii memoriei
-f,'+tie -ri'+i-a0a-#e a furni4a acalculatorului a#resa fi4ica in memorie si>sau
port - fa"rica a#resa fi4ica.
-are informatii #e pe ma!istrala interna
-intrarea lui este spre *A
&CAM furni4ea4a:
a.a#resa instructiunii urmatoare
- <7 -
1E
E
<E
5E
".a#resa unor #ate
a. a1 furni4ea4a a#resa intr-o sec0anta #e instructiuni

a5 furni4ea4a a#resa in ca4ul uni salt -a#resa mai complicate.
". "1 #ate elementare -oriun#e in memoria #e #ate sau porturi.
"5 #ate structura or!ani4ata temporar (sti)a!
"< #ate or!ani4ate spatial (ta(0o,;ta(e0!
aceasta schema presupune un mo# #e acces in memorie numit or&a'i1are 0i'iara
care presupune ca atat aP cat si utili4atorul folosesc #irect a#resele fi4ice ale
informatiei accesata liniar a#resa #upa a#resa
informatia este accesata liniar #e la locatia cu numarul #e or#ine 7 pana la cea cu
or#inal 5
n
-1 -un#e n\nr #e linii ale ma!istralei #e a#rese.
a3 reali4at #e PC - re!istru care apelea4a a#resa fi4ica a instructiunii curente
- numarator, el este incrementat furni4an# succesi0 a#resele
intr-o sec0enta #e instructiuni #in memoria unui
pro!ram
- cea mai simpla mo#alitate #e a a accsesa informatii
#intr-o sec0enta #e instructiuni
a4 realia4at #e PC
-inscrierea in numaratorul #e pro!ram -PC. al a#resei #e salt utili4ata intr-o
intr-o anumita maniera pe ma!istrala interna #e #ate
Enumaratorul #e pro!ram -PC.
-re!istru #e#icate
-#imensiunea lui in sistem cu or!ani4are liniara a memoriei este #ata #e
#imensiunea hartii memoriei
(3 furni4ea4a a#resa unui operan#>re4ultat prin ma!istrala interna #e #ate
- nu mai afecte4 numaratorul #e pro!ram-cum e la a-uri.
- <1 -
(4 sti)a - structura temporala #e #ate
- posi"ilitatea &CAM #e a aloca in memorie o sti0a
- +I62-last in first out.
- numerator special [ in#icator #e sti0a SP, cel care este automat
actuali4at cu a#resa 0arfului sti0ei curente
- orice scriere in sti0a se face cu #ecrementarea automata a lui SP
- orice citire in sti0a se face cu incrementarea automata a SP
^ sti0a creste in Nos ^ [sti0a creste spre a#rese inferioare
O(ser)atii:
3L or!ani4area #e tip sti0a se numeste sti0a 0irtuala -sti0a softAare.
sti0a har#Aare set #e re!istre or!ani4are su" forma #e sti0a in interiorul aP
4L sti0a aP este utili4ata implicit in cate0a actiuni importante ale aP
-transfer #e #ate
HL SP-atri"ut arhiectural
IL SP- are #imensiunea #ictate #e #imensiunea a#resei fi4ice #aca folosim
or!ani4area liniara a memoriei
(H ta(0o, - structura spatiala #e #ate
- incarca re!istrul IG a a#resei fi4ice a "a4ei ta"loului se face un
ta"lou 0irtual
- orice acces in ta"lou se face in0ocan# o a#resa relati0a
\#eplasament
- <5 -
a#resa 7
a#resa n
Push\actiune #e
scriere
Pop\actiune #e
citire
nu tre"uie sa cunosc
a#resa trimiterea
facan#u-se la sti0a
- &CAM calculea4a a#resa a"soluta a unui element #e ta"lou
O(ser)atii:
3L ca si la sti0a nu tre"uie sa cunoastem a#resa a"soluta a unui element #e ta"lou
4L spre #eose"ire #e sti0a re!istrul in#e9 -IG. nu se actuali4ea4a
HL IG-atri"ut arhiectural
IL #imensiunea re!istrelor IG #epin#e #e #imensiunea a#resei fi4ice a#ica
#imensiunea hartii memoriei, atunci can# folosim or!ani4area liniara a memoriei
KL numarul #e re!istre in#e4 constituie un criteriu #e performanta - cate ta"louri
potentiale tre"uie sa am in memorie .
FL #eplasamentul imi #a #imesiunea 0irtuala a ta"loului -: "iti\ 5F; locatii #e
memorie.
2r!ani4are liniara a memoriei
a3 si a4
(45sti)a
(H5ta(0o,
- << -
)9ercitiu:
6ie un aP CISc cu schemele functionale #in 5.15.=:
- aP are or!ani4area memoriei liniara
- a#resa fi4ica pe 1; "iti
- formatul memoriei un octet
- ma!istrala #e #ate are : "iti
- numaratorul pro!ram are 1; "iti -\a#resa fi4ica.
- un in#icator #e sti0a are 1; "iti -\a#resa fi4ica.
- set #e re!istre *1,*5,*<,*= au : "iti fiecare concatenate #oua cate #oua
-are un aumulator A pe : "iti -operan#ul si re4ultatul se afla in acumulator.
-A. --*1.b-*5.. P -- *<. b-*=..
a#resare in#irecta
-continutul locatiei #e memorie a acrei a#resa se afla in -*1.b-*5. se a#una
cu continutul a#resei - *<. b-*=. iar re4ultatul ramane in acumulator
ciclu stari
1. 1.1 -*A. c -PC.
*)AD -este a#resata in memorie co#ul instructiunii curente
1.5 -PC. c -PC. P 1 -numaratorul este incrementat
1.< -*D. c --*A.. -co#ul instructiunii curente a#use in aP
1.= -*I. c -*D. -co# mutat re!istru special
1.F #eco#ificare -co# recunoscut
5. 5.1 -*A. c --*1.b-*5..
*)AD -se a#resea4a primu operan#
5.5 -*D. c --*A.. -operan# a#us in aP
5.< -A. c -*D. - operan# a#us in acumulator
<. <.1 -*A. c -- *<. b-*=.. -se a#resea4a al #oilea operan#
<.5 -*D. c --*A.. -operan# a#us in aP
- <= -
<.< -A. c -*D. P -A. -fac a#unarea
Co'+0,1ii:
3L < cicluri #e masina cu un numar #e stari
4L < tipuri #e cicluri masina
1. citire a co#ului instructiunii curente
4.citire #in memorie
H.citire memorie si oretaie aritmetica
HL fiecare stare inseamna o actiune elementara
IL fi4ic fiecare actiune elementara repre4inta acti0area,0ali#area unor
re!istre,multiple9oare, #eco#oare, &A+
KL actiunile elementare sunt 0ala"ile pe schemele BlocK -5.15.=.
alte scheme "locK alte actiuni elementare

FL semantica fiecarei actiuni elementare este fun#amentale
1.<J5.5 #in pct #e 0e#ere al semanticii
ML nu toate starile #e pe ecran sunt reali4a"ile% e posi"il sa am actiuni care sa #ure4e
mai mult #e o stare.
5.1 si <.1 mai intai a#uc : "iti si apoi inca :.
- <F -
:::4.K Pas,0 IV de deta0iere: ,'itatea de +o'tro0 a P:::
#oua functii
a. coor#onarea a#ucerii #in memorie a tuturor informatiilor necesare
e9ecutiei corecte a unei instructiuni
-#esfasurarea in spatiu a instructiunilor.
". coor#onarea acti0itatii tuturor componentelor aP a.i. oricare instructiuni
sa se #esfasoare corect
-#esfasurarea in timp a instructiunilor.
a. formatul instructiunilor toate informatiilor #in memoria #e pro!ram
aferente e9ecutiei corecte a unei
instructiuni
-prima informatie este co#ul\#a semantica instructiunii
-co# format #in campuri
operan4i
a#resa
#eplasament
". #esfasurarea in timp
-e9ista niste unitati #e masura a actiunilor #esfasurate in timp
asfel sunt #oua masuri:
1. cicluri masina
5. stare \ unitate fi4ica #e timp -perioa#a #e tact a dP. \ 1ns
- <; -
- intr-o stare dP reali4ea4a actiune elementara
+i+0,ri %asi'a \ mai multe stari, dP reali4ea4a actiune "ine #efinite in ca#rul unei
instructiuni
cicluri masina:
- scriere memorie
- citire memorie
- scriere sti0a
- citire sti0a
- scriere porturi
- citire porturi
- e9ecutie operatie aritmetico-lo!ica..
- un dP are #e re!ula cate0a cicluri masina care com"inate in #i0erse feluri
#uc la e9ecutia oricarei instructiuni #in setul #e instructiuni al dP
=i-i+ NP CISC de a a)ea:
a. formatul instructiunilor #iferit
". #esfasurarea in timp a instructiunilor #ifera in functie #e comple9itatea
acestora
#eose"ire fun#amentala *ISC:
a. format ri!uros i#entic
". #esfasurare in timp i#entical
Intel 9:; CISC:
-formatul instructiunilor : 1-; octeti pentru 1; "iti
1-1F octeti pentru <5 "iti
- #e la =-177 stari pentru #iferite instructiuni
- <H -
III. De40oltarea functionala a
unui dP pe 1; "iti #e u4 !eneral
:::H.3 Or&a'i1area f,'+tio'a0a a ,',i NP 3F UO ti-i+:::

- <: -
a#resare
memorie
numerator
pro!ram
#i0erse functii
unitate #e
control
set re!istre
structura coa#a
6unctii:
UE(unitate de executie)
- prelucrea4a operan4ii%
- contine re!istrele !enerale si A+& - &nitate aritmetica lo!ica.%
- accepta informatiile aferente instructiunilor #eNa a#use #e catre &IM%
- primeste operan4ii #e la &IM%
- trimite re4ultatele la &IM%
- contine unitatea #e control al microprocesorului.
UIM (unitate interfata cu magistrala)
- furni4ea4a -calculea4a. a#rese pentru instructiuni si #ate%
- a#uce instructiuni #in memoria #e pro!ram si le stochea4a 1ntr-o coa#a% -#eose"ire
#e a le astepta #in memorie0ite4a #e e9ecutie mai mare.
- 1ntrerupe umplerea co4ii #e instructiuni c3n# se impune a#ucerea operan4ilor
sau trimiterea re4ultatelor%
- reali4ea4a structurarea lo!ica a memoriei -#e pil#a: or!ani4area se!mentata a
memoriei..
&nitatea Interfata cu Ma!istrala este o !enerali4are a &CAM
operan4ii primiti #e catre &) #e la &IM si apoi re4ultatele sunt trimise catre &IM
C2'C+&BI):
-aceste unitati au functii #istincte, lucrea4a in parallel si #uc la cresterea
0ite4ei #e e9ecutie
-!eneratia a treia are mai multe unitati
'oile Atri"ute:
1. mai multe procesoare care lucrea4a in paralel, cu functii #instincte.
5. coada de instructiuni - o unitate se ocupa cu reali4area unei co4i #e
instructiuni, a#ucerea in dP a unor instructiuni astfel incat #upa e9ecutia unei
instructiuni dP nu mai asteapta a#ucerea instructiunii urmatoare.
in momentul unui salt se !oleste sti0a si se continua #e acolo
3. (ersatilitatea functiilor registrelor % / register multifunctionale0
- multifunctional este opus #e#icat
- <I -
- #e#icat \ functie a re!istrului sta"ilita #e fa"ricant care nu poate
Mo#ificat-accumulator,sti0a.
-re!istrele multifunctionale au functii
-implicite
-alternati0a

,. unitate de calcul a adreselor
accesul in memorie se face calculan# a#rese-pointeri.
.. structurarea logica a memoriei
optional sunt dP care reali4ea4a structuri lo!ice #e memorie
Se reali4ea4a alternati0e la or!ani4area liniara a memoriei or!ani4are se!mentata.
- =7 -
:::H.4 Str,+t,ra re&istre0or:::
<.5.1 Microprocesoare Intel
E
EE
EEE
EEEE
E re!ister !enerale\stocare temporala operan4i si sau re4ultate
- toate attri"ute #e arhitectura
- #imensiunile lor tine #e tipul #e dP
- utili4a"ile si pe Numatati -cele pe <5pe sfert.
- multifunctionale
- =1 -
AX A+ AG
BX B+ BG
CX C+ CG
DX D+ DG
SP
BP
SI
DI
IP
6
CS
SS
DS
)S
AG -AX si A+.
-acumulatorul implicit pe 1; "iti este #e 1;
pe : "iti [A+
pe <5 "iri [ )AG
-alternati0e AG,A+,A)G pot fi re!ister normale #e #ate
BG -BX si B+.
-stochea4a o a#resa re!istru #e tip in#e9, contine a#resa #e "a4a
-alternati0 BG [ acumulator
B+,BX [ acumulatoare
BG [ re!istru o"isnuit #e #ate
CG -CX si C+.
-functie #e numerator numara elementele
-contine implicit numarul #intr-un set #e #ate
-este implicit contor intr-un ciclu cu contor
-alternati0 )CG [ acumulator
C+,CX [ acumulatoare sau re!ister o"isnuite #e #ate
DG -DX si D+.
-implicit este re!istru #e #ate
-alternati0 DG,D+,DX [ acumulatoare
EE re!ister in#icatoare si in#e9
- sunt atri"ute #e arhitectura
- sunt toate multifunctionale
- toate pe 1; sau <5
- nici unul accesi"il pe "ucati
SP
- =5 -
-in#icator #e sti0a
-alternati0 [ acumulator si re!istru #e #ate
BP
-in#icator #e sti0a - sti0e secun#are , intrare secun#ara sti0a primara.
-alternati0 [ acumulator si re!istru #e #ate
SI,DI
-re!istre in#e9
-implicit [ contin a#rese #oua cate!orii #e siruri, sursa #estinatiea#rese efecti0e
-alternati0 [ acumulatoare si re!istru #e #ate

EEE re!ister #e#icate
IP
-in#icator #e instructiuni -numarator #e pro!ram numai ca el nu contine
a#resa efecti0a nu a#resa fi4ica a instructiunii curente.
- nu e atri"ut #e arhitectura
-are 1; "iti pentru procesoare #e 1; si <5 pentru procesoarele #e <5
6
-re!istru #e fanioane
- =< -
-re!istru 0irtual
care e alcatuit #in concatenare #e "ista"ili si cu cellule care contin
informatii
- e atri"ut #e arhitectura
- numele re!istrului pe 1; "iti 6 sip e <5 "iti )6
fanioane lo!ico - aritmetice
C [ fanion transport
P [ fanion #e paritate
A [ fanion #e transport au9iliar -1 si 5 ni""learitmetica BCB.
B [ fanion #e 7 -setat 1 #e fiecare #ata can# re4ultatul unei operantii e 1.
S [ fanion #e semn, preia semnul re4ultatului unei operatii aritmetice intre 5
intre!i cu semn
2 [ fanion #e #epasire
fanioane !enerale [ stochea4a fenomene oarecare #in dP
D [ fanion #e #irectie si permite parcur!erea unui sir #e #ate, numere in or#ine
crescatoare sau #escrescatoare a a#reselor elementelor sirului
I [ fanion #e 0ali#are a unor intreruperi
( [ fanion #e capcana si foloseste pentru a propune procesorului functionarea pas
cu pas - instructiune cu instructiune.
EEEE re!istre se!ment\ #e#icate, ele contin niste entitati numite a#rese
se!ment
- ele folosesc pentru reali4area in memoria dP a unor #i0i4iuni lo!ice numite
se!mente
- == -
-aceasta se!mentare este o alternati0e la or!ani4area liniara
-atri"ute #e arhiectura toate
-1; "iti toate
<.5.1 Microprocesoare Motorola
E re!istre #e #ate -:. \ stocare temporala a informatiilor in sesnsul 5.5
- toate atri"ute #e arhitectura
- toate multifunctionale
- toate pe <5 "iti
- accesi"ile si pe portiuni
-functie implicita [ re!istre !enerale #e #ate
- =F -
E
EE
EEE
EEEE
EEEEE
-functie alternati0a [ a. acumulatoare
". re!istre in#e9 -a#rese #e ta"ele. : ta"ele in meorie
EE re!istre #e a#rese -H. \ functie #e "a4a #e a stoca a#rese
- toate atri"ute #e arhitectura
- toate multifunctionale
- toate pe <5 "iti
- sunt accesi"ile si pe portiuni
-functie implicita [ in#icatoare #e sti0a alternati0a H sti0e
-functie alternati0a [ a. re!istre in#e9 inca H ta"ele
". acumulatoare
c. re!istre !enerale #e #ate
EEEre!istre #e#icate
uSP [ SP al utili4atorului
sSP [ SP al super0i4orului
-5 in#icati0e #e sti0a primara,contine a#resele fi4ice ale celor #oua sti0e
5 cate!orii #e utili4atori:
1. o"isnuit#repturi limitate resurse sisteme
5. super0i4orul utili4ator preferential si #repturi nelimitate
- aceste #oua sti0e constituie mecanism de protectie
EEEEPC [ numarator #e pro!ram -a#resa fi4ica a instructiunii curente.
- nu e atri"ut #e arhitectura
- =; -
EEEEE re!istru #e stare \ re!istre #e fanioane
pe 1; "iti-super0i4or
pe : "iti [ utili4ator
M+2BA+. Caracteristicile seturilor #e re!istre CISC

1. numar registre
dP CISC [numar mic #e re!istre -: re!istre Intel, 1F Motorola.
este clar ca Motorola are mai multe re!istre #ecat Intel
2. dimensiunea registrelor
-#imensiunea operan4ilor #e lucru
1; "iti pe dP #e 1;
<5 "iti pe dP #e 1;
Motorola are #imensiunea re!istrelor mai mare #ecat la Intel
3. ma1oritatea registrelor sunt multifunctionale
functii implicite>alternati0e:
a. acumulatoare
". re!istre #e #ate
c. re!istre in#e9
#. in#icator #e sti0a
e. numarator
-si #in acest punct #e 0e#ere motorola superior
,. registrele folosesc pentru
i. reali4area mai multor sti0e
ii. reali4area mai multor ta"louri
- =H -
-si #in acest punct #e 0e#ere Motorola superior -motorola 1F potentiale, Intel
< potentiale.
.. registrele folosesc pentru realizarea unor mecanisme superioare
a. la Intel structurarea se!mentata a memoriei
-re!istre se!ment.
". la Motorola mecanism #e protectie cu 5 ni0ele
-uSP si sSP.
:::H.H Or&a'i1area %e%oriei N+a0+,0ator,0,i:::
1. #imensiunile hartii memoriei ce memorie poate sa accese4e memoria fi4ica
5. formatul memoriei memoria tre"uie sa asi!ure formatul
<. con0entiile #e stocare in memorie a #atelor care ocupa mai mult #e o locatie
=. structura lo!ica a memoriei or!ani4area propriu-4isa
<.<.1 Microprocesoare Intel in mo#ul real
1. harta memoriei [ #ata #e #imensiunea a#resei fi4ice, 57 "iti a#ica 1 me!alocatii.
5. formatul memoriei [ octetul
<. informatii stocate pe octeti succesi0i care se accesea4a conform con0entiei
micului in#ian -informatia cea mai putin semnificati0a este pe a#resa cea mai
mica.
=. imi ofera alternati0a
organizarea segmentata a memoriei
Intel 9:; reali4area in memoria fi4ica a niste su"#i0i4iuni lo!ice numite
se!mente
or!ani4are liniara
-a#resa fi4ica : A6
- =: -
or!ani4are se!mentata
-a#resa lo!ica A+ \ a#r<5 compusa #in:
a#resa se!ment AS \ a#r1;
a#resa efecti0a A) \ a#r1;
-a#resa lo!ica este atri"ut #e arhitectura
-ori #e cate ori faci referinta utili4atorul in#ica a#resa efecti0a si a#resa
se!ment% pentru a#resare se foloseste a#resa fi4ica care este calculata pornin# #e la
a#resa lo!ica translatarea a#resei lo!ice
-a#resa fi4ica a "a4ei unui se!ment se face inmultimn cu 1; "a4a AS iar
apoin in interiorul se!mentului po4itionarea se face a#unan# A) la el
-ultima e formula #e translatare #in a#resa lo!ica in cea fi4ica
2"ser0atii:
1. prima #eose"ire in or!ani4area liniara si cea se!mentata este ca in ca4ul
or!ani4arii liniara a#resa fi4ica este atri"ut #e arhitectura in schim" in cea
se!mentata nu este atri"ut #e arhitectura.
5. a#resarea se!mentata. po4itionarea se!mentului in memorie si apoi
a#resare liniara in se!ment.

- =I -
-se pier# 15 "iti, #ar ei se re!asesc in or!ani4area 0irtuala in memorie
-a#resa se!ment se afla in re!istru se!ment
-a#resa efecti0a - nu fi4ica e.
AS i%-,'e:
3. ',%ar,0 se se&%e'te rea0i1a(i0e si%,0ta'
cate re!istre se!ment am atatea se!mente pot sa reali4e4
4. ti-,ri0e de se&%e'te
Intel imi impune ca in functie #e re!istrul se!ment sa folosesc in memorie
se!mente cu o functie sta"ilita in memorie
-se!ment curent #e pro!ram -CS.
-se!ment curent sti0a principala -SS.
-se!ment #e #ate -DS.
-se!ment suplimentar #e #ate -)S,6S,MS.
H. +o'tri(,ie 0a sta(i0irea -o1itiei a(so0,te a se&%e'te0or
utili4ata pentru sta"ilirea po4itiei a"solute in memoria fi4ica a se!mentului
-a#rese fi4ice multiple #e 1;.
I. -o1itia re0ati)a a se&%e'te0or
po4itiile relati0e ale se!mentelor sunt la latitu#inea utili4atorului
se!mentele pot si suprapuse
a. total
". partial
c. #eloc
- F7 -
AE i%-,'e:
5di%e'si,'ea se&%e'te0or
::::*e#efinirea utili4arii unui se!ment :::
redire+tio'are
O(ser)atii:
3. redirectionarea segmentelor utili4area unor se!mente pentru alte informatii
sta"ilite implicit #e fa"ricant
5. re#irecionarea inseamna ca se!mentele in memorie pot a0ea functii implicite si
alternati0e
<. re#irectionarea se!mentelor este restrictionata
=. re#irectionarea se face in mo# e9plicit in pro!ram cu un prefi9 #e re#irectionare
-un mnemonic in assem"ler.
-se!mentul #e pro!ram poate fi #e#icat sau multifunctional
- F1 -
s,-ra-,'erea se&%e'te0or
-utili4area fara restrictii
pro!rame reloca"ile #inamic
care folosesc toate informatiile intr-un sin!ur se!ment, nu #epasesc
!ranitele se!mentului.
<.<.5 Microprocesoare Motorola in mo#ul real
1. harta memoriei [ #ata #e a#resa fi4ica pe 5= "iti
-1; me!alocatii
5. locatia #e memorie [ 5 octeti
<. con0entia #e utili4area a mai multor locatii, con0entia micului in#ian
=. or!ani4area memoriei [ mo# liniar
-#irect a#resa fi4ica care este atri"ut arhitectura
M+2BA+. Conclu4ii or!ani4are memorie ale dP CISC
1. #imensiunea hartii memoriei #in ce in ce mai mare
5. formatul memoriei 1 octet sau #oi octeti
<.micul>marele in#ian [ con0entii utili4ate la accesarea mai multor locatii succesi0e
=. unele au or!ani4are liniara si altele au or!ani4ari alternati0e
Or&a'i1are 0i'iara a %e%oriei 0ersus Or&a'i1are se&%e'tata a %e%oriei
- F5 -
-timp #e access pentru se!mentare timp in#elun!at #e access #ar o#ata
inauntru timpul #e accesare este rapi#
-ocuparea hartii memoriei or!. liniara mai eficace, or!. se!ment risipeste
memoria
-mo#ulari4are in fa0oarea or!ani4arii se!mentate
dP are or!. se!mentata cu 5 tipuri: -intrase!ment
-interse!ment
IC. Principii #e "a4a ale arhitecturii CISC
:::I.3 =ra'sfer,ri de date :::
=ra'sfer,ri0e de date: #eplasarile #e operan4i si>sau re4ultate 1n
interiorul microprocesorului, 1ntre microprocesor si celelalte componente
ale microcalculatorului, sau 1ntre microcalculator si lumea e9terioara.
Din punctul #e 0e#ere al comple9itatii transferurilor #e #ate, se poate face
urmatoarea clasificare a microprocesoarelor #e u4 !eneral:
procesoare cate!oria A acumulator #e#icat care ia parte la orice transfer
#e #ate
procesoare cate!oria B poate transfera #irect cu alte re!istre
au toate caracteristicile lui A
procesoare cate!oria C transfera #irect #in locatie #e memorie
au toate caracteristicile lui A si B
- F< -
procesoare cate!oria D pot transfera "loc #e memorie #intr-o parte in
alta
au toate caracteristicile lui A si B si C
re&istre0e s,'t atri(,te de arhite+t,ra da+a ia, -arte 0a tra'sfer de date
:::I.4 =eh'i+i de adresare :::
=eh'i+a (%od! de adresare: mo#alitatea #e specificare, 1n formatul unei
instruc tiuni , a locatiei -a#resei. unui operan#, re4ultat sau a co#ului altei
instructiuni.
1. A#resare implicita -1n re!istru.:
&n re!istru -pereche #e re!istre. este specificat -specificata. 1ntr-unul #intre
c1mpurile co#ului instructiunii.
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in chiar co#ul instructiunii curente
se specifica re!istrul sau re!istrele #e arhitectura un#e se !aseste informatia 0i4ata
5. A#resare ime#iata :
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in format, ime#iat #upa co# se
!aseste informatia 0i4ata -a#ica informatia se afla in memoria #e pro!ram.
informatia 0i4ata o #ata, #ate #oar operan4i nu re4ultate-#e re!ula constante.
5 octeti minim ca format
- F= -
efie un dP care or!ani4ea4a liniar memoria, fie formatul un octet si o a#resa fi4ica
#e 5 octeti :
<. A#resare a"soluta -e9tinsa, #irecta. :
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in format, ime#iat #upa co#ul
instructiunii se !aseste a#resa completa a informatiei 0i4ate
informatie 0i4ata si la #ate si la instructiuni -a#resare a"soluta #irecta sau
e9tinsa.
formatul este mai mare, #e < octeti
adresa +o%-0eta [ totalul informatiei necesare pentru locali4area in memorie sau
porturi a #atelor sau can# e ca4ul instructiunii
a. #aca or!ani4area memoriei este liniara
a#resa completa \ a#resa fi4ica
". #aca or!ani4area memoriei este se!mentata
"1. accesul este intrase!ment
a#resa efecti0a \ a#resa completa
"5. accesul este interse!ment
a#resa lo!ica\a#resa completa
- FF -
#e 5 octeti :
=. A#resare scurta :
instructiunii se !aseste o parte #in a#resa completa a informatiei 0i4ate,cealalta
parte fiin# presupusa implicit
se refera atat la #ate cat si la instructiuni, #eri0a #in a#resa completa
format #e minim 5 octeti-1 octet co#P1>5 octet la a#resa completa.
#e 5 octeti -1>5 inferior formatul instructiunii si f superior implicit 7.:
- F; -
Memoria
incepe acolo
F. A#resare relati0a :
instructiunii am po4itia relati0a a informatiei 0i4ate, relati0a la #resa instructiunii
curente
po4itie relati0a #ata #e #eplasament care e un numar cu semn - ma pot #uce inainte
sau #upa.
informatia 0i4ata poate fi #ata sau instructiune -#e o"icei aceasta mo#alitate #e
a#resare e folosita la cicluri cu contor.
format minim 5 octeti minim -1 octet #e co# si #eplasamentul minim 1 octet.
#e 5 octeti:
;a. A#resare in#irecta prin re!istru :
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in format, in chiar co#ul
instructiunii se in#ica un re!istru sau o pereche #e re!istre in care se !aseste a#resa
completa a informatiei 0i4ate
mo# #e a#resare folosit pentru #ate si instructiuni
-este un criteriu #e performanta Intel procesor puternic
- FH -
Deplasamentul este P
P,- 15: #e po4itii poate ataca #eplasamentul
formatul este #e minim 1 octet
#e 5 octeti, o pereche re!istre -atri".arhitectura. #e : "iti fiecare :
;". A#resare in#irecta cu memoria :
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in format, #upa co#ul instructiunii
e9ista a#resa a#resei 0i4ate
2"ser0atie: toatea a#resele implicate sunt complete
mo# #e a#resare #e re!ula pentru #ate #ar si pentru instructiuni
format e9tins #e cel putin < octeti
#e 5 octeti, con0entia micului in#ian:
mo#ul #e a#resare imi ofera relati0 in#epen#enta intre pro!ram si #atele 0i4ate.
- F: -
pointeri
Ha. A#resare cu prein#e9are :
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in formatul instructiunii curente
e9ista po4itia relati0a a informatiei 0i4ate intr-un ta"lou #e #ate, po4itia relati0a fa4a
#e "a4a ta"loului \ #eplasament -care aici e P.
mo#ul #e a#resare se refera la #ate
formatul mai compact #ecat in ca4ul a#resarii a"solute, minim 1 octet
#e 5 octeti, cel putin un re!istru in#e9 #e 1; "iti, #eplasament #e :,1; "iti:
2"ser0atie:
- nr. re!sitre in#e9 [criteriu #e performanta
- marimea #eplasamentului imi #a marimea ta"loului -5
#isp
.
H". A#resare cu postin#e9are :
- FI -
mo#ul sau tehnica a#resarii care presupune ca in formatul instructiunii curente am
a#resa po4itiei relati0e a informatiei 0i4ate uintr-un ta"lou #e #ate -com"inatie a lui
Ha cu ;".
mo#ul #e a#resare se refera la #ate
formatul minim este #e cel putin < octeti
ACA'(Ag : imi ofera relati0a in#epen#enta pro!ram si po4itie ta"el ale #atelor
0i4ate
#e 5 octeti, un ta"el #e #eplasamente:
Conclu4ii:
-toate sunt mo#uri #e a#resare simple
- ;7 -
ta"el #e #eplasamnete
-mai e9ista mo#uri #e a#resare compuse care re4ulta #in com"inarea mai multor
mo#uri #e a#resare
:::I.H =eh'i+i de adresare ti-i+e NP -e 3F (iti :::
I.H.3 =eh'i+i de adresare -e'tr, I'te0 E<EF
- ;1 -
- ;5 -
e posi"ila
re#irectionarea
se!mentelor
A#resare in#irecta
P
A#resare #irecta prin re!istru
A#resare in#irecta prin re!istre
P
A#resare cu prein#e9are
5 a#resari in#irecte prin re!istre

I.H.3 =eh'i+i de adresare -e'tr, Motoro0a FE<<<
- ;< -
:::I.I =i-,ri de i'str,+ti,'i:::
-#in puct #e 0e#ere semantic dP imparte setul #e instructiuni in F su"seturi:
1. transfer #e #ate
5. prelucrari #ate
<. instructiuni #e control al pro!ramului
=. instructiuni in>out
F.instructiuni #e control al dcalculatorului
=.=.1 (ransfer #e #ate
-#. -s.
- ;= -
-sursa e copiata la #estinatie iar #upa transfer sursa e neschim"ata
1. un dP reali4ea4a acele tipuri #e transferuri conform clasei #in care face
parte asa cum am facut clasificarea in =.1
5. sursa si #estinatia pot fi re!istre atri"ute #e arhitectura si>sau locatii #e
memorie
<. #imensiunea sursei si #estinatiei sunt i#entice
=. i#entificarea corecta a sursei si a #estinatiei se face utili4an# un mo# #e
a#resare specific tipului procesorului respecti0, cu restrictii
F. criteriul #e performanta pentru aceste instructiuni #e transfer este un factor
#e merit intre semantica si formatul instructiunii
e9er+iti, 3
-fie dP cu or!ani4area memoriei liniara, memorie formata in octeti, a#rese fi4ice pe
1; "iti, *1 si *5 re!istre pe : "iti fiecare.
P&SX *1*5% -SP. -SP.-1 -actuali4are 0arf sti0a
--SP.. -*5. -trimit cate :
-SP. -SP.-1 -actuali4are 0arf sti0a
--SP.. -*1. -iar trimit cate :
P2P *1*5 -*1. --SP..
-SP. -SP.P1
-*5. --SP..
-SP. -SP.P1
- ;F -
e9er+iti, 4
-fie dP cu or!ani4area memoriei liniara, memorie formata in octeti, a#rese fi4ice pe
1; "iti, *1,*5,*<,*=,*F,*; re!istre pe : "iti fiecare, concatenate #oua cate #oua.
-perechea *<*= este preincarcata cu a#resa fi4ica a primului element a unui
sir numit sursa
-perechea *1*5 este preincarcata cu a#resa fi4ica a primului element a unui
sir numit #estinatie
-perechea *F*; este preincarcata cu un numar repre4entan# numarul #e
elemente #in sirul sursa
*epeat
--*1,*5.. --*<,*=.. - a#resarea in#irecta a sursei si a #estinatiei
-*1,*5. -*1,*5. P 1 [ autoincrementarea a#reselor
-*<,*=. -*<,*=. P 1 [ autoincrementarea a#reselor
-*F,*;. -*F,*;. P 1 [ autoincrementarea contorului
&ntil -*F,*;. \ 7X [ ciclu cu test final
-tipic CISC
(ransfer
M2C R17;=XS,AG --DS.h7XP17;=X. -A+.
--DS.h7XP17;FX. -AX.
M2C R5777XS,DS --DS.h7XP5771X.h --DS.h7XP5777X. -DS.
M2C RBGS,=I16X --DS.h7XP-BG.. 16X
--DS.h7XP-BG.P1. =IX
6S ', e ,ti0i1a(i0 -e G,%atati
se!mentul #e sti0a nu e re#irectiona"il, #ar cel #e #ate este
-P&SX intai actuali4e4 si apoi efectue4 transferal,P2P [ efectue4 transferal, apoi
actuali4e4.
G+A( -translate,instructiune pe : "iti.
-Al. --DS.h7XP-BG.P-B+..
M2CSB > M2CSY -mo0e stream "Qte, mo0e stream Aor#.
-primiti0e #e transfer sir
- ;; -
-aici tre"uie initiali4at DS cu a#resa se!ment un#e se afla sirul sursa, )S 0a fi
#estinatia se!mentului,D6-ne spune cum tre"uie parcurs sirul,intr-un sens sau in
celalalt iar CG contine numarul #e elemente #in sirul sursa
#aca #estinatia sirului se suprapune cu sirul s pe un nr #e elemente atunci 0om
reali4e o re#irectionare, a#ica 0om parcur!e sirul #intr-o #irectie si apoi #in cealalta
SS- nu se re#irectionea4a
DS [ se re#irectionea4a
=.=.5 Instructiuni prelucrari #e #ate
operatii mona#ice -un sin!ur operan#.
- cu acumulator -#. -#.
- fara accumulator -#. -s.
operatii #ia#ice -#oi operan4i.
- cu acumulator -#. -#.-s.
- fara acumulator -#. -s1.-s5.
operatie lo!ica aritmetica oarecare #intre care le 0om enumera ime#iat.
2peratii accumulator tipic CISC
2peratii fara accumulator tipic *ISC
CA*AC()*IS(ICI
3.tipuri #e opeartii u4uale sunt:
a. lo!ice : SI,SA&,G2*, complement fata #e 1 si #e 5 -C61 si C65.
". aritmetice: P,-, . , :,inc,#ec
- . si : sunt tipice CISC.
c. #eplasari si rotatii, . , : la 5
4.#imensiunea re4ultatului si a operan4ilor este aceeasi -cu e9ceptia . , : .
H.i#entificarea operan4ilor si a re4ultatului se face folosin# mo#urile #e a#resare ale
aP respecti0e,cu restrictii.
2peran4ii si>sau re4ultatul in re!istre pot fi atri"ute #e arhitectura sau>si in memorie.
I.in semantica acestor instructiuni intra si mo#ul in care sunt afectate fanioanele
aritmetico-lo!ice.
- ;H -
I %od,ri de afe+tare a fa'ioa'e0or
a. fanioane neafectate in#ifferent #e operatii - nu pot fi folosite in a lua
#eci4ii ulterioare.
". fanioane afectate ulterior
c. fanioane care sunt fie setate fie resetate #upa o operatie in#ifferent #e
re4ultat
#. fanioane care in functie #e tipul operan4ilor, in functie #e 0aloarea
operan4ilor sunt setate sau resetate
K. Criteriul #e performanta pentru aceste instructiuni este un factor #e merit intre
semantica operatiei si timpul #e e9ecutie
PPP CISC 5 ti%-,0 de e9e+,tie de-i'de de +o%-0e9itatea o-eratiei
(e9: . are F stari,: 1F7 stari.
e9er+iti, I
-fie dP cu re!istrele *1, *5 pe : "iti, cu fanion #e transport optional
-*1,*5. -*1,*5.P-*<,*=. RP-C.S
instructiuni ADD si ADC -a##PcarrQ.
e9er+iti, K
-fie dP cu acumulator #e#icat A, si -s. un alt re!istru
-semantica unei comparatii care nu se stochea4a in acumulator ci ma uit in fanioane
-A. [ -s. if -A.\-s. then -B. 1
if -A.i-s. then -C. 7
else -C. 1
ADC AG,RBGS
- -AG.-AG.P--DS.h7XP-BG.P1.h-AG.-AG.P--DS.h7XP-BG..P-C6.
-a##PcarrQ.
-acumulator AG
-operan4i implicit si relati0e la "a4a #irecta
-se!mentul #e #ate poate fi re#irectionat
S&B DX,RBPP=S -DX. -DX.---SS.h7XP-BP.P=.
-al #oilea operan# in sti0a #irecta
-DX acumulator , : "iti
-pot sa re#irectione4 pentru ca e9ista BP -SSPSP. - nu am 0oie
-SSPBP. [ am 0oie
- ;: -
inca o primiti0e:
CMPSB>CMPSY \ comparatii intre #oua siruri
-tre"uie sa initiali4e4 )S,DS,SI,DI,D6
=.=.< Instructiuni #e control al pro!ramului
-test
-salturi - #eci4ii si cicluri.
()S():
A.testea4a un fanion
B. testea4a com"inatii lo!ice fanioane
C. testea4a un "it oarecare #intr-un operan# oarecare
D. testea4a linii #e intrare ^serie_
SA+(&*I:
-#upa cum urmea4a sau nu unor teste:
- necon#itionate
-con#itionate
-#upa mo#ul #e a#resare-mult mai retricti0.
CISC foloseste patru salturi:
-a#resare #irecta
-a#resare scurta
-a#resare relati0a
-a#resare in#irecta prin re!istre
-#upa cum memorea4a sau nu 0aloarea curenta a numaratorului #e pro!ram
-salturi propriu-4ise
-apeluri #e su"pro!rame
-#upa comple9itate
A.salturi 5 posi"ilitati
B. salturi < posi"ilitati
C. cicluri
criteriu #e performanta: factor #e merit: tipul #e salt si tipul #e test
e9er+iti, F
- ;I -
-fie dP cu or!ani4area memoriei liniara CISC, memorie formata in octeti, a#rese
fi4ice pe 1; "iti, numerator pro!ram PC si in#icator #e sti0a SP #e 1; "iti
Mo#uri #e a#resare pentru salturile propriu-4ise
a#resare a"soluta
-PC. a#r
in care adr face parte #in formatul instructiunii
a#resare relati0a
-PC. -PC. P #isp: j #isp1;
in care dis-E si dis-3F fac parte #in formatul instructiunii
a#resare in#irecta prin re!istru
-PC. --ri,rN.P1. b --ri,rN..
a#resare scurta -in ^pa!ina 7_.
-PC.l a#r:
-PC.h 7X
Mo#uri #e a#resare pentru apelurile #e su"pro!rame
CA++ a#r% -SP. -SP. [ 1
--SP.. -PC.h
-SP. -SP. [ 1
--SP.. -PC.l
-PC. a#r -salt a#resare #irecta
2"s1. folosire implicita a sti0ei primare -P&SX,P2P,CA++,*)(.

*)( -PC.l --SP..
-SP. -SP. P1
-PC.h --SP..
-SP. -SP.P1
2"s5. nu stii e9act locatia #in sti0a, asta inseamna ca nun e scuteste #e o"li!atia #e
a tine cont #e numarul #e accesari a sti0ei
CA+,P&SX,*)( [ M*)SI(eee
CA+,P&SX,P2P,*)( -corect
- H7 -
2"s<. in lim"aN #e pro!ramare nu e9ista nici un mo# implicit #e a transfera
parametrii can# se face apelarea #e pro!ram
=.=.< Instructiuni intrare>iesire
-transferuri #e #ate la si #e la porturi
aceste instructiuni presupun ca aP face o harta a porturilor #istincta #e
harta memoriei
I' #,port% -#. -port.
2&( port,s% -port. -s.
-#imensiunea sursei si #estinatiei i#entice
Caracteristici speciale:
- d sau s acumulator implicit si #e#icat
- harta -ort,ri0or este %,0t %ai %i+a de+at harta %e%oriei
- mo#uri #e a#resare foarte restricti0e pentru porturi : dire+ta si
i'dire+ta -ri' re&istr,
Criteriu #e performanta acces rapi# la porturi
e9e%-0,.
Intel 9:7:; I'
2&(
- mo# real, # si s sunt acumulatorii impliciti A+,AG,)AG
- porturi or!ani4ate pe octet ca memoria
- harta porturi [ ;= Kiloporturi> octet
- a#resare #irecta : 1 octet 5F; porturi > octet
- a#resare in#irecta prin re!istru: DG ;= Kiloporturi>octet
=.=.F Instructiuni #e control al aP
- instructiuni care sincroni4ea4a aP cu anumite stari ale lui
stare #e asteptare
functionare pas cu pas
acces #irect la memorie
- H1 -
partaNarea resurselor sistemului cu alte procesoare
- accesul la anumite fanioane -setare,resetare., in special fanioanele care
semnalea4a actiuni specifice - ca #e pil#a 0ali#area cererilor #e
intrerupere.
Conclu4ii set #e instructiuni ale dP CISC
1. un procesor CISC are un set #e instructiuni "o!at
5. o parte #in instructiuni sunt comple9e
operatii cu siruri, cicluri cu contor-loop., operatii aritmetice complicate
<. setul #e instructiuni puternic influentat #e alte atri"ute #e arhitectura: utili4area
re!istrelor, tipuri #e transfer #e #ate, or!ani4area memoriei, tehnici #e a#resare
=. instructiuni CISC formate #iferite - mo#uri #e a#resare , or!ani4are memorie.
si au timpii #e e9ecutie foarte #iferiti
C. Principii #e "a4a ale unei arhitecturi *ISC
*ISC procesoare cu set re#us #e instructiuni
la procesoarele *ISC structura si arhitectura sunt simplificate
Co'+0,1ii:
- H5 -
- :7k timp #e procesor CISC #eser0este 57k instructiuni
- e9ista instructiuni comple9e inlocuite in unele ca4uri , #eci timp #e prelucrare mai
mic
- transferurile intre re!istre, intre memorie si re!istre, instructiuni aritmetico lo!ice,
instructiuni #e control al pro!ramului , salturile \ <7k #in pro!ram
2BS)*CA(II:
1. Procesoarele *ISC se "a4ea4a pe arhitectura Con 'eumann
5. Aceste procesoare au aceleasi tipuri #e arhitectura
CA*AC()*IS(ICI #efinitorii *ISC:
1. &nitatea #e control este reali4ata prin 8lo!ica #e tip ca"lat8
5. Instructiunile se #esfasoara intr-o sin!ura stare #urate timp i#entice
<. 'umar instructiuni este mic -su" 15:.
=. Dimensiunea este fi9a pentru tot formatul instructiunilor
F. Instructiunile au format uniform. - nu mai mult #e = tipuri #e formate .
;. 'umarul mo#urilor #e a#resare este mic -su" =. nu neaparat simple
H. )9ista un numar mare #e re!istre !enerale, atri"ute #e arhitectura -cel putin <5.
:. Accesul memoriei se face numai cu instructiuni #e transferuri simple #e #ate intre
re!istre si memorie - instructiuni tip 8+2AD8 si S(2*)8., operatiile #e prelucrare
ale #atelor folosesc numai re!istrele aP

:::K.3 Set,0 de re&istre:::
ACA'(Ag [ set mare #e re!istre !enerale:
1. marirea 0ite4ei #e procesare prin minimali4area accesului in memorie a
operan4ilor si>sau re4ultatelor
5. reali4area structurilor #e #ate #e tip sti0a sau coa#a 8har#8 -in interiorul aP.
<. trasferul parametrilor intre pro!ramele apelante si apelate se face #irect in
interiorul aP
- H< -
=. Deser0irea cererilor #e intrerupere si multiprocesarea pot fi reali4ate #irect in
interiorul aP
F. Marirea 8factorului #e uniformitate8 a cipului
*)MIS(*)+):
1. procesor *ISC [ multe re!istre -cel putin <51777.
5. #imensiunea re!istrelor \ #imensiunea operan4ilor #e lucru -<5,;= "iti.
<. re!istrele sunt multifunctionale nu au functii implicite
=. #aca am multe re!istre !enerale pot #efini su"#i0i4iuni lo!ice in setul #e re!istre
setul #e re!istre formea4a re!istre lo!ice iar eu pot sa #efinesc re!istre lo!ice.
su"set #e re!istre lo!ice folosite in pro!ram \ set de 0,+r,
fiecare pro!ram 0a a0ea afectat un set #e lucru.
aP tre"uie sa treaca #e la re!istrul lo!ic la le!istrul fi4ic translatarea re!istrelor
lo!ice in re!istre fi4ice
-translatarea se face automat si transparent pentru utili4ator.
(ipuri or!ani4ari:
a. set #e re!istre fi4ic simplu
-accesul la re!istre se face prin i#entifi-
carea numarului sau #e or#ine r7,r1r<1
la fel cum se face la or!ani4area liniara
a memoriei
". mai multe seturi #e re!istre lo!ice-unic set #e re!istre fi4ice.
-fiecare su"set are cel putin <5 re!istre ca sa fie
set #e lucru
-trec #e la un su"set la altul incrementan#
pointerul care #e0ine un nou set #e lucru
furni4ea4a mo#ulari4area pro!ramelor
- H= -
r7
r1
r<7
r<1
r7
r1
r<7
r<1
r7
r1
r<7
r<1
r7
r1
r<7
r<1
Pointer
-seamana cu pa!inarea memoriei la CISC
impartirea hartii memoriei in entitati #e
#imensiune fi9a si ri!uros concatenate
-in aceasta situatie e9ista o corespon#enta
"iuni0oca intre re!istre fi4ice si lo!ice
c. seturi #e re!istre lo!ice partial suprapuse -unic set #e re!istre fi4ice.
-suprapunere \ ferestre de re&istre Q permite
comunicarea intre seturile #e lucru
-or!ani4area in care nu mai am corespon#enta
"iuni0oca intre re!istrele fi4ice si lo!ice
-fiecare set #e re!istre lo!ice\set de 0,+r,.
-permite transferal #e parametric intre pro!ramul
apelant si cel apelat
-#aca ultimul set #e lucru se suprapune cu primul
a0em ferestre +ir+,0are \ incuraNeaNa
recursi0itatea
-e9ista o analo!ie cu se!mentele partial
suprapuse:suprapunere #ictate #e fa"ricant .
#. mai multe seturi #e re!istre lo!ice pentru multiprocesare - mai multe seturi
#e re!istre fi4ice.
- HF -
r1\r<1
r7\r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1
r7
r<1
r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1
r7
r<1
r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1
r7
r<1
r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1\r<1
r7\r<7
r1
r7
r<1
r<7
Multiprocesare [ set fi4ic pentru fiecare process
- trecerea #e la un process la altul se face cu aNutorul unui pointer.
*e!istrele aP ^BerKleQ *ISC I si II_.
a. re!istrele #isponi"ile pentru o anumita proce#ura
". re!istrele fi4ice si re!istrele lo!ice
- H; -
*<1
*5F
*1F
*7
*I
intrare
local
iesire
!lo"al
ferestre
ferestre
Parametrii #e intrare
Parametrii locali
Parametrii #e iesire
Parametrii !lo"ali
Iesire B
Intrare A
+ocal A
iesire A
intrare X
!lo"al
Iesire C
Intrare B
+ocal B
Iesire X
Intrare M
+ocal X
!lo"al !lo"al
iesire
!lo"al !lo"al
intrare
local
iesire
!lo"al !lo"al
intrare
local
iesire
!lo"al
intrare
local
iesire
!lo"al
!lo"al
A ? C $
: seturi re!istre lucru : proce#uri
17 re!istre commune, 17 re!istre #e#icate fiecarui parametru #e lucru
1<: numar #e re!istre fi4ice -suprapuse cate ;.
*e!istrul *7\7 stoche4 constanta 7
-consum #e re!istre, a"or#are complet #iferita fata #e CISC
=ra's0atarea i'tre re&istre0e 0o&i+e si +e0e fi1i+e ?er/0e7 RISC:
*7\B7\C7\..\X7
*17\A17\X5;
*1F\A1F\X<1
*<1\A<1\B1F
- HH -
::: K.4 Set,0 de i'str,+ti,'i si teh'i+i de adresare :::
set,0 de i'str,+ti,'i %,0t si%-0ifi+at ( +e0
%,0t 34E i'str,+ti,'i !
i'str,+ti,'i0e s,'t si%-0e
i'str,+ti,'i -e'tr, a++es i' %e%orie: ROA62S=ORE
+2ADr,mem% -r. -mem.
- H: -
S(2*) mem,r% -mem. -r.
-sin!urele accesari ale memoriei
r [ re!istrul #in setul #e lucru
i'str,+ti,'i arit%eti+o50o&i+e
-#. -s1.-s5.
- fara accumulator
- #,s1,s5 re!istre #in setul #e lucru
- re!istrele #e <5 si ;= operatiile pe <5 si pe ;=
- tipul #e operatii:
-operatii lo!ice: SI,SA&,G2*,C61,C65
-operatii aritmetice:S,5, . , : ,inc,#ec
. , : nu sunt consi#erate operatii comple9e
-#eplasari sau rotatii , nu #istru! operan#ul, un nr 0aria"li #e cellule
i'str,+ti,'i de +o'tro0
-salturi propriu-4ise si apeluri #e su"pro!rame si teste
apelurile #e su"pro!rame nu folosesc neaparat sti0a,transferal se face
cu aNutorul ferestrei, nu am ne0oie #e numerator #e su"pro!ram
#aca e9ista sti0a #e multe ori ea este ^har#_ nu ^soft_
Mo#uri #e a#resare pentru a P *ISC
E in re!istru:
A6 \ r
n
lo!ic sau fi4ic
E #irecta -a"soluta. #e re!ula intr-o portiune a hartii memoriei -poate fi consi#erate
scurta.
A6 \ a#r
E in#irecta prin re!istru
A6 \ -r
n
.
Mo#uri #e a#resari comple9e:
- HI -
E relati0e la "a4a,#irecta
A6 \ -r
n
.Pa#r
E relati0e la "a4a cu re!istru in#e9
A6 \ -r
i
. P -r
N
.
E relati0a -la PC.
A6 \ -PC. P #isp
Ori+are re&istr, -oate fi (a1a si ori+are re&istr, -oate fi i'de9.
E9e%-0e -e'tr, I'te0 iEF<2TF<
procesor *ISC pe <5 "iti
s1,s5,# re!istre !enerale
- o a#unare pentru intre!i cu semn
a##s s1,s5,#% -#. -s1. P -s5.
-nu am acumulator
- o referinta in memorie cu a#rese in #oua re!istre !enerale
l#l.l s1-s5.,#% -#. --s5.P-s1..
- nu fac operatii cu memoria
- o referinta in memorie folosin# o constanta
st.s s1,Vconst-s5.% --s5.Pconst. -s1.
- o #eplasare stan!a cu trei operan4i
shl s1,s5,#% -#. -s5.E 5
-s1.
-s1 contine numarul #e celule cu care se face #eplasarea
::: K.H U'itatea de +o'tro0 a0 %i+ro-ro+esor,0,i :::
E or!ani4ate concepte C2' ')&MA''
E aceleasi #oua functii #esfasurarea in spatiu
#esfasurarea in timp
D)S6AS&*A*) SPA(I&
- :7 -
Ce preface foloseste
familia Intel9:;
a. formatul unei instructiuni pentru aP Intel i<:; -intre 1-1F octeti.
". formatul unei instructiuni pentru aP Intel i:;7 *ISC -= octeti in#eferent #e
instructiune.
procesoarele *ISC au formatul instructiunilor i#entic pentru toate instructiunile
\ #e re!ula operan4ii #e lucru u4uali
-tipurile #e informatie #in format sunt putine la numar
-re!istrele utili4ate sunt cele #in setul #e lucru
-pot sa am un #eplasament, o instanta, o a#resa.
Din punct #e 0e#ere al #esfasurarii in apatiu &nitatea Centrala a unui aP *ISC
este simplificata fata #e cea a unui aP CISC.
D)S6AS&*A*) (IMP
a. pentru un aP CISC -inmultire pe <5"iti.
se folosesc 5 acumulatori DG,AG -la CISC.
- :1 -
*e!istre setul #e lucru
<5 re!istre #e lucru
5
;
instructiuni
2 a#resa -7-5F. 5; "iti
C2'C+&BII:
1. pentru #i0erse operatii #e prelucrari #e #ate se folosesc aceleasi componente
ale schemelor BlocK pre4entate #eNa pentru un aP CISC
5. operatiile aritmetice comple9e #urea4a un numar mare #e stari, 0aria"il,
#epin4an# #e operan4i
<. succesiunea #e stari este stocata intr-o memorie #e apro!ram in care fiecare
instructiune e apro!ramata
a+,%,0ator S re&istr, de de-0asare
reali4are prin concatenare #e 5 re!istri #e <5 "iti
". pentru un aP *ISC
- :5 -
C2'C+&BII:
1. operatiile #e prelucrare #e #ate se reali4ea4a cu circuite #e#icate,
com"inationale #e re!ula
5. operatiile se reali4ea4a ca"lat, e9ista premise ca aceste operatii #e prelucrari
#e #ate, chiar cele comple9es a se reali4e4e intr-o stare
<. &nitatea Control simplificata si #in acest punct #e 0e#ere, nu e ne0oie #e un
automat complicat care sa !enere4e succesiunile #e stari
&C \ nu este apro!ramata este ca"lata.
()X'ICA PIP)+I')
- fie un aP *ISC care are orice instructiune cu acelasi numar #e stari. 2ricare
instructiune #urea4a F stari.
s1 -se i#entifica si se a##uce #in memorie co#ul instructiunii
s5 -se #eco#ifica co#ul instructiunii
s< -citesc operan4ii
s= -e9ecut operatia
sF -scriu re4ultatul
-pasii s<,s=,sF pot fi +2AD,S(2*) sau un salt.
1. procesoarele *ISC sunt caracteri4ate #e #urata uniforma, e!ala practice
pentru toate instructiunile intr-un numar mic #e stari -#eose"iri #e CISC .
5. aceasta #esfasurare uniforma in timp este posi"ila #atorita cator0a premise:
a. reali4are ca"lata operatii, prelucrari #e #ate
". folosesc re!istre interne pentru operatii
c. instructiunile au format i#entic si putine tipuri #e informatii -a#ucerea
si co#ificarea #urea4a putin.
#. putine instructiuni -co# scurt.
- :< -
e. putine mo#uri #e a#resare [ #urea4a putin
f. pot a0ea coa#a #e instructiuni
<. #aca instructiunile se #esfasoara uniform, putine stari , ele pot fi suprapuse
asa fel incat in fiecare stare pot a0ea mai multe instructiuni aflate in #i0erse
etape ale #esfasurarii tehnica "en4ii rulante --i-e0i'e. si poate #uce la
o"tinerea unui re4ultat in fiecare stare
=. #aca toate instructiunile #urea4a n stari ele pot fi suprapuse #e amniera incat
in fiecare stare sa am n instructiuni in #i0erse etape #e #esfasurare. Sa 4icem
ca e9ecutia #e tip pipeline are n etaNe.-n\F P)'(I&M.
F. #aca suprapunereaeste perfecta ca in e9emplu #e mai sus o"tinerea unui
re4ultat pentru fiecare stare este semnificati0, pentru fiecare stare CPI
CPI- clocK per instruction
- in mo# e0i#ent CISC are CPIi1 si 0aria"il
- pentru procesoare *ISC CPI\1 #ar e9ista si e9ceptii
- e9ista procesoare cu CPIl1 procesoare superscalare -P)'(I&M.
C2'C+&BII:
- &C aP *ISC este mult mai simplificata #ecat cea #e CISC , este ca"lata si nu
semipro!ramata
- #esfasurarea in timp si in spatiu a instructiunilor este uniforma
- e9ista multe caracteristici #e arhitectura si stuctura care permit #esfasurarea
uniforma in timp
- #esfasurarea uniforma in timp, prin aparitia tehnicii "en4ii rulante CPI\1
::: K.I Cara+teristi+i RISC 0a 'i)e0 software :::
- impune restrictii #esfasurarii pro!ramelor
- cel care proiectea4a procesorul poate sa optimi4e4e sec0enta #e instructiuni cu care
sunt emulate instructiuni #e ni0el inalt
- := -
- optimi4ari ulterioare ale co#urilor sunt imposi"ile
utili4area re!istrelor re!istrele lo!ice tre"uiesc translatate re!istre fi4ice
optimi4area *ISC:
aP *ISC set #e lucru ; re!isre lo!ice A,B,C,D,),6
- presupunem sec0enta #e instructiuni, re!istrele lo!ice or!ani4ate intr-un
anume fel . orice moment translatarea re!istrelor lo!ice in trei re!istre fi4ice
*1,*5,*<
a. #ia!rama timpilor #e utili4are a re!sitrelor lo!ice A,B,C,D,),6
". !raful #e interferenta a utili4arii re!istrelor% alocarea re!istrelor fi4ice R3, R4,
RH.
a0an# in 0e#ere premisele e9emplului propunem folosirea unui !raf care sa
permita translatarea re!istrelor lo!ice in re!istre fi4ice. 'o#urile !rafului sunt
re!istre lo!ice. +aturile !rafului semnifica cel putin utili4area simultana a celor
#oua re!istre lo!ice.
Alocarea re!istrelor lo!ice se face e0itan# sa am acelasi re!istru fi4ic in #oua
no#uri unite #e o latura.
- :F -
-#aca alocarea nu e posi"ila pentru toate no#urile inseamna ca aP se
"lochea4a
Acest ca4 poate fi e0itat in mai multe feluri:
a. mai multe re!istre fi4ice #in constructie, nu optimi4ea4a utili4area
re!istre fi4ice
". 0arianta softAare 0oi a0ea !riNa ca sec0entele #e instructiuni sa
permita intot#eauna translatarea pentru un minim #e re!istre fi4ice
#isponi"ile
aceste optimi4ari se fac in fa4a #e proiectare a procesorului. In mo# normal aP
o#ata proiectat e insotit #e reali4area compilatoarelor #e ni0el inalt cu sec0entele #e
instructiuni optimi4ate conform pre0e#erilor, constran!erilor pre4entate anterior.
2rice optimi4are ulterioara este practica imposi"ila optimi4area translatiei
re!istrelor lo!ice.
A)a'taGe0e RISC
3. Rea0i1area fi1i+a @' str,+t,ri VRSI:
- minimi4area ariei cipului #e#icata &nitatii #e control al microprocesorului
-su" 17k.%
- marirea ariei cipului #isponi"ila pentru re!istre !enerale%
- :; -
- marirea ^factorului #e uniformitate_ a cipului -numar total #e circuite >
numar #e tipuri #e circuite: re!istre, &A+, numaratoare etc..%
- posi"ilitatea utili4arii altor tehnolo!ii #ec3t cea a siliciului -e9. MaAs..
4. Marirea )ite1ei de -ro+esare:
- prin reali4area &nitatii #e control cu lo!ica #e tip ca"lat%
- prin utili4area unui numar mare #e re!istre interne se re#uce traficul cu
memoria%
- prin suprapunerea e9ecutiei instructiunilor%
- prin utili4area tehnicii ^1nt3r4ierii salturilor_ se pre0ine !olirea co4ii #e
instructiuni.
H. S+aderea +ost,0,i si %arirea fia(i0itatii:
- timp mai mic pentru proiectarea &nitatii #e control%
- timpul !lo"al #e proiectare si punere 1n fa"ricatie este consi#era"il mai mic
#ec3t pentru CISC%
- pro"a"ilitate mai mica #e a a0ea erori #e proiectare si usurinta #e corectare%
- lun!imea stan#ar# a formatului instructiunilor elimina riscul #epasirii
limitelor pa!inilor #e catre o instructiune. Mestionarea pa!inilor #e0ine mai usoara.
I. S,-ort -e'tr, 0i%(aGe0e de 'i)e0 @'a0t:
- reali4area compilatoarelor este mai simpla -numar mic #e optiuni 1n
ale!erea instructiunilor.%
- cresterea eficientei prin utili4area e9tensi0a a operatiilor #e prelucrare 1n
interiorul microprocesorului%
- tehnica ^ferestrelor #e re!istre_ usurea4a implementarea apelarii
su"rutinelor -proce#urilor..
6e1a)a'taGe0e RISC
3. N,%ar,0 red,s de i'str,+ti,'i%
re4ulta ca pro!ramele *ISC sunt mai lun!i #ec3tcele CISC -1n me#ie cu <7k..
4. N,%ar,0 %are de re&istre i'ter'e:
- timp #e acces mai mare%
- utili4area re!istrelor ^pointer_ pentru ferestre complica selectia unui re!istru la
- :H -
#eco#are%
- spatiu mare pe cip%
- tehnici complicate #e !estionare a ferestrelor%
- compilatoarele a0ansate folosesc mai eficient seturi re#use #e re!istre%
- sal0area re!istrelor 1n conte9tul multiprocesarii -la trecerea #e la un proces la
altul. presupune timp mai 1n#elun!at pentru stocare si recuperare 1n>#in
memorie.
H. U'itatea de +o'tro0 a %i+ro-ro+esor,0,i rea0i1ata +a(0at este mai
putin fle9i"ila si mult mai !reu #e mo#ificat.
I. :or%at,0 red,s a0 i'str,+ti,'i0or face imposi"ila a#resarea #irecta a unei
harti #ememorie mare -#e pil#a, a#rese fi4ice sau lo!ice #e <5 "iti..
CI. Strate!ii #e intrare>iesire
:::F.3 S-ati,0 dis-o1iti)e0or de i'trare2iesire :::
5 mo#aliati #e or!ani4are a porturilor:
a! Ca -ort,ri -ro-ri,51ise
- cicluri masina specifice
- :: -
- semnale #istincte pe ma!istrala #e control: IOR si IOU -input output rea#
si input output Arite.
IN dC -ort
OU= -ortC d
E instructiuni #e#icate, speciale #e transfer la si #e la porturi
E transferul #e #ate un#e un mem"ru este portul -sursa port pentru I', #estinatia
port pentru 2&(.
E #,s atri"ute #e arhitectura
E d sa, s acumulatorul implicit sau #e#icat
E harta porturilor este mult mai mica #ec3t harta memoriei
E mo#uri #e a#resare foarte restricti0e pentru porturi:
#irecta
in#irecta prin re!istru
a0antaN
E Acces rapi# la porturi
#e4a0antaN
E Consuma co#uri #e instructiuni
E Consuma terminale #e pe ma!istrala #e control
-Intel 9:; compati"il #e astfel #e or!ani4ari ale #ispo4iti0elor intrare>iesire
-Intel 9:; [ instructiuni #e#icate cu cicluri masina speciale prin care se 0ali#ea4a
E acumulator util implicit A+,AG,)AG
E ma9imum harta porturilor ;=Kiloporturi>octet
<5 pentru 5 octeti
1; pentru = octeti
E a#resari
-a#resare #irecta : "iti
-a#resare in#irecta prin DG o"li!atoriu -fara )DG.
(! Ca 0o+atii de %e%orie
- cicluri masina #e acces 1n memorie
- semnale pe ma!istrala #e control folosite pentru accesul 1n
memorie:MEMR si MEMU -memorQ rea#, memorQ Arite.
E mo# #e or!ani4are tipic CISC [ in !eneral tot felul #e transferuri #e CISC
a0antaNe
- :I -
E )9tin# toate caracteristicile transferurilor #e #ate asupra
instructiunilor I>2
E )9tin# utili4area porturilor si 1n ca#rul instructiunilor #e prelucrari
#e #ate
Intel Pentium pot sa am portul pe post #e acumulator
#e4a0antaNe
E Consuma spatiu #in harta memoriei
E (imp mare #e acces -formatul instructiunilor complicat, mo#urile #e
A#resare sunt multe.
-oricare operatii in se foloseste memoria se aplica si la porturi
-oricare processor care poate folosi aceasta caracteristica ". poate folosi si
caracteritica a.
-#aca procesorul nu are a. atunci are ".
:::F.4 =eh'i+i de i'trare2iesire ,1,a0e :::
-sunt tehnici #e sincroni4are a microcalculatorului cu echipamentele
periferice conectate prin interme#iul porturilor
(ehnici:
A. Sincrone cu pro!ramul curent
B. Asincrone cu pro!ramul 1n curs #e #esfasurare
- I7 -
A. I'tero&area +o'ti',a (teh'i+a -o00i'&!
- tehnica intero!arii presupune ca fiecare port poate furni4a un cu0ant #e
stare-unul sau mai multi octeti prin care comunica #aca este sau nu
#isponi"il, #aca transferal #e #ate #e la sau spre un periferic etc..
- intero!area consta in citirea #e catre aP a cu0antului #e stare #e la fiecare
port. Intero!area este continua in sensul ca procesorul citeste perio#ic un
astfel #e cu0ant #e stare pana can# portul este #isponi"il pentru transfer,
#e la aP sau catre mp
)G)MP+&
Intel 9:; compati"il. Doua porturi accesate -ort3 si -ort4, fiecare poate furni4a un
octet #e stare in care MSB in#ica #isponi"ilitatea portului -1 port #isponi"il..
aP intero!hea4a porturile sic an# !aseste unul #isponi"il ii trimite 1; "iti.
citesc cu0ant stare
- I1 -
ms" trece in fanionul #e transport
teste4 fanionul #e transport
trec mai #eparte AG\1;"iti
-intero!area se face cu intructiunea #in pro!ram
g'C Nump if not carrQ
Daca carrQ\1 trec mai #eparte
a0antaNe:
E nu implica har#Aare suplimentar
E comunicarea cu perifericele se face sincron cu pro!ramul curent
#e4a0antaNe:
E intero!area consuma timp
E se pier# posi"ile cereri #e comunicare cu perifericele
?. V'trer,-eri
- presupune o le!atura fi4ica speciala intre porturi si aP, porturile pot trimite
semnal ca sunt #isponi"ile, ca #oresc transfer #e la un terminal speciali4at al aP iar
aP raspun#e intrerupan#u-si pro!ramul intr-o maniera specifica cererii unui port si
re0enin# apoi la pro!ramul cuerent
- a0antaNele #e la punctul A sunt #e4a0antaNe si #e4a0antaNele #e la A sunt a0antaNe
- I5 -
Cerere de @'trer,-ere: semnal trimis unui terminal #e#icat al microprocesorului
prin care un periferic -prin interme#iul unui port. cere acces la resursele sistemului.
Ras-,'s 0a o +erere de @'trer,-ere: o sec0enta #e actiuni pe care
microprocesorul o #eclansea4a parasin# pro!ramul normal #e functionare
R,ti'a de deser)ire a ,'ei @'trer,-eri: un pro!ram presta"ilit, aflat la o
a#resa presta"ilita, prin care microprocesorul raspun#e la o anumita cerere #e
1ntrerupere formulata #e un anumit periferic
)G)MP+&:
6ie un processor CISC, cu or!ani4are liniara a memoriei, formatul memoriei
octet si a#resele fi4ice #e 5 octeti, procesorul arenumaratorul e pro!ram #e 1; "iti
numit PC, in#icator #e sti0a pe 1; "iti numit SP, are re!istrele !enerale r1;,
presupunem un re!istru #e fanioane 6 pe 1; "iti.
- fanionul I6 0ali#ea4a anume tipuri #e cereri #e intrerupere
3. (SP! (SP! 5 4
((SP! S 3! W ((SP!! (:!
4. (SP! (SP! 5 4
((SP! S 3! W ((SP!! (PC!
H. for i ; 3 to ' do
(SP! (SP! 5 4
((SP! S 3! W ((SP!! (r3Fi!,
@n care ' este numarul total #e re!istre implicate.
=. I: <
F. (PC! adr
;. 0a re)e'irea @' -ro&ra%,0 +,re't se re+,-erea1a di' sti)a toate
i'for%atii0e
2BS)*CA(II:
1. raspunsul la o cerere #e intrerupere pentru aP CISC foloseste sti0a primara
sau propriu-4isa
5. procesorul sal0ea4a in sti0a 6, PC #eci locul un#e se face intreruperea si
optional alte re!istre attri"ute #e arhitectura
<. resetarea lui I6 inseamna in0ali#area anumitor cereri #e intreruperi care ar
putea aparea in re4ol0are, in cursul raspunsului intreruperii curente.
- I< -
=. 2 etapa in ca#rul sec0entei #e raspuns este apelarea etapei nr.F.-#i0erse tipuri
#e intrerupere si #upa mo#ul in acre a#r este presta"ilita.
F. reiau #in sti0a ceea ce era acolo pentru a putea continua pro!ramul initial
:::F.H I'trer,-eri +ara+teristi+e P de ,1 &e'era0 :::
a! A++es,0 dire+t 0a %e%orie:
- I= -
B&S*` "us renuest -controllerul preia controlul asupra ma!istralei.
Caracteristici:
1. este o intrerupere #e prioritate ma9ima - se raspun#e prima.
5. este un criteriu #e performanta , tipul #e raspuns nu asteapta ciclul masinii
current.
<. raspunsul la intrerupere este har# nu soft -aP isi in!heata acti0itatea.
=. controllerul DMA care preia controlul ma!istralei si care are #rept unica
sarcina transferal #e #ate #irect intre memorie si porturi poate fi inte!rat pe
chipul aP sau e9tern
F. transferal #e #ate #irect intre memorie si porturi consi#erat a fi transferal cel
mai rapi# mo# #e transfer #e #ate pe ma!istrala aP a calculatorului
controlerul DMA poate a0ea setata o proprietate a unuor porturilor asupra altora
tehnica P&* har# DMA cel mai rapi# DMA
(! i'trer,-eri 'e%as+a(i0e
E este formulata pe un terminal specializat (NMI)
* nu poate fi invalidata de catre utilizator(=nemascabila)
* ca prioritate, urmeaza dupa cererea de acces direct la memorie(DMA)
* asteapta terminarea instructiunii curente
- IF -
* urmeaza algoritmul general de raspuns la o cerere de ntrerupere
* rutina de deservire a ntreruperii are o adresa prestabilita
c) ntreruperi mascabile:
* este formulat a pe un terminal specializat ( INT )
* poate fi invalidata de catre utilizator (fanion / fanioane de validare a
ntreruperilor)
* ca prioritate, urmeaza dupa ntreruperile nemascabile
* asteapta terminarea instructiunii curente
* urmeaza algoritmul general de raspuns la o cerere de ntrerupere
* rutina de deservire a ntreruperii are o adresa care depinde de modul
de raspuns prestabilit:
modul 0 perifericul stabileste adresa dar si instructiunea de
apel a rutinei de deservire a ntreruperii
modul 1 adresa rutinei de deservire a ntreruperii este
prestabilita
modul 2 ntreruperi vectorizate(compromise modul 0 si 1)
V'trer,-eri )e+tori1ate
&n periferic trimite, in#irect, un 0ector #e 1ntrerupere #intr-o multime #e
0ectori posi"ili, ale!3n# astfel o rutina #e #eser0ire #in mai multe rutine potentiale
Se utili4ea4a a#resarea in#irecta cu memoria folosin# o ta(e0a +, )e+tori de
i'trer,-ere.
-mecanismul este #e a primi o informatie #e la periferic si #e la acea informatie aP
calculea4a po4itia in care se afla 0ectorul #e intrerupere, citeste 0ectorul #e
intrerupere #in acea locatie
- e9ista corespon#enta "iuni0oca intre informatia trimisa #e periferic si a#resele
0ectorilor #e intrerupere posi"ili
- I; -
- e9ista corespon#enta "iuni0oca intre informatia primita #e la periferic si proce#ura
#e raspuns
-#in aceste corespon#ente "iuni0oce perifericul se autoi#entifica in acest fel si ca
in aceasta maniera aP alle!e proce#ura #e#icate acestui periferic
-informatia primita #e la periferic tre"uie sa fie un compromise intre compromisul
perifericului #e a trimite un numar #e "iti si numarului #e periferice se poate
raspun#e cu proce#uri #istincte
aP impune #imensiunea co#ului
aceasta imformatie primita #e la periferic se numeste ti-
-intreruperile 0ectori4ate folosesc a#resarea in#irecta cu memoria
1. aP primeste prin interme#iul unui port un co# pe care il numim tip
5. aP calculea4a a#resa unui 0ector #e intrerupere folosin# aceasta informatie
numita tip
<. a#resa astfel calculata este o a#resa intr-o ta"ela cu 0ectori #e intrerupere
=. aP citeste #in ta"ela 0ectorul #e intrerupere corespun4ator pe care il
foloseste ca sa apele4e proce#ura #e raspuns
2"s. Conform specificului a#resarii cu memoria perifericul nu impune #irect
0ectorul ci a#resa po4itia 0ectorilor este presta"ilita in memorie #arn u si 0alorile
efecti0e.
Pro(0e%e:
1. Marimea 0ectorului #e 1ntrerupere
5. Dimensiunea informatiei furni4ata #e periferic -^ti-_.
<. Marimea ta"elei cu 0ectori #e 1ntrerupere
=. +ocali4area ta"elei cu 0ectori #e 1ntrerupere 1n harta memoriei
1.0ectorul #e intreruperi este o a#resa completa
#imensiunea 0ectorului #e intreruperi \ #imensiunea a#resei complete
5.#imensiunea tip impusa aP se reali4ea4a un compromis intre comple9itatea
informatiei primita #e la periferic si numarul #e periferice #eser0i"ile
<.#imeniunea ta"elei pro#us intre #imeniunea 0ectorilor si nr. #e 0ectori
=. #oua cate!orii #e mp #in punct #e 0e#ere al po4itiei ta"elei cu 0ectori #e
intrerupere
- IH -
1. aP care spun un#e se afla ta"ela
5. aP poate sa foloseasca anumite 4one
*e!ula. Dupa co#ul #e ^tip_ are n "iti si 0ectorul #e intrerupere are m octeti
#imensiunea:
mE5
n
octeti
)G)MP+&:
-fie aP CISC
- or!ani4are liniara a memoriei, memorie or!ani4at pe octeti, a#rese complete 1;
"iti, co# tip #e H "iti, re!istru suplimentar atri"ut #e arhitectura, poate sa alea!a o
anumita 4ona #e memorie.

procesorul ma o"li!a sa intro#uce in ta"ela #in 5 in 5 #e aceea E5 a#ica pun 7 la
coa#a
1. 0ectorul #e intrerupere are 5 octeti
5. tip are H "iti
<. ta"ela cu 0ectori #e intrerupere 5F;B -5
:
octeti.
=. locali4area ta"elei este la ale!erea utili4atorului
:::F.I =i-,ri de @'trer,-eri -e'tr, P I'te0 @' %od,0 rea0:::
- I: -
1. Cectorul #e 1ntrerupere are = octeti
5. ti- are : "iti
<. (a"ela cu 0ectori #e 1ntrerupere 1KB
=. +ocali4area ta"elei este presta"ilita
aP Intel 9:; folosesc tehnica intreruperilor pentru sincroni4area aP
-ur matoarele tipuri #e intreruperi la care Intel 9:; raspun#e:
a. cerere #e access #irect la memorie -B&S*`.
-mo# #e raspuns este #e 5 stari
-controler access #irect la memorie e9terna aP
-timp #e raspuns #e 5 stari
". cereri #e intreruperi nemasca"ile, formulate pe terminal speciali4ate 'MI
-Intel imi impune nu #irect 0aloarea a#resei proce#urii #e raspuns ci a#resa
acestei a#rese un#e0a in ca#rul ta"elei 0ectorilor #e intrerupere
c. Intel 9:; in mo# real , cereri #e intrerupere mascate 0ectori4a"ile, cererile #e
intrerupere sunt formulate pe terminal speciali4at numit I'(
Intel9:; un sin!ur fanion 0ali#are cereri #e intreruperi -I6.
Caracteristica interesanta Intel 9:; intreruperi softAare
instructiuni #in setul #e instructiuni la care raspunsul aP este i#entic la o
cerere #e intrerupere masca"ila 0ectori4ata
Intreruperi softAare
- II -
har#Aare
- intreruperile softAare folosesc aceeasi ta"ela cu 0ectori #e intreruperi ca
intreruperile har#Aare, iar #esfasurarea in timp a instructiune este #e fapt sec0enta
#e instructiuni care repre4inta raspunsul la o cerere #e intreruperi.
#in punct #e 0e#ere al aP mecanismul este acelasi #eoarece octetul numit tip
este primit similar pe ma!istrala #e #ate
a. ca4ul intreruperilor
". e9act la fel in memoria #e pro!ram
-tip-octetul instructiunii curente.
sal0e4 fanioane sti0a
fanion !eneral 0ali# intreruperi
in0ali#e4 o cerere #e functionare pas cu pas
octetul e9ista
octetul nu e9ista
#e#icata situatiei can# tin seama #e #epasirea unei operatii aritmetice
- 177 -
intoarcere #in proce#ura #e raspuns
*e4er0ate
- 171 -
CII. DIM)'SI&')A ()MP2*A+A A
A*XI()C(&*II aP&M
:::M.3 6ES:ASURAREA IN =IMP A
INS=RUC=IUNII P= P RISC:::
Desfasurarea in timp a instructiunilor CISC este neuniforma.
)a #epin#e #e comple9itatea instructiunilor
:ie+are i'str,+ti,'e are:
%ai %,0te +i+0,ri %asi'a (M3C M4C MHC....!
:ie+are +i+0, %asi'a are:
%ai %,0te stari (=3C =4C =HC ...!
C8te)a ti-,ri de +i+0,ri %asi'a
ofetch_ -M1. [ i#entifica co#ul instructiunii curente si il a#uce in aP, apoi il
#eco#ifica
prelucare #ate
citeste #in memorie
scrie 1n memorie
citeste #in sti0a
scrie 1n sti0a
citeste #in porturi
scrie 1n porturi
Masina are schemele "loc functionale ca in cap 5
E9e%-0,
- ma!istala #e #ate interna si e9terna pe : "iti
- or!ani4are liniara a memoriei
- a#rese fi4ice pe 1; "iti
- memoria ora!ni4ata pe octeti
- re!istre !enerale pe : "iti concatena"ile c1te #oua: *1, *5,*<, *=, *F, *;
- 175 -
- Acumulator pe : "iti A
- *e!istru #e fanioane 6 pe : "iti
- 'umarator #e pro!ram PC
- In#icator #e sti0a SP
*e!istru in#e9 IG
*e!istru #e instructiuni *I pe : "iti
si *e!istru #e #ate *D ? '& S&'( A(*IB&() D) A*XI()C(&*A
*e!istru #e a#rese *A
*e!istre temporare A()MP, ()MP, A&G1, A&G5
AUX1 si AUX2 registre cache
ATEMP si TEMP sincroniarea acti!itatii UA"
- re&,0a %i+,0,i i'dia'
I'str,+ti,'ea: (R3!X(RH!
=3 5 a#rese4 co#ul instructiunii curente, sistemul stie ca se afla intr-o
stare speciala
=4 [ a#ucerea cosului instructiunii curente
=H [ co#ul este a#us in *1
- 17< -
Co'+0,1ii:
1. 2rice #esfasurare in timp se "a4ea4a pe o schema "loc functionala
#ata.
5. Desf in timp are in 0e#ere optimi4area timpului #e e9ecutie pentru o
schema "loc functionala #ata
<. Din acest moti0 sunt stari in care am mai mult #e o actiune
elementara.
Actiuni puse una su" alta \succesi0e-(1.
Actiuni puse pe acelasi ran#\simultane-(5.
=. Se pot #esfasura simultan mai multe actiuni elementare #aca numai
una #intre ele afectea4a ma!istrala interna #e #ate -0e4i e9 (5.
F. 'u se transfera #irect continutul lui *< in *1 pentru ca or!ani4area
fi4ica a setului #e re!istre este #e tip *AM fi4ic [nu se poate scrie si
citi simultan.
- Pe post #e re!istru tampon, interme#iar
*e!istru tampon - nu tre"uie sa fie atri"ut #e arhitectura
- tre"uie sa fie accesi"il
;. Aceste instructiuni se #esfasoara intr-un sin!ur ciclu masina mo#ificat
- 17= -
I'st r,+ti,'ea (A!X(A!S(R3!
O(ser)atie:
1. (1, (5, (< sunt i#entice pentru M1 [ se repeta pentru fiecare
instructiune
5. Pentru criteriul de (iteza de executie a se o"ser0a (= #in M1 : -5
actiuni simultane
<. (ot pentru criteriul de (iteza de executie, in mo# para#o9al se
#eclansea4a un nou ciclu masina care lasa starea (1 nefolosita
-#e fapt are = stari [ e9ecutia pipeline
-cele 5 instructiuni pot fi suprapuse partial
- orice stare in cerc acces sea4a ma!istrala interna #e #ate, nu
e9ista 57 pe ac. Certicala
- e9ecutia lui 'S3 se reali4ea4a #upa = stari
- 17F -
=. Desfasurarea propusa pentru instructiunea curenta n permite o
suprapunere partiala cu instructiunea urmatoare pe principiul "en4ii
rulante.
Se casti!a o stare in e9ecutia instructiunii.
=. Suprapunerea nu este uniforma pentru ca instructiunea nu se
#esfasoara uniform
\iS&P*AP&')*) PA*(IA+A SI ')&'I62*MA
F. Atentie la starile care afectea4a ma!istrala interna #e #ate.
I'str,+ti,'ea (A!X(A!S((RKCRF!!
- ne scoate afara #in procesor
A#resare in#irecta prin re!istru
-un octet a#us #in memoria #e #ate
O(ser)atii:
1. A0em < cicluri masina
- 6etch
- M5 [ citire #in memorie un operan# pe :"
- M< [ prelucrare
^stare aP_ este o"li!atoriu numai la inceputul instructiunii
- 17; -
5. A se remarca (= #in M1 pentru criteriul #e eficienta in 0ite4a
<. Si aceasta instructiune poate fi suprapusa cu urmatoarele
Si aici suprapunerea este partiala si neuniforma
Casti!am o stare #in : efecti0e.
=. Atentie la actiunile elementare care ar putea sa nu incapa intr-o stare
(1 #in M5, #epin#e #e structura concreta
-*F, *;. [ 1; "iti, transferul se face pe ma!istrala #e :"
2 sin!ura #ata accese4 memoria #e pro!ram \i formatul instructiunii
este #e 1 octet%
-ori #e cate ori in *A se 0arsa continutul lui PC
I'str,+ti,'ea (A!X(adr!
- a#resare #irecta>a"soluta a sursei si implicita a #estinatiei
- M1 si M5 - citesc #in memoria #e pro!ram cei 5 octeti care constituie
memoria a"soluta
- M1, M5, M< [ accese4 mem #e pro!ram
- un octet #e co#
- 5 octeti #e a#resa
- M= - asam"le4 octetii sa forme4e o a#resa, accese4 memoria #e #ate
- 17H -
O(ser)atii:
1. 2 instructiune comple9a , = cilcuri masina, 1< stari
M1 [ fetch pur
M5, M< [ citire #in memoria #e pro!ram
M= [ citire #in mem #e #ate
5. 6ormatul instructiunii are < octeti%
M5,M< accesea4a mem #e pr! pt a citi formatul complet al
instructiunii, ce am in plus fata #e co#
<. Atentie la acele actiuni elementare care pot #ura mai mult #e o stare
)9: (1 #in M=
=. Act elementare formal i#entice cu semnificatii #iferite:
(5 #in M1 a#uc co#ul
(5 #in M5, M< a#uc o a#resa
(5 #in M= a#uc un operan#
- 17: -
I'str,+ti,'ea (PC!Xadr
- salt cu a#resare #irecta -a#r completa.
- M= \ saltul
O(ser)atii:
1. Instructiune cu patru cilcuri masina. 6ormat pe < octeti [ M1, M5,
M< [ i#entice cu ca4ul prece#ent
5. A se nota utili4area re! A&G1, A&G5
- re!istre tampon
- am ne0oie sa stoche4 temporar a#resa operan#ului -o a#uc in
memorie nu o am in procesor.
- A&G5 si pe urma A&G1 #atorita micului in#ian
<. M= poate fi suprapus cu o instructiune urmatoare pentru ca saltul
inseamna inceputul unei noi instructiuni si se pot suprapune
Din moti0e #e eficienta in timp a#resa #e salt se incarca in *A
Saltul se face in (1 #in M=
&lterior actuali4e4 PC
- 17I -
Co'+0,1ii fi'a0e -t M.3
Procesoarele CISC, "a4ate pe nucleul pre4 in capitolul 5 [ un CISC
pur [ pre4inta urmatoarele caracteristici a #esfasurarii in timp a
instructiunii:
- instructiunile se #esfasoara neuniform in timp, #epin#e #e
comple9itatea instructiunii
- criteriul #e performanta este 0ite4a in con#itiile #ate
- sunt posi"ile suprapuneri a 5 instructiuni #intr-o sec0enta, mai mult #e
5, #ar in mo# neuniform si oca4ional
- 117 -
..:::M.4 CRES=EREA VI=E>EI 6E EAECU=IE PEN=RU CISC
EVORUA=E:::
- are in 0e#ere schema "loc functionala #in <.1
- se refera la CISC incepan# cu !eneratia a <-a
A0em in 0e#ere 5 caracteristici fun#amentale pre4entate in <.1:
1. )9istenta mai multor unitati care functionea4a in paralel pentru ca au
functii #istincte
5. )9istenta conceptului #e coa#a #e instructiuni.
6ie un procesor CISC clasic conform cap 5. Are #e efectuat o sec0enta #e
instructiuni care constau in cicluri masina ca mai Nos. Ale!erea este
intamplatoare. Succesiunea #e instructiuni #in punct #e 0e#ere al
ciclurilor masina este intamplatoare.
6ia&ra%a de ti- si%-0ifi+at +, i-ote1e si%-0ifi+atoare:
1. 2rice accesare in memorie #urea4a la fel
5. (oate prelucrarile #e operan4i #urea4a la fel, sunt mai lun!i #ecat
accesul in memorie
<. 'e!liNam suprapunerile oca4ionale si neuniforme #intre 5 instructiuni
succesi0e
- 111 -
E9e%-0,:
Procesorul are 5 unitati:
- &)
- &IM
Au functii #istincte si pot functiona in paralel
1. &) prelucrea4a operan4i. (oate informatiile #e la ma!istrala nu 0in
#irect ci #e la &IM
2rice informatie spre ma!istrala nu mer!e #irect ci la &IM
5. &IM accesea4a memoria #e #ate si #e pro!ram. )a e le!ata #e
ma!istrala microcalculatorului.
- mentine coa#a #e instructuni plina [ -ri'+i-a0a sar+i'a UIM
\ accesul memoriei #e pro!ram este prioritar fata #e accesul memoriei #e
#ate.
- 115 -

Co'+0,1ii:
3. E9e+,tia se+)e'te0or de i'str,+ti,'i este %ai ra-ida
4. Vite1a ', e d,(0a
H. Ma&istra0a de date este o+,-ata +o%-0etC +eea +e ', era +a1,0 0a ,'
CISC +0asi+
Co'+0,1ii -e'tr, M.4
- 11< -
1. CISC incepan# cu !eneratia a <-a , pre4inta urmatoarele caracteristici
#e #esfasurare in timp a instructiunilor
5. Desfasurarea in timp permite suprapunerea sistematica #ar tot
neuniforma a instructiunilor #intr-o sec0enta, e0entual mai multe
instructiunilor
<. Ma!istrala sistemului unica conceptului Con-'eumann este complet
ocupata
- 11= -
:::M.H CONCEP=ERE 6ES:ASURARII IN =IMP A
INS=RUC=IUNIIROR PEN=RU RISC:::
6esfas,rarea i' ti%- pt un *ISC se "a4ea4a pe urmatoarele premise:
- i'str,+ti,'i0e sunt uniforme ca #esfasurare in timp, toate d,rea1a
a+e0asi ',%ar de stari. Acest lucru este posi"il #eoarece:
a. prelucrarea operan4ilor este reali4ata ca"lat
". e9ista multe re!istre interne ceea ce permite accesarea
memoriei in mult mai putine oca4ii
c. a0em putine instructiuni, co#ificarea este simpla si rapi#a
#. a0em putine mo#uri #e a#resare, ea este simpla si rapi#a
e. format i#entic ca numar #e octeti pentru toate instructiunile si
putine tipuri #e format
Acestea #uc la simplificarea unitatii #e control care este ca"lata
si nu micropro!ramata
E9ista -re%ise +ara+teristi+e t,t,ror ti-,ri0or de
-ro+esoare:
- e9istenta co4ii #e instructiuni
- memorii mici rapi# accesate care sunt memorii tampon pentru #ate si
instructiuni sau #ate
(oate aceste premise permit o #esfasurare uniforma si rapi#a.
&niformitatea permite folosirea pipeline.
Daca presupunem ca toate instructiunile #urea4a ' stari atunci "an#a
rulanta se 4ice ca are ' etaGe sau stadii \i intr-o stare !asim '
instructiuni in #i0erse etape #e #esfasurare.
PremiseleP pipleine \i CPI;3 5 +ara+teristi+a defi'itorie CISC
- 11F -
E9e%-0,:
6ie instructiunea *ISC care au F stari.
Semnificatii :
S1 [ fetch
S5 [ #eco#ifica
S<, S=, SF [ #epin# #e tipul #e instructiuni
a. pentru instructiunile #e prelucrari #e #ate:
S< [ citeste operan#
S= - prelucrea4a
SF [ scrie re4ultat
". pentru accesarea memoriei #e #ate si>sau #e pro!ram -loa#, store,
salt.
S<, S=, SF [ accesarea memoriei
- 11; -
- pentru ca re4ultatul pentru salt stie un#e se face saltul
6etch Deco#ifica Citeste Procesea4a Scrie
operan#
operan#
gMP ADD .... .... ....
G2* gMP ADD .... ....
ADD G2* gMP ADD ....
2* ADD G2* gMP ADD
ADD 2* ADD G2* gMP
A'D ADD 2* ADD G2*
S&B A'D ADD 2* ADD
S&B A'D ADD 2*
S&B A'D ADD
S&B A'D
- 11H -
- can# gMP aNun!e la s+rie o-era'd 5 procesorul stie un#e se face
saltul in acest punct
- CPIJ1 pentru intercalarea cu '2P
- AN6 este instructiune utila, restul instructiunilor in starea 'SK sunt
re4ultate !resite
So0,tii -e'tr, i%-iedi+area o(ti'erii de re1,0tate ero'ate
- impin! sec0enta #e instructiuni ne#orita mai #eparte
- primul re4ultat apare in 'ST
- 11: -
O-ti%i1area -re)e'irii (0o+arii ,'itatii de +o'tro0 di' +a,1a sa0t,ri0or
ADD r<, r5, r1 [ se a#una continutul lui r1 la cont lui r5 si
re4ultatul se #epune in r<
A'D r7, rF, r;
gMPB r7, eticheta
'2P
........................
eticheta S&B r1, rF, r;
- se face un sir lo!ic intre continutul lui rF si continutul lui r; si re4ultatul
se #epune in r7
'umarul #e '2P-uri care tre"uie a#au!ate #epin#e #e strutura "en4ii
rulante
A'D r7, rF, r;
gMPB r7, eticheta
ADD r<, r5 ,r1 [ intra pe tea0a si se e9ecuta
..................
eticheta S&B r1, rF, r;
Pot schim"a or#inea instructiunilor pentru ca:
- am suficiente re!istre pentru ca instructiunile sa fie pe anumite
sec0ente c0asiin#epen#ente
- pipeline-ul permite intrarea instructiunilor chiar #upa salt
I'tar1ieri di' +a,1a a++es,0,i i' %e%orie
+2AD r1, mem
ADD r<,r5,r1 - continutul lui *1 nu e cel corect % tre"uie intercalate '2P-uri
+2AD r1, mem
'2P
'2P
....
'2P
ADD r<, r5, r1
'umarul #e instructiuni '2P #epin#e #e:
a. structura "en4ii rulante
". numarul #e stari necesare accesarii memoriei
- 11I -
- #in cau4a #epen#entei #atelor #e utili4are a re!istrelor
- 157 -
Co'+0,1ii -re0i%i'are:
1. Masurile care tre"uie luate pentru "una functionare ce proce#uri tin #e
utili4area corecta a resurselor procesorului -Soft-ul pentru aceste
procesoare este scris #e fa"ricant.
5. &tili4an# aceste masuri pentru "una functionare CPIi1
CONCRU>II PEN=RU M.H
3. RISC a, i'str,+ti,'i ,'ifor% desfas,rate i' ti%-. A+e0asi ',%ar
de stari +, stari si%i0are.
4. A+easta desfas,rare ,'ifor%a este re1,0tat,0 ,'or +ara+teristi+i
de str,+t,ra si arhite+t,ra +are a, fost tre+,te i' re)ista.
- 151 -
H. A+easta ,'ifor%itate i' ti%- -er%ite fo0osirea teh'i+ii (e'1ii
r,0a'te de o %a'iera siste%ati+a si ,'ifor%a. S,-ra-,'erea d,+e
0a CPI;3.
I. E9ista %oti)e -e'tr, o s,-ra-,'ere 'e,'ifor%a a i'str,+ti,'ii
(sa0t,ri! a++es,0 %e%orieiC de-e'de'ta date0or de ,ti0i1are a
re&istre0or. I' a+este +a1,ri CPIY3. I' a',%ite +o'ditiiC %as,ri0e
0,ate -e'tr, f,'+tio'area +ore+ta -ot fi o-ti%i1ate ()e1i +a1,0
sa0t,ri0or!.
- 155 -

Cursul AMP1 Complet Electronica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul AMP1 Complet Electronica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura microprocesoarelor C.

S-ar putea să vă placă și