Dictionar Ardelean (Popular) - Roman

Dicionar Ardelean (Popular) - Romn
De la lume adunate ... si-napoi la lume date ...

actualizat la 2014-05-24
pentru ajustari / adaugari trimitei email la richard_huza@ahoo.com
!urse"
http"//de#online.ro/
http"//sil$iutzzz.%ordpress.com/dictionar-ardelean-roman/
http"//dorinste&.'log.com/dictionar-de-regionalisme-si-arhaisme-din-maramures/
http"//%%%.scri'd.com/doc/12())252/*egionalisme-!i-+#presii-Din-,aramures
http"//luciansin.%ordpress.com/200)/02/0)/dictionar-de-regionalisme-din-ardeal/
http"//ro.%i-isource.org/%i-i/Dic ionar_de_regionalisme_ i_arhaisme_din_,aramure /
http"//mateicelmic.'logspot.ro/200)/12/dulce-grai-ardelenesc.html
http"//%%%.regionalisme.ro/
http"//turutrei.%ordpress.com/2010/10/22/dictionar/
http"//%%%.12(ur'an.ro/
http"//'log.r'h.ro/.p/12(
,iron 0laga1 2cta$ian 0laga - 34te$a aspecte ale graiului din *emei 50ihor6
... si multe altele de prin $iu grai
De ce?
Pentru c trim ntr-un timp al urbanizrii rapide i al globalizrii grbite.
Pentru c ncepem s ne uitm ncet-ncet rdcinile, s uitm cine suntem i de unde venim.
Copiii notri vor folosi din ce n ce mai multe englezisme i americanisme,
dar vor uita ce nseamn cuvintele cu care noi ne-am nscut i am crescut.
----
Exist lt lmbd! c"mu#i mnem$sca i exist lmba nuost, dar lmba nuost se vorbete p
duomn!%ti cum auz la tiliviz&r i p btr'n!%ti, btr'n!sc pe care unii o consider str'ct, dar al$ii
cred c a% so vorovt d!inttd!a."na numa d!i(am" s vorov%t!i p duomn!%t!i.
),iron 0laga1 2cta$ian 0laga - 34te$a aspecte ale graiului din *emei 50ihor6*
...
+o, amu v poftesc s descuia$i uile min$ii i s afla$i c'te ceva din ,rdeal...
-ttp.//000.artefapte.ro/r-d-cini/scurt-c-l-torie-prin-graiul-ardelenesc
+u spun 1timp2, ci 1vreme2 )interesant, de data asta termenul preferat- n detrimentul 1timpului2
roman, este de origine ruseasc, intrat in limba noastr prin secolul al 345-lea6
nu spun 1ore2 ci 1ceasuri2 - din slavul 17as82, de asemenea n defavoarea termenului cu origini
latine 1or2, dar mult mai des utilizat n vec-ime,
nu spun 1trei2 ci 1tri2- de data asta apropiindu-se vdit de forma latin a numeralului cardinal
feminin 1tria2,
spun 1o $'r2, nu 1pu$in2 )termen luat mai degrab ca un soi de inter!ec$ie ce amintete de ar-aismul
$r'n, praf luat ntre degete*,
nu spun 1am terminat2 ci 1am gtat2 )derivat din inter!ec$ia cu valoare de adverb 1gata2, cu origini
n albanezul 1gat2*,
nu spun 1mergem2 , ci 1merem2 )amintind degrab de 1mes2- din meglenorom'n sau de forma
aproape identic din istrorom'n*,
nu spun 1repede2 ci 1iute2 din slavul l!ut8, preferat, i acesta, naintea termenului 1repede2 provenit
din latinescul 1rapidus2, dar mult mai popular.
9pun 1drum2 )derivat din sicilianul 1drom2 sau calabrezul 1dromu2*,
1pit2 )ar-aism* n loc de 1p'ine2,
1m'ne2- foarte aproape de originalul latinesc 1mane2, n loc de 1m'ine2.
1:tr'ne2 )din latinescul betranus ); veteranus* spun la vecin sau cunoscut, n semn de respect,
spun 1se coper2 )din latinescul acco)o*perire* nu 1se nvelete2 )cu ptur*,
Dicionar 7rdelean - *om4n 1
1fain2- frumos, ales, admirabil, )cu origini n limba german i dialectul ssesc* n loc de 1frumos2
)din latinescul 1formosus2*...
<n fine spun respectuos 1servus2, ilustr'nd admirabil termenul latin care nsemna 1sunt servul tu, la
dispozi$ia ta2. =esfiin$'nd, cel pu$in n arealul ardelenesc modernul 1la revedere2 )de origine italian*
sau banalul i secul 1bun2 din >egat.
,rdelenii vorbesc rar, cumptat, molcom i numai dac au cu adevrat ceva de spus.
+u b'rfesc i nu le e ruine cu ar-aismele i meandrele graiului lor - medici, ofi$eri de carier, preo$i,
profesori, btr'ni, sau mai tineri.
?i nu folosesc nici n treact apelativele de argou 1b2 sau 1m2 at't de stridente, acceptate i
savurate n alte pr$i.
@i-i drag s-i ascul$i i s deslueti rostul tradi$iilor lor vorbite.
?i 1musai2 )cu func$ie predicativ6 din mag-iarul 1musz!2- neaprat, trebuie* s lua$i aminteA
...
>eputa ii no tri lingvi ti i dialectologi. 5orgu 5ordan, ,l. >osetti, Braur, :oris Cazacu, >. Cafiu,
=ensu ianu, 9extil Pu cariu, Diliana >uxndoiu, B. 4asiliu, Eugen Co eriu etc, etc, au stabilit, n mare,
cinci dialecte )li se mai zic i idiolecte* mari pentru teritoriul rii noastre, iar cel la care face referire
+osia este dialectul cri an - ce acooper zona :i-orului, ,radului i Clu!ului )cam toat aria mun ilor
,puseni*, ba ca 9atu Eare i :aia Eare.
=ialectul cri an are ni te caracteristici fonetice, morfologice i lexicale, care au stat la baza
delimitrii teritoriului idiolectal.
Cu alte cuvinte, acolo unde s-au gsit o ma!oritate din aceste caracteristici )prin studii de teren,
anc-ete, inregistrri i c-estionare* s-a considerat c intr nFdialectul respectiv.
Grebuie specificat ca regionalismele )si aici vorbim despre graiuri nu dialecte* nu provin Hmusai2 din
mag-iara/germana sau greaca/slava/turca )adica din ad-strat, si nu neologisme cum ati spus*, deseori ele
sunt mostenite direct din latina, dar si-au restrans aria de folosire tocmai in fata cuvintelor din adstratF
Cateva exemple la repezealaF
nat;lume, om, individ,
macra;curata, pura etc, etcF
!ucati-va cu dexul on line sa vedeti ce surprize puteti aveaF
Eulte sunt si din salva vec-e de pe vremea vla-o-slavilor. Cuvinte care nu exista in aceea i forma sau
cu acela i sens in limbile slave.
Ex. obg-eala, in alta forma nseamn legturi in slava.
Cucuruz l-am auzit in Brecia pe strada, l v'nd la grtar.
...
Ioloseam de multe ori expresia 1,pai noo...2.
Da care un baiat.
1- 9cuza-ma, dar ce inseamna la voi expresia astaJ2.
,m stat noi si ne-am gandit, apoi se trezeste unul mai destept sa raspunda.
1Expresia aia e un fel de semn de punctuatie la noi6
gandestete-te la ea ca la punctele de suspensie2.
A
7 1. 58n$.6 +#prim9 o rela ie spa ial9 5cu sau &9r9 ideea de mi care6" ezu a
dreapta lui Dumnezeu 53oresi6. : 2. 58n$.6 +#prim9 o rela ie temporal9 sau
instrumental-modal9" s;m'9t9 a pr;nzul cel mare 5<. 3ostin6. : (. 58n$.6 De la
sensul spa ial s-a dez$oltat un sens cauzal" mears9 ;n p9dure a lemne
5Doso&tei6. : 4. +#prim9 o rela ie de identitate1 &ie real91 &ie presupus9" c;inii
latr9 a om str9in 5<. =ane6. : 5. 8nso e te in&. scurt i 5;n$.6 in&. lung. 8n
primul caz1 se suprim9 la timpurile compuse cu in&. 5$oi &ugi61 dup9 a ti i a
putea 5nu pot &ace nimic6 i dup9 un pron.rel.-inter. 5n-are ce &ace6. : >.
58n$.6 8nso e te gen. dat. nedeterminat" nice &rate a &rate $a &olosi1 nice
p9rinte a &ecior 5?arlaam6. @at. ad1 al c9rui rezultat romanic este ;n general a
5Au cariu 1B 3andrea-Dens.1 1B *+C 1(>B D7*6. Doate ;ntre'uin 9rile din
rom. s;nt romanice1 chiar i gen.-dat." c&. Au cariu1 @r.1 1)0 5citat din 3E@1
FEEE1 24G(" mem'ra ad duos &ratres1 rom. mem'rele a doi &ra i6. 7 &ost
;nlocuit treptat i ast9zi aproape complet1 de la. Dendin a actual9 este de a i
se limita &olosirea la 4 i 5.
7'rac gr9un e de o$9z sau amestec de t9r4 e cu &9in9 de m9lai1 ser$ind ca nutre
animalelorB aliment cu mare $aloare energetic9 i nutriti$9. :Din magh.
a'ra-
7'rictul masina de rindeluit
7'ros &a 9 de mas9
7'iguit ame it1 '9ut1 'eat1 cherchelit1 ;m'9tat1 turmentatB a da 5cui$a6 o '9taie
5u oar96
7cHr1 ac9r 50an.1 3ri .1 Drans. !?6 de i1 cu toate c91 m9car c9B &ie1 ori. A;n9 iaste $ie i
t;n9r91 ea- i d9 dracului trupul s9u1 acar &at91 acar ne$ast9. 3 1>)21 510$.
7-ar. !i$e. ?el. 731 (2I. 7-ar jest tu -raj &ericat. A!7@DE*+ !+3. F?EE1
apud D+CB c&. ?331 114. +timologie" magh. a-Hr
7careturi constructii au#iliare ce tin de o gospodarie
7c9tJrii 5Aop. i &am.B de o'icei la comparati$6 5despre lucruri6 care posed9 calit9 i
corespunz9toare scopului sau destina ieiB 'un1 &rumos1 de seam9B 5despre
oameni6 de trea'91 cumsecade1 $rednic1 cu calit9 i deose'ite. - +t. nec.
7c9 salc4mB Kdin magh. a-HcL
7cMle acolo1 rostire prescurtata de la acolea1 acole
5a6 7d9stH 58n$. i reg.6 a a tepta - @at. ad-astare
5a6 7d9tuN1 ad9tuiOsc a ademeni +#." muiOrP Hsta o t9t ad9tuNt p9 m4Qi
5a6 7dipH1 adNp a da ap9 la animale +#." adipHtai $HRilS
7i usturoi
7deHg @ut1 p9m4nt negru1 argil9" TDe-a m4nca negru p9m4nt / ?ou9 musai s9 $9
c4nt. / De-a m4nca negru ageag1 / ?ou9 musai s9 $9 tragU 5 iplea 1)0>"
50I6. Dermen atestat doar ;n jum9tatea de nord a Dransil$aniei 57@* 1)5>"
116. - Din magh. agag TlutU 5 iplea 1)0>6
5a6 7&la a g9si +#. 7&latai ce cotai .
7&urisenie e#comunicare1 pedeaps9 canonic9 prin care o persoan9 este ;ndep9rtat9 din
o' tea credincio ilor i oprit9 pentru un timp de a &rec$enta 'isericaB
anatem91 'lestem
7gheHzm9 5est6 i
7Vazm9 5$est61 58n 0anat6
Eazm9
ap9 s&in it9 de preotB Wig. ironic" rachiu saX $in" 'e i$u cu agheazma de
diminea 9B +#pr. ?rei1 nu $rei1 'ea =rigore agheazm91 se spune despre cel
care tre'uie s9 ;ndeplineasc9 ce$a ;mpotri$a dorin ei sale
7ghezmuit stropit cu agheasm9B Wig. 5Wam.6 ame it1 '9ut1 'eat1 cherchelit1 ;m'9tat1
turmentat1 a&umat +#pr" t9m4iat i aghesmuit de diminea 9
7ist1 aista1 aiasta1 aiesta 7cest1 aceasta1 aceasta
7jag noroi gal'en cleios1 lutos1 $ezi adeg
5a6 7junH a nu m4nca nimic ;ntr-o zi1 dar mai ales ;n zi de post
7lam'Nc 7parat metalic pentru distilarea lichidelor. 57 &ost introdus ;n chimie d.
7ra'u 7'u-Yazis ;n sec. FEEE6 Wr. alam'ic. Wigureaz9 deja la 3antemir1
lim'ic1 din it. lam'icco1 de unde ngr. Z[\]^ _`1 mr. l9m'ic1 'g. lam'i-
5a6 7lam'icH 7 distila cu ajutorul alam'iculuiB Wig. a &ace prea su'til1 greu de ;n eles1
e#cesi$ de ra&inat1 complicat1 a complica inutil1 a analiza prea am9nun it
5a6 7lchezi a &i de acord1 a con$eni1 a 'ate palma1 a con$eni asupra pre ului 5prin
concesii reciproce6B a se t4rgui
7ld9mHa '9utur9 de cinste ;n urma unei $4nz9ri sau cump9r9ri. De o'icei ald9maaul ;l
d9 cump9r9torul1 bca s9 ai'9 noroc la ce a do'4nditU. - Din magh. HldomHs
bcinstireU 5de la Hldani ba 'inecu$4ntaU6
7leHn durere su&leteasc91 necaz1 ;ntristareB dor1 melancolieB duam9nie1 ur91
$r9jm9aie1 pic9" bDou9 &ete &ac alean / Aentr-un &ir de m9ghiranU 504rlea
Dicionar 7rdelean - *om4n (
1)241 E" 2>16. 4. 5ad$.6 8ncet1 agale. : Din magh. ellOn bcontraU
5a6 7ldN1 aldOsc a sl9$i 5pe Dumnezeu6" co tjdaldjasc;eB a reusi sa &aca ce$a1 sa &inalizeze +#."
nu aldeste - nu pridideste
5a6 7lduN1 alduiesc a 'inecu$4nta1 a 'lagoslo$iB a lo$i pe cine$a1 a plezni. - Din magh. Hldani ba
'inecu$4ntaU
7leHn1 -uri durere su&leteasc91 necaz1 ;ntristareB dor1 melancolieB duam9nie1 ur91
$r9jm9aie1 pic9B 8ncet1 agale. - Din magh. ellOn bcontraU
7lef acont +#." dHtMam alef jumatatj
7lipuN a se aaeza1 a se cui'9ri1 a se preg9ti de culcare. - Din magh. alapitni
7ltmNntrea1 5amintrilea1
altmintirea6
alt&el1 altcum$a - @at. alia mentaB @at. altera mente
5a6 7ltoi a 'ate 5pe cine$a6 cu putereB a da unei plante caracteristicile alteia cu ajutorul
unei ramuri mici
7m9r9 tean nec9jit1 am9r4t1 s9rac - Din am9r4t
7min ade$arate asa sa &iee 5ca &orma de incheiere la te#te religioase6. credinciosul1
la s&arsitul rugaciunii sale1 mai atrage inca odata atentia cui s-a rugat sa tina
minte ce i-a cerut 5ad-mens g admen g ammen g amin6
7mnar 0ucat9 de o el cu care se lo$e te cremenea spre a scoate sc4ntei ;n $ederea
aprinderii &itilului sau iasc9iB 5*eg.6 Wiecare dintre st4lpii de lemn care se pun
la col urile unei construc ii 9r9ne ti1 pentru a sprijini acoperi ulB 5*eg.6
,4ner de lemn cu ajutorul c9ruia se ;n$4rte te i se &i#eaz9 sulul la r9z'oiul
de esutB 5*eg.6 Dispoziti$ cu ajutorul c9ruia se ridic9 sau se co'oar9 &ierul
lat al plugului.
7mf acumB +#. 7mu nie - 3hiar acumB 7mu ni iacae
7nH&ur9 'uc9 ele mici de prescur9 5p4ine s&in it96 care se ;mpart credincio ilor
ortodoc i la s&4r itul liturghiei
7nanghie stua ie di&icil91 grea1 ;n care se a&l9 cine$a1 str;mtoare1 necaz1 ne$oie
5'9neasc96. - Din ngr. anHn-i Tne$oieU
7natOm9 +#cludere din s4nul 0isericii su' acuza ia de erezieB a&urisenie. h Din ngr.
anHthema
7p9i atunci
7pf1 api ad$." 1. apoi 2. aaadar
7rHc 5arHci6 pr pentru sus inerea $i ei de $ieB 9ru . - ?ar. harac1 5h6aragB c&. tc. here-1
'g. hara-
7racan s9r9can
5a6 7r9ci a pune araci
5a6 7rdicH ar9dicH" a ridica
7rn9ft 7l'anez" 4asile Dupul era de neam ,rnut6 !oldat mercenar 5de origine
al'anez96 angajat ;n garda domneasc9 din 9rile *om4neB ser$itor ;narmat1
angajat de 'oieri mai ales pentru paza personal9B !pecie de gr4u de prim9$ar9
cu 'o'ul mare i lunguie 1 de culoare gal'en9-deschis - Din tc. arna$ud
7roc san
7raeu1 jaraeu h4rle
7spreal9 apret1 scro'eal9
5a6 7sprN a ;nt9ri +#." nu tjMasprOatj cu njiatj p9lNnc;.
5a6 7suda a transpiraB despre &r9m4ntarea aluatului pentru p4ine sau cozonaci1 se spune
c9 ;n mod tradiional tre'uie &r9m4ntat p4n9 kasud9 grindaM... adic9 p4n9
transpir9 &runtea...
7ae aaa +#. aae a-aae " ai aaa1 ai aaa
7 Njderea1 a Njderi tot a a1 la &elB asemeneaB a'solut1 aidoma1 aie$ea1 asemenea1 chiar1
deopotri$91 e#act1 identic1 ;ntocmai
B
0a nu
0ace apelati$ &olosit pentru &raii mai mari
0Hde1 '9dNe1 '9di 9 termen politicos de adresare c9tre un '9r'at mai ;n $4rst9 5de la ar96B termen
m4ng4ietor &olosit de &emeile de la ar9 pentru '9r'atul iu'it. - +t. nec.
0adog doz9 5de suc1 'ere etc61 'utoi
0ai 'elea1 necazB deranj +#." po&tN lfntru1 niciun 'ai nuMi
0almoa m9m9lig9 cu sm4nt4n9B m4ncare cio'9neasc9 &9cut9 din ca dulce de oaie1
&iert ;n lapte 5sau ;n unt etc.6 cu pu in m9laiB amestec de jinti 91 ca 1 &9in9 i
unt pr9jit ;n tigaie Kdin magh. 'HlmosL
5a6 0amolN a se distra la che&
0ara'oi1 'ara'ule carto&i
0arem m9car1 cel putin
0at 'eat
0Ht9r m9car1 chiar1 cu toate c91 cel puinB 'arem
5a6 0ate 5despre ploaie1 grindin91 'rum96 7 c9dea 5lo$ind6 peste sem9n9turi1 li$ezi
etc. +#. 0ate piatra - 3ade grindinaB 5*eg.B despre c4ini6 7 l9traB 58n$.6 7
'om'ardaB 5Despre organe sau p9r i ale corpului omenesc6 7 a$ea pulsa ii
ritmiceB a palpita1 a z$4cni. 8i 'ate inima de &ric9. 8mi 'at t4mpleleB 5@a
r9z'oiul de esut6 7 presa cu spata &irele din '9teal9B 7 &reca1 a ap9sa
produc4nd '9 ici1 r9ni sau '9t9turi. ,9 'ate un panto&B 7 &reca ;n$4rtind i
lo$ind de pere ii unui $as. 0atem al'u urile p4n9 se &ac spum9. 0ate untul ;n
putineiB 7 &i '9tut ;n cap / a &i ;ndo'itocit de lo$iturile primite ;n cap. 09tut
;n cap / prost1 ne'un1 icnit
5a6 04iguN a aiuri1 a $or'i &9r9 ;neles
0Hsama pesemne1 se pare1 pro'a'il
0azacinie 5-Ni6 58n$.6 nedreptate1 str;m'9tateB +#tra$agan 91 lucru 'izar1 aiureal91 de mirare1
de necrezutB minun9 ieB n9z'4tieB pozn9B 'oro'oa 9B otie. !l. 'eza-onije
TnedreptateU
09'9l9u1 '9'9l9i '9tr4n ramolit1 hodorogB '9r'at ;nalt i mol4uB '9r'at a&emeiat
09g9u tutun mestecat Kdin magh. 'HgiL
5a 5se66 09l9'9nN a 5se6 mi ca ;ntr-o parte i ;ntr-altaB a 5se6 leg9na1 a 5se6 cl9tina1 adesea cu
mi c9ri leg9nate1 o$9itoareB a 5se6 '9l9ng9niB a se certa u or pentru lucruri
m9runteB a se cioro$9iB a se ciond9ni - +t. nec.
5a 5se66 09l9c9rN Wig. 5Wam.6 a 5se6 certa1 a 5se6 'atjocori1 spun4nd 5sau spun4ndu- i6 cu$inte
injurioase1 pop. 5despre persoane6 a &ace schim' de $or'e de ocar9 5unul cu
altul61 a se g4lce$iB a se s&9di.B 5*ar6 a 5se6 '9l9ci
5a6 09lm9jN a $or'i incoerent1 ;ncet i nedeslu itB a 'odog9niB a morm9iB a 'om'9niB a
'oscorodi
09nHt m4hnire1 ciud91 '9nuial91 repro 1 stare de durere su&leteasc91 de jale1 de
triste e1 de p9rere de r9uB sup9rare1 necaz. +#pr. 7 nu-i &i cui$a cu '9nat /
5ca &ormul9 de polite e6 a nu lua ;n nume de r9u rug9mintea sau ;ntre'area
cui$aB ;n$inuire1 repro 1 imputare. h Din magh. 'Hnat
09nc9dit1 '9nc9dit9 am9r4t1 a'9tut +#. De ce eati '9nc9dit1 &ecior .
5a6 09nd9lN 5pe cine$a6 a pr9da 5a je&ui in lipsa $ictimei61 spre deose'ire de a t4lh9ri 5a je&ui in
prezen a $ictimei6 - Deri$at din 5a6 $andali5za6
5a6 09nN 5de cine$a61
'9njOsc
a-i &i mil9 5de cine$a6
5a6 09nuN1 '9nuiesc a se sup9ra1 a se ;ntrista1 a se nec9jiB a regreta1 a se c9i. 8mi '9nuiesc / ;mi
pare r9u 5 iplea 1)0>6" T3rede i i-i '9nui / 3e copil9 eu mi-oi siU 5?iman
1)G)" 2>)6B 7 duce dorul. - Din magh. 'anni
09r'4n9 $as de lemn ;n care se ine lapte sau 'r4nzeturi Kdin magh. 'er'enceL
09sam9 5;n$.6 pesemne1 se pare
a 5se6 09s9dN a 5se6 $or'i1 a sta de $or'9B a sta la tai&as Din sl. 'eseda1 magh. 'eszOd
09 Nn91 '9 Nni 5Aop.6 gaz intestinal eliminat prin anusB p4r 1 &latula ie
5a6 09 c9li1 '9 c9lesc a lua in der4dere1 a glumi1 e#pr. a lua ;n '9ac9lie1 a &ace '9ac9lie 5a glumi6
09t9tfr9 teren '9t9torit 5;n &a a casei6B p. e#t. 5pop.6 ograd91 curte 5la casele 9r9ne ti6B
8ngro are a pielii palmelor sau t9lpilor. +#pr. 5Wam.6 7 c9lca 5pe cine$a6 pe
'9t9tur9 / a sup9ra1 a ener$a1 a atinge 5pe cine$a6 unde ;l doare mai tareB
Wirele care se introduc cu su$eica prin rostul urzelii pentru a o' ine es9turaB
'9teal9 - @at. 'attitura
5a6 09unH a urla
5a6 04iguN a $or'i incoerent i con&uz1 1 ;ncurcatB a spune prostii +#. TEe-o iag91 dou9 de
$in / ?ine-acas9 '4iguindU - c&. magh. 'olongni Ta r9t9ciU
04lci t4rg mare inut la anumite epoci ale anului1 la s9r'9torile importante i
;nso it de spectacole i de petreceri populareB iarmarocB Wig. 5Wam.6 =9l9gie1
h9rm9laie1 z9p9ceal91 t9r9'oi1 te$atur9 - Din magh. 'olcsu
0ejOnie 5est61 '9jOnie
5$est6
&uga dinaintea du manuluiB ;n special &uga poporului ;n mun i dup9
;n$ingerea eteri tilor de c9tre Durci 51G216" din vremea be!eniei6 &ug91
emigrare de &rica in$aziuniV saX de ja&urile administra iuniV. , face a be!enie,
a meni a r9X1 a nenorocire1 a emigrare1 a da semne de 'ejenie prin purt9ri de
calicB &ug9 5$remelnic96 a popula iei din cauza in$aziilor1 a persecu iilor sau
a asupririiB p. ext. timpul petrecut ;n aceast9 situa ieB '9jen9rie1 '9jen9rit -
Din sl. 'lmanije
0elOngher 5-re6 5argou6 mem'ru $iril. ig. pelo TtesticulU1 prin intermediul ig. pelenghero
Tcarto&UB +#pr." a 'eli 'elengheruM" a o ;ncurca1 a a$ea pro'leme +#emple"
Tai 'elit 'elengheru1 <elule dac9 te aude ne$ast9-ta c9 $ii la ora asta1 matol ai
&9r9 'iatariUB a nu &ace nimicB a &reca menta +#emple" Tiar 'eleati
'elengheruMm9. te-aateapt9 ra'oteza1 aomeaz91 pl4nge dup9 tineU
5a6 0elN1 'elOsc a jupui pieleaB a suprata#a 5&inane6 +#." mdo 'elNt dji 'anj
0endOu1 'endiOu stomac1 'urt9. - Din magh. 'nndn
0eteHg 'olna$ - Din magh. 'eteg b'olna$U
0eteaig 5pronunat si b'echieaigU6" &ace re&erire la o pro'lema1 o 'oala
0erc p9aune
0erti9 un &el de panglic9 cusut9 cu m9rgele colorate ce se pune pe cap la mireas9
0eaNca rezultat9 de la porcii1 'oii ai $acile sacri&icateB se um&la1 se punea la uscat
ag9at9 ;n cuiB ;n ea se p9stra 'r4nza1 la r9coare
5a se6 0eaNca a se irita 5si ca stare de spirit6
5a6 0e telN 5Wam.6 a &ace pe cine$a de ocar91 a mustra pe cine$a cu oc9ri1 cu insulteB
admonesta1 certa1 d9sc9li1 dojeni1 moraliza1 mustraB a trata cu $or'e
o&ensatoareB a 'atjocoriB a dezonora
5a6 0i'ili a acorda o &oarte mare atenie unui lucruB a rezol$a o trea'91 a ;ngriji de
ce$a/cine$a cu mare atenie la detalii
0i'ol1 'djN'ol 'i$ol
0icH cremeneB piatr9 al'9 de r4uB cXar B nisip al' pentru &a'ricarea sticleVB 'ulg9re
5petricic96 de cXar - Din magh. 'O-asi Tsarea-'roa teiU
0ic9 taur
0idi$Nu 5'idi$Ni6 arm9sar1 cal ara'1 cal ar4pesc1 mic i sprinten la &ug9" un 'idi$iu cu s4nge de
argintB 5argou6 '9iat1 &l9c9uB 5Wig.6 om impetuos" ia opre te-te1 'idi$iulee1
opus la m4r oag91 gloa'9
0inee 5Aop.B ;n e#pr.6 a5-si6 da 'inee / a 5se6 saluta
0ir9u primar1 conducator al satului
0ir9ie primarie
0ir oait9 to'9 5preparat din carne de porc6
0Nrt cr4am9 5de ar96B c4rcium91 'ar
0irtHa cr4amar1 'arman
Dicionar 7rdelean - *om4n >
0istoa cu siguran9
0itang1 'itang9u copil din &loriB copil nelegitimB 'astardB $aga'ond1 trengar1 'andit1 mecher1
lotru
0itang9f1 'itang9N $aga'ond
5a6 'l9st9mo 5est61
'lOstem1 a -H 5$est6
a in$oca urgia dumnezeVasc9 contra cuV$a" nu 'l9st9ma pe nimenVe
0l9st9mHt 5est6 i
'lestemHt 5$est6
nelegVuit1 criminalB 5&am. cu iz de simpatie6 agitat1 care &ace n9z'4tii
5a6 0leojdi 5pop. i &am.6 a l9sa s9 at4rne ;n josB a pleo tiB a se 'legi +#pr. a'ia mai poate
'leojdi - a'ia mai poate clipi - +t. nec.
5a6 0leotoc9rN1 'logodori a se '9l9ciB a um'la prin ap9 tur'ure agit4ndu-seB a ;ncepe a $or'i 5despre
copiii cei mici6 $or'irea ;ng9imat9 se aseam9n9 mersului greoiu prin apele
mocirloaseB a &lec9ri +#pr. nu ti8 ce tot blogodorea acoloA
0lid $esel9 5$asul1 nu persoana6
0lider/'liid9r1 'liid9re cuptor cu lemne1 care se a&l9 l4ng9 so'9 ai ;n care se g9tesc de o'icei
pr9jiturile
0oHc9n9 5&am.B despre acte i ac iuni ale omului6 care are caracter de mare ga&91 de
mare nerozie1 care este din cale-a&ar9 de prostescB 5in e#pr.6 , fcut una
boacn sau a fcut-o boacn / a &9cut ce$a din cale-a&ar9 de nepotri$it1 de
prostesc - +t. nec.
0oact9r ser$itor la prim9rie1 paznicB controlorul de 'ilete de pe tren
0oHr&9 5&am.6 im'r9c9minte $eche1 uzat91 zdren uit9B 5mai ales la pl.6 o'iecte de uz
personal1 cu deose'ire lenjeria1 ;m'r9c9mintea i ;nc9l 9minteaB epitet dat
unei &emei de mora$uri u oareB t4r&9 - +t. nec.
0oa te sarmaleB testicole1 la'ii
0o'4rnHc 5'o'4rnHce6 lo$itur9 dat9 peste nas1 peste ureche1 prin destinderea degetului ar9t9tor sau
mijlocitor dup9 ce a &ost ;ncordat pe degetul mareB 7luzie r9ut9cioas91
;n ep9tur9 la adresa cui$aB ,ustrare - a primi 'o' 4rnace
0idi uliu1 erete +#. ni1 c9 l-o &oM luat 'odiue
0odoang9 g9leat9 din ta'l9
a 5se6 0oN a 5se6 machia strident
0oc un &el de inchizatoare la pi$nitaB o 'ucata de lemn pe care se 'ate coasa
0icn9 5pop. i &am.B ;n e#pr.6 a fi 5sau a se face, a ng-e a 6 bocn ; a ;nghe a tare1
a se &ace tare ca piatra prin ;nghe B eap9n" cpraru meu era bocn - +t. nec.
0ojoci 5Aop.6 Al9m4n 5mai ales de animale6. e#pr. 5&am.6 e numai 'ojoci / e &oarte
sla'1 dar &oarte acti$ i plin de pasiune i entuziasmB a- i scuipa 'ojocii e#pr.
5pop.6 a &i 'olna$ de tu'erculoz9B a striga c4t ne/ii in 'ojocii1 a striga din
toate puterile - +t. nec.
0ol $as de metal sau ceramic9 ;n &orm9 de calot9 s&eric9
0old/0olt magazin
0olfnd1 0olpnd 5*eg.6 ne'un1 smintit1 nerod1 prost. - Din magh. 'olond
0om'al9f prost
0ont W9r9 $4r&1 cu $4r&ul retezat1 tocit1 ruptB 5Despre degete1 m4ini1 picioare etc.6
!curt i gros - +t. nec.
0orhaz casa $inului1 magazie de $ini&icatie 5unde se tin ustensilele pentru prepararea
$inului6 - din magh. 'or - $in B haz - casa
0orhot ceea ce r9m4ne din amestecul &ermentat de &ructe sau de cereale1 dup9 ce a
&ost &olosit la &a'ricarea uicii1 a 'erii etc
5a6 0or; a de'orda1 a $9rsa1 a $oma1 a $omita1 a da a&ar9 pe gur9 alimentele din
stomac
0oro'oH 9 5&am.6 pozn91 neghio'ie1 &apt9 necugetat91 &apt9 nesocotit9 cu urm9ri
nepl9cute1 dar lipsit9 de gra$itateB n9z'4tieB 'azaconieB otie - +t. nec.
0or zeam9 acrit9 prin dospirea t9r4 elor ;ntrM;nsaB cior'9 &9cut9 din zeam9 de
Dicionar 7rdelean - *om4n I
$arz9B 5&ig.6 orice lucru acruB $in1 'or curatB ap9 ;n9crit9 pin dospirea t9r; ei.
Wertur9 5de &rupt orV de post6 &9cut9 din aceast9 ap91 &oarte o'i nuit9 la masa
*om4nuluV. 2 por iune de 'or " ad9 doX9 'or urVe 5&ig. iron.6 ?in prea acru.
7 m;nca 'or 5tri$.61 a spune minciunV. 7 nu l9sa pe cine$a s9- V su&leMn
'or 1 a nu-V permite o'r9zniciV &a 9 de tine. 7 te &ace 'or 1 a teMn&uria1 a te
&ace &oc. !up9 tradi ional9 ;n 9rile +uropei de est1 g9tit9 cu legume di$erse1
cu sau &9r9 carne sau pe te1 acrit9 cu 'or .
0or Ou1 'or 9u 5'ot.6 maz9re 5;n ?ad1 !ighet6 : Din magh. 'orsi Tmaz9reU
0ort9 gaur9
0or 5reg.6 p4ntecele &emeii gra$ide - et. nec.
0or os1 'or oHs9 )om* cu 'urta mare1 grasB )femeie* ;ns9rcinat91 gra$id9 - et. nec.
0osc4r e 5*eg.1 ;n e#pr.6 ,- i lua 5sau a- i aduna 6 bosc'r ele ; a- i lua 5sau a- i
str4nge6 'oar&ele - 3omp. magh. bocskorszij
5a6 0oscorodN a $or'i ;ncet i nedeslu it 5ca pentru sine6B a 'odog9niB a 'ol'orosiB a
'om'9niB a '9lm9jiB tranz. 5persoane6 a deranja mereu1 repro 4nd di&erite
lucruriB a cic9liB a moroc9niB a &ace &armeceB a $or'i ;ncet i nedeslu it 5ca
pentru sine6B - din ,ag. 'oszor-Hnos Ta &ace &armeceU1 ucr. 'om-orodit
5a 5se66 0osum&lH 5&am.6 a- i mani&esta sup9rarea ;ncrunt4ndu-se i str4ng4nd 'uzeleB a se
;m'u&na1 5reg.6 a se dr4m'oi1 5prin 0uco$.6 a se '4rzoia1 5Dransil$. i
,aram.6 a se d9'9l9za1 52lt. i 0an.6 a se ;m'on a1 5prin ,unt.6 a se r9z'uza
- +t. nec.
0iac1 'i c91 'i te pi$ni 9 mic9B 'utoia 1 'utoi
0oac91 'oate p9l9ria de la &loarea soarelui
0ot91 'ote '4t91 '9B +#. a &i 'ot9 - a nu ati nimic
0o 'ucat9 s&eric9 de dimensiuni reduse dintr-o materieB orice lucru turtit1 ghem
+#pr. 7 &ace 'o a6 a da &orm9 rotund9 unui lucru '6 a &ace s9- i piard9
integritateaB a mototoliB 0ulg9re de &9in9 sau de m9lai1 r9mas ne&iert ;ntr-o
m4ncareB cocolo B 'ulzB 'ol - +t. nec.
0oi sarmale
5a6 0oi a mototoli1 a impatura
0o# crema de ghete
5a6 0o#9li a da panto&ii1 cizmele cu crem9
0ozgoane $raji1 descanteceB reg. de pe ?alea !omesului
0rHm'ura &9r9 rost1 &9r9 c9p9t4i1 &9r9 noim9B de-a $alma1 ;n dezordine1 aiurea1 alandala1
anapoda - +t. nec.
0r9cinar curea sau altce$a sa tina pantalonii
0rpnc9 m4n9 - @at. 'ranca bla'9U
5a6 0rpnc9li a-si da mana1 a se saluta
5a6 0rpzgpia a picura1 a stropi uor 5despre ploaie61 a ploua m9runt
0re'in 9 roa'9
0rNac9 'riceag1 cuit ce se ;nchide ;n pl9sele de lemn1 de &ier1 de os1 purtat mai ales
de '9r'ai ai &olosit ;ndeose'i pentru a m4nca +#. Djin 'riac;" clNs; cu pNt; /
malaN cu RHp;
5a6 0riac9lN a t9ia cu 'riaca
0ro'oHn91 'or'oHn9 'oa'91 'o'i 91 gr9uncVor" acest geam nu e neted ci are 'ro'oaneB 'u'uli 91
pic9tur91 'o'i 9" 'ro'oane de sudoare pe &runte. Drans. 7gri 9
0roza 'icar'onat de sodiu
0rumund9i s&ecl9
5a sta6 0u'urez 5a se6 l9sa pe $ine
0u'urfz9 g4nd9cel de &orm9 semis&eric91 cu elitrele ro ii p9tate cu apte puncte negreB
m9m9ru 91 m9riu 9 - +t. nec.
0fche1 5'fchi6 5;n$.6 caiet1 carteB a doua liter9 a al&a'etului chirilicB liter9 ;n generalB pic1
strop1 nimic.B Deri$at" 'ucher" 5ele$ ;ncep9torB no$iceB ele$ care ;n$a 9 mult
Dicionar 7rdelean - *om4n G
pe dina&ar96B 'ucheri1 $'. 5a sila'isiB a citi6B
5a6 0uchisi 5$ar. 'uchisa6" a sila'isiB a ;n$9 a
0uchiseal9 lucrare colar91 ;n$9 9tur9
0ucinJ1 'ucine Enstrument de su&lat la romani1 asem9n9tor cornului de $4n9toare de ast9zi. -
lat. 'ucina
5a6 0ucina a ipa1 a plange tare1 a &ace zgomot mare - de la 'ucium
0fcium Enstrument muzical de su&lat ;n &orma unui tu' tronconic &oarte lung1 &9cut
din coaj9 de tei1 din lemn sau din metal i &olosit ;n special de cio'ani pentru
chem9ri i semnale - @at. 'ucinum
0fd9 closet1 c9c9toare - germ. 'ude T'arac9b
0ugJt destul1 su&icient1 de ajuns1 prea mult
0ughi sau 0udig9i chiloi 5cu manecute6
0uh a-i merge 'uhul" a &i &oarte cunoscut
0fh9 'u&ni91 in e#presia" <u &ute 'uha 5ca iese pruncu cu pene6 / a lene$i1 a
tr4nd9$i
0uhHi 5'uhai6 instrument muzical popular &olosit de colind9tori ;n ajunul anului nou1 &ormat
dintr-o putinic9 cu &und de piele1 prin care trece un smoc de p9r de cal care se
trage produc4nd un sunet asem9n9tor cu mugetul unui taur.
5a se6 0uh9N 5despre persoane6 a se um&la la &a 9 5de 'oal91 de somn1 de '9utur9 etc.6B a
de$eni puha$ la &a 9
0uiHc z'urdalnic1 ne'unatic1 sglo'iuB nechi'zuit1 e#altat1 ne'un1 aiuritB 5despre
plante6 care cre te &oarte repede i mareB 5despre &iin e6 care este &oarte $esel
i energicB neast4mp9rat
0uiOstru mers al calului sau al altor animale ;n timpul c9ruia pa ii se &ac cu picioarele
din aceea i parteB n9r9$a B neast4mp9rat1 z'urdalnic - +t. nec.
0uimac ame it 5de somn1 de 'e ie1 de &ric9 etc.6B z9p9cit1 n9ucB 'uim9cit1 'uimaticB
5pop.6 '4iguit1 capiu1 uluit1 5reg.6 'uimatic1 h9'9uc1 5,old.1 0uco$. i
Dransil$.6 tehui. 5!-a sculat q.6 : +t. nec.
0uleHndr9 hain9 $eche1 ponosit91 zdrean91 'oar&9B termen injurios pentru o &emeie
imoral9 - +t. nec.
5a 5se66 0uli a 5se6 strica1 a 5se6 deteriora
0fli petrecere1 che&
0uli'9 eal9 dezordine1 hara'a'ur9
0ulfc num9r mare de oameni str4n i la un locB droaie1 gloat9B 5ad$er'ial6 8n mas91
;n r4nduri str4nse1 cu gr9madaB unul peste altul1 ;nghesuindu-seB repede1 iuteB
58n $echea organizare a armatei din 9rile rom4ne ti6 unitate militar9 tactic9
&ormat9 din mercenari1 care corespundea apro#imati$ e&ecti$ului unei
companiiB 'uluc'9 ie
5a se6 0ulucN 5pop.6 a se ;m'ulzi1 a se ;ngr9m9di1 a 5se6 aduna gr9mad91 a 5se6 str4nge la un
loc - Din 'uluc
0ulumHc st4lp de sus inere sau grind9 de lemn care se ;ntre'uin eaz9 la case1 la por i1
la spaliere de $ii etc. - +t. nec.
0ulz 5pop.6 cocolo B cocolo de m9m9lig9 cald9 ;n care s-a pus 'r4nz9 de oaie sau
urd9 KDermen cio'9nesc de origin9 o'scur9L
5a6 0unghN 7 cerceta1 a o'ser$a1 a deslu iB 7- i da seama1 a ;n elegeB 5*e&l.6 7 se uita
cu aten ie1 a &ace ochii mari. 3u$;nt de argou1 pro'a'il din ig. 'angi 5&. de la
'angos6 Ttrec9toare1 strung9U 5=raur1 0@1 EE1 1G5 i ?1 222B ruilland 1>06.
Din acela i cu$;nt ar putea pro$eni rom. s'anghiu 5$ar. s'anchiu1 spanchiu61
adj. 5sa iu61 c&. =raur1 0@1 EE1 1)5. D7* i ?asiliu1 =!1 ?EE1 1051 identi&ic9
acest cu$;nt cu pronun area moldo$eneasc9 a 'unghi1 der. de la 'um'. : Der.
'unghial91 s. &. 5aten ie1 p9zeae6.
'urdf& sac &9cut din piele net9'9cit91 uneori din stomacul unui animal 5capr91 oaie1
'i$ol61 ;n care se p9streaz9 sau se transport9 'r4nz91 &9in91 ap9B '9 ic9 uscat91
Dicionar 7rdelean - *om4n )
care1 pe $remuri1 se ;ntre'uin a ;n loc de geam - +t. nec.
0urduhan1 'urdihan1
'urduzan
'urt9 mare
0urzuluNt m4nios1 sup9rat1 ener$atB 58n$.6 re$oltat1 r9sculatB 5despre p9r6 z'4rlit - Din
magh. 'orzolni
0um'1 0um'gi nasture1 pastil9 5ia-i 'um'ii / ia-i medicamentele1 pastilele61 'uton
5a 5se66 0uai a distruge1 a sparge1 a stricaB a 'ate1 a lo$i 5cu pumnul61 a iz'i
0fte 'utoi din doage de lemn ;n care se ine $inul
C
3ad9 $as mare de lemn pentru strans strugurii
3a&9 ca&ea
3aier gramad9 de lan91 in sau c4nep9 ce este pus9 pe o &urc9 pentru a &i toars9
manual
3alta'i c4rnat &9cut din m9runtaie de porc amestecate cu orez i cu ingrediente - +t.
nec.
3ancOu can9 mare din ceramic9 sau sticl9 pentru lichide - Din magh. -anczi bcara&91
can9U
3andal9u un &el de so'9 mai mic9
3ant9 can9 mare de ap9
3apciu ne'un
3arcalOte '9utur9 preparat9 din $in1 sirop i si&on - +t. nec.
3arte scrisoare
3ar&iol conopid9
3as&9u salc4m
5a6 3atadicsN a g9si de cu$iin 91 a socoti de demnitatea sa 5s9 &ac9 ce$a6B a 'ine$oi1 a se
indura - Din ngr. -atadOhome
3atra&fse 5&am.6 o'iecte casnice m9runte 5 i ;n dezordine6B cala'al4c1 'oar&e. +#pr. ,-
i lua 5sau a- i str'nge 6 catrafusele / a- i str4nge lucrurile preg9tindu-se de
plecareB a pleca repede 5 i pe &uri 6 dintr-un locB a o terge1 a- i lua t9lp9 i a
- +t. nec.
3azHnie 5cazHnii61 predic9 prin care se e#plic9 un pasaj oarecare din e$anghelie1 ;ndemnB 5Wam.6
Discurs lung i plicticos1 poliloghie1 $or'9rieB Dojan91 mustrare. - !l.
-azanije
3Hzn9 5cHzne6 tortur91 chin1 supliciuB su&erin 91 durere1 nelini teB trud91 munc91 str9danie.
!l. -aznV
34c9d9ri m9cie e
39c9l9u cantitate mare1 a'unden 91 'el ug1 enorm1 ;n cantit9 i uria e
39ldHrP1 caldHrP $as pentru ap91 dar ai pentru &iert 5p9linc91 mnjOrP dj prunji1 la animale
etc.6
39nd9l9u so'9
5a6 39p9ci a 'ate1 a in$inge
39p9luit s9pat1 pr9 it1 operaie realizat9 de o'icei de dou9 ori pe an pentru a s9pa
'uruienile din culturile de carto&i sau porum'B reg. de pe ?alea !omesului
5a6 39p9ta a primi1 a o' ine un lucru solicitat1 a primi 5;n dar sau de poman96B De
c9p9tat / primit de poman91 o' inut prin cer eal9B 7 c4 tigaB a agonisiB a
do'4ndi prin... B a culege B +#pr. 7 o c9p9ta1 a o p9 i1 a da de dracu1 a primi
'9taie" astmpr-te, c# aK s# o cape KA : @at. pop. capitale
39p9t4i perin9 5'9n9ean6
a 5se6 39p9tui a5- i6 &ace un rost1 o situa ieB 5Wam.6 a 5se6 c9s9tori1 a 5se6 a eza1 a da la casa
sa +#. a c9p9tuit doi &eciori i dou9 &eteB 5pop.6 a oplo i. 5a q pe cine$a ;ntr-o
sluj'9.6
39p9tuial9 ac iunea de a se c9p9tui1 procopseal91 ;m'og9 ire1 par$enire1 rost1 stare1 a$ere
39p9 pn9 3ap de animal mort sau t9iat pentru consumB 3ap de om mort desprins de
trupB craniuB 5Eronic6 3ap 5mare6 de omB Aarte 'ul'ucat9 a unei plante1
&ormat9 din tulpin9 sau din suprapunerea &runzelor +#. 39p9 4n9 de $arz9B
<ume dat unor o'iecte de &orm9 conic9 +#. 39p9 4n9 de zah9r. - @at. pop.
capitina
39peneHg1 5c9penegaa1
chepeneag6
manta1 pelerin9 +#pr." 39peneHg dup9 ploaie - ce$a ne&olositor1 tardi$
39put poart9
39r9la'9 gulie
39rp9nos zg4rcit1 r9u1 egoist
39scanea 'asma
5a6 39tH a c9uta pe cine$aB a in$estiga1 a cercetaB a-si $edea de..
39tHre c9utareB pies9 metalic9 de &orm9 prismatic91 montat9 pe partea de sus a e$ii
unei guri de &oc i care1 ;mpreun9 cu ;n9l 9torul1 &ormeaz9 dispoziti$ul de
ochire al armei
39tan9 soldat1 militar Kdin magh. -atona1 tc. -atana1 pol. -atanL
39t9 c9tre
39t9nie ser$iciu militar
39tran h4rtie 'ituminoas9 Kdin scr. -atran1 magh. -atrHn1 tc. -atranL
39tr9nit sup9rat1 a'9tut 5adica negru de suparare ca si catranul6
39tren dulap $echi de 'uc9t9rie1 $ezi creden
39tHn9 58n$.6 !oldat1 osta ;n 7ustro-sngariaB p. gener. 5reg.6 soldat1 osta B @oc.
ad$. 8n 5sau la6 c9t9nie / ;n armat9. : Din magh. -atona.
39tinOl agale1 alene1 'ini or1 domol1 ;ncet1 ;ncetinel1 ;nceti or1 lin1 lini tit1 tiptil1
u urel
39uHci &ierar1 potco$ar1 &aur
39fau un &el de lingur9 mare1 de &orm9 elipsoidal91 cu coad91 utilizat pentru
m9surarea &9inii sau gr9unelor1 ori pentru scoaterea &9inii din saci sau
lad9.
5a se6 39zni 5a se6 trudi1 chinui
34rlHn miel sau ied dup9 ;n 9rcare p4n9 la $4rsta de circa un anB m4nz sau cal t4n9r1
p4n9 la $4rsta de trei ani - +t. nec.
34rliin u$i 9 de p9r r9sucit9 ;n spiral9B 'ucl91 zulu& - +t. nec.
34rp9 'atic
34rp9cOsc1 c4rpocesc1
c4rpojesc
c4rpesc prost 5c4rpesc t pocesc6
3eac9n9u1 ceac9n9i 5reg.6 prost9l9u1 terchea-'erchea
3eampa in&irm la picioare1 care c4nd merge nu are la'ele picorului paralele 5ca
3harlie 3haplin6
3eauinu pentru &9cut m9m9liga sau pentru &iert carto&i1 lapte etc.B cu &uninginea de
pe &undul ceaunului se lustruiau cizmele ai ;nc9l9rile 5$ezi ;pOlSlS6 sau se
;nnegreau must9ile ai spr4ncenele1 &iind &olosit9 ai la o'inerea cernelii
pentru acolari
3eauinu cel mHrS 8n el se &ier' hainele ai tortul1 dar ai z9rul de la caa pentru o'inerea urdei
3ept1 chiept piept
3erg9 p9tur9 5de l4n96 care ser$e te la ;n$elit sau care se a terne pe patB ol1
$elin 91 scoar 9B $elin 9 9r9neasc9 de pat +#pr" c4t i-e cerga1 at4t te ;ntindeB
!e g4ndO la m9ritat / i n-are cerg9 pe pat B 7d9post din ramuri i cetin9 ;n
care lucreaz9 indrilarulB . - Din 'g.1 scr. cerga. 3&. magh. cserge
3eter9 $ioar9
3eterHa c4nt9re din $ioar9 5ceter96
3heafn adormit1 somnoros1 'eat1 ameit1 o'osit1 z9p9cit
3hOhe tus9B astm91 n9du&. - Din magh. -eh5e6
5a6 3hehelN a tuai
5a6 3hel&9nN1 c-elfnela 5pop. i &am.6 a 'ate tare pe cine$a - +t. nec.
3hem9tor &ecior care in$it9 la nunt9
3hemea9 c9maa9
3hene cine$a di&icil
5a 5se66 3herchelN 5&am.6 a se ;m'9ta 5u or6B a se ame i - +t. nec.
3herestul direct1 de-a dreptul 5se re&er9 la direcia de mers61 $ezi crestul
3hetre1 3hietre pietre
3hetre ad9post pentru g9ini
3he mecher
3hiatr9 piatr9
3hi'zuN a judeca cump9nind toate e$entualit9 ileB a se g4ndi1 a re&lecta1 a medita1 a
presupune1 a &ace supozi iiB a dispune1 a organiza1 a pl9nui. ,ag. -Opezni
3hichineH 9 5&am.6 camer9 mic91 s9r9c9cioas9B cas9 mic91 ;ntunecoas91 tupilat9B 'ordei1
'ujd91 'ojdeuc91 'ujdel91 cocioa'9B lucru mic1 ne;nsemnat1 de nimic - +t. nec.
3hichirez amecherie1 airetlic +#pr. care-i c-ic-irezu# J - care-i mec-eria J6 a nu avea
nici un c-ic-irez - L. a fi monoton / plicticos / searbd. M. a nu avea rost
3hiept piept
5a se6 3hiereti a se intoarce 5de unde$a6B +#. te-ai chieretit. - te-ai intors .1 a chierti - a
re$eni1 a $eni inapoi
3hime e c9ma 9
3himNr 0r4u lat de piele1 adesea ornamentat i pre$9zut cu 'uzunare1 pe care ;l
poart9 9raniiB erparB +#pr. 7 pune la chimir / a str4nge 'aniB a &i zg4rcit. 7
a$ea la chimir / a &i 'ogat - Din tc. -emer
3himni9 pi$ni9
3hin9 noroi
3hind9 coridor la intrarea intr-o cas9 9r9neasc91 tind9
3hindeu prosop1 er$et1 tergar
3hindie 5pop.6 timp al zilei c9tre apusul soareluiB loc de pe 'olta cereasc9 unde se a&l9
soarele pe ;nseratB $ecernie1 5reg.6 su'amiaz91 sunimiez1 5prin Dransil$.6
a$ecernie1 5;n$.6 pomereaz91 pomerid9. 5Ae la q1 adic9 pe la apusul soarelui.6B
numele unui dans popular asem9n9tor cu s4r'aB melodie dup9 care se e#ecut9
acest dansB serenad9 sau concert nocturn dat de muzican ii palatului ;n timpul
cinei domnitoruluiB la cur ile domne tV i 'oVere tV1 turn de straj9 de unde se
$estea cu to'e i surle timpu chindiiV1 c;nd to V oameniV se adunaX la cin91 i
por ile cur iV se ;nchideaX - Din tc. i-indi. ngr. uvwx^1 al'. ityindi1 s'. i-indija
a 5se6 3hinzuN1 chinzuiOsc a 5se6 chinui
3hip poz9
3hiparc9 piparca1 'oia1 ardei iute
5a 5se66 3hior;z a de$eni chVor +#. !9 chVor9sc 5dac9 mint61 un jur9m;nt pop.B 5Wam.6 a se uita
&oarte atent1 cu curiozitateB a se hol'a
3hirc9N 5reg.6 a scoate sunete caracteristice 5g9ina1 cocorul1 curca6.
5a 5se66 3hircS a se contracta1 a se ghemui1 a se ;nchirci1 a se str4nge1 a se zg4rci1 5pop.6 a se
ciuciuli1 a se st4rci1 5reg.6 a se t4m'u i1 52lt.1 0an. i Dransil$.6 a se zguli.
)9-a N de durere.*B a se str4nge gr9mad91 a se &ace micB a nu se dez$olta
su&icient1 a 5se6 pipernici" oile fr -rn se c-ircesc6 a strica1 a poci" baba
pe vite le c-irce te - +t. nec.
3hirpNci material de construc ie ;n &orm9 de c9r9mid91 &9cut dintr-un amestec de lut1
paie i '9ligar uscat la soare. Din el se &ac p9re iV caselor 9r9ne tV. - Din tc.
-erpi{
5a6 3hisa a pisa1 a m9runi
3his9li 9 zeam9 de poame 5cire e1 prune6 &ierteB 3ompot1 ho a$1 &ertur9 de &ructe cu
zah9r orV &9r9 zah9rB 5&ig.6 s9 m9 &ac9 chis9li 9 de '9taie. +#" T0un9-i $ara
j4nti a / i iarna chis9li aU
3hN c9 5*eg.6 un &el de calta'o &9cut din stomacul sau din intestinele porcului1
umplute cu carne tocat9 i cu p9satB 3olon1 intestinul gros al animalelorB
57d$er'ial6 Alin1 ;ndesat p4n9 la re&uz. : Din ucr. -y-a
3hiachineu 'asma1 n9&ram9
3hiachi9 instrument &olosit la incondeierea ou9lor cu cear9
3hit9 pit91 p4ine
3hitNt1 -9 chi'zuit1 socotit1 serios" om c-itit la minteB ochesc1 intesc1 ;ndrept lo$itura"
aK c-itit bineA6
5a6 3hi c9S a scoate sunete prelungi i ascu ite1 se zice de ip9tul ascu it i prelung al
greierilor1 c9 eilor1 guzganVlor1 oaricVlor i o'olanilor
3hii'ua &apt1 detaliu lipsit de importan9B amecherie1 airetlic
5a 5se66 3hi$ernisN a administra1 a conduce ;n calitate de administratorB a do'4ndi prin munc9 i
s4rguin 9B a aduna1 str4nge1 agonisi1 acumula1 administra1 aduna1
apro$iziona1 aranja1 c4rmui1 conduce1 dirigui1 domni1 economisi1 &ace1
gu$erna1 or4ndui1 rezol$a1 st9p4ni1 5a$ere1 'unuri materiale6B 7 &ace s9 se
chi$erniseasc9. Din ngr. -$Ornisa
5a6 3ic9lN a certa mereu1 a &ace cui$a repro uri repetate pentru &apte m9runte - +t. nec.
3iledghi copil
3imilitfr9 ghicitoare1 pro$er'1 $or'9 '9tr4neasc91 zical91 zic9toareB crea ie popular91
uneori ;n $ersuri1 cu caracter alegoric i meta&oric1 care cere identi&icarea
unui o'iect sau a unei &iin eB
5a6 3imilN a spune o cimilitur9B a da de ghicit 5o ghicitoare6B a transpune ;ntr-o
cimilitur9
3ingateu clopoel Kdin magh. csengett|L
3ing9toHre W4 ie de p4nz91 de m9tase1 de piele etc. care ser$e te cui$a la ;ncins
mijloculB pop. Aarte a corpului situat9 ;ntre olduri i coasteB mijlocB talieB
'r4u - K8nLcinge t su&. -9toare.
3ingeu prosopB reg. de pe ?alea !omesului
3inoa &rumos1 ar9tos1 aranjat1 dichisit1 dr9gu
58n6 3inste gratis1 gratuitB +#. calul c9p9tat ;n cinste1 la dini nu se cMot9
3Npc9 ;mpletitur9 &9cut9 cu aculB dantel91 hor'ot91 spi ur9a panglic91 &und91 cordea1
cordic91 petele
3ioHrici pantaloni groai1 pentru iarn9
3ioci papuci ;mpletii din l4n9 Kdin magh. csucsaL
3ioci radacini ramase dupa seceratul tuleielor
3iolo$ec copil
3iomag1 ciomege '9 mare ai gros1 adesea cu m9ciulie sau ;nt9rit cu &ier la unul din capeteB
'4t9B lo$itur91 '9taie dat9 cui$a cu un ast&el de '9. : Din tc. {oma-.
5a6 3iond9nN 5-nOsc1 Nt6 a 'om'9ni1 a 'odog9niB a certa1 a dojeni1 a se certa cu cine$a pentru nimicuri
&9r9 a- i spune $or'e grele1 a se ;mpunge cu $or'aB a se cioro$9i - ?ar.
ciondr9ni. crea ie e#presi$9 ca dond9ni1 'om'9ni. Dup9 3ihac1 EE1 4)01 din
mag. ci$idniB ;ns9 &onetismul este di&icil. D7* propune s9s. sch}den Ta
certaU1 care nu pare mai con$ing9tor 5c&. Dr9ganu1 Dacor.1 EEE1 10G)6. Der.
cioandr9 5$ar. cioand961 s. &. 5disput91 ceart961 pentru a c9rui termina ie c&.
'uleandr91 &leandur9B hoandr9B ciond9neal91 s. &. 5ceart96B ciond9nit1 s. n.
5ceart96.
5a6 3iors9N 5ciors9iOsc1
ciors9Nt6
a r9zui1 a cur9 a cu ra pelu1 a t9ia1 a ciop;r i cu instrumente proaste. - ?ar.
giors9i. !l. Rirta1 Rersti Ta t9iaU1 c&. rut. Rersati Ta radeU 53ihac1 EE1 5>B D7*6.
- Der. ciors1 interj. 5zgomot &9cut de secure t9ind lemne6B cioars91 s. &.
5instrument t9ios uzat i ne&olositor61 $ar. gioars9B ciors9it1 s. n. 5t9iere &9cut9
cu greu1 cu instrumente ne&olositoare61 $ar. ciors9ial91 ciors9itur91 s. &.B ciort1
s. n. 5la cai1 r9d9cina coziiB 'otB cioc6B certi1 $'. 5a cur9 a de coaj9B a cizela6B
Dicionar 7rdelean - *om4n 1(
certat1 adj. 5despre 'oi1 cu un corn rupt6. 7ceste ultime &orme au pro$ocat
pro'a'il o con&uzie ;ntre certi i certa Ta dojeniUB ;n &elul aceste ne e#plic9m
e#isten a lui ciorti Ta certaU1 pe care D7* o pune ;n leg9tur9 cu rut. Rort
Tdia$olU 5~ ciort1 s. m.1 dia$olB igan6. 3iortan1 s. n. 5os cu carne6 este o
con&uzie ;ntre ciort To'iect t9iatU i hartan. 3&. cirt9
3iotorn91 3et4rn9 semijghea'ul de su' stre ina 5stre ina6 prin care apa de pe acoperi merge la
'urlan i se scurge la pamant
3ios$;rt9 5cios$prte6 58n$.6 s&ert1 a patra parteB s&ert dintr-un animalB '9 care pro$ine dintr-un
lemn t9iat ;n patru p9r iB parte1 'ucat9 de carne1 halc9. - ?ar. ces$;rt91 5;n$.6
cet$;rt91 cet$ert. c&. 'g. Ret$rXtX1 s'. Ret$rt. 3&. s&ert. - Der. cios$;rti1 $'. 5a
&ace 'uc9 i6
3io$ea der'edeu1 mecher de pe strada care se da mare
3io$Oi 5-Ne6 h;r'B se spune ;n general despre o'iecte casnice $echi i &9r9 $aloare1 i mai
cu seam9 despre $asele de lemn. 2rigine incert9. 7r putea &i sl. R$anV
Tg9leat9 de lemn1U de unde i ciu$ai 5$ar. Drans.1 cio'an1 0anat1 ciu$an61 s. n.
5al'ieB g9leat96 i ciu$aie1 s. &. 5'uteB oal96B c&. cio'ac9. Dup9 ,;ndrescu i
D7*1 din germ. !cha&& T$as de lemnUB !cri'an se re&er9 la s'. Ri$ija TlemnU
3ipc9 dantel9 Kdin magh. csip-e1 scr. cip-aL
3irighele minciunele pe lim'a din ardeal1 csoroge1 pe o alta lim'a din 7rdeal1 sco$ergi
cred ca prin moldo$a.. gogosi si pro'a'il mai sunt si alte denumiri...
3irip91 3iripuri igl91 igle de pe cas9
3iu'9r $as din lemn de &orm9 tronconic9 cu una sau dou9 urechi si cu un &und1 spre
deose'ire de 'utoi care nu are urechi1 are dou9 &unduri si &orm9 de 'utoi
3iucal9u tiulete de porum'
3iucuri pantaloni
3iu&ut 5om6 zg4rcit1 a$arB 5om6 cu toane1 prost dispus
3ium9&Hie 5'ot.B Datura stramonium6 laur1 5;n$. i reg.6 m9slag1 5reg.6 'ol4ndari 91
'ol4nzeal91 'orciu1 cornut91 &aie1 m9selar1 ne'uneal91 t9tul91 tur'are1 'oii-
pruncilor1 ciuma-&etei1 m9r-ghimpos1 m9rul-porcului. Alant9 er'acee
medicinal9 &oarte to#ic91 cu &lori al'e i cu semin e negre ;nchise ;ntr-o
capsul9 cu epi moiB laur
5a6 3iump9$S a scurta1 taVa1 amputa1 mutila" un 'rad cVump9$itB a chVop9ta 5a merge
chVop9t;nd6 de mult um'let saX de ;n epeneala picVoarelor1 $or'ind de $iteB
a se ;m'oln9$i de picioare1 a nu mai putea um'la
3iumurluN1 ciumurluiOsc a- i strica stomaculB a i se aplecaB a-i &i grea 9 5de ce$a6B a &i secat 5de
munc961 a sl9'i1 a se anemiaB din ung. csnmnrleni1 a- V &i grea 91 d. csnmnr1
grea 9
3iupalac1 ciupalaci 5glum.6 ins1 indi$id1 tipB to$ar9
3iup9 co$at91 cada de 'aie
5a 5se66 3iup9i a &ace 'aie
5a6 3iupili 5puiul6 dupa ce se taie puiul1 cu maruntaiele in el1 se opareste si se ciupileste1 adica
se smulg penele
3iurd91 ciurde turm91 ciread9B +#. <o ho m91 c9 nu eati la ciurd9e
3iurdar1 ciurdari $9car1 p9storul turmei de $aciB +#. ?or'eati ur4t ca un ciurdar.
3iurigau9 / 3irighele gogoa 9 / gogo i
3ifru un &el de sit9 mai mare ai cu g9uri mai rare1 pentru cur9at gr4ul sau
semineleB cel pentru
cocia din gr9une de m9lai era &9cut din ta'l91 put4nd a$ea ai o &orm9 mai
lunguia91 cu coad9
3iuac9 ardei iute
3iftur9 $as din doage sau dintr-un trunchi sco'it care ser$eate la scos apa din &4nt4n9
3ito$ ;ntreg1 s9n9tos 5la minte61 ne$9t9mat1 zdra$9n tea&9r
3lHc9 ez9toare1 5reg.6 &urc9rie1 5Dransil$.6 ha'91 ha'9r91 5prin ,unt.6 sideanc9. 5q
&9cut9 la ar9 ;n serile de iarn9.6B munc9 colecti$9 'ene$ol9 prestat9 de 9rani
pentru a se ajuta unii pe al ii i care adesea este ;nso it9 ori urmat9 de o mic9
petrecere1 de glume1 po$estiri etc. +#pr. ?or'9 de clac9 / $or'9 inutil9 sau
neserioas9B &lec9real9. : Din 'g. tla-a
3l9ditur91 cl9dituri c9pie de &4n de dimensiuni mari
3laie1 cl9i c9pie de &4n de dimensiuni mai mici
3lHmp9 clan91 z9$or la ua9
3l9paci1 colopaci ciocan
5a6 3l9t9ri 5a6 cl9ti
3lis91 clNs; sl9nin9
3lop p9l9rie
3loan ao'olan
3lo9 cloac9
3oaj'9 crusta de sange inchegat care se &ace la supra&ata pielii in urma unei 'u'e1
cos ke#tirpatM sau in urma unor zgarieturi1 taieturi...
3oar'9 este o unealta 5suport6 in care se &i#eaza 'urghiul ori s&redelul cu care se
gaureste.5masina de gaurit presupune daca nu motor1 cel putin doua roti
dintate de ampli&icare a rotatiei6
5a 5se66 3oc4rja a- i ;nco$oia spatele 5de '9tr4ne e1 greut9 i etc.6B a se g4r'o$iB a se coco aB
sn nas coc;rjat - nas coroiat. Din c4rj9
3icie tr9sur9B termen atestat doar ;n ,aramurea1 !9tmarB ;n Dransil$ania se
&oloseate hintenB ;n ,untenia ai ,oldo$a1 tr9sur9
3ocioane r9cituri1 pi&tie1 m4ncare rece preg9tit9 din carne1 oase i cartilaje de pas9re1
de porc etc.1 &ierte timp ;ndelungat ;n zeam9 condimentat91 care se ;ncheag9
dup9 r9cire
3ocior$a heredia aia cu care scoti jaruM din cuptoru de paineB unealt9 casnic9 compus9
dintr-o plac9 de metal sau de lemn ;n &orm9 de triunghi sau de semicerc1
&i#at9 la cap9tul unei cozi lungi1 cu care se scoate jarul sau cenu a din
cuptorul 9r9nesc de copt p4ine. : Din rus. -ocerga1 ucr. -ocerha
3ocirl9u odaie cu scule de tot &elul
3ociuoanji1 3uociuoanji r9citur91 pi&tie
3oclauri locuri neum'late sau pu in um'late1 pustii1 ;ndep9rtateB locuri pr9p9stioaseB
+#. a um'la pe coclauri - a um'la &9r9 rostB a $aga'onda
3ocoli 'ucat9 dintr-o su'stan 9 c9reia i s-a dat o &orm9 aproape s&eric9B 'ulg9re1
'o 11 ghemotocB 'ulg9re mic i compact de &ain91 de m9lai etc. r9mas ;nt9rit
5 i ne&iert6 ;ntr-o m4ncare care nu a &ost 'ine amestecat9
5a6 3ocoli N a 5se6 &ace cocolo 1 a 5se6 mototoliB a trece cu $ederea sau a ascunde
lipsurile1 gre elile1 &aptele repro'a'ile ale cui$aB a r9s&9 a1 a r9zg4iaB a 5se6
;n&o&oli
3ocorada placinta cu 'ranza si marar coapta in cuptorB
3ocit9 &emeie de mora$uri u oareB prostituat9. : Din &r. cocotte
5a 5se66 3oco H a se urca pe un loc 5mai6 ;naltB a a$ansa ;ntr-un post sau la o situa ie &9r9 a
merita. 2rig. nec.
3odi 1 codoH 9 persoan9 care mijloce te i &aciliteaz9 ;nt4lnirile a doi aman iB 5pop.6
persoan9 care ;nlesne te practicarea prostitu ieiB pro#enet1 pro#enet9
3ogeac acadea
3ohe 'uc9t9rie
3olac cozonac
3ol' pra&
5a6 3olc9N 5despre oameni i animale6 a um'la de colo p4n9 colo ;n num9r mare1 a &oiB a
mi unaB a &or&otiB a &o g9iB a &urnicaB a roiB a $iermuiB a &o niB 5despre locuri1
o'iecte6 a &i plin de oameni sau de animale care um'l9 de colo p4n9 coloB a
clocotiB a $ui. : &orma ie onomatopeic9
3olea9 mamaligaB reg. de pe ?alea !omesului
3olni 91 cuilni; ;nc9pere l4ng9 grajd ai aur9B ane#a de lemn de pe lang9 cas9
3olompire1 colompiri carto&i
3olonie1 colonii grup compact de persoane 5de aceea i origine6 a ezat ;ntr-o ar9 sau ;ntr-o
regiune a unei 9ri i care pro$ine din imigrare sau din str9mutare
3olopaci ciocan Kdin magh. -alapHcsL
3om4ndare mas9 5poman96 la o inmormantare1 praznic
3om'inezon &urou Kdin &r. com'inaisonL
3omlJu1 com'lJu 5Drans. i 0anat6 drojdie de 'ere. ,ag. -omli ThameiU
5reg.6 drojdii 5de hamei6 pentru aluat
5de6 3omOdie de r4sul lumii
3oncN cu stra'ism
3onci coc Kdin magh. -ont1 scr. -onRaL
3onie 'uc9t9rie Kdin magh. -onhaL
3onopei canapea Kdin magh. -anapOLB lada de zestre
3ontr9ua c;ntaret la $ioara care doar tine ritmul1 are si mai putine corzi
3ooperati$9 magazin alimentar/uni$ersal satesc
3op4raeu sicriu
3opNl l9star crescut de la 'aza tulpinii unei plante1 din primul nodB cui de lemn sau
de metal care se ;n&ige ;n ochiul 4 4nii1 la st4lpul u ii sau al por ii1 c;rligu
5 ; ;na6 ;n care se prinde u a1 c;rligu pe care cade i$9ru KeL i ine u a ;nchis9
5a6 3opilN a t9ia l9starii secundari1 nepurt9tori de rodB a cur9 a de copiliB 5reg.6 a pui 5q
de l9stari o plant9 de cultur96 - Din copil
3optil copil
3orast9 primul lapte dat de $ac9 dup9 &9tare
3or'aci 'ici
3or&9 coa mare
3orhaz1 corhazuri spitalB +#. o &oM 'eteag ai l-o luat la corhaz.
3oro'ee &ructe uscate
3osoN cuit mic &9cut din &ier de coas9
3osir1 cosiru cu it scurt1 cu $4r&ul ;nco$oiat1 ;ntre'uin at ;n $iticultur9 i ;n pomicultur91
dar ai pentru carne1 $erdeuri etc
3ostrOie 5'ot.6 sorgB plant9 er'acee din &amilia gramineelor 5!orghum halepense6B
iar'a ce cre te prin lanurile de porum'" T,erge i ;i d9 costreie / <ici a a nu
$rea s9 steieU 504rlea 1)24 EE" 2126 3&. 'g. -oytrja$a
3o unealt9 portati$9 de r9chit9 sau de papur91 ;n care se pun poame1 pro$iziuni1
ru&eB co ul pieptului1 numele popular al toracelui" &iind rup i ;n co de &oame
i de seteB partea ce r9m4ne dintrMo $it9 t9iat9 c9reia sMa luat cios$4rteleB
;mpletitur9 de nuielu e ;n &orm9 de co de prins pe teB con inutul unui co "
un co de pereB ,old. ;mpletitur9 de nuiele ce ;nlocuie te loitrele i
cod4rleleB ,unt. acoper9m4ntul mo'il al unei tr9suriB copaie p9trat91 larg9 i
;ngust91 de turnat gr9un ele ce cad apoi ;ntre pietrele moriiB canal prin care
&umul so'ei e condus ;n pod sau peste acoperi ul casei
3oa quri 'u'9 purulent9 care se &ormeaz9 uneori pe &a 9 sau pe corp1 ca urmare a
in&lama iei glandei se'acee1 acnee. - lat. cossus
3oaarc9 coa ;mpletit din nuiele 1 coa de c9rat Kdin 'g. -oyara1 scr. -yaraL
3oac91 coate p9trat1 p9tr9elB +#. caiet de matematic9 ;n coate
3o cogeH / co cogeHmite care este &oarte mare1 enorm1 groza$1 colosal1 &antastic Din tc. -os-oca. 3&.
'g. -os-odma
3oaconar cote de g9ini
3oatei locul unde se ine porum'ul
5a6 3oatoli a gusta - Din gustuli1 gusta $ezi si 3uatuli
5a6 3ita 5a6 c9uta
Dicionar 7rdelean - *om4n 1>
3ot9toHre1 cocotoHre 2glind9" 5de la a 5se6 cita6 T@a mort ;n cas91 cot9toarele tre'uie ;ntoarse cu
&a a la pereteU 53alendar 1)G0" )16B T!9 nu te ui i ;n cot9toare dup9 as&in itu
soarelui1 c9 $isezi ur4tU 53alendar 1)G0" (I6. : Din cota Ta se pri$i 5;n
oglind96U t -toare
3otarc9 locul unde se ine porum'u
3otlon1 cotloane loc &erit1 neum'latB ascunz9toare1 ascunzi B !co'itur9 ;n malul unui r4u1 su'
ni$elul apeiB 3onstruc ie de zid1 suport solid de &ier sau ;njghe'are simpl9 de
pietre1 ;n care se &ace &oc i pe care se a az9 cazanul la &iertB Wirid9 &9cut9 ;n
zid1 su' cuptorul $etrei 9r9ne ti. +#pr. 7 sta 5sau a z9cea6 pe cotlon / a
pierde $remeaB a lene$i1 a tr4nd9$iB 7d4ncitur9 &9cut9 ;n zidB &irid91 ocni 9. -
Din magh. -atlan
3otonig 5cotonoHg96 chiopB in$alid din Aol. -uternoga T chiopU1 rut. -utornogi TparaliticU
3otonogeal91 cotonogeli '9taie zdra$9n9. - 3otonogi t su&. -eal9
5a6 3otonogi1 cotonogOsc a 'ate zdra$9n pe cine$a1 a-i rupe picioareleB 7 se ;m'oln9$i de picioareB a
chiop9taB 5Despre animale6 7 ologi. - Din cotonog
5a6 3otro'9i a c9uta cu de-am9nuntul r9$9 ind lucrurile1 a cerceta prin tot loculB a scotociB
a hoj'9i. - +t. nec.
3o c9rNe 5Wam.6 arlatanie1 pung9 ieB escrocherie1 &urat1 &ur9tur91 &urt1 ho ie1
impostur91 ;n el9ciune1 ;n el9torie
3o$9sal9 iaurt &olosit pentru &a'ricarea laptelui acru de cas9
3o$4r itor care co$4r e teB cople itor1 &oarte mare1 dominant1 e#traordinar1 p9trunz9tor1
s&4 ietor 52 impresie qoare.6
3ozliu dulap cu sertare
3rac piciorul omului de la coaps9 p4n9 la c9lc4iB &iecare dintre cele dou9 p9r i ale
pantalonilor1 ale i arilor1 ale salopetei1 ale treningului etc.B creang91 ramur91
crac9B rami&ica ie a unui dealB picior de deal sau de munteB rami&ica ie a unei
ape curg9toare
3racoa cr9c9nat
5a6 3r4cnN 5mai ales ;n construc ii negati$e6 a protesta prin $or'e1 &9r9 prea mult9
$ehemen 91 a murmura cu$inte de protest1 a se ;mpotri$i cu $or'a
3reden dulap de 'ucatarie Kdin germ. YredenzL
5a se6 3redina 5a se6 @ogodi
3reiHr emisiune monetar9 a ;mp9railor 3asei de ja's'urg 51>24-1I1>6B
su'di$iziune a talerului
3rOmene ?arietate de roc9 sedimentar9 silicioas91 alc9tuit9 din calcedonie1 opal i
cuar 1 care are proprietatea s9 produc9 sc4ntei atunci c4nd este lo$it9 cu
o'iecte de o elB 0uc9 ic9 de cremene &olosit9 la sc9p9rat cu amnarul. +#pr.
34t ai da ;n cremene / ;ntr-o clip9B 0uc9 ic9 de cremene care ;nlocuia la
armele $echi capsa de aprindere i care1 lo$it9 de coco 1 producea sc4ntei i
aprindea pra&ul de pu c9. : Din 'g. -remeni
3remea cremamit
5a6 3repH1 crep a cr9paB a despica lemneB (. 5&ig.6 a &i in$idios
3restfl de-a curmeziaul - pro'a'il din cresta 5der. regr. din creast96
3ristOlni 9 58n ritualul 'isericesc ortodo#6 $as mare1 de o'icei de &orma unei cupe1
umplut p4n9 la jum9tate cu ap91 ;n care preotul a&und9 copilul la 'otez1 5;n$.
i reg.6 sc9ld9tur91 5reg.6 putin91 sc9ld9toare1 5;n$.6 colim$itr91 colin$itr9 :
Din sl. -rXstilnica
3roampe1 3rompe carto&i
3rompi te teren culti$at cu carto&i
3soat agra&9 de prins p9rul
5a6 3uc9i 5a6 mo 9i
3ucul'9u melc
3ucur'9t9 do$leac
Dicionar 7rdelean - *om4n 1I
3ucuruz porum'
3u&9r $aliz91 geamantan
5a 5se66 3u&uri a a$ea diaree
3ujm91 3uam9 p9l9rie din 'lan9 de miel
5a6 3uldfai1 3uldfi a cerai1 a se milogi
3uldfa ceraetor
5a6 3umineca a ;mp9rt9ai
5a6 3ump9ni ;n$. 5o'iecte6 a pune pe cump9n91 pentru a sta'ili greutateaB a c4nt9ri cu
cump9naB 5o'iecte6 a aprecia cantitati$ i calitati$. q din ochi a e$alua
5ce$a6 la prima $edereB &ig. a judeca1 lu4nd ;n considera ie e$entualele
posi'ilit9 iB a chi'zuiB a c4nt9riB a- i q $or'ele a chi'zui ;nainte de a spune
ce$aB a &ace s9 se cump9neasc9B intranz. 5despre persoane6 a sta ;n cump9n9B
a nu se putea hot9r;B a ezitaB a oscilaB a pendulaB a o$9iB a 'alansa. /Din
cump9n9
3ump9tat calculatB ast4mp9rat1 a ezat1 chi'zuit1 cuminte1 cumin it1 domolit1 echili'rat1
lini tit1 potolit1 re inut1 rezer$at1 serios1 so'ru1 st9p4nit1 temperat1 potri$it1
moderat1 ;n&r4nat de la pl9ceri 52m q.6B a ezat1 chi'zuit1 echili'rat1 lini tit1
pa nic1 potolit1 tihnit. 52 $ia 9 q.6
3uo-Ori 'i'ilici
3upO 5cupO i6 comerciant1 negustorB cegustor am'ulant. !l. -upVcV1 de la -upiti Ta
cump9raU1 c&. 'g. -upec i precupe .B
5a6 3upe i a &ace comer
3upe ie comer B s;nt cu$inte ;n$.1 ;n general ;nlocuite de precupe
3upurseu sicriu1 $ezi cop4raeu
3ur anus1 dos1 &und1 popou1 ezut - @at. culusB se re&era la corp1 gradina nu are
cur1 are &und5ul6 gradiniiB +#. a a$ea un '9 ;n cur e#pr. 5$ulg.6 a a$ea mersul
eap9nB a a$ea $iermi / m4nc9rici ;n cur e#pr. 5$ulg.6 a nu a$ea ast4mp9r1 a
nu- i g9si loculB a-l durea ;n cot / ;n cur e#pr. 5$ulg.6 a nu-i p9sa1 a-i &i
indi&erentB a linge ;n cur 5pe cine$a6 e#pr. 5$ulg.6 a lingu i 5pe cine$a6B a lua
ce$a tare ;n cur e#pr. 5$ulg.1 glum.6 a lua loc1 a se a ezaB a pupa ;n cur 5pe
cine$a6 e#pr. 5$ulg.6 a lingu i 5pe cine$a6B a mani&esta o atitudine slugarnic9
5&a 9 de cine$a6B a se '9ga ca musca-n curul calului / ;n curul $acii / ;n lapte
e#pr. a &i inoportunB a se da cu curul de p9m4nt e#pr. 5adol.1 $ulg.6 a se
sup9raB a se ener$a1 a se ;n&uriaB a- i pune curul la '9taie e#pr. 5pop.1 $ulg.6
1. 5d. &emei6 a- i &olosi &armecele pentru a o' ine un a$antaj. 2. a- i asuma
un riscB cu palma-n cur e#pr. 5$ulg.6 cu m4na goal91 &9r9 cele necesareB
&emeie nur1 &9r9 4 e1 &9r9 cur e#pr. 5$ulg.1 glum.6 &emeie e#agerat de sla'9B
gura 'ate curul pro$. 5$ulg.6 $or'ele spuse ;n prip9 atrag dup9 sine regrete1
repercusiuniB mut9- i curule / &undule / hoitule e#pr. 5$ulg.6 d9-te mai ;ncoloe1
pleac9 de aicie
5a6 3urH1 3ur a curge
3ur9tfr91 cur9tfri teren de&riaat
3urechi1 curichi $arz9
5a6 3urmH a ;ncetaB a ;ntrerupeB a opriB 5&ig.6 a reteza1 a st9$ili. 5nu poate q scandalulB i-a
q $or'a.6 5&ig.6 a rupe. 5a q t9cerea.6
3urpapir 5sul de6 h4rtie igienic9. Din cur 5rom6 t papir 5magh/hartie6
3urpator platou pentru taiat alimenteB unealta de introdus pita in cuptor 5mai rar in
tast61 care are o parte rotunda cu diametrul de 25-50 cm cu o coada lunga de
1-114m
3ustfra un cuit &9r9 pl9sele1 &9cut adesea din bgur9 de coas9UB a$ea1 ca m4ner1 o
c4rp9 ;n&9aurat9 ai legat9 cu a9 sau dropt 5s4rm96B era utilizat9 ai pentru
'9r'ierit1 ;n loc de 'rici.
3usfr imper&ec iune1 de&ect1 meteahn91 hi'9B p. e#t. $iciuB 58n$.6 rest1 lips9 dintr-o
Dicionar 7rdelean - *om4n 1G
sum9 de 'ani 5datorat96B 58n$.6 aluzie : Din tc. -usur
3faer 5cua9r1 coaer6 5re&. la alimente6 curat1 nespurcatB preg9tit dup9 ritualB 5&ig. ai &am.6 aaa cum
tre'uie. 3u$4ntul a r9mas ;n lim'ajul local cu sensul de bcurat1 drept1 cinstitU1
;n e#pr. nu-i lucru cuaer. - 3&. e'r. -4scher bcurat1 ritualU
3uatulN a gusta - Din gustuli1 gusta 5 lat. gustare6
3fte piatr9 de gresie cu care se ascut uneltele t9ioase 5;n special coasa sau 'riciul6
- @at. cutem
3utingam ;ncet1 &9r9 gra'9
3ftr9 persoan9 pre&9cut91 &9 arnic91 intrigant9B lichea1 sec9tur9B &emeie '4r&itoare i
de nimica" cum de s9 &ie el oc9rit de o cutr9 de muiere : Din 'g. -utra
3utruli r9$9ai1 a ;ntoarce pe dos
3u4t cuit
3u$ertur9 p9tur9B reg. de pe ?alea !omesului
D
Dal' al'11 imaculat bWlorile dal'eU 5re&. ;n colinde6. - Din al' 5 lat. al'us6
Dam'lH apople#ie1 paralizieB 7cces de &urie1 n9'9d9iB Wig. 5Wam.6 3he&1 po&t91
pasiune. : Din tc. dam'la
Dam'lagNt paralizatB 'olna$1 cu o s9n9tate u'red9
DHnie 58n$.6 Waptul de a d9rui 5a$ere1 'ani etc.6B 5concr.6 dar21 dona ie. jriso$ 5sau
act6 de danie / act prin care se ;nt9re te ;n scris o dona ie. +#pr. 7 &ace
danie 5cui$a6 / a d9rui a$erea 5cui$a6B rar 2'iect o&erit cui$a sau primit de la
cine$a &9r9 plat9 ;n semn de prietenie1 de dragoste1 de respect etc.B cadouB
darB aten ie1 poman91 o&rand9 : Din sl. danije
Dar9 5ad$.6 e#prim9 o consecin 9 sau concluziune 5;n interiorul unei propozi iuni6"
pleac9 dar9e
Dat soart9B 'oal9 atri'uit9 $r9jilor. +#pr. a a e datul 5cui$a6 / a a e soarta
5cui$a6
DHtin9 o'icei sau deprindere cons&in it9 ;n timp i de$enit9 tradi ional9 pentru o
colecti$itate de oameniB tradi ie1 uzan 9B 5*ar6 regul91 tipic. : Din sl. dldina
Tmo tenireU
D9ng9lJu t9nt9l9u1 tont - Aro'a'il din dang1 danga bcare imit9 sunetul unui clopotU
DHng9t sunet rar i prelung de clopot mare
DHr9 ad$. e#prim9 o consecin 9 sau concluziune 5;n interiorul unei propozi iuni6"
pleac9 dar9e
D9rH' 'ucat91 porie1 &elie - Din magh. dara' b'ucat9U
D9r9lJu r4ani91 teasc1 un &el de zdro'itor pre$9zut cu lame &olosit pentru m9runirea
&ructelor1 se &oloseate mai ales c4nd se &ace p9linca
5a6 D9r9li a m9runi &olosind d9r9l9ul1 a da la d9r9l9u
D9sagi1 Des9ji un &el de traist9 du'la &acuta ast&el incat sa poata &i dusa pe umeri intr-o
pozitie de echili'ruB se &ac din p4nz9 de c4nep9 sau din l4n9B sunt du'li1 cu
g4t lung1 ca s9 poat9 &i purtai pe um9r sau pe aaB la gur9 se leag9 cu 'aiereB
sunt &olosii la transport pe distane mai mari
D4m' deal1 colin9 - Din magh. dom' bdealU
Dece'9luirea ?echi cu$4nt rom4nesc rareori utilizat ast9zi la mom4rlani1 a se dece'9lui are
sensul de a se ;ntrema. +ste &olosit ;n cazul oamenilor sau animalelor care
su&er9 de a&eciuni cu cauze necunoscute ai care nu r9spund tratamentelor
consacrate
DemnicHt1 -91 5dimnicat6 D9iat 5sau rupt6 ;n 'uc9 i mici1 ciop4r itB Distrus1 nimicit" TDar9 din pu c9-
mpu cat / i din sa'ie dNmnicatU - @at. demicare1 de la mica T'uc9 ic9U
5a6 Dejdioca1 desghioco a scoate sam'urii din &ruct1 a cur9 i de ghioac91 a des&ace de coaja $erde1 de
teci sau p9st9i" clac9 de desghiocat p9pu oiu B 5&ig.6 a seca de puteri1 a 'ate
cumplit.
Dicionar 7rdelean - *om4n 1)
Dejghina1 dezghina1
de ghina
a separa1 a desp9r i1 a se des&ace in 'ucati1 a dezuni1 a ;n$r9j'i - 2rigine
necunoscut9. Aare cu$;nt tradi ional 5sec. F?EEE61 modi&icat modern prin
analogie cu ;m'ina1 com'ina
Des&9ca a des&ace 'oa'ele de porum' de pe coceanB uneori la &el se numeste si
procesul de indepartare a panusilor
Deslu i 5&iin e1 lucruri1 sunete6 7 identi&ica dup9 anumite semne caracteristice 5de
altele de acela i &el6B a distingeB a discerneB a deose'iB a desprindeB a
di&eren iaB 5pro'leme1 chestiuni1 situa ii con&uze6 7 &ace clarB a l9muriB a
limpeziB a clari&icaB a elucidaB 5te#te scrise ;ntr-o lim'9 str9in96 7 &ace
;n elesB a desci&ra. Din 'ulg. dosluyam1 sl. slo$9
DespuVHt dez'r9cat1 ;n pielea goal9B ;m'r9cat &oarte sumar sau decoltatB 5despre copaci
sau plante6 @ipsit de &runze1 de $erdea 9B je&uit1 pr9dat
De ertH 5a 5se66 a scoate ;ntregul con inut dintr-un recipient. +#pr. a de erta sacul 5p4n9 la
&und6 / a spune tot ce tii 5nout9 i1 glume1 necazuri etc.6B a 'ea p4n9 la &und
'9utura dintr-un $asB a da pe g4t o '9utur9B *e&l. 5despre locuri populate de
oameni6 a de$eni gol1 pustiuB 5despre &iin e6 a e$acua &ecalele sau urina din
organismB a se goli
Deat deget
DOtilin separat1 alaturi
De unitate de m9sur9 pentru lichide1 echi$alent cu 25 sau 50 gB uzual" un pahar
de horinc9
Defn9zi 5pop.6 zilele trecute1 nu demult1 acum c4te$a zile1 de cur4nd
De$9lm9 Ne 5;n$.1 ;n Dransil$.6 composesiuneB 5;n o' tea s9teasc96 &orm9 de st9p4nire ;n
comun a unei p9r i din hotarul satuluiB acti$itate des&9 urat9 ;n comun.
5!t9p4nirea p9m4ntului ;n q.6B drept de proprietate pe care dou9 sau mai
multe persoane numite de$9lma i ;l au asupra aceluia i 'un nedi$izat ;ntre
ele ;n cote p9r i. 5Dic ionar de termeni juridici1 +d. <a ional1 0ucure ti1
20006
Dialuachie r9z9lite sortiment de paste &ainoase pentru supe1 realizate prin r9zuirea aluatului
Dichisit 5pop. i &am.6 g9tit &rumos1 aranjat cu gustB ;mpodo'itB or;nduit1 ordonat1 cu
socoteal91 chi'zuit1 echili'rat" om dichisit
Dieje 'utoi de lemn pentru pus $arza la murat
5a6 Dig9lN a g4d4la
5a se q6 DilN a lo$i1 a 'ate1 a '9tuci1 a tasa 5p9mantul6B +#. T!oarele-l ardea1 / Aloaia ;l
dilea1 / =r4uM gazdii 'ine se coceaUB 7 n9uci ;n '9taieB 7 ;nne'uni1 a se icniB
7 &ura1 a terpeli
DilNu ne'un1 n9uc1 z9p9cit
5de6 Dind9rJt ;n partea din spateB din urm9B dinapoiB ;n spateB posterior
5de6 Dinjos ;n partea de jos1 pe dedesu't
Diri 5urmat de nume6 $is-o-$isB in &ata lui
5a6 DiriguN a conduce1 a domni1 a dirija 5institu ii1 organiza ii1 colecti$it9 i1 acti$it9 i61 a
;ndruma ;n calitate de diriguitor : Din lat. dirigere 5dup9 a c4rmui6
DNtamai 5&am.6 care este 5&oarte6 mareB co cogea1 ditai
Diug miros ur4t
Diznotor e$enimentul1 procesul de t9iere a porcului
DoHsc91 doaate 5pop.6 copert9 la carteB scoar9 uscat9B 5reg.6 coaj9 de do$leac
Do'91 di'e a'domen1 'urt91 p4nteceB to'91 un &el de c;rna &oarte gros 5G-10c.m.6B du'91
nume ce se d9 instrumentelor populare rom4ne ti cu dou9 mem'rane ;ntinse
pe un cerc de lemn i al c9ror sunet se produce prin lo$ire cu 'e e 5to'e6
5a6 DodN 5*eg.6 7 g9si ce$a din ;nt4mplareB a pune m4na pe ce$a1 a ;nh9 aB 7 o
nimeri1 a ghici &9r9 s9 $reaB 'rodesc1 nemeresc +#" ?ezV de maV dode te $re-o
m9tase
Didii a $or'i sau a gr9i 5cam6 ;n dodii / a $or'i &9r9 irB a aiura. 7 l9sa 5pe cine$a6
;n dodiile lui / a l9sa 5pe cine$a6 s9- i &ac9 nestingherit toanele1 capriciile. 7
um'la sau a merge 5ca6 ;n dodii / a um'la sau a merge ;n ne tire1 n9ucB 7
$or$i ;n dodiV1 a $or'i ;ntrMaiurea1 a aVura. - +t. nec.
Dodoli 1 -oH 9 rotunjit5961 gr9sut596
Do&tor doctor
Dog supra&a9 din lemn &olosit9 ;n 'uc9t9rie pentru t9iat
Doga inel de metal care tine 'utoiul
5a6 Doh9nii1 Duh9nii a &uma
Doldora umplut1 plin1 ;ndesat peste m9sur91 p4n9 la re&uz. - Din tc. doldur
Dormez9 un &el de pat
Dosoi prosop de 'uc9t9rie
Dricar plapum9 de pene1 dun9B persoan9 care transport9 mortul la groap9B cioclu
Drip9lN a '9tuci1 a ;nc4lci 5cu picioarele61 a '9t9tori p9m4ntul
DroHie ;n num9r mare
Drod1 Drot1 Drout s4rm91 s4rm9 tare de 'alot
Drojder1 drojderi 'ei$an1 alcoolic1 '9utorB +#. nu mai sta acolo ca un drojder1 hai la joce
7 drojdi a 'ea1 a consuma '9uturi alcooliceB +#. hai a-om merMe la drojdite
Drug z9$or
Dru col de p4ine
Du'aa suspect1 du'ios1 ;ndoielnic
5a6 Du'N a arg9si1 a t9'9ci1 a strica prin lo$ire
DudHn prost1 prostal9u1 tolomac
5a6 DuhnN a r9sp4ndi un miros ur4t i greuB a mirosi ur4t1 a pu i1 a duhori +#." duhne te
a mahorc91 duhne te a muced
Duleu drum intre parcele de teren
Dume$oast91 Dumeta dumnea$oastr91 dumneata
Dumineca duminica
5a se6 Dumiri a se l9muri
5a6 Dumnica 5a6 rupe &elia de p4ine ;n 'uc9i care se ;nmoaie ;n m4ncare
Dumnicat 5de p4ine6 &9r4mitur9 5de p4ine6
Dfn9 plapum9 umplut9 cu &ulgi de peneB dricar
5a6 Dur9li a rostogoli
5a6 Durdui a tuna
Durg9l9u instrumet pentru $9ruit pereii in interior care d9 anumite &orme
5a6 Duriga a rostogoli
Dfac9 cantitate de '9utur9 care se poate 'ea dintr-o singur9 ;nghiitur9 - Din sr'. za
duya- b&9r9 s9 respireU
5a6 Dustuli1 Dunstuli 5a se6 r9ci ;ncet acoperit cu o c4rp9 5despre 'orcane cu gem1 zacusc9 calde6B
+e aproape la &el de popular ca <o-ul... intraducti'il... multi-semantic1 intr-un &el

echi$alat cu semnul de e#clamare e
!
Wain &rumos1 miato
WHur 5&Huri6" &ierarB $arietate de g;ndac1 lunguie i su' ire1 p9ros1 de culoare castanie
5+later segetum6B 5pop.6 luna We'ruarieB a &orjaB a crea1 a in$entaB &9ur9reas91
&9uri 9 - ne$ast9 de &ierar
W9c9lO '9 gros i neted1 ;ntre'uin at la mestecatul m9m9ligii1 la ;ntinderea &oii de
aluat etc.B melesteu1 $ergea. - Kdin magh. &a-alHnL
W9c9tfr9 &ermec9tur91 $raj9" b!e presupune c9 ;n trecut cu$4ntul desc4ntec a$ea un
sens mai restr4ns1 e#ist4nd ai antonimul s9u ;nc4ntec 5&9c9tur91
&ermec9tur91 $raj9 a.a.6U
W9g9dJu 5*eg.6 hanB osp9t9rie1 c4rcium91 'irt - Din magh. &ogadi
W9rcitur9 capi9 de &4n 5asta-i de prin zona Dejului6 5o &4rcitur9 ;i de &apt &9cut9 din
mai multe c9pi e puse una peste alta pe un par6
W9rin9 &9in9
W9tul meu &ormul9 cu care un '9tr4n se adreseaz9 cu a&ec iune1 'un9$oin 9 etc. unui
t4n9r
W9 9u 5&am.1 glume 6 &a 9
W4rtHt 5pop.6 prieten nedesp9r it al cui$a1 &rate de cruceB prieteni legai prin
jur9m4nt p4n9 la moarteB termen cu care se adreseaz9 cine$a unui prieten sau
cui$a c9ruia ine s9-i arate prietenieB prieten1 to$ar9a1 ortac
W4rt9 Ne amici ie1 prietenie1 to$9r9 ieB calitatea de &;rtatB &orm9 de ;n&r9 ire a dou9
persoane sau dou9 &amilii1 ;ntre care nu e#ist9 leg9tur9 de rudenieB &r9 ie de
cruceB ;n&r9 ire. ceremonialul presupunea un anumit ritual practical ;n
'iseric91 unde cei doi care se ;n&r9 iau jurau pe cruce. 8n ,aramure s-a
practicat1 p4n9 la mijlocul sec. FF1 &r9 ia ;ntre &amilii1 ;n zona 3hioar.
W4 neH 91 &4 nO e 5Wam.6 5&at91 &emeie6 iute1 sprinten91 neast4mp9rat91 $ioaieB copil orV persoan9
prea mic9 +#pr" ce caut f ne ele istea pe aicKJ cine e f nea a asta de omJ
W4t4c9 airetlic1 mecherie1 schepsis1 chichirez
a 5se6 W49N a 5se6 agita1 a nu a$ea stare1 ast4mp9r
W4r4cua corcodusB reg. de pe ?alea !omesului
Wedeu1 &edjOu capac1 din lut sau din ta'l91 pentru oale. $ezi Wideu Kdin magh. &edL
Wele unitate de m9sur9 de litri Kdin magh. &eleL
5a6 WelelN 5a6 garanta
Welcer asistent sau doctor 5 unul care stie tot6
Werchea ingrijit1 elegant
Werchezuit 5despre oameni6 3are are un aspect ;ngrijitB care se ;m'rac9 cu grij91 elegantB
g9tit1 dichisit
Werie tigaie
West mereu1 tot timpul
WeatHnie sluj'9 de s&inire1 de 'inecu$4ntare a unui imo'il1 a unei construcii noi
WeateHl9 $opsea
5a6 Weati 5a6 $opsi Kdin magh. &esteniL
Wideu capac de oal9
Wiioc sertar
Winj91 &inje can9 de di&erite dimensiuni1 din lut1 zm9luit91 ulterior ai din sticl9 sau din
ta'l91 cu coad91 pentru '9ut ap91 lapte1 dar ai $in etc. +#. o &inj9 de ap9
5a6 Wirc9lN1 -esc a m4zg9li 5cu creionul1 pe h4rtie6B a scrie ur4t. - Aro'a'il de la &ir
Wirez &ierestrau
Wirhong1 &iroanga1
&ironguri
perdeaB +#. cu &ironguri casa arat9 alt&el
Wi jlog cutie de lemn in care se duc purceii la pia9
Witeu so'9 cu plit9 pentru g9tit
Wiz9l9u1 Wizele aireturi
Wlaster 'eton
Wlit r4t de porc
WleHndur9 o'iect de ;m'r9c9minte rupt1 stricat1 ponositB 'oar&9B zdrean 91 'uleandr9
5a 5se66 WlendurH1 &lenduri a se plim'a &9r9 un scopB a-ai pierde timpul
Wli coHie 5reg.6 &luier &9cut de copii din nuiele de salcie
Wloaater trotuar
Wloc1 &loci1 &loace smoc mic de p9r1 de l4n9 sau de m9taseB &ir5e6 de p9r ;ncre itB &ir5e6 de p9r din
regiunea pu'isului - lat. &loccus
Wloraic9 semin e de &loarea soarelui
a 5se6 Wloati a 5se6 str4m'a ce$a o'iect1 a 5se6 topi/uda/inmuia1 a 5se6 trans&orma din tare
in moale
Woale a'domen1 'urt91 p4ntece1 stomacB su&l9torul &ierarului care d9 la &oale
WocHr1 &ocHre &oc mare 5;n care se ardeau os4ndi ii6B rug B 5&ig.6 nenorocire1 amar +#pr" ei
&ocaree - Tla nai'aUB 'at-o &ocareae - Ts-o ia nai'aU
Woc9ri9 chi'rit
Wodr9 dantela 5incretita6
Woit91 &oite1 &oait9 &el1 soi1 tip +#. un coptil de &oit9 reMe 3um i-i &oita . tiu ce &oit9 pori e
Woatioroag9 clai9 de &4n &olosit9 mai ales in perioadele ploioaseB dup9 ce &anul s-a uscat
sunt sparte ai se &ac clai mai mari
Wotag &urtuna cu trasnete
Woitaa $iscol
Wont jum9tate de -ilogram
Worai'9r z9$or
Wotoghin petrol
Wotroa1 &otroa9 destr9'9lat1 dezordonatB +#. un coptil &otroa
Wr9gar dud
Wregu dud
Wfnar &r4nghierB cel care con&ecioneaz9 &r4nghii1 &unii
Wfndu p9Qntru m9m9lNg; &9cut din lemn1 de &orm9 rotund9 sau lunguia91 pe el se r9stoarn9 m9m9liga
din ceaon.
WundurOlSlS din lemn1 rotunde1 utilizate pentru acoperit oalele
Wurdulaa parcel9 de p9m4nt
5a se6 Wurduli 5a6 aluneca pe ghea9
Wus o'iect din lemn &olosit in procesul de tors1 pe care se strange &irul de lanaB
a Wua9ri/Wuaeri a &ace un lucru ;n gra'91 de m4ntuial91 super&icial. - Din germ. A&usch blucru
&9cut de m4ntuial9U
=
=aci1 pantagaci pantaloni1 &usta pantalon din costumul popular al 'ar'atilor salajeni
=Hli9 pas9re de curte1 or9tanieB g9in9
=Hzd9 st9p4nul casei. - Din magh. gazda bst9p4n1 'ogatU
=9zdoHie st9p4na caseiB &emeie harnic9 ai a$ut9
=9'9na ane#a in gospodarieB uneori cu sens de ham'ar/granar1 alteori chiar 'ucatarie
de $ara
5a6 =9inH 5pop.6 a 'oli1 a l4ncezi
=9inH e#crement de g9in91 i de pas9re ;n general
=9oaz91 g9oaze anusB $aginB 5peior.6 &at9B &emeieB 5pare s9 pro$in9 din lat. ca$um / gaur9 5c&.
g9oace6
5a se6 =9ta1 g9ti care a &9cut toate preg9tirile pentru ce$aB preg9titB 7 5se6 preg9ti1 a 5se6
aranja1 a 5se6 ;mpodo'i" b!9 m9 gat1 s9 siu &rumoas9 / 3a s9 pot striga la
mas9U b39-i $reme de s9 g9tat1 / 3ur ile de m9turat1 / ,esele de ;nc9rcatUB 7
termina1 a ispr9$i1 a s&4r i" b3orindu a de-o g9t9m / !us la gazde o-nchin9mU
B 7 omor;1 a ucide1 a nimici" b@egea lui c9 i-o g9tatU. - Din gata
=9teje 'ucat9 de creang9 su'ire1 $reasc1 lemn +#. du-te ad9 un 'ra de g9teje s9
punem pe &oc
=9unis 5despre copaci sau trunchiuri de copaci6 care este g9urit1 gol1 m4ncat pe
din9untruB scor'urosB 5despre nuci6 care este &9r9 miezB sec.B 5pop.B despre
din i1 m9sele6 cariat 5;ntr-un stadiu a$ansat6. B &ig. 5despre ac iuni1
mani&est9ri ale oamenilor6 care este lipsit de con inut1 de temei. : Din =9un9
5;n$. Tgaur9 mic9U lat.6
=9ureu ham'ar pentru porum'1 gr4u...
=9$an polonic
=erunzi genunchi
=4de 5pop.6 c9l9u1 gealat1 persoan9 care e#ecuta condamna ii la moarte - +t. nec.
=4lceH$9 5g;lcO$i6 ceart9 5zgomotoas91 aprins96B situa ie creat9 ;n raporturile dintre dou9 sau
mai multe persoane ;n urma unor certuriB s&ad9
=4rteni1 =4rtene sortiment de paste &ainoase pentru supe1 de &orm9 tu'ular91 cu striaii
=4tleg9u cra$at91 &ular
=heip masina. e#" de cusut
=her'e$oa1 gher'e1
gher'egoa
instrument de metal indoit de miscat lemnele in &oc
=hOzea garnitur9 de tren - Din magh. gzs bcu a'uriU 5din gz ba'urU6
=hNc9 $ezi ?Nc91 m9sur9 de capacitate pentru cereale1 egal9 cu 20 de ocale1 ;n
Drans. ,ag. $O-a
5a 5se66 =hi&tuN 5Wam. i peior.6 a da s9 m9n4nce sau a m4nca e#trem de mult1 e#cesi$B a 5se6
;ndopa1 a 5se6 ;m'ui'a. : +t. nec.
=hin9 g9in9
=hioHg9 arm9 $eche de lupt91 alc9tuit9 dintr-un &el de ciomag 5de lemn sau de &ier6 cu
cap9tul 'om'at i ghintuit. A. gener. ciomag1 '4t91 m9ciuc9B cap9tul 'om'at1
de o'icei ghintuit1 al unei ghioage - +t. nec
=hioam'e mem're 5m4ini1 picioare6 sau degete
=hionoHVe cVoc9nitoarea1 codo'atura i cap-;ntirturu
=hioniV t;rn9cop 5cQun singur cVoc6B $arcolac
=hior 3u$4nt care imit9 zgomotul produs de cel care 'ea un lichid cu ;nghi ituri
mari sau de intestinele goale - 2nomatopee
=hiu&91 Diu&9 chi'rit Kdin magh. gu&aL
5a6 =ini a o'ser$a1 a $edea1 a z9ri
=ioale picioareB glezneB ar ice +#pr. a da la gioale / 5;n &ot'al6 a &aulta1 a lo$i
picioarele ad$ersarului
=laj9 sticl9 +#. =ati feciori cu gla!ile / 9a se spele relele / 9i voi fete cu pa-aru# /
9a se spele tot amaruA
=l9mujdi a protesta1 a &ace galagie
=loat9 mul ime 5pestri 96 de oameni str4n i la un locB 'uluc1 adun9tur9B norod1
ple'e1 popor1 prostime1 $ulg1 5;n$. i reg.6 poporimeB 5depr.6 adun9tur91
scursur91 str4nsur91 leaht9 B 58n or4nduirea &eudal96 unitate de in&anterie
alc9tuit9 din 9rani
=lod noroiB loc1 teren1 drum noroios
=oang9 insect9
=odinaa purcelus
=ogolii1 gogoloHie 5Aop. i &am.6 ,ic o'iect 5malea'il6 de &orm9 s&eric9. : +t. nec.
=ogonele rosii $erzi murate
=oii 'ila1 s&era
a =oji 5gojesc6" a lene$i1 a sta &ara a &ace nimic...
=olond siret pentru panto&i
=om'o i papana i
=orun stejar Kdin 'g. gorun1 scr. gorunL
=oz1 -uri rest1 gunoi1 mizerie
=ozeri9 &9raa
=r9Ntor 5la nunta6 prezentator1 maestru de ceremonii1 urator1 strigator1 $ornic1 staroste
=redin9 gr9din9
=riari 'ani m9runi
=ro&1 -i no'il maghiar1 proprietar de terenuri1 cu titlul de conte
=ro tior sm4nt4n9
=rumaz g4t1 'eregat91 g4tlej
=ud9 c9tea
=ugf a sta pe $ineB ghemuit
=ulaa m4ncare de carto&i Kdin magh. gulHsL
=ulea ciread9
=ule $9car
=uri9 s9rut
j
jHchi 9 capriciu1 che&1 &andoseal91 &antezie1 &ason1 &i 91 maimu 9real91 mo&t1 naz1
po&t91 prosteal91 scli&oseal91 toan91 dorin 9 sau atitudine nea teptat91
trec9toare 5 i neo'i nuit96B tain9B capriciu - 2rigine necunoscut9
jal9u ad9p9toare pentru animaleB plas9 cu ochiuri mari1 n9$od
5a6 jal'9rii 5a6 tul'ura
jaloN m4ncare
janorac jachet9 de $4nt1 ;n general cu glug9
jaios 5Wam.6 plin de haz1 amuzant1 simpatic1 nostim
jaio haio ul este o prajitur9 ungureasc91 raspandit9 in 7rdeal si in 0anat. sn
haio reusit este1 pro'a'il1 cel mai &in &oietaj pe care l-a gustat cine$a
$reodat9. Arajiturii ii este speci&ic9 osanza de porc cu care se &ac
impachet9rile aluatului - denumit9 la '9n9teni buntura mareU sau1 in satele
unguresti1 bhaiU - de unde si numele de haio .
jardughNe cl9dire1 ;nc9pere etc. mare1 de o'icei $eche i d9r9p9nat9B andramaB cl9dire
mare1 goal91 nepropor ionat9B andramaB 5;n$.6 ruin91 d9r4m9tur9B 5;n$. &ig.B
despre oameni6 c9z9tur91 pr9p9dit
jaz stare de 'un9 dispozi ie1 de $oio ieB $eselieB nostim - Din tc. haz
jaznH 'azin su'teran de dimensiuni relati$ mici1 &olosit pentru colectarea i
decantarea apelor impuri&icate pro$enite dintr-un num9r mic de gospod9riiB
p. e#t. latrin9B 58n$.6 cl9dire sau ;nc9pere a $istieriei ;n care se p9strau un
tezaur1 o sum9 mai mare de 'ani sau alte lucruri de pre B p. gener. $istierie. -
Din tc. hazine1 hazne
jHzn9 &olos1 a a$ea hazn9 5pl9cere6 de..
j9'9uc 'uimac1 z9p9cit1 aiurit
5a6 j9cuN 7 t9ia ;n 'uc9 i 5mici6B a toca m9runtB a m9run i1 a s&4rteca1 a s&4 ia1 a
ciop4r i. : 2rigine incert9. Aare a &i germ. hac-enB tre'uie s9 &i intrat ;ns9 ;n
rom. pe o &ilier9 sl.1 care nu este cunoscut9
j9iza 1 jeizaj acoperis
j9l9dN1 h9l9duN a tr9i unde$a ;n $oie1 ;n liniateB a a$ansa
5a6 j9h9N a r4de tare1 zgomotos
jahalOr9 5Wam.6 Aersoan9 lipsit9 de scrupule1 &9r9 caracter1 neserioas9B pramatie1
canalie1. : +t. nec. pare a &i ;n leg9tur9 cu ngr. _` TprostU1 de unde --u,
s. m. 5prost1 tont6
j9mesit &oarte &l9m4nd1 mort de &oameB lihnitB lacom1 nes9 ios1 nes9turat
j9mnisit in&ometat
j9moac9 p9mant &in nisipos gal'en-auriu1 &olosit la decorare1 antiderapant1 in $ar1 etc.
j9ndr9l9u om destr9'9lat
5a6 j9r9zN a da1 a destina1 a hot9r;1 a meni1 a or4ndui1 a predestina1 a r4ndui1 a sorti1 a
ursi1 5rar6 a predetermina1 a preursi1 5pop.6 a noroci1 a scrie1 a soroci1 5;n$.6 a
tocmi1 5&ig.6 a rezer$a. 53e ne-a q soarta.6B predestinaB destinaB consacra
j9r9zNt sta'ilit1 hot9r4t dinainte1 destinatB 58n$.6 De$otat1 credincios1 &idel
j9u pr9pastie ad4nc9B a'is1 genune1 ad4nc. +#pr. 5Aop.6 34t 5e6 h9ul / niciodat9B
cu nici un pre . - +t. nec.
j9uli 5despre persoane6 a emite un sunet puternic1 ascu it i prelung 5;n semn de
'ucurie sau de chemare6B a produce chioteB a chiuiB 5despre c4ini6 a urla1 a
auli
j4d ur4t Kdin ucr. hdL
5a6 j4h4N 5despre porum'ei6 a gugui1 a grunguni1 a 5;n6gurluiB 5despre oameni6 a r4de
pe-n&undate
j4l'e l9turi
j4rd9f un ciu'9r mijlociu1 &olosit pentru aducerea apei de la distan9 pentru sp9latul
hainelor1 depozitarea m4nc9rii pentru porci etc.
5a6 j4rjonN a nu-i da pace cui$a1 a nec9ji1 a tachina1 a '4z4i 5pe cine$a6B 5re&l.6 a se juca1
a se z'engui1 a se dr9gostiB a se lua la har 9.
j4rle cazma
j4raeu1 araeu cazma
j4r Nt Iam. 3umplit1 zg;rcit" o -r it de bab6 trecut prin necazuri i ne$oi1
deprins cu r9ul i neajunsurileB c9lit1 chinuit1 deprins cu ne$oile" om -r it,
vKa -r it
5a6 j4 4N a alunga o pas9re cu strig9tul Th4 UB a alunga1 a ;ndep9rtaB a 4pa" TEo de-
acolo n-oi &uji1 / 0at9r c4t m-a h4 9iU 50il iu 1))0" (>)6. : Din h4 e1 interj.
cu care se alung9 p9s9rile de curte 5onomatopee6
j4tru glume 1 $esel
jeghi1 heg1 hOdi $ie1 $i9-de-$ie +#. unde-i hediu de l4ng9 cas9.
jeH'a 5hia'a6 in zadar1 zadarnic1 degea'a
jecel9 daracB unealta de pieptanat lana
jepae interjecie de genul Tp4rtieeU1 se &oloseate oric4nd ai oriunde $rei s9 se trag9
cine$a din calea ta
5a6 jer'e a &ier'e
jer'eic9 crati91 $as de &iert
jeredie scandal sau masinarie necunoscuta 5e#." $azut-ai heredia ceie la tele$izori.6
jeti deal
5a6 ji1 hie 5a6 &i1 &ie
ji'9 cusur1 de&ect1 de&icien 91 imper&ec iune1 pro'lem9
jidede $ioar9
jidedele cu tolcer $ioara cu goarn9B 5hidede - $ioara1 tolcer - p4lnieB magh. tnlcsOr6 este o
dez$oltare a U$iorii !trohU1 in$entie patentata la @ondra ;n 1G)) de un inginer
electrician englez. Daca $iolino&onul lui 7ugustus !troh ;si do$edea utilitatea
prin ampli&icarea sunetului sla' al $iorii ;n studiourile ;n care se ;nregistrau
placile de gramo&on 5;nainde de in$entarea micro&onului electric61 $ioara cu
goarna a 'ihorenilor a a$ut succes la nunti si petreceri1 reusind sa raz'easca
peste rapaitul do'elor1 sunetul taragotului si chiuiturile nuntasilor.
jin &in 5grad de rudenie6
jint9 leag9n
jintOu tr9sur91 calea c9 5;nchis96. : Din magh. hinti B 5la pl.6 uneltele 9ranului
5plug1 t4njal91 c4rceie etc.6
jipocau 'eci1 pi$ni9
jir1 -e &ir1 tulpin9" TA-on hiru de iar'9 mareUB - din lat. &ilum
jir1 -i $este1 tire1 noutate" T3e hir i la mam9-mea.U - din magh. hir T$esteT
jiretic1 hiretic9 ner$os1 agitatB +#. ce ai azi de eati aaa hiretice
jri'1 hri'i ciuperc9 comesti'il9 cu p9l9ria de culoare 'run9
jirispor rumegua
a 5se6 jlizN a r4de de nimicuri1 a chicoti
joanc91 hoance gur9. +#. a da din hoanc9B ine-i hoanca ceee
joH c91 hoH te denumire injurioas9 dat9 unei &emei '9tr4ne i releB - Din ucr. hay-a T$iper9U
jodin9 odihn9
jiher 5hohOri6 2m 'lestematB 39l9uB jingher care omoar9 c;inii $aga'onzi : Din magh.
hihOr Tc9l9uTB 3&. germ. jaher Tcel ce cose te $ie iU 5 urcanu 20056
5a6 join9rN a $aga'onda1 5;n$. i reg.6 a nemernici1 5reg.6 a t9l9l9i1 5prin Dransil$.6 a
'udu lui1 5,old.6 a l9inici1 5Dransil$.6 a techerghi1 5;n$.6 a h9im9ni1 a
treng9ri. 5Doat9 ziua q.6B a pri'egi1 a r9t9ci1 a $aga'onda1 5prin ,old.6 a
'9d9d9i1 a horh9i. 5q din loc ;n loc.6B a colinda1 a cutreiera1 a peregrina1 a
r9t9ci1 a um'la1 a $aga'onda
5a se6 jol'a Dranz. a &ace ochii mari1 a-i deschide tare 5de mirare1 uimire1 spaim9 etc.6B
*e&l. a se uita la cine$a sau la ce$a cu ochii m9ri i de curiozitate1 de spaim9
etc.B a se zg4i. - Din lat. $ol$ere
joltei '9r'at nec9s9toritB 'urlac1 'echer1 celi'atarB D4n9r 'un de ;nsuratB &l9c9u
jong $oce 5tare6 Kdin magh. hangL
jonioa murdar
jorHi 91 horai e1 hor9i i drum &ormat ;n mod natural1 prin circula ie1 ;ntre casele unei localit9 i ruraleB
coclaurV - +t. nec.
jorinc9 uic9 sau palinc9
jorli1 horli9 murdar sau acoperit cu noroi. +#. t9t9 te-ai &9cut horli9
joromp&og9u cle te
5la6 jotar ;n c4mp Kdin magh. hatHrL
jo$er prieten
jr9p9rO care ;ncearc9 prin orice mijloace s9 se ;m'og9 easc9B lacom de a$ere1 a$id de
c4 tigB rapace
5a6 jr9pN 58n$. i pop.6 a r9pi
jud9 gaur91 sp9rtur9 5;n zid1 ;n gard etc.6. - 3&. sl. hadX Tcale1 potecu 9U
juidfm9 persoan9 ;nalt9 ai solid9
juioa hain9 de l4n9
jflpa$ &oarte lacom la m4ncareB m4nc9cios1 nes9tul1 nes9 ios1 po&ticios1 cel c are
m9n4nc9 i 'ea peste m9sur9
julugi tulpini de porum'
jurd9u un $as din lemn ;n &orm9 de con ;n care se pun &ructele date prin d9r9l9u1
'utoi
5a 5se66 jurducH a se mi ca ;ncoace i ;ncolo cu putere1 a 5se6 cl9tina1 a 5se6 scutura1 a 5se6
zg4l 4i1 a 5se6 zdruncina B 5despre $ehicule sau persoane ;n mi care6 a se
scutura tare 5&9c4nd zgomot mare6
"
EH uite
EHMmuMni acum1 imediat - de la" Eaca1 amuM nit9
EHca1 iHc9t9 uite
Eag9 recipient din sticl9 pentru lichideB glaje1 sticl9
E'i$nic596 pop. Aersoan9 care ;ntre ine rela ii de dragoste nelegitime cu alt9 persoan9 de
se# opusB amant1 concu'in1 iu'it1 dr9gu 1 prieten : Din sl. lju'o$ni-X
Ecsoa cu picioarele ;n #1 rahitic
EdH aaa-i . - ;n sens de con&irmare de c9tre interlocutor a celor spuse...
Eee Dae
Eertaa poiana
ElJX1 ileX1 ileVe nico$al9
Elest drojdie
Elish scaunul de la caruta
Emaa pasune
Enghie . unde .
Eo +u
Eo5a6ie 7oleue ?aie
Eic 5Aop. i &am.6 <uB nimicB de&elB c4tu i de pu in. : Din tc. o-
EosHg proprietate1 moaieB a$ere1 a$uieB animalele din 'atatura
Eit9 )+ici*o iot / deloc1 c4tu i de pu in1 nimic. - Din ngr. i#$a
Epen1 Epene s9n9tos1 normal1 ;ntreg 5la cap6B +#. coptile1 tu nu eati ipenee
Erh9 au'9
5a 5se66 ErosN a 5se6 consuma &9c4nd risip91 a 5se6 cheltui ;n mod u uratic1 a 5se6 ;mpr9 tia
;n e#cesB a 5se6 pierde1 a 5se6 risipiB 5despre oameni6 a depune e&orturi 5mari
i6 inutile ;ntr-o anumit9 direc ie
E tal9u grajd pentru caiB ad9p9toare
5a6 Et9tlN a da de m4ncare la animaleB a 5se6 ;ngriji de ...
Eug9r unitate de m9sur9 pentru supra&ee agrare egal9 cu 015II5 de hectare
Eute repede Din sl. ljutX
5a se6 EzmenN 5&am.6 a a$ea o comportare de om mo&turos 1 a se purta &9r9 naturale e1 cu
mo&turiB a se &andosi1 a se scli&osiB a se uita ur4t1 a se str4m'a 5la cine$a61 a se
schimonosi1 a &ace mutre. - Din sl. izmlniti Ta schim'aU
8
8m'l9cN 5-iuri6 snealt9 agricol91 '9t9toare. : ?ar. ;m'l9tiu1 ml9ci1 'l9cie. !l. mlatX1 omlatX
Tciocan1 maiU 5,i-losich1 !la%. +lem.1 (0B ,i-losich1 @e#icon1 (I2B 3ihac1
EE1 14>B 3one$ I2B D7*61 c&. 'g. mlat. Wonetismul pare s9 indice o
;ncruci are cu sl. 'lXRV5RV6 TspinU1 'g. $laR9 Ta sc9rm9naU. Der. de la
'ucXlum 5=liuglea1 @@1 EE1 216 pare imposi'il9. : Der. ;m'l9ti 5$ar. ;m'l9ci61
$'. 5a 'ate cerealele1 cu ;m'l9ciul pentru a le scoate semin eleB a 'ate1 a
ciom9gi61 din sl. mlatiti1 c&. 'g. mlatV9B ;m'l9titor1 s. m. 5persoan9 care
;m'l9te te6B ;m'l9teal91 s. &. 5'9taie6
5a6 8m'l9tN 16 5cereale sau p9st9ioase6 7 prelucra cu ;m'l9ciul 5pentru a separa 'oa'ele6.
26 &ig. 5persoane6 7 'ate tare 5cu ce$a6B a zdro'i ;n '9t9iB a ciom9giB a
cetlui. /sl. mlatiti
5a6 8m'ucH a gusta din m4ncare1 a ;n&uleca
5a o6 8m'ulina a se ;ncurca1 a o ;ncurcaB a a$ea de ;n&runtat un necaz
a 5se6 8m'um'H a ;ncheia nasturii la hain9
5a se6 8m'urda 5a se6 d9r4ma/ r9stuna
8naintaai ochelari
5a6 8ncelui 5a6 prosti1 5a6 p9c9li pe cine$a ;n pagu'a sa1 5a6 &ura pe cine$a1 5a6 ;naela
8ndeo'ste de o'icei1 ;n mod o'i nuit1 ;n general
5a6 8ng9duN a da $oie1 a permite1 a admite1 a ;ncu$iin a1 a tolera ce$aB a da cui$a
permisiunea1 a-l l9sa s9... 5pop.6 a se ;n$oi1 a se ;n elege unul cu altul1 a tr9i
;n armonieB 5pop.6 a a$ea r9'dareB a a teptaB a da r9gazB a am4na1 a p9sui.
5reg.6 a ;nt4rzia1 a z9'o$i.: Din magh. engedni
5a 5se66 8ngloda1 ;nglodN a se ;n&unda ;n noroi 5&9r9 a mai putea ie i6B a se ;nn9moli1 a se ;mpotmoli
5Wig6 a &ace multe datorii - din 5;n$.6 8n t glod
a 5se6 8nh;i a 5se6 8m'urda pe-o parte1 a sta s9 cad9
5a6 8njghe'a a alc9tui1 a &ace ce$a 5la repezeal91 impro$iz4nd din materiale pu ine1
;nt4mpl9toare i disparate6B a ;n&iripaB 5generic6 a construi1 a ;ntemeiaB a &ace
rost de...B a ;ncropiB 5a$eri6 a aduna cu greu1 pu in c4te pu inB a &orma treptat.
q o gospod9rie. q un colecti$B a unei la capete1 a ;ncheia" ;njghe'a 'ine
'uc9 ile uneV mese
8nlontru ;n9untru
5a6 8nmiresmH a par&uma1 a ;m'9ls9ma1 a miresma1 a aroma1 5rar6 a t9m4ia1 5spa ii6 a umple
cu miros pl9cut
a 5se6 8nstruH a 5se6 ;mpodo'i 5cu stru de &lori6B a se ;n&rumusea
8ntingua sosul de la tocan9
5a 5se66 8ntremH a- i rec9p9ta s9n9tatea sau puterileB a se ;nzdr9$eni1 a 5se6 t9m9dui1 a 5se6
z$idui1 5;n$.6 a 5se6 remedia1 5pop. i &am.6 a 5se6 drege1 5;n$. i reg.6 a 5se6
s9n9to a1 a 5se6 tocmi1 a 5se6 zdr9$eni1 5reg.6 a 5se6 r9z'una1 5Dransil$.6 a 5se6
cito$i - +t. nec.
8ntre inft9 Aersoan9 c9reia o alt9 persoan9 5de se# opus1 cu care tr9ie te ;n concu'inaj6
;i asigur9 mijloacele de e#isten 9
5a 5se66 8nturnH a 5se6 ;ntoarce - @at. tornare
8nz9tonit intepenit
5a 5se66 8nzdr9$enN a se ;ns9n9to i 5dup9 o 'oal961 a de$eni 5iar9 i6 puternic1 zdra$9nB a se
;ntrema1 a se ;nt9ri1 a se ;n$oinici - 8n t zdra$9n
8s sunt
%
5a6 r9li 5a6 jeli Kdin sl. malitiL
raac9u un &el de 'orset9 purtat9 &ie la g;t1 &ie legat9 ;n talie
randar1 jendar jandarm1 soldat ;ns9rcinat cu siguran a pu'lic9B Wig. Eron. WemeVe prea ;nalt9
i ro'ust9
r4nti91 j;ntia 5jintia6" zerul de la 'r4nz9B se o'tine prin &ier'erea laptelui de $ac9 uaor acrit ai
rezult9 o 'r4nzic9 mai dulce ai mult zer. 3red c9 ni s-a ;ntamplat la toi1 mai
ales $ara cand se acreate mai repede 5nu $reau sa spun altereaza1 pentru c9
este impropriu1 laptele acrit nu este lapte alterat1 este doar &aza intermediar9
spre iaurt6 sa &ier'em lapte ai s9 se baduneU. 7ceea este jintia
r4ntuial91 j;ntuiala
5jintuiala6
zer gras ce ramane dupa ce se &ramanta si se stoarce urdaB este &olosit de
o'icei la 'almosB +ee1 cu asta este o ;ntreaga po$este. @a st4na1 dup9 ce se
mulge laptele1 se strecoar91 se pune tot ;ntr-un ceaun si se pune cheag. Dup9
ce se ;ncheag91 se adun9 caaul ;n ti&on sau p;nz9 si se pune la presat. 3eea ce
a r9mas in urma strecur9rii1 se numeste zer 6 Arin &ier'ere1 zerul se adun9 si
rezulta urda. 8n zona El$ei i se spune bzareU. Dac9 ;l ii mai mult1 se acreste
at;t de tare ;nc4t poate ;nlocui cu succes oetul.
7m r9mas la s9culeii de ti&on umplui cu caa proasp9t. 7ceatia se preseaz91
&ie cu o piatr9 aaezat9 peste o sc4ndur91 &ie ;n prese1 la st4nile care se
respect9. En urma pres9rii1 iese tot un &el de zer1 dar de alt9 consisten91 mult
mai gras. 7ceea este jintuiala ade$arata. 7re un gust speci&ic1 nu se acreate
atat de tare ca ai zerul1 poate &i p9strat9 mult timp ;n &rigider. !e &oloseate la
dres cior'ele1 ;n loc de sm4nt4n91 dar si la 'almoa. +u zic ca 'almoaul &9cut
cu jintuial9 este mult mai gustos dec4t cel cu sm4nt4n9 ai unt din zona
7pusenilor.
Aentru c9 am $rut ca documentarea sa &ie complet91 am gasit si &otogra&ii1 pe
un site1 de care tare m-am 'ucurat ca l-am gasit" http"//lastana.ecosapiens.ro
K...L sursa" http"//digodana.in&o/2011/04/11/jintita-jintuiala-jitalari/
re' 'uzunar
re'c9ndJu1 5japcand9u1
je'chendeu6
'atist9B n9&r9muc91 p4nz9turic91 a9rincu9. - Din magh. zse'-end b'atist9U
reg1 -uri murd9rie1 mizerie
renun1 rerunzi genunchi
rila$ umed
rilJu1 -au9 unealt9 &olosit9 ;n t4mpl9rie pentru &asonarea pieselor din lemn prin aachiereB
rindea
rin $in
rinars rachiu1 tuica
rin9 $in9
5a6 rindui a dori ce$a ;n mod intensB a r4$ni1 a po&tiB re&l. 5;n$.6 a regreta
rintalJu1 -au91 5j4ntal9u6 instrument con&ecionat din lemn1 su' &orma unui '9 pre$9zut la partea
in&erioar9 cu palete1 utilizat pentru amestecarea laptelui ai o'inerea jintiei
sau a untului.
riritor '9 cu care se ;mpr9atie jarul ;n cuptorul de p4ineB
ri9" $iea1 ji9l $ielB $i9 5de neam ...6
ri9larii sunt mormolocii de 'roasc91 aceia mici catre seam9n9 cu peatiaorii si care se
pot $edea ;n toate ochiurile cu ap91 prim9$ara t;rziu. <u atiu de ce in zona
,ureaului li se spune aaa1 nu atiu care este etimologia cu$4ntului1 pur ai
simplu aaa li se spune 5$ezi &oto 6
ri$in9 7nimal s9l'aticB &iar91 dihanie1 lighioan91 jiganieB p. gener. $ietate1 &iin 9. -
Din 'g. mi$ina
r4ndar jandarm1 poli ist
roHg9r1 -e &ier9str9u cu p4nz9 lung91 pre$9zut cu dou9 m4nere1 numit ai b&er9str9u de
doiUB &olosit la t9ierea trans$ersal9 a 'utucilor sau a lemnelor mai groase
roard91 rord9 '91 nuia
5a6 roN1 joiOsc a ie i la cap9tB a r9z'i1 a do$edi1 a prididi
5!&4nta6 roi z4n9 'ine$oitoare din mitologia rom4neasc9
roia ,are 5joimare1
joimar6
ultima joi din postul Aa telui 5p9resimi6 c4nd se cele'reaz9 amintirea 3inei
de tain9B +#pr. De joi p4n9 mai 5de-6apoi / la nes&4r it1 mereuB Din roV ;n
Aa te1 &oarte rar
roile grele 5sau p9zite1 cele joi6 / cele din urm9 dou9 joi din cele noua ale 3incizecimii
roVa ;nt;Va dup9 Aa teB
roVele dup9 Aa te
cele noX9 saX treV roV dup9 Aa te1 c;nd &emeile din popor nu coase de &ric9 s9
nu cad9 grindin9 saX s9 nu le mearg9 r9X $itelor
roia m4nioas9 a noua joi dup9 Aa ti1 s9r'9toare care se ine pentru ca grindina s9 nu strice
holdele
roia $erde joia din s9pt9m4na *usaliilor1 c4nd are loc o s9r'9toare popular9
rordie '9 1 nuia
5a6 rug9ni 5a6 castra
runinc9 $i ea1 se nume te a a p4n9 la prima &9tare
runiri ginere
ruppn titlu dat ;n e$ul mediu1 ;n 9rile rom4ne1 celor mai de seam9 'oieri i
dreg9toriB persoan9 care a$ea acest titluB titlu de polite e dat unei persoane1
echi$al4nd cu TdomnU1 TcuconUB Aatron1 st9p4n 5considerat ;n raport cu
angaja ii s9i6. : +t. nec.
&
@a'o crati91 oala mare
@acreu sacou
@ai'9r $est9
@Hi91 la$i 9 'anc9 din sc4nduri 5&9r9 sp9tar6 aaezat9 ;n lungul pereilor ;n casele
tradiionale ai care ser$esc ai drept paturi1 sau asezate pe uli91 l4ng9 poart9B
!c4ndura pe care se aaaz9 mortul.
@angal9u/ligal9u1langal9ie un &el anume de p4ine sau pl9cint9 din &9in9 de m9lai
@aolHlt9 ;mpreun9
@aac91 laate un tip de t9ieei mai groai Kdin maghiar9 lascaL
@H e u$i e de l4n9 netoarse i nepiept9nate 5de pe un animal6B 5la om6 u$i e de
p9r care at4rn9 ;n mod dezordonatB mi eB plete1 chic9B smoc1 mo : +t. nec.
@9'9r H a se l9rgi e#cesi$1 a se de&ormaB a se ;ntinde ;n l9turiB a cre te e#cesi$ ;n
dimensiuni 5mai ales ;n l9 ime61 pierz4nd &orma - +t. nec.
@9cr9mHie pl4ngere1 cerere
5a6 @9crui a aseza una peste alta1 a sti$ui
@9icer1 l9icere1 l9$icOr co$or 9r9nesc de l4n9 care se a terne pe jos sau cu care se ;mpodo'esc la
ar9 la$i ele i pere ii1
@9iei specie rar9 de igani - 'lonzi cu ochi al'aatriB Aersoan9 cu o ;n&9isare
ne;ngrijit91 cu p9rul lung si nepiept9nat +#pr. ?ai copile1 aranjeaza-te si tu
nitel1 arati ca un l9iet
@9mpaa &elinar
Dicionar 7rdelean - *om4n (0
@9 car1 l9scar strecur9tor
@9turean $enit ;n $izit9 din satul $ecin
@eac1 -uri medicament1 remediu
@eHt1 leaturi an1 dat9B contingentB camarad
@e'9r $ezi ,aoia
@egheleu dealB maidan1 toloac9 +#. joac9 &ot'al ca pe legheleu.
@eg$ar dulcea9 +#. ptit9 cu leg$ar
@ehHmite o'oseal91 plictiseal91 dezgust1 sil9 5&a 9 de cine$a sau de ce$a6B 58n e#pr.6 a-i
&i 5sau a i se &ace6 cui$a lehamite 5de ce$a6 / a-i &i 5cui$a6 sil91 a se dezgusta1
a se sc4r'i 5de ce$a6. K?ar." lehHmete s. &. - Din 'g. liha mi ti Tmi-e sil91 m-
am s9turatU.
@Ole termen de respect cu care se adreseaz9 la ar9 un copil sau o persoan9 mai
t4n9r9 unei &emei ;n $4rst9 sau cu care $or'e te despre eaB leic9B 58n poezia
popular96 Wemeie 5t4n9r96 iu'it9B m4ndr9B Wemeie rea sau imoral9. +#pr.
Wecior 5sau pui1 &iu6 de lele / om mecher1 iret1 tic9los. 7 um'la &runza 5sau
;n dorul6 lelii / a um'la &9r9 rost1 degea'a. Wost-ai lele c4t ai &ost1 dar te-ai
dus pe pul9Mn jos e#pr. 5o's.6 timpul trece ;n mod implaca'il. - Din 'g. lelj
5a 5se66 @ep9dH a l9sa ce$a din m4n9B a aruncaB a arunca un o'iect ne&olositor sau &9r9
$aloare1 renun 4nd la el. +#pr. a nu &i de lep9dat / a &i $rednic de luat ;n
seam9B a a$ea pre 1 $aloareB 5despre &emei i despre &emelele animalelor6 a
na te ;nainte de termen un &9t mortB a a$ortaB a l9sa ce$a sau pe cine$a
unde$aB a ;ndep9rta1 a alungaB a p9r9si ce$a 5pentru totdeauna i de 'un9
$oie61 a renun a la...B a nu recunoa te ce$aB a t9g9dui Aro'a'il din lat.
lapidare Ta arunca cu pietreU
@epedeu1 lipideu cearaa&1 cearcea&
@Or cuptorul ;n care se g9teate
@Osne u or1 &9r9 mult9 greutateB 50anat1 Drans.6 ie&tin
@espide ta'la pentru copt placinte pe &eteu
@e1 -uri ipc91 stinghie de lemn. - Din magh. lOc
@euca1 leoca piesa la car si/sau caruta in 5numar de 4 care sustine6 loitra
@O$eae sup9 cu carne de puiB bzam9 limpede cu r9st9ueU. - Din magh. le$es
@ichie cl9tit9
@ighioHn9 5lighioHne6 'estie1 animal1 dihanie1 jigodie1 jiganie1 ji$in9
@ihnNt &oarte &l9m4nd1 chinuit de &oameB h9mesit - 2rig. nec.
@ihod lihnit1 &l9m4nd
@indic clitoris
@inghiapir roata 5ansam'lu ce se in$arte6 in parcurile de distractii1 rezultat din
trans&ormarea germanului ringspiel 5joc in cerc6 ai care semni&ic9 micile
carusele ;mpinse manual de copii sau parini in locurile de joac9
@Nngura se &9cea din lemn de r9chit91 plop1 tei1 paltin1 tis9 etc.B e#istau ai linguri din
metalB ele1 ;mpreun9 cu &urchNilS1 se in ;n lingurHr1 care este aninat ;ntr-un
cui pe pereteB
@inguriiu TpolonicU din lemn sau din ta'l91 p4n9 la o jum9tate de litru1 era &olosit la
punerea z9Qmii ;n 'lide1 dar ai a jintiei
@iptar magiun1 marmelada
@ist9u drojdie
@Nt9r litru - =erm. @iter
@oaate t9ieei de cas9
@o'd9 minge
@ociol9u stropitoare
@ociolit 8n a doua zi de Aaate1 ;n Dransil$ania s-a p9strat o'iceiul stropitului. 09ieii
merg pe la casele &etelor nem9ritate ai le stropesc cu par&um1 ur;ndu-le s9 &ie
&rumoase ca &lorile ai primesc1 ;n schim'1 ou9 roaii1 $in ai-o &loare la
'utonier9. +i intra ;n casele &etelor1 spun;nd" T7m auzit c9 a$ei un tranda&ir1
am $enit s9-l ud9m1 ca s9 nu se o&ileasc9b. 3;nd ajung la pori1 junii se
adreseaz9 cu urarea Tjristos a ;n$iateb ai sunt ser$ii cu ou9 roaii1 $in ai
pr9jituri. @egenda stropitului ne duce cu aproape dou9 milenii ;n urm91 ;n
$remuri 'i'lice c;nd1 se spune c9 &iica unui e$reu ar &i leainat la a&larea $eatii
8n$ierii lui Eisus. 7tunci tinerii din preajm9 au stropit-o cu ap9 pentru a-ai
re$eni ;n simiri. Dar o'iceiul udatului are r9d9cini precreatine1 ca sim'ol al
$ieii ai &ertilit9ii. 2'iceiul stropitului se mai numeate locsolaa 5udat ;n lim'a
maghiar961 dar rom4nii l-au trans&ormat ;n Tlociolitb.
@om1 -uri crengi uscate ai rupteB 'agaje1 lucruri ne&olositoare de care te poti dispensa1 ai
care de o'icei doar ocup9 loc inutilB 5reg.6 'oar&e
@ompaa &elinar
@onghioa despre temperatura1 nici cald1 nici rece1 dezmortit
@opHta din ta'l9 ai din lemn de &ag sau paltin1 a$4nd coad9 lung9 sau &oarte lung91
dup9 utilizareB cu ea se 'ag9 ai se scoate din cuptor m9laiul1 p4inea1 colacii
etc.B este &olosit9 ai la cur9at z9pad91 ;n grajd1 la ;n$4rtit gr4nele ;n pod etc
@opoa l9it
@itru ho1 'andit1 t4lhar
@opt9 minge
@opit9u &und de lemn1 planaet9 mare pe care se &r9m4nt9 aluatul Kdin magh. lapNtiL
@o$or lighean
@u'eni9/@e'eni9 pepene $erde
@ucico 1 luacoa sup9 de $arz9
@ud1 lud91 luzi1 lude 58n$. i reg.6 simplu1 nai$1 &9r9 e#perien 9B p. e#t. prost1 n9t4ng1 n9t9r9u1
'leg1 n9t9&le 1 neghio'1 nerod1 netot1 prost1 prost9nac1 stupid1 tont1 tont9l9u -
Din sl. ludX
@udaie1 lud9u do$leac
@u 9rn9 lucern9
'
,acr9 curat91 pur9
,agla$His1 -uri amestec
,ah9r om care se tine maret
,ai1 ,aiuri unealt9 din lemn 5uneori ;n &orm9 de ciocan6 utilizat9 pentru '9tut1 ;ndesat
sau ni$elat6B lemnul cu care se 'at ru&ele c4nd se spal9
,ai1 ,aiuri &icat. - Din magh. maj b&icatU.
,aoia Ae la noi1 prin zona asta i se spune mai mult maioa1 decat le'9r1 dar ;n general
este cunoscut ca ai le'9r. 7dica musai s9 conin9 WE37D. 7ceasta este
$ariant9 &9cut9 ;n cas91 o reet9 de la mama ei1 aaa cum se &ace ;n zona
7radului. ,aioaul sau @e'9rul este un preparat mult mai cunoscut ai mai
comercializat dec4t calta'oaul. De asemenea1 nici de aceasta dat9 nu am s9 $9
o&er o reet9 e#act9. !i asta pentru c9 nu o &acem niciodat9 dup9 cantit9i
matematice1 ci dupa gust.
Engrediente" &icat de porc &iert1 sare1 piper1 usturoi1 sorici &ieri1 puin din
zeama ;n care au &iert1 maghiran 5optional61 ieni'ahar 5optional6.
Wicatul se &ier'e1 dar nu p4n9 la capat. +ste 'ine s9 r9m4n9 puin ;n sange.
7lt&el se $a int9ri ai $a &i sec. !e macin9 impreun9 cu celelalte ingrediente1 se
amestec91 se condimenteaz9 dupa gust. !e introduce ;n meme'ran9 ai se d9 la
rece. !e poate a&uma. !e p9streaz9 la &rigider ai se consum9 ;n urm9toarele
zile. <u se poate p9stra timp ;ndelungat.
,Hj91 ,9ji unitate de m9sur9 pentru greut9i echi$alent9 cu 100 -gB bchintalU - Din
magh. mHzsa
5a6 ,9j9lN1 ,9j9lesc 5a6 c4nt9ri
,andfl91 -e amigdale. - Din magh. mandula
,anoa lim'a ceasului
,arh9 $it91 $ac9 Kdin maghiar9 marha T$it9ULB acest cu$4nt a e$oluat ;n mar&9
pentru c9 $itele constituiau principalul o'iect de tranzacie la popoarele
pastorale
,as1 masu &aptul de a m4ncaB popas 5peste noapte6B +#." masu ne $a &i la han
5a 5se66 ,9d9rN a 5se6 r9s&9 a1 alinta1 a &ace mo&turVB a se '9ga in seam9. !-ar putea ca m9d9ri
s9 &i ;nsemnat ini ial a ;ngriji1 proteja sau chiar a ocroti1 trata1 $indeca1 un &el
de echi$alent al lui lecui - 3u$4nt autohton +#." nu te mdri i ascult B a te
mdri de ru ine 1 a te clocoti de ru ine1 a sim i mare ru ine
,9dular 5pop.B mai ales la pl.6 Wiecare dintre mem'rele unei &iin eB p. gener. &iecare
dintre p9r ile sau organele din care este alc9tuit9 o &iin 9. 2. !. m. 5;n$.6
,em'ru al unei societ9 i1 al unei asocia ii etc.B element al unui grupB 58n$.6
2rgan genital1 penis : @at. medullaris
,9gan m4ntuial9B e#. ai &9cut o trea'9 de m9gan
,9lai porum'
,9lNn 5'ot.6 7r'ust decorati$ cu &lori al'e sau liliachii1 mirositoareB liliac
,9ng9lJX1 mHgl91 m;zgl9 o 'ucat9 de lemn crestat orV de ta'l9 de zinc undulat9 de care se &reac9 ru&ele
la sp9latB sn aparat compus din doX9 sulurV de lemn care1 su' ap9sarea unei
greut9 V1 neteze te ru&ele puse pe o mas9 5;nlocuit azV cu &ieru de c9lcat6
,9rgele unitate de m9sur9 a t9riei p9lincii de ardeal1 care &ace mici 'ule de aer
5m9rgele6 atunci cand e scuturat paharul. D9ria p9lincii este apreciat9 ;n
&unc ie de c4t in m9rgelele...
,9runtaie $iscere1 $intre1 totalitatea organelor care se a&l9 ;n marile ca$it9 i ale
corpurilor 5mai ales ;n ca$itatea a'dominal961 la oameni i animaleB Wig.
Aartea cea mai ad4nc9 a unui lucruB &und1 ad4ncime1 mijloc. Enteriorul &iin ei
omene ti1 considerat ca sediu al g4ndirii1 al sentimentelor i al con tiin ei -
Din lat. minutalia
5a6 ,9tr9 N 5Aop. i &am.6 a ;ndep9rta pe cine$a a c9rui prezen 9 este sup9r9toareB a
alunga1 a goni. +#pr. , mtr i din lumea asta / a ucideB 5re&l.6 a pleca 5;n
gra'9 i cam &9r9 $oie6B a se c9r9'9ni1 a se c9raB a concedia sau a muta1 a
trans&era pe cine$aB a cheltui1 a risipi1 a irosi 'unuri materiale. : 3&. scr.
potroyiti
,9tura utilizat9 pentru cur9enie ;n cas9B se &9cea ai din pelin '9tr4nB
,9turoiul m9tur9 &9cut9 din t4rai sau din nuiele ai se utiliza la &9cut curat ;n curte
5a6 ,4na a conduce
,4niat ener$at
5a6 ,O a merge
,egiH 5$est6 i ,egiO
5est6
;n$ecinat1 limitro&1 m9rgina B care st91 se a&l9 al9turi sau ;n apropiere de
cine$a sau de ce$aB $ecinB 58n e$ul mediu1 ;n ,oldo$a i ;n ara
*om4neasc96 9ran li'er1 st9p4n de p9m4nt
,ejd91 mejde hotar1 delimitare ;ntre dou9 terenuri $ecine1 limita unui teren
,elegHr1 -uri loc special amenajat 5p9m4nt amestecat cu gunoi de grajd6 ;n care se pun
r9sadurile prim9$araB r9sadni9. Dermen atestat ;n Drans.1 0anat1 3riaana ai
,aram. - Din magh. melegHg.
,elendoaic9 c4rp91 prosop in unele cazuri
,elestef1 meleatef Tm9m9lig9torulU1 un '9 mai lung 550-I0 cm61 'ine rotunjit1 cu care se
amestec9 m9m9liga
5a6 ,eli H a zdro'i 5cu meli a6 i a cur9 a c4nepa i inul de p9r ile lemnoase1 pentru a
alege &uiorul sau pentru a se o' ine c4l ii de meli 9B Wig. a 'ate stra nic pe
cine$aB Wig. a tr9nc9ni1 a &lec9ri. : Din meli 9
,Oli 9 unealt9 primiti$9 de lemn1 &olosit9 ;n industria casnic9 pentru meli areB
zdro'itorB ma in9 de meli at1 pre$9zut9 cu cu ite sau cu aripi de lemn
Dicionar 7rdelean - *om4n ((
dispuse circular pe un cilindruB Wig. 5Wam. i depr.6 gur9 5considerat9 ca
organ al $or'irii6. +#pr. 7 da cu meli a 5sau din meli 96 / a tr9nc9ni1 a
&lec9ri. : Din 'g. melica
,Ondre capricii toane1 po&te 5Wam.B ;n e#pr.6 7- i &ace mendrele 5cu cine$a6 / a- i
&ace toate gusturile1 a- i satis&ace capriciileB a- i &ace de capB a- i 'ate joc de
cine$aB a necinsti1 a 'atjocori o &emeie. : +t. nec.
,OrO merge
,erg9toare ;nc9l 9minte
,erNnde hran9 5rece6 pe care o ia cine$a c4nd pleac9 la drum sau la lucruB ojin91 pr;nz
intermediar ;ntre ameaz9 i sear9B p. gener. alimente1 hran91 m4ncare. - @at.
merenda
,esel9u 'idinea cu coada lunga
,eteHhn9 5Aop.6 de&ect1 cusur1 lips91 imper&ec iuneB pasiune1 patim91 sl9'iciuneB 'oal91
in&irmitate1 'ete ug
,etrOs9 &emeie ;n raport cu '9r'atul cu care ;ntre ine leg9turi intime ;n a&ara
c9s9torieiB i'o$nic9B amant9 - Din &r. ma;tresse
,iaz9noHpte unul dintre cele patru puncte cardinale1 a&lat ;n direc ia stelei polare1 nordB p.
e#t. parte a glo'ului p9m4ntesc1 a unui continent1 a unui ora etc. situat9 spre
acest punct cardinalB lumea1 popoarele din 9rile1 inuturile etc. situate ;n 5sau
spre6 nordB 58n$. i pop.6 miezul nop iiB 5pop.6 duh necurat1 n9luc9 care dela
apusul soarelui p4n9 la miezul nop ii um'l9 prin r9sp4ntii i apoi dispare" au
g4ndit c9Ms ,iaz9noapte Hm $enit ca s9-i omor KA7<<LB numele '9n9 ean
al plantei sor-cu-&rate 5despre care se crede c9 protege pe t4lhari6 : @at.
mediam noctem
,iaz9zN punct cardinal opus norduluiB sudB amiaz9B p. e#t. parte a glo'ului p9m4ntesc1
a unui continent1 a unui ora etc. situat9 spre acest punct cardinalB lumea1
popoarele din 9rile1 inuturile etc. situate ;n 5sau spre6 sud. : @at. mediam
diem
,iere zah9r
5a6 ,ieza a lua masa de amiaz9 5pr4nzul6
,ihei 'anc de lucru Kdin magh. m|helL
5a6 ,ijN a ;ncepe s9 se z9reasc9B a ap9rea1 a se i$i. +#pr. a mi!i 5sau re&l. impers.6 a se
mi!i de ziu / a se &ace ziu9. a)-i* mi!i )cuiva* musta a / a ;ncepe s9-i creasc9
unui t4n9r musta a1 a &i pe punctul de a de$eni '9r'atB 5despre plante6 a
r9s9ri1 a ;ncol iB a str4nge par ial pleoapele spre a $edea mai 'ine sau spre a
se acomoda cu lumina ori cu ;ntunericul. 5tranz.6 mi!ea oc-ii. 5despre ochi6 a
se ;nchide 5de somn sau de o'oseal96 - din 'g. mima
,ileu dantel91 anur ;mpletit cu acul de cipc91 care apoi este modelat ;n di$erse
&orme pentru a rezulta un &el de suport-aer$et de pus pe mo'il9
,iraz <e &aci de miraze" <e &aci de ruainee
,intenaa1 ,inten imediat1 indat91 repede1 acua Kdin maghiar9 mentenL
,ir 5;n$.6 lumeB ulei s&in itB &aVm91 $este" nu te &ace de miru lumiV
5a 5se66 ,irH 5Drans.6 a $edea de1 a a$ea grij9B 58n$.6 a considera1 a se ;ndoi1 a crede1 a
socoti B a &i uimit1 a se minuna
,ireHn 5persoan96 care nu apar ine clerului1 laic1 lumescB cre tin care nu &ace parte
din tagma 'isericeasc9 - Din sl. mirjaninX.
,isar9a m9celar Kdin magh. mOszHrosL
5a6 ,istuN a trans&orma alimentele introduse ;n organism ;n su'stan e direct asimila'ile
de organismB a digeraB a distruge1 a nimiciB a ;nceta s9 mai e#isteB a disp9rea1
a pieriB 5Wig.6 a 5se6 chinui su&lete te1 a 5se6 distruge moral i &izic 5;ncetul cu
;ncetul6
,N91 -e l4na tuns9 prima oar9 de pe mieiB leapaa
,i is 5despre 'lan91 l4n9 sau o'iecte de 'lan91 de l4n96 3u &ire lungi1 cre e i
'ogateB &locosB 5despre animale6 care are 'lana1 l4na cu &ire lungi i dese. :
,i 9 t su&. -os
,itra uter
,izilNc 5Wam.6 gustare1 aperiti$1 m4ncare &rugal9B 5Wig.6 Wleac1 'agatel9.- Din tc.
mezeli-
,nica nimica
,nieriu1 mnier9u al'astru1 al'9striu1 al'9strui
,nier9u-al'iu al'astru deschis
,niez9ii Dumnez9ii....
,oHre1 morO ap9 s9rat9 ;n care se acreate $arzaB saramur9B zeam9 de $arz9 acr9
,ocronoa a'9tut1 &9r9 nici un che&1 trist1 sictirit
5a6 ,ociorlN a amesteca p9m4nt cu ap91 rezult4nd o mocirl9 5de e#emplu la s9ditul
pomilor sau a $iei de $ie1 ;n groapa s9pat9 se pune p9m4nt mociorlit6
,ociorlJu p9m9tu& pentru '9r'ierit - Din mociorli1 mocirli 5 mocirl96
,ocirl9 ap9 st9t9toare 5de mic9 ;ntindere6 pro$enit9 din ploi1 re$9rs9ri etc. i plin9 de
m4l1 de noroiB loc ml9 tinos1 noroiosB noroi1 m4l. 5&ig.6 dec9dere moral9B
mediu dec9zut din punct de $edere moral - 3&. 'g. moRilo
,idru mod1 chip1 &elB mijloc1 putin91 posi'ilitate1 r4nduial9
,iim91 -e maimu9B porecl9 &rec$ent9 dat9 oamenilor caraghioai1 care se str4m'9 ca o
maimu9 sau care sunt mici de statur9. - Din magh. majom bmaimu9U.
,olcom liniatit1 lin1 domol1 potolit Kdin 'g. mXl-omL
,orar m9rar
,orho $it9
,oroci morco$i
,orii1 5muroi6 5mit.6 strigoi1 $4rcolac1 pricolici
5a6 ,oacolN1 moacolesc a murd9ri1 a ;ntina1 a oc9r;
,o co murdar
,oa1 moai 5&olosit i ca termen de adresare6 '9r'at ajuns la o $4rst9 ;naintat9B mo neag B
q ,artin ursB 5rar6 '9r'at pri$it ;n raport cu nepo ii s9iB 'unicB 5pop.6 &rate
5sau $9r6 al unuia dintre p9rin i1 pri$it ;n raport cu copiii acestoraB unchiB
persoan9 care apar ine genera iilor precedenteB din 5sau de la6 mo i-str9mo i
a6 din $remuri &oarte ;ndep9rtateB '6 5transmis6 din genera ie ;n genera ieB la
pl. 5;n credin ele religioase6 ciua din ajunul s9r'9torii pogor4rii duhului
s&4ntB !4m'9ta qilor s4m'9ta dinaintea Duminicii ,ari.
,oaini chi'rite
a ,ozolN1 -esc a mesteca ;ndelungB a mol&9iB a &ramanta
,uiOre 5,uiOri6 &emeie m9ritat9B &emeie1 so ie1 ne$ast9
,fl9 cat4rB cal ur4t1 greoi B om lipsit de energie1 'leg1 prost
5a se6 ,urui1 ,urlui 5a se6 murd9ri1 5a se6 m4zg9li1 5a se6 uda putin
,usai neap9rat1 moria1 tre'uie - Din ,agh. muszHj
<
<Hn9 termen de respect cu care se adreseaz9 la ar9 cine$a unei surori mai mari sau
unei &emei mai ;n $4rst9 ori cu care $or'e te despre acesteaB lele
<apci carto&iB reg. de pe ?alea !omesului
<at lume1 om1 indi$id
<9'r9st roz 5culoare6
<9c9d9u '9r'at prost9nac1 'leg1 n9t9r9u1 prosto$anB aluat care nu s-a copt 'ine1 clisos
5a se6 <9cl9N 5-9Osc1
n9cl9Nt6
a se unge1 a se p9ta cu gr9sime1 a se m;njiB a se umple de ce$a cleVos 5cleV1
sirop1 noroV6B a se acoperi cu o su'stan 9 cleioas9 sau cu murd9rie1
;m'i'4ndu-seB 5despre s4nge6 a trece din stare lichid9 ;n stare solid9B a se &ace
$4rtosB a se ;nchegaB a se coagula. - Din 'g. na-leja
5a se6 <9d9i a spera1 a '9nui ce$a
<9dOjde 5n9dOjdi6 speran 9B 58n$.6 a teptareB 8ncredere sau con$ingere c9 ceea ce &aci ori
dore ti se $a realizaB speran 91 n9d9jduireB ;ncredere ;n sprijinul1 ;n ajutorul
cui$a sau a ce$a1 certitudine c9 cine$a sau ce$a $a &i &a$ora'il1 de ajutorB De
n9dejde / ;n care po i a$ea toat9 ;ncredereaB De 5sau cu6 n9dejde / a a cum
tre'uie1 &oarte 'ineB solid1 temeinicB 7 trage n9dejde / a spera1 a n9d9jduiB 8n
n9dejdea... / ;n speran a...1 'az4ndu-se pe... 7 se l9sa ;n n9dejdea 5cui$a6 / a
conta 5pe...61 a se 'izui 5pe...6. 7- i pune 5sau a a$ea6 n9dejdea 5;n cine$a6 / a
se 'aza pe sprijinul 5cui$a61 a se ;ncrede 5;n...6. !la'9 n9dejde / pu in
pro'a'il1 nesigurB 3eea ce d9 ;ncredere1 certitudinea c9 se $a realiza dorin a
cui$a. - Din sl. nademda
<9dragi pantaloni
5a6 <9du N a transpira1 a asuda1 as&i#ia1 g4tui1 ;n9'u i1 ;neca1 strangula1 su&oca1 sugruma
- Din sl. neduh1 ucr. naduha1 'ulg. naduya
<9duaeal9 transpiraie
<9&ram9 'atic
<9&r9mu9 'atista
<9glag argila1 pamant gal'en
<9mN1 <9mesc1 <9imi a se tocmi1 a se angaja cu plata pentru o anumit9 perioad9
<9na na
<9past9 nenorocire grea1 care se a'ate asupra cui$a1 urgie1 pacoste1 calamitateB Ea qe
ia ne$oieB acuza ie lipsit9 de orice temeiB ;n$inuire nedreapt9B 5ist.6 'ir
suplimentar pe care ;l pl9teau 9ranii ;n locul cons9tenilor &ugi i sau amend9
pl9tit9 de un 9ran pe p9m4ntul c9ruia s-a s9$4r it un omor ;n ;mprejur9ri
r9mase necunoscute 58n +$ul ,ediu1 ;n ara *om4neasc96
<9pust dracul1 aghiu91 satana etc.
<9rH$ 5n9rH$uri6 o'icei1 deprindere reaB cusur1 $iciu1 n9r9$eal91 n9r9$ieB +#pr. 7 5se6 ;n$9 a cu
n9ra$ / a 5se6 o'i nui s9 cear91 s9 pretind9 ce$a ca pe un drept al s9uB 58n$.
i pop.6 Deprindere1 o'iceiB &el de a &i1 comportare.
<9rid tont1 prost
5a6 <9scocN a &ace1 a crea ce$a 5ce nu a mai e#istat p4n9 atunci6B a descoperi1 a in$entaB a
scorni1 a pl9smui 5lucruri ;nchipuite1 nee#istente1 neade$9rate6B p. e#t. a
min iB 5*ar6 a se na te1 a se isca1 a se i$i1 a se ;nt4mpla1 : +t. nec.
<9uc prostu
<9z'4tie Wapt91 $or'91 idee etc. glumea 91 lipsit9 de seriozitateB pozn91 otie1
treng9rie1 glum91 ghidu ieB &ars9B dr9cie1 dr9co$enie1 5pop.6 dr9c9rie1 5&am.6
parasco$enie. 53e q mai e i asta.6B 'azaconie1 tr9snaie1 &apt9 nesocotit91 cu
urm9ri nepl9cute1 dar lipsit9 de gra$itateB 'oro'oa 9
5a6 <9zuN1 n9zuiesc1
nizuVesc
a tinde cu str9duin 9 c9tre ce$aB a aspira1 a r4$niB a se str9dui1 a se trudiB a
;ncercaB a se ;ndrepta spre cine$a sau unde$a dup9 ajutor1 a recurge1 a apela
la sprijinul1 'un9$oin a1 ;ndurarea cui$aB a se ;ndrepta1 a se duce spre...1 a
inti s9 ajung9 la...
<ealcoa / <ialcoa mandru1 ingam&at
<eai 5despre locuitori1 lim'91 o'iceiuri1 &lor91 &aun9 etc.6 3are s-a n9scut1 s-a
&ormat i s-a dez$oltat pe teritoriul pe care tr9ie te i ;n prezentB autohton1
indigen1 '9 tina B 3are nu treze te ;ndoieliB care este ;n corespundere cu
ade$9rulB $erita'iB autentic1 curat1 neamestecat1 de pur s;nge +#" *om4n
neao . Wig. 3u$;nt neao 5curat rom4nesc .a.6. 7d$. 7 $or'i neao
rom4ne te. /2rig. nec.
<echezol 5;n anii dictaturii ceau iste6 ca&ea ;n amestec cu ;nlocuitori1 surogat de ca&ea.
<eica nimeni e#pr. 5peior.6 indi$id insigni&iant.
<etre'nicNe 5;n$.6 lips9 de $aloare1 de &olos1 de utilitate1 de ;nsemn9tateB inutilitateB 5;n$.6
umilin 91 smerenieB incapacitate1 neputin 9B 5pop.6 tic9lo enie1 nemernicieB
&apt9 tic9loas91 m4r a$9B 5;n$.6 ne'unieB 5reg.6 cusur1 $iciu.
Dicionar 7rdelean - *om4n (>
<i uite1 iat9
<iHlco 1 niHlco i aranjat1 ar9tos1 chipe 1 cochet1 dichisit1 elegant1 &erche 1 &erchezuit1 &rumos1
g9tit1 ;ngrijit1 spilcuit
<ic9ria niciunde
<ieniu9 'unic
<Nl9 5reg.6 &alce sau 'ucat9 de p9m4nt1 gradin9
<imaa p9aune
<Nme1 nNmea nimenea
<imurNc1 -i1 5nemuric6 5oameni6 mic1 scund1 pipernicit1 schilod - Din magh. nomorO-
<inerHt1 -9 alintat1 r9s&9 at1 r4zg4iatB a&ectat1 &andosit1 scli&osit
<int9 ment9
<iscai1 niscai$H ce$a1 cate$a1 cati$a
<it9e sitee1 Eat9e
<o Entraducti'il1 deoarece e &olosit la aproape orice1 ca sarea-n 'ucate... Endiciu
de la dictionar" +ie jae1 interj. 0anc"
Ae o $ijelie1 re$ine de la c4mp Eon i mOrO c9t9 casa soacrei... tr9zne te la
100m de el. cice Eon" - <oe
mai mOrO el ce mOrO1 i iar tr9zne te la 50m de el" cice Eon" - <o1 noe
c4nd intra ;n ocol1 &ulgeru cade p9 casa soacrei. cice Eon" - <o1 a ee
<oad9 5anat.B pop.6 coccisB p. e#t. regiune situat9 ;n jurul coccisuluiB 5la animale6
5regiunea de la6 r9d9cina coziiB 5la p9s9ri6 t4rti 9. - @at. noda
<oian1 noiane1 noianuri cantitate1 $olum mare din ce$aB 'el ugB mul ime1 num9r mare de &iin e1 de
lucruri1 de &enomeneB 8ntindere mare de ap9B nem9rginire1 imensitateB
genune1 a'is1 h9u. - +t. nec
<iim9 5pop.6 menire1 el1 scop1 rostB moti$1 cauz91 temeiB 8n eles ad4nc1 ascunsB t4lc
<opsHm plata unei zile de lucruB sim'rie - Din magh. napszHm
<opsHmoa1 -i muncitor cu ziuaB zilier. - Din magh. napszHmos
<orid 5noroHde6 5pop.6 popor1 na iune1 neamB persoan9 sau grup de oameni care &ace parte
dintr-un anumit popor1 dintr-o anumit9 na iune. 58n$. i pop.6 totalitatea
credincio ilor care apar in unui cult cre tin1 unei eparhii etc.B num9r mare1
mul ime1 mas9 de oameniB grosul popula ieiB spec. 9r9nimea. - Din sl.
narodX
5&9in96 <ulaa &9in9 de calitate superioar91 pentru pr9jituri
<utlii aluat din carto&i1 &9in9 al'91 ulei ai sare. 7cest aluat se ;ntinde ;n &4aii
cilindrice1 se taie ;n 'uc9i mici 5(-4cm6 care se pun la &iert p4n9 se ridic9 la
supra&a9 ai la &inal se t9$9lesc ;n pesmet cu zah9r
(
2arece1 2arice cam1 ce$a1 ;ntruc4t$a1 ni el1 oarecum1 oare icum1 pu inB sn lucru oarecare1
neidenti&icat sau neprecizat mai ;ndeaproapeB ce$a1 oarece$aB oare iceB
57d$er'ial6 pu in1 c4t$a
2'4r ie punct de plecare1 ;nceput1 origineB @ocul unde s-a n9scut cine$aB &amilia1
neamul din care se trage cine$aB origine 5social96B @ocul de unde ;ncepe s9 se
&ormeze al'ia unui r4uB iz$orB 3ulme1 muchie1 $4r&. - Din sl. o'rXyije
'cin91 ipcin9 5termen de hot9rnicie6 culme ce continu9 lan ul mun ilor de la un pisc la
altul1 culme1 coam9 prelungit9 de deal sau de munte care une te dou9 piscuri1
$ersant comun care &ormeaz9 hotarul dintre dou9 propriet9 iB 8n9l ime
;mp9durit9B 3ulme1 creast9 de deal orV de munte 5de unde se $ars9 apele ;n
doX9 p9r V6
2'id91 o'ide 8ntristare ad4nc91 durere su&leteasc9B m4hnire1 am9r9ciune1 jaleB necazB ciud91
m4nieB 58n$.6 nedreptate1 asuprireB jignire1 insult91 umilire
2'gheal91 2'ial9 / 2'iele p4nze de purtat in cizme iarna1 din material te#til 5canepa1 in1 'um'ac6 de
&orma dreptunghiulara1 care se &oloseau la protejarea picioarelor de &rig mai
Dicionar 7rdelean - *om4n (I
ales cand se purtau opinci 5str9mo ii ciorapilor6
2'Nd9 5pop.6 8ntristare ad4nc91 durere su&leteasc9B m4hnire1 am9r9ciune1 jaleB necazB
ciud91 m4nieB 58n$.6 <edreptate1 asuprireB jignire1 insult91 umilireB
7m9r9ciune pro$ocat9 de o nedreptateB Wapt9 nedreapt91 repro'a'il9B
nedreptate - Din sl. o'ida
5a6 2'idN *e&l. 58n$. i pop.6 a se l9sa prad9 dezn9dejdii sau dureriiB a se nec9ji1 a se
am9r;1 a dezn9d9jduiB Dranz. 58n$.6 a depl4nge1 a jeliB Dranz. 58n$.6 a asupri1
a ;mpila1 a oprima. - Din o'id9
2'loc &ereastr91 geam
2'loji a trata 5o ran91 un organ 'olna$ sau un om 'olna$61 a purta cui$a de grij9B a
;ngriji1 a 5se6 ;n$eli1 a 5se6 acoperiB a 5se6 ;n&o&oli1 a 5se6 ;ncoto m9na
2'lu drept1 direct
2cHr9 5pop.6 $or'9 sau &apt9 care mustr91 ceart91 ru ineaz9 pe cine$aB oc9r4reB
umilire1 ;n&runtareB de&9imare1 jignire1 insult9B situa ie ru inoas91
dezonorant9 ;n care se a&l9 cine$aB ru ine1 dezonoare. @oc. adj. De ocar9 /
compromi 9tor1 jignitor1 ru inos. +#pr. 7 ajunge sau a 5se6 &ace1 a &i1 a 5se6
l9sa1 a r9m4ne de r4s i de ocar9 / a ajunge 5sau a se &ace1 a &i etc.6 demn de
dispre 1 de 'atjocur9B a 5se6 compromite. 5*ar6 7 da de ocar9 cu... / a 5se6
&ace de r4s cu... - Din oc9r; 5deri$at regresi$6
5a6 2c9r;1 2c9r9sc a insulta1 a ;njura1 a ponegri1 a 'lestema
2cheri ochelari
2cna dop la 'utoi1 'agi ocna la 'oac
2col curte
2coa deatept1 inteligent 5peiorati$6
2dir1 odoare1 odoar9 lucru de pre1 zestrea &etelor1 compus91 de o'icei1 din haine ai p4nz9turi1 copil
2g9aii urme de maain9 pe drumul de ar9
2g4rc9u castra$ete Kdin magh. u'or-aL
5a 5se66 2goN1 2goiesc a 5se6 liniati1 a 5se6 potoli1 a 5se6 calma1 a 5se6 st4mp9ra
2grHd91 2gr9zi gradina ai li$ada din spatele casei
2grinji tulpina porum'ului ramasa dupa ce animalele au mancat &runzele1 resturile de
mancare ce raman dupa animale1 &olosite de o'icei pentru asternut
2leHc91 olecu9 puin1 un strop1 un pic
2loi ulei
2m $om
5a6 2mini 5a6 omeni1 5a6 ser$i
5a6 2ropsN a asupri1 a urgisi1 a prigoni1 a persecutaB 5pop.6 a izgoni1 a alungaB a l9sa la
$oia ;nt4mpl9riiB a p9r9siB 58n$. i reg.6 7 certa1 a oc9r;1 a 'lestema. - +t. nec.
2sHna1 osanale 5@a pl.6 3u$inte de laud91 de pream9rire 5e#agerat96B aclama ii1 o$a iiB
interj. 5mai ales ;n imnurile religioase6 @aud9e m9riree sla$9eB !trig9t de
aclama iune la $echiV ridanV" 2sanae 0ine este cu$;ntat cel ce $ine ;ntru
numele DomnuluVe B @aud9 e#agerat9 - 7 c4nta qle cui$a a ridica ;n sl9$i pe
cine$aB a l9uda prea multB a elogia : Din ngr. i $gr. osannH1 d. e'r. hyiQa-
na1 Tsal$eaz9K-neL acumU1 re&renu unuV imn religios la ridanV
2spnd9 5pop.6 condamnare1 pedeaps9 la care este supus cine$a 5de c9tre organele
judiciare6B +#pr. 7- i &ace os4nda / a e#ecuta pedeapsa la care este
condamnat. 5*eg.6 7- i &ace os4nda cu cine$a / a se purta r9u1 &9r9 mil9B a
chinui1 a tortura pe cine$aB Wig. 0lestemB pacoste1 n9past91 nenorocire1 urgie.
- Din os4ndi 5deri$at regresi$6
5a6 2spndi 5pop.6 a condamna1 a pedepsi 5printr-o sentin 9 judec9toreasc96B a pronun a o
sentin 9 de condamnare 5;mpotri$a cui$a6B a dezapro'a1 a ;n&iera1 a critica1 a
judecaB a sili1 a o'ligaB a &or a1 a constr4nge. - Din sl. osonditi.
2spnz9 gr9sime crud9 de porc din regiunea a'dominal9B gr9sime depus9 pe di$erse
p9r i ale corpului omenescB Wig. 'un9stare1 a$ere1 'og9 ie. - Din lat. a'sungia
Dicionar 7rdelean - *om4n (G
2sprdie1 -i zel1 r4$n91 st9ruin91 silin 91 s4rguin 91 str9danie
2steneHl91 osteneli o'oseal91 isto$ire
2stoN1 5ostui6" a alina1 5a se1 a-ai6 ast4mp9raB a petrece1 a se des&9ta
2ta$9 &;n de la primul cosit
to$a uni&ormB neted1 egal1 dreptB 5despre oameni6 care nu are talia marcat9B &9r9
&orm9B 5Wig.6 monoton1 uni&orm. +#. <eted" drumu e oto$aB +#. Dot una"
acest porc e a a de gras1 ;n c;t capu e oto$a cu trupuB +#. ,onoton1
plictisitor" munc9 oto$aB +#. Drept ;nainte1 &9r9 accidente" a merge oto$a -
+t. nec.
2tic9u m9sur9 de 2@ cu care se ia uiumul la moar9 Kdin scr. oti-L
5a 5se66 2 9r; 5pop.6 a se m4nia1 a se ;n&uria1 a- i ie i din &ireB a se 'urzuluiB a se r9sti la
cine$aB a 5se6 m4hni1 a 5se6 sup9raB a se ;nsp9im4nta1 a se ;ngroziB a &ace
grimase1 a se str4m'a 5din cauza unei '9uturi sau a unei m4nc9ri nepl9cute la
gust6B a ;ngrozi 5de indignare6 +#." o &apt9 &9rM de lege ce mintea-mi o 9re teB
a se ;n&iora" +#. '9tr4nul a teapt9 moartea &9rMa se o 9ri K2rigin9
necunoscut9L
2u9 t9rcate ou9 incondeiate 5de Aa ti6
A
AHcoste ceea ce pro$oac9 cui$a mari nepl9ceri1 necazuri1 su&erin eB situa ie ;n care se
a&l9 cel asupra c9ruia s-a a'9tut o asemenea n9past9B Wiin 9 care pro$oac9
cui$a nepl9ceri1 necazuri1 su&erin e. - sl. pa-ost
Aalinc9 uic9 5de prune6
Aanco$9 gogoaa9
AapHr9 5reg.6 omlet9 5din ou96B 5&am.6 a m4nca 5o6 papar9 sau papara 5cui$a6 sau a se
alege cu o papar9 / a6 a m4nca '9taie sau a &i aspru certat
Aaporni9 co ;mpletit din papur9B o'iect din sticl9 ;n$elit cu ;mpletitur9 din papur9
Aapricaa tocan9 cu carne1 condimentat9 cu 'oia de ardei
5a 5se66 AaradN a 5se6 strica1 a 5se6 deteriora1 a 5se6 uza. : Din ig. pharado
Aarapleu um'rel9
AarpalHc pardesiuB 'alonzaid
A9curar cio'an
A9lant rasadB padure sau $ie tanaraB gard1 imprejmuire
A9lant1 p9lanc gard de lemn Kdin magh. palHn-L
5a6 A9li a lo$i
A9l9laie 5q9i6 &oc mare 5cu $9p9i6B $4l$9taie
A9r9dic91 p9r9daie roaie
A9r9zor um'rel9
A9retar panza tesuta cu moti$e traditionale pusa in scop decorati$ pe peretiB reg. de
pe ?alea !omesului
A9s necaz1 o&&.... +#. a-si spune pasul" a-si spune necazul1 o&&-ul
A9sat seminte de mei pisateB 'oa'e 'e porum' sau chiar alte cereale pisate1
macinate mai mare
A9stMolalt9 una peste alta1 suprapuse
A9sul9 &asole
A9 f 1 pa f 58n$. i reg.6 pa aportB ordin 5scris6B 'ilet de identitate i de li'er9
circula iune ;n ar9 - Din magh. passzus
A9trHr 'ucata mare de slanina de pe spatele porcului
A9tfl1 -e1 -uluri suport din lemn pe care se cl9deate claia sau stogul1 pentru a le &eri de
umezeal9B co ar1 porum'ar1 5reg.6 magazin1 5,old. i Dransil$.6 co 1
5Dransil$.6 co arc9. 5q de porum'.6B ham'arB porum'ar1 porum'9rie1 5reg.6
hulu'9rie1 p9tuiac1 porum'ari 91 porum'9ri te1 porum'elni 91 porum'i te1
Dicionar 7rdelean - *om4n ()
porum'i 91 50an.6 gol4m'ar. 5q pentru porum'ei.6B5pop.6 cotinea 91 5reg.6
p9tuiac1 poiat9. 5q pentru p9s9rile de curte.6B 5reg.6 ala 1 p9tuiac. 5q pentru
paz91 la o $ie.6B p9tuiac. 5q pentru cl9dit claia de nutre .6B r9sadni 9.
A4cl9 58n$.6 mla tin91 '9ltoac9B z9pu eal91 z9du&B cea 91 negur9. !l. pV-lX Tcea 91
;ntunecimeB iadU
A4ntecHrie1 -ii diaree
A4rg9lH 1 p4rg9lH uri 5reg.6 ceap9 pr9jit9 ;n untur9 sau ;n ulei1 care se adaug9 la unele m4nc9ruri
pentru a le &ace mai gustoaseB r4nta
5a 5se66 A4rguN 5despre &ructe1 legume i cereale6 a ;ncepe s9 se coac91 a da ;n copt
A4rguNt1 p4rga$ &aptul de a se p4rguiB timpul c4nd se p4rguiesc &ructele sau cerealele
A4rleal9 ac iunea de a 5se6 p4rli i rezultatul eiB arsur9 u oar91 super&icial9" p4rlitur9B
5&ig.1 &am.6 p9c9leal91 ;n el9torieB pagu'91 pierdereB e#pr. 5&am.6 a- i scoate
p4rleala / a- i g9si o compensa ie1 a se desp9gu'i 5de o pagu'9 material91 de
o osteneal9 etc.6
5a 5se66 A4rli a 5se6 arde u or la supra&a 9B e#pr. 5tranz.6 a o p4rli la 5sau de6 &ug9 / a &ugi
repedeB 5tranz.6 a trece prin &l9c9ri un porc t9iat1 o pas9re t9iat9 pentru a-i
;ndep9rta complet perii1 pu&ul sau peneleB 5tranz. i re&l.6 a 5se6 ;nnegri 5din
cauza ac iunii soarelui6B a 5se6 'ronzaB 5tranz. i re&l.6 a 5se6 o&ili1 a 5se6
$e teji1 a 5se6 uscaB 5tranz. i re&l. &ig.6 a 5se6 p9c9li1 a 5se6 ;n ela. : Din 'g.
p9rlja1 scr. prljiti
A4rloHg9 teren ara'il l9sat nelucrat unul sau mai mul i ani1 pentru re&acerea &ertilit9 ii
luiB prilig1 ogor1 5pop.6 moin91 5reg.6 mejdin91 morhoanc91 morogan1
morunc91 nadaz1 n9$9loac91 noroi1 o'leag91 orpie1 r4t1 toloac91 '9l9rie1
paragin91 cur9tur9
AecOte o'iect const4nd dintr-o plac9 cu m4ner1 pe care sunt gra$ate ;n relie&
em'leme i inscrip ii i care se aplic9 pe documente 5spre a le autenti&ica6B
tampil9B semn imprimat cu un ast&el de o'iectB 8nchis 5sau &erecat6 cu apte
q i imposi'il de a&latB de nep9trunsB 5&ig.6 Dr9s9tur9 speci&ic91 particular9B
semn distincti$B amprent9B marc9.
Aecetluit astupat1 &i#at1 imo'ilizat1 ;nchis1 ;n&ierat1 ;n&undat1 ;n epenit1 prins1
stigmatizat1 &erecat1 sigilat1 tampilat
AOcie 58n$. i reg.6 muschiul de pe spatele porculuiB carne macr9 de $it91 de oaie
sau de porc 5mai ales de pe l4ng9 ira spin9rii61 'un9 pentru &riptur9 : Din
magh. pecsene
AendelOu1 pendelOe 5reg.6 &ust9 din p4nz9 al'91 purtat9 de 9r9nci pe dedesu'tB poal9B c9ma 9 de
noapte
AOdig dar1 de i1 ;ns91 numai
Aepe goang91 insect9
Aepini castra$e i
Aere carto&iB reg. din zona 3lujului
Aericip9 Aasaj1 &ragment din scriptur9 care cuprinde o po$estire sau o para'ol9B 5>ar6
De&ini ie e#act91 precis9
Aerje prune
Aernieu1 pernOu negreal9 de la so'e1 &uningine1 cenu 9 rezultat9 din arderea paielor....
5a6 AerpelN 5perpelOsc1
perpelNt6
7 p;rli1 a pr9jiB 5*e&l.6 7 se &rige1 a se ;nc9lzi 5la soare6 B 5*e&l.6 7 se
nelini ti1 a se consuma
AOr secund9B +#pr. En pOr u aista - chiar acuma
Aetea panglica de care sunt prinse margele1 &olosita ca podoa'a in par
AetrecHnie 58n$.6 ,oarte. 5ast9zi &am.B ;n loc. $'.6 a5-i6 &ace de petrecanie / a6 a lua
5cui$a6 $ia aB a omor;1 a ucide1 a r9pune 5pe cine$a6B '6 a risipi1 a strica1 a
distruge 5un 'un1 un o'iect6B a cheltui 5tot6B a da gata 5ce$a6. a i se &ace
5cui$a6 de petrecanie / a-i $eni 5cui$a6 po&ta s9 se 'age singur ;n primejdie
5de moarte6B a 5- i6 c9uta moartea 5cu lum4narea6. a- i &ace de petrecanie / a
se sinucide. 2. 58n$. i reg.6 8nt4mplare1 e$enimentB p9 anie. (. 58n$. i reg.6
petrecere 5(61 che&
Aetrenjel1 petrinjei p9trunjel
5a6 Aica 5a6 c9dea
Aicioci/picioici carto&i +#. 7nuM acesta nu s-or tare &9cut picocii
Aiglais 5picl9z9u6 c9lc9tor1 $ezi Dicl9z9u1 tiglazJu
Aih91 pihe scameB &ulgi 5de pas9re6 Kdin magh. piheL
5a6 Aingeli a repara1 a petici1 a re&ace Kde la pingea Ta pune1 a re&ace sau a du'la talpa
uzat9 la o ;nc9l9minteU1 din turc9 pen{e
Aiparc9 ardei iute
Airin1 piroHne cui 5de o el6 lung i gros1 cur'at 5;n unghi drept6 la unul din capete i &olosit
la ;m'inarea pieselor unei construc ii de lemn1 la &i#area unui o'iect greu pe
perete etc.B p. gener. cui mare
Airo te sarmale
Aisat1 A9sat &9in9 de porum' m9cinat9 mareB porum' macinat
Aiscoa murdar1 p9tat Kdin magh. pisz-osL
Aiacar un soi de ipar 5peate6 de dimensiuni mici
Ai ichOr om iret1 priceput la mecheriiB s&orar1 arlatan1 $iclean1 escroc1 ho 1
impostor1 ;n el9tor1 punga 1 arlatan1 napan1 potlog9rie1 escrocherie
Ai ni 9 pi$ni 9
Ait9 p4ine
Aiiene p9nuai de porum'
5a6 Aiiga a ciupi
Aiul9 moned9 austro-ungar9 de zece creiari care a circulat p4n9 ;n 1)1G ;n
Dransil$ania ai 0uco$ina
Aizm9 5Aop.6 ciud91 necaz1 nemul umireB p. e#t. ur91 du m9nieB 5sens curent6
in$idieB Din sl. pizma
Al9mHd9 pl9m9deal9B su'stan 9 care &ermenteaz9B aluat acrit ce ser$9 la &acerea
p4inii B 5&ig.6 s9m4n 91 germenB progenitur91 odrasl9
5a6 Al9m9dN a preg9ti o pl9m9deal9B a &r9m4nta1 manual sau mecanic1 aluatul ;mpreun9 cu
pl9m9deala sau cu drojdia ;n $ederea o' inerii unui aluat omogenB a &ace un
amestec ;n $ederea o' inerii unui preparatB a preg9ti1 a prepara alimenteB
5tranz. i re&l.6 a 5se6 z9misli1 a 5se6 &9uriB a urzi1 a uneltiB 5&ig.6 a 5se6 alc9tui1
a 5se6 &orma. : Din sl. pomladiti Ta ;ntineriU
Alea$9 *9m9 i e de spice sau de p9st9i rezultate din treieratul cerealelor sau al
leguminoaselorB 5Wig.6 3eea ce este lipsit de $aloare1 de importan 9B lucru de
nimicB 5Wig.6 2m de nimicB lep9d9tur91 drojdia societ9 ii.- Din sl. pll$a
Aled p9tur9
Aleu ta'l9
Aleuar tinichigiu
Aloat9n so'9
Aoame prune1 uneori cu sens mai larg1 de &ructe
5nu6 Aoci 5nu6 pot1 a putea1 a &i ;n stare
5a6 Aici 5reg.B despre teren6 a ;mprejmui1 a ;nchide cu pocii 5crengi ;n&ipte ;n p9m4nt6B
5despre $i a de $ie6 a ar9ci 5a pune araci6B 75- i6 schim'a ;n r9u ;n&9 i area
sau &ormaB a 5se6 ur4 i1 a 5se6 str4m'a1 a 5se6 schimonosiB Dranz. 58n
credin ele populare6 7 des&igura1 a slu iB spec. a deocheaB Dranz. 5*ar6 7
meni cui$a ce$a r9u1 a co'i
AocNc risip91 a strica lucruri 'une
Aocinog 8nt4mplare rea1 nepl9cut9B 'ucluc1 'eleaB 'oro'oa 9
Aocrf 1 pocrf uri1
pocrf e1 pocrou
co$or 9r9nescB scoar 9B p9tur9 groas9B pocro$i 91 pocro$B a ternutul de su'
aua caluluiB leg9tur91 'occea.
Aoderei mo$ila1 deal1 &anateB reg. de pe ?alea !omesului
Aodiaor dulap pentru $ase ai di&erite ingredienteB el este ;ncastrat ;n perete.
Aogace turta o'tinuta prin presarea cojilor de &loarea soarelui dupa ce s-a e#tras
uleiul
AogHn1 -9 mare1 $oinic1 $4njos
Aogon1 pogoane unitate de m9sur9 pentru supra&e e de teren agricol1 a c9rei m9rime $ariaz91
dup9 epoci i regiuni1 ;n jurul unei jum9t9 i de hectarB 0ucat9 de p9m4nt
5agricol6 de un pogon 516B teren culti$at1 planta ie de aceast9 m9rimeB
cantitate de produse o' inute de pe un pogon 526. - Din 'g. pogon
Aogor;zre sco'or;re 5*ar6B Aogor;rea s&;ntuluV duh1 o s9r'9toare cre tineasc9 la 50 de
zile dup9 Aa te 5*usaliV6
AoiHt9 grajd pentru $ite mari1 de o'icei o cladire care este impartita in doua" o parte
pentru depozitarea &urajelor t pod si una pentru adapostul animalelor
Ailia este un &el de ra&t simplu1 dintr-o sc4ndur9 jiluNt;1 sprijinit9 pe dou9 cuie de
lemn1 pe care se aaaz9 di&erite $ase
Aolog iar'a cosita ce urmeaza sa &ie uscata si stransaB reg. de pe ?alea !omesului
AomHd91 pomOzi preparat &armaceutic sau cosmetic moale1 o' inut din su'stan e grase i din
componente medicamentoase1 ;ntre'uin at pentru ;ngrijirea 5sau tratarea6
pielii i a p9rului.
5a 5se66 Aom9dH a 5se6 unge1 a 5se6 da cu pomad9B a &lata1 a lingu i1 a m9guli
AomOlnic1 5$echV6
pomOnic
@ist9 cu numele persoanelor1 ;n $ia 9 sau decedate1 pe care le pomene te
preotul ;n timpul e&ectu9rii unor sluj'e religioase sau ;n unele rug9ciuniB
5Wam. sau ironic6 @ist9 sau enumerare lung9 de numeB p. e#t. ;n iruire
plictisitoare de $or'e1 de &apte etc. : Din sl. pomlnni-X
Aomin9 $este1 &aim91 amintire1 pomenire1 renume De pomin9 / a6 $estit1 renumit1
neuitatB '6 stra nic1 groza$1 e#traordinarB +#pr. 7 5i6 se duce 5sau a5-i6
merge6 pomina / a se r9sp4ndi $estea ;n lume1 a se a&la sau a se $or'i despre
cine$a sau ce$a ca despre ce$a e#traordinar. 7 se &ace 5sau a ajunge6 de
pomin9 / a se &ace de r4s1 a se compromite. - Din pomeni 5deri$at regresi$6
Aomniaori specie de &asole culti$ata mai ales pentru pastai
Aomniteriu dud
Aonihos lenea
Aonis 5Aop.6 3onsecin 9 nepl9cut9B necaz1 neajunsB nemul umire1 sup9rare. 7 trage
ponoasele. +#pr. 5*eg.6 7- i &ace ponos cu cine$a / a ajunge la nepl9ceri cu
cine$a1 a- i pricinui sup9rare1 necaz. 7-i purta 5cui$a6 ponos / a a$ea necaz
pe cine$a1 a-i purta ranchiun91 a-l du m9niB 5Aop.6 3le$etire1 de&9imareB
injurie1 calomnie1 insult9B <ume r9u1 porecl9 5de&9im9toare6B 58n$. i reg.6
7cuzare1 ;n$inuireB p4r91 protestB 5concr.6 pl4ngere1 reclama ie1 jal'9B 5Aop.6
3usur1 $in9B 5*eg.6 =lum91 otieB pozn9. : Din sl. ponosX
AonosNt szat1 ;n$echit" haVne ponosite
Aontoa punctual1 e#act
Aorodic9 roaie
Aosor claie de &4n
AostH$a se &9cea din lemn de tei1 plop ori r9chit9B ;n ea se cernea &9ina ai se &9cea
aluatul pentru p4ine1 m9lai1 colaci1 prescur9 etc.B tot ;n ea1 iarna1 de 3r9ciun1
se punea clisa ai carnea de porc1 cioantele etc. la saramur91 ;nainte de a &i
puse la a&umatB de dimensiuni mai mari1 era utilizat9 pentru ;m'9iat 'lidele1
&9cut pl9m9deala etc.
Aoter9 3eat91 grup de oameni 5;n special arn9u i6 ;narma i1 a$4nd ca sarcin9 paza
st9p4nirii i a or4nduielilor ei1 care a$eau misiunea de a urm9ri i de a prinde
pe r9u&9c9tori i pe haiduci. - Din 'g.1 scr. potera
Aotic9 &armacie
Aoticar9 &armacist
Aotlogar punga 1 escroc1 arlatanB mecherB 5*eg.6 persoan9 care pune potloage la
;nc9l 9minte
Aotlog9rie pung9 ie1 ho ie1 ;n el9torie1 escrocherie
Aooc
o'olan 5mouse 6
Ao$H 91 po$O e 58n$.6 c9l9uzitor1 persoan9 care conduceB 58n$.6 ac iunea de a ;ndrumaB s&at1
;ndemn1 orientareB 8n$9 9tur9 menit9 s9 c9l9uzeasc9 pe cine$a ;n di$erse
situa iiB ;ndrumare. q p9rinteasc9B De q ca ;ndrumareB - 3&. pol. po%odca
Tconduc9torU
Aozdar tulpinile uscate de la canepa . 21 ce acti$itate interesanta era culti$area si
pregatirea ei pentru a &i utilizata 5pe cand nu era declarata periculoasa e6B
ArHnic 5reg.6 o'iect de lemn 5;n &orm9 de ciocan sau lop9 ic96 cu care se 'ate ce$a
5mai ales ru&ele1 c4nd se spal96B ,ai de '9tut ru&ele
Arapor steag 'isericesc cu imagini religioase1 care se scoate la inmormantari
Arascila sc4ndur9 su' ire de 'rad &olosit9 la acoperi ul cl9dirilor de tot &elul
ArHznic 5$echV rar i
prazdnic6
mas9 5mare6 dat9 dup9 o ;nmorm4ntare sau dup9 un parastas ori pentru
pomenirea unui mortB poman91 com4ndareB petrecere mareB che&1 osp9 1
zaia&etB s9r'9toare 'isericeasc9B p. e#t. zi ;n care nu se lucreaz9B 58n$.6
ani$ersare a zilei de na tere a cui$a1 s9r'9toare cu acest prilejB +#pr. @a
dracuQn praznic1 5,old.6 &oarte departe" a locui la dracuQn praznic 5;n ,unt.
la dracu cu c9r V6. Aro$. 2'raznicu m9n;nc9 praznicu1 cu o'r9znicia reu e tV
maV 'ine de c;t KeL cu s&iala - Din sl. prazdni-X
Arecista Areacurata Wecioar9 5Area3instita6
Area co$or 9r9nesc
AriceHsn91 pricesne c4ntare e#ecutat9 la sluj'a liturghiei ortodo#e ;n timpul ;mp9rt9 irii preotului
- Din sl. prlRstna
ArNcin9 cauz9" nQa putut pleca din pricina ploiV1 din pricina ta. moti$1 prete#t" a c9uta
pricin9 de ceart9B ceart91 prete#t de ceart9" a c9uta pricin9 cu lum;narea.
5$echV6 Aroces cauz9" a ap9ra pricina cuV$a. 7 da pricina pe cine$a 5$echV61 a
da $ina pe el1 a-l acuza. 7 &i de pricin91 a &i cauza unuV r9X. 3el cu pricina1
cel ;n chestiune1 cel de care e $or'a" Vac9t9 casa cu pricina e 7 te pune de
pricin9.
5a6 ArididN 5de o'icei ;n construc ii negati$e6 a &i ;n stare s9 duc9 ce$a cu 'ine la cap9t1
s9 ;ndeplineasc9 un lucruB a do$edi1 a r9z'i1 5reg.6 a joi1 5Dransil$. i 0uco$.6
a puclui1 5grecism ;n$.6 a pro&ta#i. 57'ia mai q cu lucrul.6 +#. de a'ea am
prididit at;ta munc9
5a6 AriN 5-iOsc1 priNt6" a-i &i cui$a prielnic1 &a$ora'il1 a-i &i de &olos1 a-i c9dea 'ineB a-i tihniB a &ace
s9 prospereB . 5pop.6 a-i prinde1 5prin 0an.6 a-i ponosi1 5,old. i Dransil$.6 a-i
su&eri 5<u-i q m4ncarea66 B a-i ajuta1 a-i &olosi1 5;n$.6 a-i spori. 5<ici aerul nu
i-a q.6 B 5reg.6 a-i primi. 53opacului nu-i q acest p9m4nt.6 4. $. tihni. - Din sl.
prijati
Arinis1 prinisuri o&rand91 poman91 praznic1 dar o&erit di$init9 ii1 5;n$.6 primeal9B Wig. omagiu
adus cui$a ;n semn de de$otament1 de admira ie1 de recuno tin 9B 58n$.1 reg.6
ceea ce se d9ruie te ;n amintirea mor ilorB poman9B spec. colac 5mare6 o&erit
preotului 5sau credincio ilor6 la ;nmorm4ntare1 la parastase sau la anumite
s9r'9tori religioaseB contri'u ie adus9 ;n sluj'a unei cauze. : Din sl. prinosX
Arinsoare pariu
Aripin1 pripoHne 9ruaB &unie sau odgon cu care se leag9 $itele la p9scutB 9ru ;n&ipt ;n p9m4nt
de care se prinde aceast9 &unie sau acest odgonB Wunie care ser$e te la
legarea de mal sau la tragerea la mal a unei am'arca iiB 9ru de care se leag9
o am'arca ie la 9rm1 cu care se &i#eaz9 un cort etc.B 'ucat9 de lemn de la
'aza st4lpilor 5la por ile de lemn maramure ene6B streaj91 c9 elB ir de c4rlige
cu nad9 pentru pescuit Kdin scr. priponL
5a6 AristuN a ;ndura1 a p9timi1 a p9 i1 a r9'da1 a su&eri1 a suporta1 a trageB 5despre
necazuri1 sup9r9ri1 dureri6 a ;ndura1 a r9'da1 a suporta B 5despre oameni6 a
tolera1 a ;ng9dui1 a suporta 5pe l4ng9 sine6
5a6 AritocN 7 turna $inul dintr-un 'utoi ;n altul1 dup9 &ermenta ie1 pentru a-l limpezi
5prin separarea de drojdia care s-a a ezat la &und6B a turna un lichid dintr-un
$as ;n altulB a scoate i a turna la loc1 de mai multe ori la r4nd1 zeam9 dintr-
un $as cu mur9turi1 cu $arz9 acr91 pentru a dizol$a sarea depus9 la &undB
5&ig.6 a muta dintr-un loc ;n altul. : Din 'g. pretoRa1 scr. pretoRiti
5a6 Aro'9lN1 pro'9luN 58n$. i reg.6 s ;ncerca1 a c9uta s9 &ac91 s9 realizeze ce$aB a &ace tentati$eB a
supune ce$a sau pe cine$a la o pro'91 la o ;ncercare pentru a $edea dac9 este
corespunz9tor anumitor cerin e1 unui anumit scop etc.B a ;ncerca1 a $eri&ica1 a
e#perimenta1 a pro'a B a do$edi1 a ade$eri1 a con&irma1 a pro'aB a chi'zui1 a
socotiB a presupune - Din magh. pri'Hlni
Arocou p9tur9
Aogadie cimitir
Arihod !luj'9 religioas9 la ;nmorm4nt9rile cre tineB p. gener. ;nmorm4ntareB
prohodire1 prohoditB !luj'9 religioas9 &9cut9 ;n $inerea Aa tilor1 ;n amintirea
mor ii lui 3ristos. : Din sl. pro$odX
Arinie 58n$. i pop.6 DumnezeireB DumnezeuB Aro$iden 9. - Din ngr. prinia
Aro Hp pr9jin9 groas9 de lemn1 'i&urcat9 la un cap9t1 care se &i#eaz9 la dricul carului
i de care se prinde jugulB rud9B pr9jin9 cu $4r&ul despicat1 ;n care se ;n&igea
;n trecut o reclama ie prezentat9 domnitorului1 pe deasupra capetelor
mul imiiB +#pr. a um'la cu jal'a ;n pro ap / a protesta1 a reclamaB a cere cu
insisten 9 ce$aB pr9jin9 despicat9 la un cap9t1 cu care se culeg &ructele1 cu
care se prind racii etc.B &iecare dintre cele dou9 'e e1 despicate ;n &orm9 de
&urc9 i ;n&ipte ;n p9m4nt1 l4ng9 jar1 ;ntre care se &i#eaz9 pe tele ;ntreg
pentru a se &rigeB A4rghie la moara de $4nt sau la &4nt4n9B 9pu 91 &rigare -
Din sl. proclpX1 'g. procep
5a 5se66 Aro 9pN a 5se6 sprijini1 a 5se6 propti1 a 5se6 ine cu putereB a 5se6 ;n epeni1 a 5se6 &i#aB a
ocupa o pozi ie $ertical9 &i#91 st4nd ca un pro apB 5&am.6 a se opri
5pro$ocator1 cu ;ndr9zneal91 ostentati$ etc.6 ;n &a a cui$a
5un6 Atic un pic
Auha$ 5despre oameni i despre p9r i ale corpului lor6 cu carnea moale1 &lasc9 5 i
um&lat96B um&lat1 'uh9itB a&4nat1 moaleB poros1 spongios. - Din scr. 'uha$
Aui sertar Klatin9 pulleusL1 nume dat unor o'iecte &oarte mici sau unor cantit9i
minuscule - pui de
&asole - 'o' de &asole
Auic sertar
Auiag camara/de'ara mai mare
Aumnuaei partea terminal9 a m4necii c9m9aii
Afpti 'uline1 peteB +#. 7re o rochie al'9 cu pupti.
5a6 AurcOde a pleca1 a porni la drumB 5Despre lucruri i despre &enomene $9zute ;n
mi care1 ;n e$olu ie6 7 ;ncepe1 a 5se6 porni1 a 5se6 dezl9n uiB 7 ;ntreprinde1 a
;ncepe o ac iuneB 7 proceda1 a ac iona 5;ntr-un anumit &el6B 5Despre ac iuni1
st9ri6 7 iz$or;1 a pro$eni1 a lua na tere. - @at. procedere
Austa campie
5a 5se66 Au uli a se aranja1 dichisi1 da cu par&um
Au uluit dat cu par&um si alte cosmetice
Auturos lenea
R
*acl91 racle !icriu1 co ciug1 secriX de s&;ntB @ad9 de lemn 5de dimensiuni mari i
ornamentat96B 3utie de lemn cu capac1 ;n care se p9streaz9 anumite alimenteB
Desp9r itur9 ;ntr-un ham'ar1 unde se p9streaz9 &4nul1 cerealele etc.B A4nz9
urzit9 cu dou9 &eluri de 'um'ac. K?ar." lHcr9 s. &.L - Din 'g. ra-la.
*HclSlS1 r9clNilS cutii pentru p9strat di&erite alimente ai ustensile
*ais orezB reg. de pe ?alea !omesului
*amazHn stomacB +#pr." 7-l t9ia 5pe cine$a6 la ramazan / a-i &i 5cui$a6 &oame
*ancote $echituri1 lucruri ne&olositoare
*atot9 papar9 de ou91 omlet9
*azal9i niate t9iei &acuti din ou ai &9in9 dar nu t9iai din p9tur9 ci dai pe r9z9toare
*9cituri pi&tie
*9&ongau9 cleati 5se re&er9 la unelte6B +#. du-te de cere r9&ongaua s9 scoatem cuiul ista.
*9gice ridiche
*9runi / *9runchi rinichi
*9m9aag pariu
*9nta 1 *4ntaa com'inaie 5aproape letal96 de ceap9 pr9jit91 &9ina ai ulei sau unsoare de porc
pentru asezonatul supelor sau toc9nielor1 sosuri sau ca adaos la alte
mancaruri 5cior'e1 ...6B ;ngroaal9
*4c9 ceart91 s&ad9" a se lua la r;c91 a a$ea r;c9 pe cine$a 5a-i purta pic96
5a6 *;c;N 5rpc4i1 r4c4Nt6" 5despre p9s9ri sau animale6 a scormoni1 a scurma cu ghearele sau cu la'eleB
p. e#t. 5despre oameni6 a zg4ria ce$a cu unghiile sau cu ajutorul unui
instrument.B 5p9m4nt1 paie1 gunoi etc.6 7 r9scoli1 d4nd la o parte straturile de
deasupraB +#pr. 75-l6 r4c4i 5pe cine$a6 la inim9 / a-l chinui pe cine$a g4ndul
c9 tre'uie s9 &ac9 un lucru i nu l-a &9cut sau c9 tie un lucru care intereseaz9
pe altul i nu-l spune. 7 ;ndep9rta prin zg4riere un ;n$eli 1 un stratB 5;n$.6
1. a r9cni1 a urla. 2. a se opinti.
5a6 *4ni 5a6 cur9a grajdul Kdin 'g. rinaL
*pnz91 -e pipot91 stomacB ciud9
*4nzos ciudos
5a6 *9sc9lN a scurma1 a r4c4i
*9sc9lit r9zuit
*9sp9r" ;n r9sp9r ;mpotri$a direc iei &ire ti ;n care cre te p9rul pe capul i pe corpul &iin elorB
;mpotri$a direc iei unui curs de ap9 sau a unui agent &izic ;n mi careB
potri$nic1 ostilB echi$oc. 8n r9sp9rul... / ;n ciuda...1 ;n po&ida... 7 lua 5pe
cine$a sau ce$a6 ;n r9sp9r / a6 a- i 'ate joc 5de cine$a sau ce$a61 a lua ;n r4sB
'6 a dojeni aspru1 a 'rusca. 5*ar6 7-i merge ;n r9sp9r / a-i merge cui$a r9u1 a
;nt4mpina greut9 iB 5*ar6 *9&uial9
5a 5se66 *9 chirH a 5se6 ;ntinde ;n l9turi1 ;ndep9rtaB a 5se6 r9s&ira1 a 5se6 ;mpr9 tiaB 5mai ales
picioarele6 a des&ace largB a r9scr9c9na
*9tez incuietoare1 za$or1 uneori cu sens de ochi1 $eriga sau lant
a 5se6 *9z'una +#pr. Dup9 ploaie1 norii s-au r9z'unat / s-au imprastiat1 risipit
5a6 *9zle N a se desp9r i1 a se izola1 a se separa1 5pop.6 a se r9zni1 5reg.6 a se r9zlogi. 52
oaie care s-a q de turm9.6B a se pierde1 a se r9t9ci1 a se r9zni. 5Auiul s-a q de
mam9.6B a 5se6 ;mpr9 tia1 a 5se6 r9sp4ndi1 a 5se6 risipi1 5pop.6 a 5se6 n9s9di1
5;n$. i reg.6 a 5se6 sparge1 a 5se6 sp9rg9lui1 5prin 2lt. i 0an.6 a 5se6 sprinji1
5;n$.6 a 5se6 scocior;1 a 5se6 scodoli. 5E s-a q ;ntreaga turm9.6
*9zor1 r9zoare &4 ie ;ngust9 de p9m4nt nelucrat1 ser$ind drept hotar i potec9 ;ntre dou9
ogoareB hatB @oc aratB ogorB !trat de &lori sau de legume ;n gr9diniB 'razd9B
39r9ruie 5;ntr-o gr9din96. - Din 'g. razor.
*;zn9" rinichV1 ale1 coast91 5lat. rena6B &iecare dintre cele dou9 laturi ale
corpului omenes +#. <umaV ;n ;ntrQo r;n91 pe o coast9" edea culcat ;ntrQo
r;n9. 5;n leg9tur9 cu o'iecte6 ;nclinat ;ntr-o parte1 str4m'
*;nduVHl9 7c iunea de a r;ndui1 de a pune ;n ordine" a r;ndui lucrurile. 2r;nduVal91
ordine1 art" ;n cas9 era mare r;nduVal9.B ;ntocmireB ordine1 organizare1 rost.
5q lumii nu se schim'9 u or.6B disciplin9B ordine1 regul91 rost1 socoteal91
5pop.6 seam91 5;n$. i reg.6 soroc. 5 tie q lucrurilor.6B datin9B uzan 9B rost1
5pop.6 seam91 5prin Dransil$.6 agod. 5 tie q nun ii.6B ceremonialB norm91
precept1 principiu1 regul91 5;n$.6 pra$il91 tocmeal9. 5q de $ia 9.6
*;l9" $ezi *;zn9
*;z$n9 7rdoare1 zel1 h9rnicie1 os;rdie" a munci cu mare r;$n9. - ?echV i pop. r;hn9
i r;mn9
*4z9 c4rp9 de stersB uneori cu sens de haina $eche
*iacaa orez Kdin magh. rizsL
*oling 'luz9 pe g4t
*ondioa stricat1 uzat1 prost &9cut1 neingrijit
*ost !ens1 ;n eles1 t4lcB scop1 menire1 justi&icare1 moti$are.B 7tri'u ie1 rol1
misiune1 sarcin9B ,od de a- i ;ntocmi $ia aB stare1 situa ie social91 material91
&amilial9B p. e#t. gospod9rie. +#pr. 7 5nu6 ti rostul cui$a / a 5nu6 ti unde se
a&l9 i cum ; i organizeaz9 cine$a $ia a. 7 &i rost de ce$a / a ;ntre$edea
posi'ilitatea de a g9si ce$a. 7 &ace rost de ce$a / a procura ce$a 5greu de
o' inut1 de realizat6B. ,od1 &el de organizare a unei acti$it9 iB ordine dup9
care se des&9 oar9 o ac iuneB plan de des&9 urare1 de e#ecutare a ce$a. +#pr.
7 nu- i a&la rostul / a nu- i g9si locul1 a nu- i g9si ast4mp9r. 7- i pierde
rostul / a- i pierde cump9tul. 7 &i ;n rostul lui / a &i acolo unde ;i este locul1
unde se cu$ine s9 &ie. 2rdine sta'il91 stare de lucruriB r4nduial9B !pa iu ;n
&orm9 de unghi1 &ormat la r9z'oiul de esut ;ntre &irele de urzeal9 ridicate de
i e i cele r9mase jos1 prin care se trece su$eica cu &irul de '9t9tur9B !pa iu
;ngust l9sat ;ntre dou9 construc ii al9turate sau ;ntre dou9 p9r i ale unei
construc ii1 pentru a permite mi carea lor relati$9 su' ac iunea &or elor
interioare sau a $aria iilor de temperatur9. *ost de etan are. *ost de lucruB
rghea' s9pat ;n lemn1 pe care alunec9 o &erestruic91 o u 91 un capacB 58n$.6
=ur9B 5azi li$r.6 grai1 $or'ire. @oc. ad$. Ae de rost / &9r9 un te#t ;n &a 91 din
aducere-aminte1 din memorie. +#pr. 7 ;n$9 a pe de rost / a ;n$9 a un te#t
pentru a-l putea reda din memorie. 7 lua 5pe cine$a6 la rost / a mustra 5pe
cine$a61 a-i cere socoteal9. 58n$. i arh.6 Wacultatea de a $or'i. : @at. rostrum
*ostire &aptul de a rosti1 pronun are1 dic iune1 &onetism1 &ormulare
*oatei1 roateie porti9 mic9 de trecere ;ntre cas9 ai gr9din9B gratie1 z9'reaB gr9tar de la so'9
prin care cade cenuaa Kdin maghiar9 rostOlLB +#. ;nchide roateiu e
*oto&OV 5despre &iin e6 3are are &orme rotunjiteB cu &orme rotundeB durduliuB dolo&anB
&am. 5despre lucruri6 3are are &orme circulareB de &orm9 circular9.
*ozosin roz1 tranda&iriu Kdin magh. rizsaszNnL
*ug !alcam
*ugucN1 rugucOsc a se $9itaB a lo$i cu piciorulB a necinsti1 a $iola o &emeie
*umenele &arduri Kdin sl. rumlnXL
)
!alecale1 sali il 'icar'onat de sodiu
!al$eit9 un &el de mileu1 dantela
!arc91 arc9 coo&an9B epitet depreciati$ dat unei persoane gurali$eB de-a sarca - numele
unui joc de copii Kdin maghiar9 szar-aL +#. t9t 'ai din gur9 ca o sarc9
!a 5pop.6 senza ia celui s9tulB saturare1 ;ndestulareB W9r9 sa / lacom1 nes9 iosB
&ig. nepotolit1 neisto$itB 7 ine 5sau a-i ine1 a-i &i cui$a6 5de6 sa / a potoli
cui$a &oamea pentru mai mult timpB 7- i ine sa ul / a se s9tura pentru mult
timpB 7 nu a$ea sa / a &i lacom1 nes9 ios. 5&ig.6 Dezgust1 sil91 lehamiteB
0el ug1 a'unden 9B ;m'ui'are. : @at. satium.
!9l9 lui a- i a$ea s9la ul1 locuin a ;ntr-un anumit locB 7 da cui$a ad9postB a g9zduiB
7 se a eza1 a se sta'ili ;ntr-un loc. - Din magh. szHllHsolni
!Jli te 5$est61 sNli te 5est61
sOli te 5$echV6
loc unde a &ost un sat1 sat p9rasit
!9m9da 1 !amoda a calcula1 a o'tine totalul unor cheltuieli
!9m9tia91 s9m9chiae lapte prins care r9m4ne dup9 ce se culege sm4nt4na
!pm'r9 5;n$. i reg.6 7socia ie1 to$9r9 ieB !pec. ;nto$9r9 ire ;n $ederea aratului sau
a alc9tuirii unei st4ne pentru $9ratul oilorB 8nto$9r9 ire ;n $ederea realiz9rii
unor lucr9ri comune 5mai ales agricole6B timpul c4t dureaz9 o ;nto$9r9 ire 5o
s4m'r96B 5reg.6 s9r'9toarea oilor 5;nceputul mulsului oilor la munte6 - 3&.
magh. cim'ora
!4neH 9 pu c9 primiti$9 cu cremene1 5;n$. si reg.6 durd9. - Din sl. svinKcK Tplum'U.
!4ngerete preparat alimentar su' &orm9 de c4rnat umplut ai cu s4nge de porc
!4nt1 spnt91 s4n i1 spnte 5;n$. i pop.6 s&4nt1 mucenic1 martirB DumnezeuB 'isericesc1 religiosB care
impune un respect deose'it1 $enera ieB intangi'il1 in$iola'il1 sacru1 sacrosantB
ne$ino$at1 curat1 pur
!4rguNn 9 !tr9danie1 str9duin 91 silin 9B h9rnicie1 r4$n91 zelB perse$eren 91 ardoare1
r4$n91 5;n$.6 nepreget1 nepregetare1 os4rdie1 os4rdnicie1 os4rduin 91 os4rduire1
os4rduitur91 protimie
!cald9 'aie
!c9&4rlNe1 !co&4rlNe east91 craniu
5a6 !c9n 9li a ciu&uli la p9r1 a trage de p9r i a-l r9$9 i
5a6 !c9p9rH 7 produce sc4ntei prin lo$irea cremenei cu amnarulB p. gener. 5despre pietre
sau corpuri dure6 a scoate sc4ntei prin ciocnireB 5despre &ulgere6 7 se i$i1 a
iz'ucniB 5despre idei6 7-i sc9p9ra 5cui$a6 prin minte 5sau prin cap etc.6 / a i
se i$i 5cui$a6 'rusc ;n minte1 a-i trece 5cui$a6 repede prin minte - +t. nec.
5a6 !c9p9tH 7 aluneca lin ;n jos1 a c9dea1 a se cu&undaB 5Despre ochi1 pri$iri6 7 luneca1 a
se a'ate de pe o'iectul &i#at 5din cauza o'oselii6B ;n$. &ig. 7 se a&la ;n declinB
a dec9deaB a regresa
!c9p9tHt 5Aop.6 apusul soarelui1 as&in it1 amurg1 apus1 as&in ire1 as&in it1 ;nserare1
miaz9noapte1 nord1 sear91 $estB 3are a s9r9cit1 s9racB 3are a dec9zut din punct
de $edere moral sau &izicB
!chOpsis 58n$.6 7naliz91 in$estigareB !ens1 semni&ica ieB 5Wam.6 ,inte1 pricepere1
judecat9B perspicacitate1 noim9B cu ic1 cu haz +#pr. Cu sc-epsis ; cu
socoteal, cu c-ibzuin 6 cu un anumit scop, cu o anumit inten ie
)nemrturisit*. : Din ngr. s-Opsis
!clOp1 -i 4nar1 sla'anog
!coac9 'r4nz9 dulce de $aci
5a6 !cocior; a scurma1 a c9uta
!cocorat9 narcis9
!co&4lcN a sl9'i &oarte mult1 a a$ea o'rajii desc9rna i1 a ajunge s9 i se $ad9 oaseleB a
;m'9tr4ni sau a p9rea '9tr4nB 7 se str4m'a1 a se de&orma1 a se ;nco$oia1 a se
turtiB a se co co$i1 a se scoroji
!cor'aci 'ici
5a6 !cotoci a cauta1 a cotro'ai
!co$ard91 sco$erzi cl9tit9 mai groas9B cl9tite cu 'ranz9 dulce
!crpncio'1 scr4ncio'uri leag9n de lemn 5sau construc ie cu mai multe leag9ne &i#ate pe acela i
schelet6 care se 'alanseaz9 sau se ;n$4rte te ;n cerc1 ser$ind ca mijloc de
distrac ieB dulapB !c4ndur9 sprijinit9 la mijloc pe un suport 5gros61 pe ale
c9rei capete se a eaz9 dou9 persoane1 pentru a se leg9na. 5;n$. i reg.6
sc4rcium1 5reg.6 hui 1 5Dransil$.6 $4rtej1 50an.6 $4rtiloi1 5prin Dransil$.6
zdr4nc9 KAl. i" scr4ncioa'eL - +t. nec
!cri'al9u1 -ai1 5scri'9l9u6 &uncionar1 conopist
!cunchie liliac 5&loare6
!ear'9d 5despre alimente6 &9r9 gust1 nes9rat1 &adB 5despre gustul alimentelor6
nede&init1 insipidB le iosB 5&ig.6 plictisitor1 monoton1 &9r9 colorit 5artistic6B
5despre oameni6 palid la &a 9B &9r9 $lag91 $e tejit. h +t. nec.
!eimeni 5la Durci61 a treia di$iziune a corpului ienicerilor compus9 din (4 regimenteB
5la *om4ni61 corp de armat9 ;ntocmit de ,ateiu 0asara' i compus din 2000
de le&egii str9ini 5s4r'i1 'ulgari1 greci i al'anezi61 su' comanda unui
polco$nicB ei purtau1 ca i ienicerii1 cepchene i c9ciuli de coloare ro ie 5din
care cauz9 cronicarii ;i mai numesc i Ro ii 6" dup d'n ii veniau lefegii cu
-aine galbene, seimenii i scutelnicii pede tri 2D.B corp analog1 instituit ;n
,oldo$a1 ser$ind de gard9 3ur ii 5;mp9r i i ;n seimeni -tmne ti i
seimeni age ti 6" seimenii cei iu i cu arce i cu mciuce n felii <+=*. KDurc.
!+,+<1 5rostire popular9 din !+=07<61 lit. p9zitori de ogari1 e&ii lor
&iind ;n acela timp c9pitani de $4n9toareL
!eminie neam1 na ionalitate1 poporB gen 5uman6B Dotalitatea urma ilor care au acela i
str9'unB &amilie1 tri'B descenden 9 : !9m4n 9 t su&. -ie
!Or$us1 5ser'us1 serus6 &ormul9 de salut 5speci&ic9 ;n Drans. ai ,aram.6 utilizat9 ai ;n 7ustria
5ser$us61 sngaria 5szer$usz61 !lo$acia 5ser'us61 3ehia 5ser$us61 p9rile sudice
ale =ermaniei1 3roaia 5ser'us61 Aolonia 5ser%us61 estul !lo$eniei ai $estul
scrainei. !ensul iniial" b!unt scla$ul t9uU1 b!unt la dispoziia taU. - Din lat.
ser$us bser$itor1 scla$U
!&ad9 ceart91 con&lict1 contro$ers91 dezacord1 dez'inare1 di&erend1 discordie
!&4rleHz9 Ditirez 5pentru copii61 dep9n9toare1 mori c91 $4rtelni 91 z'4rn4itoareB &ig.
Aersoan9 $ioaie i harnic9 B 3ap9tul de jos al &usului1 a c9rui &orm9 5conic96
&ace ca acesta s9 se ;n$4rteasc9 mai u orB pr4snelB Alac9 metalic9 &i#at9 pe o
a#9 de lemn1 care se a az9 la ar9 pe acoperi ul caselor1 pentru a ar9ta
direc ia $4ntului1 instrument meteorologic primiti$ care indic9 direc ia
$4ntuluiB mori c9 de $4ntB giruet9
!&Hn 1 &Hn ?eche moned9 austriac9 de argint a$4nd $aloarea de apro#imati$ doi lei1 care
a circulat i ;n 9rile *om4ne la ;nceputul sec. FEFB moned9 m9runt91 'an1
para. +#pr. 7 nu a$ea niciun s&an / a nu a$ea 'ani
5a6 !&4rteca a s&4sia1 a rupe ;n 'uc9 iB a ciop4r i1 a s&4 ia1 5pop. i &am.6 a c9s9pi1 5pop.6 a
dumica1 5reg.6 a cr4mpo i1 a m9cel9ri1 5,old.1 0uco$. i 0an.6 a cioc4rti1
5prin ,old.6 a c4rnosi1 5prin 0an.6 a c4rti1 5,old. i 0uco$.6 a h9cui. ), N un
animal, la tiere.*6 a s&4 ia1 5;n$. i reg.6 a murseca. )D-au N animalele
slbatice.* Ba s&4 ia1 5;n$. i reg.6 a sp4rcui. )D-au N cu sbiile.*
!&eter jerseu
!iac 5coa9r6 construc ie cu pere ii din nuiele ;mpletite sau din sc4nduri '9tute rar1 pentru
p9strarea porum'ului ;n tiule i6 din 9la din nuiele ;nc9 se mai &oloseate prin
nordul ,oldo$ei
icator strad9 ;ngust91 uli9 Kdin magh. si-HtorL
!ictNr 5pop.1 $ulg.6 &olosit9 ca o&ens91 pentru a e#prima ;n mod 'rutal un dezacord1
o nemul umire1 un re&uzB +#. a trata cu sictir 5pe cine$a6 a trata ;n mod
dispre uitor 5pe cine$a6B a ignora ;n mod deli'erat 5pe cine$a6B jai sictire /
pleac9e mar de aicie terge-oeB
!il$oi 1 sil$oiz1 sil$oizuri " =em de pruneB magiun 5de o'icei cu o consisten9 groas9 &9cut din prune61
marmelad9 Kdin maghiar9 szil$aizL
!im'rNe 5Aop.6 *9splat9 ;n 'ani 5sau ;n natur96 care se d9dea unei persoane angajate
pentru un timp ;n ser$iciul cui$aB salariu1 lea&9B 58n$. i reg.6 7rend9B chirieB
plat9 dat9 pentru arend9 sau chirie
!in loc de depozitare a &4nului
!lan9 sl9nin9
5nu-i6 !lo'od 5s96 5nu-i6 $oie 5s96 Kdin 'g. slo'oden1 magh. sza'adL
!li'od 5-d96 a eli'era1 a pune ;n li'ertateB a dezlega1 a l9saB a autoriza1 a permiteB a ierta1 a
a'sol$iB a desc9rca o arm9 de &ocB re&l.1 a se eli'eraB re&l.1 a da drumul1 a l9sa
s9 cad9B re&l.1 a se pripi1 a se n9pustiB re&l.1 a ejacula61 c&. sl. s$o'oditi1 s'.
slo'oditiB slo'ozenie1 s. &. 5li'ertateB autoriza ie1 licen 91 permisB iertare6B
slo'ozie1 s. &. 5li'ertateB permisB scutire de ta#e1 sistem &iscal sta'ilit ;n ,unt.
i ,old. pentru a ;ncuraja &ormarea unor sate de coloni ti1 cu ajutorul scutirii
de ta#e pe un anumit num9r de aniB sat1 c9tun1 comun9 ;n&iin at9 pe 'aza
scutirii de ta#e6B slo'ozean 5$ar. slo'ozian61 s. m. 5locuitor al unu sat scutit de
'ir6B slo'ozitor1 adj. 5eli'eratorB &r;n9 sau piedic9 la r9z'oiul de esut6.
5a6 !lo'ozi1 slo'od 5pop.6 a de&eca1 a urina1 a ejaculaB 7 pune ;n li'ertate" a eli'eraB 7 eli'era
dintr-o str4nsoare1 dintr-o leg9tur9 care imo'ilizeaz9B *e&l. 5Despre o'iectul
care leag96 7 se sl9'i1 a se des&aceB 7 l9sa un animal ;n li'ertateB 7 permite
cui$a s9 plece1 a da $oie s9 se dep9rtezeB 7 nu-l slo'ozi 5pe cine$a6 inima
s9... / a nu se ;ndura s9 &ac9 un lucruB 5*ar6 7 concediaB 5*eg.6 7 eli'era
dup9 terminarea ser$iciului militarB a l9sa la $atr9B 7 da drumul1 a l9sa s9
cad9B 7 desc9rca o arm9 de &ocB a arunca s9ge i dintr-un arcB 7 r9sp4ndi1 a
emana1 a degajaB 7 emite un sunet1 un strig9t1 un cu$4nt. +#pr. - a &i slo'od
la gur9 e#pr. a $or'i prea mult i &9r9 jen91 dep9 ind limitele 'unei cu$iin e
5a6 !micura a curata coceanul de porum' de 'oa'e
!mNrna Drep i ;n pozi ie de drep i1 drept ca lum4narea1 5st4nd6 nemi cat1 eap9n 5de
&ric91 de respect6" a sta smirna ;naintea cui$a - din *us. smirno
!motocN1 smotocOsc a da1 a trage cui$a o '9taie 'un9B a chel&9ni1 a p9rui1 a sc9rm9naB 5;n &orma"
smotroci6 a amestecaB 5despre puii de animal6 a suge lo$ind tare cu capul ;n
uger1 tr9g4nd cu putereB 5despre oameni6 care are p9rul ciu&ulit
!o'oi9 croitoreas9
!ocac uli 91 strad9
!oc9ci9 'uc9t9reas9 la nunti si e$enimente
!ocoteHl9 calcul1 5;n$. i reg.6 socoat91 socotin 91 5Dransil$. i ,aram.6 s9m9da 1 5;n$.6
schepsis1 seam91 5;n$.1 ;n Dransil$.6 comput. 5Wace o q elementar9.6B calcul1
calculare1 socotire. 5q anilor calendaristici.6B 5,7D.6 calcul1 opera ie. 53ele
patru qeli.6B cont1 seam9. 534te nu i se puneau ;n qe6 B seam9. 5?ei da q de
cele &9cute.6B chi'zuial91 cumin enie1 cump9t1 ;n elepciune1 judecat91 m9sur91
minte1 modera ie1 ra iune1 tact. 5Demonstreaz9 mult9 q.6B ra iune1 rost. 57re
i aceasta o q.6 B rost. 5Doate au q lor.6 B ordine1 regul91 r4nduial9. 5 tie q
lucrurilor.6 B rost1 seam9. 5<u mai tia q a$erii lui.6 B chestiune1 lucru1
po$este1 pricin91 pro'lem91 trea'9. 5!-a l9murit q aceea.6 B calcul1 g4nd1 idee1
inten ie1 plan1 proiect. 5<u i-a putut realiza q.6
!opon s9pun de cas9 pentru sp9lat ru&ele
!orgoa uaorB +#. <u -a hi sorgoa - <u i-a &i uaor
!otiorc9 sacoa9 &emeiasc9
!pOner ?eston scurt p4n9 la talie
5a6 !petelN a duce in spinare +#. m9garul care l-o spetelit pe 3histos in Eerusalim
!pi 9 Wiecare dintre 'uc9 ile de lemn sau dintre 'arele su' iri de metal care leag9
cercul sau o'ezile unei ro i de 'utucul sau de centrul ei B !tinghie1 speteaz9B
Wiecare dintre treptele unei sc9riB &uscelB Wig. =rad de rudenieB neamB
totalitatea persoanelor care descind din aceea i persoan9B p. e#t. origine. -
!pi a neamului / ar'ore genealogicB snitate 'iologic9 &ormat9 din lan uri de
specii care au deri$at una din alta ;n decursul istoriei lor. : Din 'g.1 scr. spica
!poro$9iHl9 &lec9real91 tr9nc9neal9B tai&as1 a $or'i mult i &9r9 rost
!pr9hoiet1 spr9hoiet9 agitat1 se &oloseste cel mai des pentru a caracteriza un copilB +#. un coptil
spr9hoiet
!pfrcat murdar1 urat
!pfz9 3enu 9 &ier'inte 5amestecat9 cu jeratic6. +#pr. 7 trage spuza pe turta sa / a
;ncerca s9- i creeze un a$antaj1 s9 pro&ite de ce$a 5pe seama altuia6. Wig.
<um9r &oarte mare1 mul ime1 droaie1 gr9mad9B spuzeal9. : @at. spudia 5/
spodium6.
!tHm'9 58n$.6 Deasc de tipogra&ie. 5ngr. stHm'a6 tip9rire1 tipar1 de unde Tstampil9U1
apoV de Tp;nz9 zugr9$it9 prin tip9rireUca i 'asma +#pr. 7 da ;n stam'9 / a
da la tipar1 a pu'licaB 5Wam.6 7 se da ;n stam'9 / a- i ar9ta &9r9 s9 $rea
proasta cre tere 5sau cusururile6B a se &ace de r4s
!tHni te @oc um'rit i r9coros unde se odihnesc $ara animalele la amiaz91 z9c9toare1
z9c9tur91 '9t9tur91 'ouri te1 meriz91 meriz9toare1 merizi 1 merizi te1
merizi tin91 merizu 1 tori te B &ig. 7 ezare omeneasc9B localitate
!t9p4nNre 8n&r4nare1 dominare a propriilor porniri1 sentimente1 etc. +#pr. !t9p4nire de
sine / calm1 s4nge rece1 cump9tB c4rmuire1 gu$ern1 domina iune" st9p;nirea
luV ,ircea asupra Do'rogiVB =u$ern" porunca st9p;niriV. Aroprietate1
posesiune" ;n 5saX supt6 st9p;nirea mea1 a lua ;n st9p;nire
!tati$e raz'oi de tesut1 ansam'lu din lemn &olosit pentru a tese di&erite lucruriB reg.
de pe ?alea !omesului
!t9l9jie corp din scanduri pentru tinut $esela
5a6 !t9ruN 5st9ruiOsc1
st9ruNt6
58n$.6 7 se 'aza1 a consistaB 7 perse$era1 a continuaB 7 permanentiza1 a dura1
a d9inui ;n acelea i condi iiB 58n$.6 7- i ;ndrepta pri$irea1 a a$ea ;n $edereB
7 insista1 a persista1 a se ;nc9p9 ;naB 7 sprijini1 a recomanda1 a aprecia1 a
ocroti.
!t9ruin 9 permanen 91 persisten 9B insisten 9B perse$eren 9B &a$oare1 protec ieB
st9ruitor1 adj. 5insistent6.
!tNrpe &amilie1 na tere1 neam1 o'4r ie1 origine1 pro$enien 91$i 9.
!tog1 -uri1 5stoh6 3laie de paie1 snopi de gr4u1 care se termin9 cu un $4r& conic
!trH nic 5-c96 7dj. 5+#prim9 ideea de superlati$6 Woarte 'un1 minunatB &oarte mareB &oarte
puternicB e#traordinar1 nemaipomenitB 8ngrozitor1 ;n&ior9tor1 ;nsp9im4nt9torB
groza$1 cumplit1 teri'ilB Woarte se$er1 &oarte aspruB 5Woarte6 tare1 5tare6 mult1
teri'ilB
!troh1 troh &lorile si iar'a &oarte marunte din &anul uscat1 ramasite de iar'a uscata 5&an6
ce raman de o'icei pe jos in locuri de depozitareB strat de paie care ser$e te
de culcu pentru animaleB 5ironic6 7 ternut nestr;ns1 trohot" str;nge V strohu1
lene ule e
!tropaN1 stropaesc a stri$i1 a pr9p9di1 a nimici
5m-o6 !trocait 5m-o6 nenorocit1 5m-o6 terminat
!trujHc1 -uri1 -ace !altea umplut9 cu paie1 &4n sau p9nu i i acoperit9 cu p4nz9. : Din germ.
!trohsac- / saltea de paie
!tupua dop
!ucal9 unealta cu care se &ac te$i1 &olosite la su$eicaB reg. de pe ?alea !omesuluiB
snealt9 cu ajutorul c9reia se deap9n9 pe e$i &irul pentru r9z'oiul de esut
manualB ad$. 5*eg.6 8n sucal9 / ;n cercuri1 ;n spiral9B +#pr. 5*eg.6 7 merge
cum e sucala / a merge u or1 repede
5a 5se66 !uci rulaB r9suciB &r9m4ntaB contorsionaB ;ncol9ciB &oiB a 5se6 ;ntoarce1 a 5se6 ;n$4rti1
a 5se6 r9suci1 a 5se6 rotiB a suci $or'a sau a o suci / a da alt curs sau alt ;n eles
con$or'irii1 pentru a- i ascunde g4ndurile1 a ocoli ade$9rul : Din sl. sucon1
su-ati
!ucitor1 sucituoHrP un lemn cilindric 5ma#im 215 cm diametru61 cu care se ;ntinde aluatul pentru
pl9cinte sau &oile pentru t9ieiB &9c9le1 ruda de lemn pentru intins aluatul Kdin
sl. suconL
!udHlm91 sud9lmi 8njur9tur91 o&ens91 ocar9. - Din magh. szidalom
!uduN1 suduiesc a ;njura1 a mustra1 a dojeni
!u&lHre tot ce su&l91 respir9 5&iind $iu6B ceea ce are $ia 9B $ie uitoareB $ietateB &iin 9
!urechi culesul strugurilor Kdin magh. szretL
5a6 !ureti a pisa1 a zdro'i mai ales pentru struguri1 dar ai a sureti pe cine$a - a 'ate pe
cine$aB +#. 'ate cine$a la uaa1 api dac9 ;i el t9t t9t t9t ;l suretesc.
!ureu strecur9tor
!urucluNt1 surucluNt9 5reg.6 constr4ns1 o'ligat 5la ce$a6B
5a6 !urucluN a apela1 cere1 recurge1 solicita
*
aic9 crati9
ale mijloc1 spate
andramH construc ie primiti$9 de sc4nduriB p. e#t. cl9dire $eche1 d9r9p9nat91 gata s9 se
d9r4meB 5*eg.6 8nc9pere de sc4nduri1 &9cut9 de o'icei ;n spatele casei i care
ser$e te pentru p9strarea uneltelor1 pentru ad9postirea $itelor etc.1 opron.
apot596 5adj.6 care nu iese prin nimic in e$iden 91 o &igur9 tears91 comun9
aramp9u cale &erat9
aret9 caru9 cu dou9 roi tras9 de un cal
c9tfl9 5reg.6 cutie1 caset9 B 5;n &orm9" c9tuie6 solni 9 B 5;n &orma" i cutuie6 l9di 9
pentru cenu 9 su' gr9tarul ma inii.
5a pune ;n6 coal9 a pune in pepiniera1 a planta puieti pana cresc mai mari urmand apoi a &i
mutati in locul &inal
5a6 edea a se a&la a ezat pe ce$aB a sta josB a a$ea locuin a1 domiciliul unde$aB a locui1
a domiciliaB 5;n e#pr.6 a5-i6 edea 5cui$a6 'ine 5sau r9u1 &rumos1 m4ndru6 / a
5nu6 i se potri$iB a 5nu6 &i a a cum se cu$ine1 cum tre'uie1 cum este indicatB
ade toat9 ziuaB a edea cu m4inile ;n s4n / a nu &ace nimic1 a nu a$ea nicio
ocupa ieB a edea pe capul cui$a / a deranja cu insisten ele1 cu durata $izitei
etc.B ezi 'l4nde / 5reg.6 stai cumintee1 lini te te-tee
elatr91 elat9 salat9
ele zona lom'ar91 ale
ezft partea in&erioar91 dorsal9 a trunchiului omenesc1 pe care se sprijin9 corpul ;n
tipul ederiiB dos1 &und1 anusB 5;n$.6 @ocuin 91 domiciliu
in &in 5grad de rudenie6
iatar1 aitar $asul in care se mulge $aca Kdin sl. yestarXL
lag c4ntarB +#. era aae de gras9 c9 ar &i ;ndoit alagu
li proha'
lHier1 lHiere 5reg.6 $9l de mireas9B p4nza care se pune pe &a a mortului
log &urtun sau ca'lu 5de la germanul schlauch6B 5&am.6 penis +#. Tieaea din perete
un alog din care picura niate ulei sau motorin9UB Tai $9zut ce alog o scos oni
din 'udig9i1 spaima &etelorU
mangli a &ura1 a ciordi1 a da cu jula1 a auti B +#" E-am smanglit un pi# lui &ratemioe
meac miros r9u ai gust r9u la $inul inut ;n $ase ne;ngrijite - =erm. 5=e6schmac-
pai c9mar9
oanc9 old de porc s9rat1 a&umat i &iert 5 unc96
od1 oHd9 5 ozi1 oHde6" amuzant1 distracti$1 haios1 caraghios
ogor1 aogori cumnat1 termen glume prin care un '9r'at se adreseaz9 altuia dac9 au relaii
intime cu aceeaai &emeieB aogori91 aogorie - &emei care au relaii cu acelaai
'9r'at Kdin maghiar9 sigorL
ohan $eci1 niciodat9B niciodat9 Kdin maghiar9 soha n5em6L
omoiog1 omoioage m9nunchi de &4n1 de paie1 de c4l i cu care se spal91 se &reac9 sau se terge un
o'iect1 cu care se aprinde &ocul etc.1 omoltoc1 &umuiag.B !moc 5de p9r sau
de l4n96. - 3&. magh. csomi
opron construcie in care se ad9postesc unelte.
opru inc9pere deasupra grajduului unde se ine &4nu
orgo harnic/ gra'nic
orNc piele de porc p4rlit9 sau op9rit9 dup9 t9ierea animalului
oro&lu uru'
paNr1 -uri plim'are - Din germ. !pazier5gang6 bplim'areU
pais1 -uri 39mar9 de alimente. KAron. pais 1 pl. -suri. / germ. 9peise)Oammer*L
pil1 5apir6 mecherie1 pont. - Din germ. !piel bjoc1 partid9U
por so'9 pre$9zut9 cu plit91 plit9 zidit9 Kdin maghiar9 spir L
ta' ae&
tamp9l1 tomp9 o guric9 de '9utur91 de 5de t9rie1 uic91 p9linc96 inseamn9 una mic91 adic9
un dejet1 sau 50 gr. +#pr. sn atamp9l de ;ndumnezeire
t9log grajd
tergar Arosop de 'ucatarie
tergur91 aterguri/atergure atergar de mas9 sau prosop Katerg t gur9L
tiu&lecat9 scu&undat9
toHc91 toci1 5 toc91
tioc91 tioac96
snealt9 cu coad9 scurt91 cu t9i metalic1 lat1 de &orm9 trapezoidal91 de
dimensiuni mai mici dec4t sapa i mai ro'ust9B se &olose te pentru s9parea
terenurilor pietroase sau r9d9cinoase.
toHr&91 tioHl&9 cur$91 &emeie de mora$uri u oare
ton 1 ton uri gr9mad9 mare de lemne
tomp9 o guric9 de '9utur9
tra& 39ru 9 tras9 de cai
trai& caruta cu roti de cauciucB a inlocuit practic carutele cu roti de lemn datorita
a$antajelor o&erite de pneurile um&late.
trec cale &erat9
trNm&1 atrNm&i ciorapi Kdin german9 strump&L
tru cozonac
uguN1 auguiesc a glumi
ugu'9 =lume 1 hazliuB pozna
umenN a se ;m'9ta1 a se pili
fnc9 ,unt. old de porc s9rat1 a&umat i &iert KeL 5maV rar copt6 8n Drans. oanc9
5ung. son-a61 ;n ,old. jam'on.
url9u opritoare1 piedic9
urluNt !p9l1 &rec1 terg - din magh. surolnoB cur9 are prin &recare cu nisip 5a $aselor1
du umelelor6 sau cu o perieB 5;n &orma urui6 a zg4ria 5cu unghiile sau cu un
o'iect ascu itB pr9 ire a doua oar9 a unui teren culti$at cu $i 9 de $ieB 5despre
un teren culti$at cu porum'B ;n &orma ir9li6 a pr9 i cu pr9 itoarea
uatar $asul in care se mulge $aca1 $ezi iatar1 aitar
uater panto&ar1 cizmar
uatuluc ,ototol1 ghemotoc
u tulfca1 u tulfcat a mototoli1 mototolit
utNc ;ntuneric1 'ezn91 ;ntunecare1 ;ntunecime1 negur91 o'scuritateB celul9 su'teran9
la ;nchisoareB
+
D9'Hc9 ta'ac1 tutun
Da'ernacol 3ortB 5spec.6 cortul ;n care erau inute ta'lele legii la $echii e$reiB <i 9 ;n
peretele sanctuarului unei 'iserici catolice sau cutie de argint de o &orm9
special91 ;n care se p9streaz9 cuminec9tura i unele o'iecte de cult - lat.
tabernaculum
Da'ulHie1 -i1 5t9'ulaie1
ta'l9u6
carte &unciar91 cadastru
DaNn por ie de alimente sau de '9utur9 care se d9dea zilnic ienicerilor1 osta ilor
p9m4nteni1 su'alternilor1 de c9tre domn sau 'oieriB p. gener. ra ie de
alimenteB !um9 de 'ani care se d9dea zilnic ser$itorilor1 echi$alent9 cu ra ia
lor alimentar9B Aro$izieB Aor ie de nutre care se d9 animalelor ;ntr-o anumit9
perioad9 de timpB Aarte care ;i re$ine cui$a ;n urma unei repartiz9ri1 a unei
;mp9r eli etc. h Din tc. tain
Daljer1 tHlger &ar&urie din ta'l9 sau din por elan1 din care se ser$e te m4ncareaB 'lid"
TWar&uria e mai dMestMis91 talgerul e mai scu&undosU1 TDulce ca / A-un
talgera U - +t. nec.
DHlme -'Hlme 5Wam.6 amestec con&uz1 ;ngr9m9dire dezordonat9 din care nu se mai poate
;n elege sau alege nimicB amestec9tur91 dezordine1 ;nc4lceal91 ;nc4lcire1
;nc4lcitur91 ;ncurc9tur91 neor4nduial91 r9$9 eal91 z9p9ceal9B 3laVe peste
gr9mad91 ;n dezordine - +t. nec.
Daloa etajer9
DHlp91 t9lpi aatr91 tind9 5;n e#presia talpa casei6" T@-o l9sat p9 talp9-a&ar9U - Din magh.
talp
DamHn precis1 tocmai1 ;ntocmai1 chiar1 e#act
DHre sau1 ori" TDare-i 'rad1 tare-i 'oha U 5Aapahagi 1)256B TDare mai mul i1 tare
unu1 tot desagU 57@* 1)I1" 51>6B c4te" tare una-alta. - @at. talis.
DHrni 9 5;n$.6 a de c9l9rie1 con&ec ionat9 din lemn - Din ucr. tarnica Tcare de
po$eriU
Darhet $ezi DOrhet
DH c9 geant9 de piele sau din p4nz91 ;n care se in di&erite o'iecte1 tutunul1 'anii
D9g9duN a nega1 a dezmini
D9lm9cire a traduce un te#t dintr-o lim'9 ;n altaB 7 interpreta1 a t4lcuiB 7 e#plica1 a
l9muriB a dezlega1 a deslu i1 a ghici o pro'lem91 o ;ntre'areB 7- i da
e#plica ii1 a se l9muriB a se s&9tui1 a se ;n elege cu cine$aB 7 e#prima1 a
e#terioriza
5a 5se66 D9m9duN a $indeca1 a lecui" T*9u m9 tem c9 nu mi-a trO1 / Dum9ta m9 t9m9dOU - Din
magh. tHmadni Ta sprijini1 a ajutaU
D9mpie su'stan 9 r9 inoas9 o' inut9 prin crestare din scoar a li$anului 5'os%Ollia6
de prin !omalia1 7'isinia1 7ra'ia i alte 9rV din sudul 7siei1 solidi&icat9 su'
&orma unor 'oa'e neregulate1 de culoare ro iatic9 sau g9l'uie1 care1 prin
ardere1 produce un &um cu miros aromat p9trunz9tor1 &olosit9 ;n ceremoniile
religioase. + stimulant91 tonic9 i se ;ntre'uin a ;nainte iQn medicin9 +#pr."
7 &ugi ca dracu de t9m;Ve1 a e$ita groza$ o persoan9 sau un lucru - Aro'a'il
din lat. thmanea
5a6 D9nd9lN a p9c9li1 a ;n ela - de la t4nt1 tont
D9paie1 t9pie ta$a pentru cozonaci
D9r9'ii 5-oNuri6 zar$91 g9l9gie1 larm9
D9r9aenie 5Wam.6 ir de ;nt4mpl9ri 5nepl9cute1 complicate6B p9 anie1 ;ncurc9tur9. - +t.
nec.
D9rhan9 sortiment de paste pentru supe 5uneori ai pentru pr9jituri61 realizate prin
r9zuirea aluatului
D9rNe1 t9rNi '9utur9 spirtoas9
D9rt9cf 9 cap de om 5prost6B Wig. 5=lume 6 3ap
D9t1 t9t91 t9i tot1 toat91 toi
D9t9ia9 m9tua9
D9tHrc9 5'ot.6 ,ei t9t9resc1 din care se con&ecioneaz9 m9turileB m9lai de m9turi
D9u ap9 st9t9toare1 lac1 'alt9 Kdin magh. tiL
D4r'oHn91 -e1 5tri'oan91
tar'oan96"
$ehicul pentru transportul materialelor1 alc9tuit dintr-o lad91 o roat9 ai dou9
m4nereB roa'9 - Din magh. targonca broa'9U.
D4lc1 t4lcuri 5Aop.6 8n eles1 sens1 rost1 semni&ica ie. B 3u t4lc / cu su';n elesB cu rost1 cu
socoteal9 B Enterpretare1 e#plica ieB =lum9 alegoric91 &a'ul91 pild9. +#pr. 7
$or'i ;n t4lcuri / a $or'i &igurat1 alegoric. - Din sl. tlX-X
D4lcuNre t9lm9cire1 traducere1 transpunere1 interpretare
5a6 D4njN 7 se a&la ;ntr-o stare de sl9'iciune &izic91 a &i 'oln9$iciosB a l4ncezi. a z9ceaB
5despre planteB p. ext. despre locul unde cresc plante6 a se $e teji1 a se o&iliB
Wig. a stagnaB a su&eri mult din punct de $edere moral1 a se consuma1 a se
topiB a dori mult ce$a1 a jindui.
5a6 D4rh9nN 5reg.6 a uza
D4rnH1 -uri1 -91 5t9rna6 prid$orul casei. Arispa din &aa casei ;nchis9 cu o 'alustrad9 de sc4nduri
D4r 1 t4r i copac pipernicit1 nedez$oltat1 uscatB p. e#t. p9dure cu ast&el de copaci1
crescu i printre r9d9cini i cioturiB 3rac9 pe care se cl9desc c9pi ele de &4n1
din care se &ac ;ngr9dituri primiti$eB m9tur9.
D4r al9 stare de lehamiteB jen9B &ric91 team91 temereB loc ;n p9dure unde s-au t9iat
copaciiB cur9tur91 t4r itur9
D4rti 9 noHd91 node 5pop.6 regiune situat9 ;n jurul coccisului 5la om6 i la r9d9cina
cozii 5la animale i p9s9ri6B coccis
Deasc1 teascuri pres9 manual9 cu ajutorul c9reia se storc strugurii1 semin ele plantelor
oleaginoase etc. pentru a se o' ine mustul1 uleiulB ,a in9 de imprimatB p.
e#t. tipar1 tip9rireB 5*eg.6 3apcan9 pentru anumite animale. - Din sl. tls-X.
Dechergheu der'edeuB +#. coptilu acela a mneu um'l9 numa cu &el de &el de techerghei
DOgl91 tegle c9r9mid9 ro ie din p9m4nt ars - Din magh. tOgla Tc9r9mid9U
Degl9rNe &a'ric9 de c9r9mizi
DelelOu 8n e#presia a um'la teleleu / a um'la &9r9 nici un rost
Deleaga un car ori caruta cu 2 roate solidare cu ruda carului ori oiste cu care se
transporta in general sarcini cu $olum mic
DelOchi1 telOchiuri 'ucat9 de p9m4nt culti$atB mo ieB loc de cas9B gr9din9
Demeteu 5timiteu6" cimitirul din a&ara satului 5spre di&eren9 de intirim / cimitirul de la
'iseric96. 8n temeteu se ;ngroap9 s9racii1 ta#ele &iind mai mici. - Din magh.
temet bcimitirU.
Denchi porum'
Denchi te teren culti$at cu porum'
DelOr1 telOre 5reg.6 capacB toc9tor rotund
Del Hg1 -uri cheltuial9 - Din magh. -nltsOg Tcheltuial9U
DeltOu1 -au9 co de nuiele1 cu dou9 m4nere1 pentru uz casnic" T i pune-o ;ntr-un telteu /
i o traje la p9r9uU - Din magh. tnld
DOpae se &oloseate ca termen de re&erin9 pentru ta$9 sau crati9 Kcel mai pro'a'il
din turc9
tepsiL +#. D9-o-;n tepae de trea'9e
DOrchea-'erchea persoan9 &9r9 $aloare social9B om care nu este 'un de nimicB se zice despre o
persoan9 saX o lume comun91 &9r9 distinc iune" nu e 'oVer1 ci un terchea-
'erchea 5la care se mai adaug9" treV leV p9rechea61 eraX pe acolo &el de &el de
terchea-'erchea. 5ung. tar-a'ar-a1 pestri 1 tarcat6.
DOrhet1 -i 'agaj1 sarcin91 greutate
DOrti1 -uri ograd9
Desco$Nn9 r9m9 i 9 din struguri dup9 scurgerea mustului1 rachiu de &ructeB produs
secundar &ormat din resturi de struguri dup9 stoarcerea cu teasculB '9utur9
alcoolic9 o' inut9 prin &ermentarea i distilarea acestui produs
De$atfr9 5-ri6 tul'urare mare1 ;nso it9 de g9l9gie i de scandalB h9rm9laie1 t9r9'oi1 zar$91
'ucluc1 nepl9cereB tul'urare1 ;nc9ierare1 r9scoal91 r9zmeri 9. - Din tc. te$atr
5a 5se66 Dic9N a lucra prea ;ncet i cu mult9 migal91 &9r9 sporB a se moc9iB a se mo moniB a
se moco i - +t. nec.
5a6 Dic9zi a cur9 a1 a &ace ordine prin gospodarie
5a se6 Dic9zui a se aranja1 im'raca &rumos
Dic9zuit aranjat
Dicl9z9u1 tiglazJu 5-Hie6 calcator / &ierul de calcat1 $oaorl9u
5a6 DicluN a scorni1 a aranja1 a a ezaB a ;njghe'a1 a ;ntocmiB a pune la cale 5potri$ind1
in$ent4nd1 n9scocind6B +#pr. 7 o ticlui 5'ine6 / a da unei a&irma ii
mincinoase aparen a de ade$9rB a compune1 a redacta 5repede1 u or6
Dihn91 tNcn9 lini te deplin91 pace1 tihnireB $ia 9 lini tit91 lipsit9 de grijiB odihn91 r9gaz1
repausB 5;n$.6 ,ul umire1 satis&ac ie.
Din9 noroi
Dind9 5pronunat pe aici
bchind9U6
coridor la intrarea intr-o cas9 9r9neasc9. 8nc9pere mic9 5un &el de hol6 situat
la intrarea caselor 9r9neati. Din tind9 se intr9 ;n cas9 5camer96 ai ;n c9mar9.
8n timp1 tinda s-a m9rit ai a de$enit un &el de 'uc9t9rie
Dindeu1 chindeu1 cingeu este un prosop mai special cusut cu &lori si danteluta 5cipc91 cipt96 care se
pune pe perete1 grind91 deasupra &erestilor in tind91 cind91 chind9 de la care ii
$ine numele
DinzuN1 Dinzuiesc a 5se6 chinuiB a tortura1 a nec9ji
Dip &otogra&ie +#. a trage-n tip - a &otogra&ia
Dip9rua ardeiul iute1 $erde sau uscat dar nemacinat
Dioc un &el de toc din lemn sau ta'la in care este pusa cutea 5piatra de ascutit
coasa6B de o'icei este &acut ast&el incat sa poate &i purtat la curea1 pentru a &i
la indemana.B
Direlem1 turelem r9'dare - din ,agh. trelem
D;zrti 91 t;zrti e cocci#1 noad91 partea terminal9 a coloanei $erte'rale1 de unde cresc penele
cozii. 5la p9s9r;z6 - 5'g. trXtica1 s;r'. trtica6
DNstaa1 -9 curat1 clar1 cristalin1 ;ngrijit1 limpede1 neamestecat1 pur1 senin1 str9$eziu1
transparent
Diteu topor mai greu1 pentru despicat lemnele mai ciotoase
Diu'el mare1 mic unitate de masura a supra&etelor terenurilor" 1 tiu'el mare / 5G ari B 1 tiu'el
mic / 42 ari
Diurcoi curcan +#. De-ai um&lat ca un tiurcoi
Docaier chestia cu care amesteci in tocana 5mamaliga61 &9c9lO
5a6 DocmN1 tomnN a repara1 a drege1 a re&ace Kdin sla$9 tX-XmitiLB +#. du-te la moa ?9s;i c9
numai el atie tocmni di aiestea.
5a 5se66 DocmN" a discuta pentru a con$eni asupra pre ului 5prin concesii reciproce6B a se
t4rguiB 5despre persoane6 7 intra ;n sluj'9 5;n schim'ul unei pl9 i6B a se
n9imiB a se angaja
Dog1 tiguri 5;n$.6 proprietate o' inut9 prin comasarea unor terenuriB loc netedB lumini ;n
p9dureB &4na B ad9post ;n c4mp
DolcOr1 -e p4lnie. - Din magh. tnlcsOr bp4lnieU
5a6 DolouslN actiunea de adunare manuala de pe urma culegerii/recoltarii mecanizate
Dimna1 5tumna6 tocmai1 chiar
Doncal9f prost
DoptHn cu toptanul / 5care este6 ;n cantitate mare1 cu ridicata1 cu gr9mada1 angroB p.
e#t. 5care este6 &oarte mult1 din 'el ug1 cu ghVotura1 mult de odat9. - Din tc.
toptan
Drai pe $9trai 5pop.6 $ia 9 u oar9 / lipsit9 de griji
DrHVnic1 -9 solidB dura'ilB indestructi'il1 rezistent1 $ia'il. 52 oper9 q.6B sta'il1 statornic1
5;n$.6 st9t9tor. 5!entimente q.6B persistent.
DrHist9 o'iect ;n &orm9 de sac1 con&ec ionat din p4nz9 groas9 sau din l4n9 i
pre$9zut cu o 'aier9 pentru a &i ag9 at1 care ser$e te la transportul sau la
p9strarea unor o'iecte1 mai ales a m4nc9rii1 desag91 5reg.6 t9g4r 91 tor'91
5Dransil$.1 0an. i 2lt.6 strai 9. 5Duce m4ncarea ;n q.6 B s9cule 1 5reg.6 jac9.
58n loc de po et9 purta o q.6 B 502D.6 traista-cio'anului 53apsella 'ursa-
pastoris6 / 5pop.6 punguli 91 5reg.6 t9 culi 91 'uruian9-de-&riguri1 iar'9-de-
&riguri1 pa tele-cailor1 punga-popii1 strai a-cio'anului1 strai a-popii1 t9 cu a-
cio'anului
Dramp9l9u sanie mai mare pe care incap 4-5 prunci
Dr9'91 Dra'9 tre'uie
5a6 Dre'9luN1 tre'9luiesc a lucra1 a &ace tot &elul de tre'uri m9runte
Dre'uNn 9 utilitateB necesitate1 ne$oie1 5;n$. i pop.6 trea'91 5;n$. i reg.6 lips9B cerin 91
e#igen 91 imperati$1 necesitate1 ne$oie1 o'liga ie1 preten ieB 3eea ce este
5a'solut6 necesar 5pentru satis&acerea unor cerin e6B necesitateB De 5mare6 q
5&oarte6 util. 3ele de q cele necesare. 8n caz de q dac9 $a &i ne$oie. 7 a$ea q
a-i tre'ui.B Wolos real 5adus la ce$a6B 7 nu mai &i de nici o q a nu mai &olosi la
nimicB 5pop.6 3hestiune personal9 care tre'uie s9 &ie pus9 la punctB interesB 7
a$ea o q cu cine$a a pune la cale ce$a
DrOnchea1 -9 uaor ameit din cauza '9uturiiB pilit1 cherchelitB aum9n
DrNnci uica de la urm91 dup9 a doua distilare1 TcoadaUB usl9
5a6 Dripi a a &rem9ta de ner9'dare1 a 'ate din picioare de ner9'dareB a se agita
Dritical9 gr4u &urajer
DroHc91 troci cutieB cotuie. Droac9 de mo ini / cutie de chi'rituriB *ecipient din lemn sau
ta'l9 ;n care se d9 m4ncare la porciB al'ieB $al9u1 hal9u
Drii 91 troi e cruce mare de lemn sau de piatr9 5;mpodo'it9 cu picturi1 sculpturi1 inscrip ii
i uneori ;ncadrat9 de o mic9 construc ie61 a ezat9 la r9sp4ntii1 pe l4ng9
&4nt4ni sau ;n locuri legate de un e$eniment
Dron& atu 5la c9r ile de joc6
Drfd9 5-de6 munc9 grea1 str9danie1 e&ort.B *od al munciiB agoniseal9B c4 tig.
Duc9 curcan
DflaV interj. 5*eg.6 e#clama ie care e#prim9 spaim91 m4nie etc.B $aleue $aie ajutore
- 3&. magh. tol$aj Tt4lharUB 8n Drans. 5dup9 ung.6 tflaV1 tfl$aV e / Ts9ri V1
ho iVUe
Duleie cotor al penelor nedez$oltate de pas9reB pu& care acoper9 corpul puilor de
pas9reB coceane de porum'B &ir de musta 9 sau de 'ar'9 care a'ia a crescut
5la tineri61 Eronic1 primul &ir de musta 9 orV de 'ar'9 : 3&. scr. tulaj1 ucr. tulij
Dulipan lalea
Dfmna Docmai1 chiar. - 3&. tocmai 5 sl. to-ma6
5a 5se66 DupN 7 se ascunde1 a se piti
Dfpu 8n e#pr. de-a tupu / de-a ascunselea. 3el care se astup9 la ochi. - Din tupi
Dureac unul din cracii pantalonului1 crac
Dut1 Dut9 prost1 proast91 persoan9 care $or'e te $rute i ne$ruteB prost9nac1 tont1 om
prost ori ignorant
,
9rn9 pra&1 pamant marunt
p&n9 5pop. i &am.6 i&os1 arogan 9B tru&ieB ar ag. +#pr. ,-i sri 5cui$a6 'fna / a se
m4nia. , umbla cu 'fna n nas / a &i mereu gata de ceart9B co'e - Din ngr.
tsN&na
4&nis 5pop.6 ;ng4m&at1 arogantB sup9r9cios1 capricios1 ar 9gos - 4&n9 t su&. -os.
4pH1 4p1 5ipa6 a arunca1 a az$4rli1 a tr4nti1 a da josB +#. te ip pe jame ip-o jos s9 nu te $ad9e
5o6 4r1 4r9 un pic
4r&9 nisip
44ni 5m9 scoi din 44ni6" niate articulaii care ne in legai de con$enii ai 'une
maniereB 'alamale
4er sutien
eHst9 5pop.6 cutie cranian91 craniu1 sc9&4rlie1 h4rc9B carapace1 in$eli tare &ormat
din tegumente osoase1 care protejeaz9 corpulB est. h @at. testa
echer9 coa mic de paie
eler1 celer elin9
eruz9 creion
idul9 comunicare scris9 pe o 'ucat9 de h4rtie1 7ct o&icial care atest9 ce$a1 8nscris
i&lingher t4n9r1 nee#perimentat
i&raa pus la punct1 &rumos
igl9 material de construc ie ;n &orm9 de pl9ci1 &a'ricat din argil9 ars9 sau din
ciment1 &olosit pentru acoperitB oal9B 5*eg.6 ?ergea de lemn sau de metal
ascu it9 la un cap9t1 ;n care se ;n&ige carnea pentru a o &rigeB &rigareB 5*eg.6
s&ecla roaie de consum
iitor1 iitoHre 5;n$.6 care ine mult timpB dura'il
iitoHre pop. Wemeie ;ntre inut9 de un amant1 concu'in91 amant9
5a se6 ine cu... are iu'it pe
inere de minte memorie
ing9lpu clopoel1 zurg9l9u
intirNm1 -uri1 54ntirim1
sintirim1 s4ntirim6
cimitirul din apropierea 'isericii
ipOnie 5;n construc ii negati$e6 Wiin 9 omeneasc91 omB &iin 91 $ietate +#. 5<ici6 q de
om a'solut nimeni1 ipenie de om nu cuteaz9 s9 mai treac9
5a6 ipuri a striga1 a ipa ascuit Kde la a ipa L +#. eu dau s-o uc ai ie prinde a ipuri
ipele1 ;pOlS inc9l9ri
ipuritfr91 ipuritfri strig9tur91 chiuitur9 la joc
; ;n9 'alama i maV ales c;rligu ;n care se prinde 'alamaXa +#" se ;ntoarse greoV ca
o 'alama $eche pe o ; ;n9 ruginit9
ioni" izmene groase
io nodrag greu de tradus... ce$a gen ieg9r din tricot1 a$eau toate &etele iarna pe su'
uni&orm9
itroame l9m4i Kdin magh. citrommalL
oagl9 'iciclet9
ocroa &und9 Kdin magh. cso-orL
ol p9tur9 de l4n9 Kdin ngr. tsolNL
olai poli ist
om' picior
5a6 uca 5a6 s9ruta
ucur1 uc9r zah9r Kdin germ. cuc-erL
ugu trenul
urlii1 urloaie 5Aop.6 &luierul picioruluiB p. e#t. partea piciorului de la genunchi ;n josB
Wiecare dintre tu'urile sonore ale cimpoiuluiB rghea'1 ea$9 prin care curge
apa 5din iz$or1 din ci mea etc.6B ur ur de ghea 9. h +t. nec.
-
sdea deatept1 inteligent
sjNn91 -i mancare ser$ita intre mese... in jur de ora 101 inainte de masa1 poate &i si intre
masa de pranz si cina1 ;ntre orele 1>.00 - 1I.00
5a6 sjNna a ser$i ujNna
5a se6 sjuli" a se implini la trup1 a se rotunij1 ingrasa
li 9 drum ;ngust care str9'ate un sat 5rar un ora 61 m9rginit de o parte i de alta
de caseB
slfc jghea' &9cut din sc4nduri ori sco'it ;ntr-un trunchi de copac sau ;n piatr91 din
care se adap9 $itele sau ;n care li se pune nutre ulB 3anal de lemn sau ta'l9
pus de-a lungul stre inii caselor1 pentru a aduna i a conduce spre 'urlane
apa de pe acoperi uriB 3anal1 ea$9 pentru captarea i scurgerea apei dintr-un
iz$orB rghea' de sc4nduri prin care curge apa pentru a pune ;n mi care o
moar9B l9ptoc1 scoc 516 B rghea' prin care curge 5la moar96 &9ina m9cinat9B
!co'itur91 an &9cut de-a lungul unei piese de lemn1 pentru a se putea
;m'ina cu alt9 pies9. - Din tc. olu-
slfc9 sc4ndur9 groas9 din care se &ac garduriB 8ngr9ditur91 gard &9cut596 din ast&el
de sc4nduri
sngher1 unghere por iune dintr-o ;nc9pere cuprins9 ;ntre e#tremit9 ile reunite a doi pere i
al9tura i1 col .B @oc retras1 ascunsB cotlonB Dulap triunghiular care se a az9
pe col . - @at. anglarius1 angularius
snsoare untur9
srd91 urde deri$at al laptelui 5de oaie6 care se o'ine prin &ier'erea ai ;nchegarea zerului
r9mas de la prepararea caaului sau de la alegerea untului" b*estul ce a r9mas
dup9 ce a scos caaul se numeate iz$arni91 pe care pun4nd-o ;n c9ldare o
&ier'e ai1 c4nd &ier'e1 toarn9 o cantitate oarecare de lapte dulce ne&iert de
oaie1 amestec9 cu un lemn crepat ;n mai multe 'uc9i care se numeate ater. i
din amestecul acesta se i$eate la supra&a9 un &el de sm4nt4n91 pe care o
culege cu o lingur9 mare 5g9$an6 ai o pune ;n strecur9toareB aceasta este urda1
care e dulce ai &oarte gustoas91 ;ns9 se primeate ;n cantitate mai mic9 ca ai
caaulU
srgNe 5Aop.6 nenorocire mare care se a'ate asupra cui$a sau a ce$a1 dezastru1 &lagel1
pr9p9d1 calamitateB e#il1 e#ilare1 pri'egie1 surghiun1 surghiunire @oc. adj.
De urgie / aduc9tor de nenorocireB Dezl9n uire $iolent9 de &or e ale naturiiB
pr9p9d B 3omportare1 &apt91 mani&estare de om du m9nos1 &urios etc.B ur91
&urie. - @at. orgia
srnN1 srnesc a 5se6 r9sturna1 a 5se6 pr9'uai1 a 5se6 ;m'urdaB a 5se6 urni din locB a porni1 a
merge" b34nd co$ata o tomnit / 3uptoriu i s-o urnitU
su sc;ncio'1 leag9nB +#. la 'unici la ar9 era un uu $echi ;n care s-a dat ai tata
c4nd era coptil.
5a 5se66 sua a 5se6 leg9na
.
?adr9 g9leat9
?ailing $as de &orm9 tronconic91 un &el de castron mai mare1 din metal1 cu dou9 tor i/
toarte
?aiig91 $aioage1 5$aiug91
$oiog91 $9iog91 $9iug96
39r9mid9 nears9 5din p9m4nt i paie1 turnat9 ;n &orme61 chirpiciB tegl9
nears9. - Din sl. $alja-1 magh. $Hlog
?alJu jghea' din lemn sau metal1 de su' streaina casei1 pentru colectarea apelor
plu$ialeB ciot9rn91 ciur9u1 jdMa'B 3o$at9 5din lemn sco'it1 sc4ndur9 sau
piatr96 din care se d9 de m4ncare la porciB troac9.
5de-a6 ?alma ;n comunB ;ntrMun mod con&uzB cu gr9mada1 ;n $alurVB amestecat1 la un loc1
claVe peste gr9mad9" a pune1 a arunca de-a $almaB 5pop.6 mul ime1
;n$9lm9 eal91 h9rm9laie1 tumult
?9c9laa tencuialaB a $9c9lui- a tencuiB reg. de pe ?alea !omesului
?9ioag9 caramid9 care nu a &ost ars9
?9it9turi 0ocete ale &emeilor cu ocazia inmormintarilor
?9pHie 5-Ji6" &lac9r9 mareB par9B 7r i 91 dogoareB 5Wig.6 @umin9 str9lucitoare - lat. pop.
$apalVa
5o1 or6 ?9st 5a1 au6 $9zut
?9trai unealta de rascolit jarul in so'a
a 5se6 ?;ji1 $9jN1 $9jesc a 5se6 potri$i1 a &i compati'il1 a &i asem9n9torB a se ;n elege" <u s9 $9j9sc
laolalt91 &9r9 detiilin 5Aapahagi 1)25" (2>6a a se ;nt4mpla" De s-a $9ji i-oi
muri 5@enghel 1)G56. - Din sl. $amiti a echi$ala cu
?4l$9tHie &lac9r9 mareB p9l9laie1 $4ltoare1 $4l$91 'o'otaie1 p4rjol1 $9paie1 $4l$oare1
$4l$9raie1 5prin $estul Dransil$.6
?4ntoase $4rtej de $4ntB nume dat Eelelor - Di$init9 i &eminine ;n credin ele populare1
care st4rnesc &urtunile i $4rtejurile de $4nt i care locuiesc ;n pe teri1 iezere1
noroi1 'utoaie1 urcioare i chiar &luierele cio'anilor 5cari se ;n$4rtesc repede
ca $4ntul6" i-e &ric9 de strigoi1 de $4ntoaseB 5&am.6 '9 Nni
5a6 ?;r; 5a6 '9ga1 introduce" a $;r; suli aQn coast9. 7 te $;r;1 a intra1 a te insinua" nu te
$;r; ;n societatea lor e 7 te $;r; slug91 a te $;r; la st9p;n1 a te &ace ser$itor
?4rtelni9 ansam'lu cu 'rate care se in$arte1 &olosit pentru a depana5&ace ghemuri6
&irele ce urmeaza a &i &olosite la tesutB reg. de pe ?alea !omesului
?4rtis puternic1 $oinic1 $iguros1 ro'ustB Dare1 des1 ;ndesat1 solid1 dur1 dens1 compactB
58n e#pr.6 ?4rtos la cap / d4rz1 ;nc9p9 4nat1 ;nd9r9tnicB 5Despre $inuri6 3are
are o concentra ie mare de alcoolB tare1 cu putere1 cu &or 91 cu t9rie1 zdra$9nB
5@a comparati$6 ,ai ales1 mai cu seam91 mai mult1 cu at4t mai mult. : @at.
$irtuosus
?eac ;n &orma" ;n $eci1 ;n $eac - $e nicie1 eternitate1 pururea1 ;ntotdeauna1 mereuB
5;n construc ii negati$e6 niciodat91 nicic4ndB 5Aop. i &am.6 ?ia 91 e#isten 91
trai. +#pr. ,- i face 5sau a- i duce, a- i trece, a- i petrece 6 veacul / a tr9i
5;ntr-un anumit &el6.
?edire1 ?idere1 ?id9r9 g9leat91 $as de lemn sau metal cu toart9 &olosit pentru transportul ai p9strarea
unor lichide Kpro'a'il din sla$9 $idro- g9leat9L +#. du-te la &4nt4n9 ai ad9
dou9 $idere de ap9 proasp9t9.
?elni9 instalatie pentru &a'ricarea distilatului din &ructe1 de o'icei asezata la
marginea unei ape curgatoareBB reg. de pe ?alea !omesului
?enOtic1 -9 persoan9 considerat9 str9in9 ;n locul unde s-a sta'ilit
?er $ier - masculul scroa&ei
?ere$angau un &el de sapa pentru scos radacini si sapat in pamant tare
?Nc91 $Nci ,9sur9 de capacitate pentru cereale1 egal9 cu 20 de ocale1 ;n Drans. ,ag.
$O-a
?N&or1 $i&ore 5Aop.6 $4nt puternic1 &urtun9 5;nso it9 de ninsoare6B $i&orni 91 $i&oreal91
$iscol : Din sl. $ihrX1 'g. scr. $ihor
?ig1 $iguri 5Aop.6 $al1 sul1 tr4m'9 5de p4nz91 de sto&9 etc.6B ?al de es9tur9 rulat9 - Din
magh. $Og
?ig in e#pr. @a $igul $remii - @a s&arsitul $remii1 la &inal - Din magh. $Oge
?igan $esel1 $oios1 'ine dispusB puternic
?igan9u hain9 lung91 parpalac
?initur9 om ce aparine unui neam prin alian9B str9in1 $enit din alt9 zon91 $enetic
?irgon 5care se d96 puternic
?izitic ciamea1 &4nt4n91 o sursa de apa amenajata
?l9jgan t4n9r ;nalt1 sp9tos1 $oinic1 zdra$9n1 zdrahon - 3&. scr.1 s'. $laman
?igani smecher1 puternic
5a6 ?or'i cu... are iu'it pe...
5a6 ?oro$i 5a6 $or'i
?irnic ae& de protocol la nun ile populare1 &l9c9u ;ns9rcinat cu po&tirea i cinstirea
oaspe ilor la nun ile 9r9ne ti 1 cu conducerea alaiului nun ii 1 cu anun area
darurilor i cu rostirea ora iei de nunt9B 58n$.6 Arimar al unui sat sau al unui
t4rg
?ornici 91 $orniceas9 so ia $orniculuiB Arietena cea mai apropiat9 a miresei 1 a$4nd di$erse
atri'u ii cu ocazia ceremonialului nun ii
?oapor pra& cu care se d9 plita ca s9 &ie neagr9
?osorl9u &ier de c9lcat pe car'uni
?ra ni 91 ?rani91 $ranie
dar ai $rajni91 $ramni9
poart9 &9cut9 din sc4nduri sau nuiele ;mpletite Kdin s4r'9 $ratnicaL +#. nu atiu
ce animal o &oM1 dar mi-o str;cat $rajnia" Aorti 9
?reasc i 5$echV6 hreasc ramurV uscate1 g9teje de aprins &ocuB
?remOlnic de scurt9 durat9B temporar1 trec9torB insta'ilB e&emer1 momentan1 pro$izoriuB
/
cadie sor
cam9 sup9
cHpis document1 ;nscris1 do$ad9 scris91 act scris1 contract1 h4rtie1 iz$or
cHrz9r1 cHrz9re Aom &ructi&er asem9n9tor cu caisul1 cu &lori al'e i cu &ructe s&erice mici1 cu
gust acri or i cu s4m'uri amari 5 ,rmeniaca vulgaris6B5*eg.6 3orcodu
c9'9dit st9tut1 $echiB z9'o$it +#pr. apa z9'9dit9 / horinca de pruna1 de aia tinuta
in 'utoi de pomnitzar1 gal'ena1 clara1 cu mirosu ala speci&ic natural cand o
$ezi iti lasa gura apa
c9'a$91 z9'a$e ;nt4rziere1 ;ncetineal91 t9r9g9neal91 z9'o$ire. +#pr. 5Wam.6 un 'o' 5de6
z9'a$9 / un pic de r9'dareB imediat1 numaidec4t1 ;ndat9B a- i &ace z9'a$9 /
a- i pierde $remea1 a ;nt4rziaB &9r9 5de6 z9'a$9 / &9r9 ;nt4rziere1 imediat1
;ndat9B r9gaz1 odihn9B trecere de $remeB amuzament1 petrecere1 distrac ie -
Din sl. za'a$a
5a6 c9'o$i a ;nt4rzia1 a sta1 5!9 nu q mult acoloe61 a poposi1 a r9m4ne1 a staB a lucra prea
;ncet1 a nu se gr9'iB a sta prea mult timp ;ntr-un locB a &ace pe cine$a s9
;nt4rzie1 re in4ndu-l1 oprindu-l1 silindu-l s9 a tepteB a se ocupa1 a- i pierde
$remea 5cu cine$a6
c9'unit z9p9cit1 ameit de cap
c9gaz1 z9gazuri st9$ilar1 'araj. +#pr. 7 se rupe 5sau a se deschide1 a se descuia6 z9gazurile
cerului1 se spune c4nd sunt ploi mari1 toren ialeB 2preli te1 ;ngr9dire1 piedic91
o'stacolB @ac sau iaz &ormat de apa pe care 'arajul o ;mpiedic9 s9 curg9B 'ra
deri$at dintr-o ap9 curg9toareB scocB 8nt9ritur9 de protec ie &9cut9 ;n 9rmul
unui r4u pentru ca apa s9 nu &ac9 str
ic9ciuniB dig. - 3&. scr. zagata1 zagatiti
5a6 c9h9N 5persoane6 7 nec9ji ;ntruna cu di&erite preten ii sau repro uriB a 'ate la capB a
moronciB a z9d9r;B a h9r uiB 5o'iecte6 7 ;ncurca printre altele1 ne tiind unde
se a&l9B a r9t9ci - din ucr. zahait
c9lud 5Aop.6 smintit1 icnit1 ne'un1 scr4ntit1 z9p9cit1 'ezmetic1 'uimac1 z9p9citB
!cos din min i1 ;nne'unit1 tul'urat1 n9ucitB <ai$1 nepriceputB u uraticB
tem'elB Arost1 nerod1 n9ucB stupidB netotB tontB n9t9r9uB n9t4ng h Din 'g.
zaluden
c9ltHt !cr4ntit1 smintit1 lunatic - Et. esaltato sau ;n loc de e#altat
5a6 c9mislN a concepe &9tulB a procrea1 a &ace pui1 a na teB 7 lua &iin 91 a se na te1 a se
;ntrupaB 7 5se6 crea1 a 5se6 produceB a 5se6 &orma1 a 5se6 ;n&iripaB 7 cugeta1 a
concepe cu mintea - !la$ 5$. sl. zamsliti6
c9pode 'ucata de teren drept pe un dealB reg. de pe ?alea !omesului
c9rHnie ipenie1 aparen 9. 5din zare1 z9resc6
5a 5se66 c'4rcN 5despre piele6 a &ace z'4rcituriB a c9p9ta riduriB a se ridaB a se ;ncre iB a se
cutaB 5&ig.6 7 mani&esta nemul umire printr-o grimas9B a se ;ncre iB str4m'a
7 z'4rci din nas / a str4m'a din nasB 5*ar6 7 se ;nchirci1 a se crispaB 7 z';rci
la joc" a gre i1 a da o lo$itur9 gre it91 a o da in 'ar9.
5a6 c'ur9t9cN 5p9s9ri6 a alunga arunc4nd cu un o'iectB 5pomi &ructi&eri6 7 'ate arunc4nd cu
un o'iect pentru a &ace s9 cad9 &ructeleB 5z9pad91 &runze etc.6 a roti ;n $4rtej
;mpr9 tiindB 5Despre puiB p. e#t. despre copii6 7 se dez$olta1 a cre teB a
c9p9ta independen 9B a se r9zle i. 5Wig.6 7 ajuta pe cine$a s9- i &ac9 un rost
;n $ia 9B a spul'eraB ;mpr9 tia1 risipi1 spul'era
cdrH$9n1 sdra$9n $oinic1 puternic1 $4njos1 $igurosB !9n9tos1 tea&9r1 ;ntreg1 neatins1 ne$9t9mat
5la trup sau la minte61 &am. cu mintea ;ntreag9" nu e ti sdravn J B 3u putere1
tare1 &oarte" -oria sdravn B ,are1 impun9tor
celer elin9
ceucig1 ceuciguri zarza$at
ce$zOc1 ze$zeci adj. 57desea su'stanti$at6 'leg1 n9t9&le 1 n9t9r9u1 n9t4ng1 neghio'1 nerod1
netot1 prost1 prost9nac1 stupid1 tont1 tont9l9u1 g9g9u 91 smintit. - Din tc.
ze$ze-
cgHi'91 -e ran91 zg4rietur9 care a prins coaj9.
5a se6 cg4i 5a se6 str4m'aB a deschide tare1 a c9sca1 a hol'a ochiiB a se uita cu insisten 91
a pri$i lung1 a se uita cu ochii mari Kdin al'. zguiL
a5-l6 cghihui a5-l6 agita
cgoam'e 'ile prinse cu elastic1 &olosite de &ete pentru prinderea p9rului
Dicionar 7rdelean - *om4n >0
cgr9'u 91 zgr9'un e 'u'uli 91 co B =r9uncioar9 de unt1 de 'r4nz91 de ghea 9 etc. 5care plute te
;ntr-un lichid6
cgu'ilitic sla'1 &oarte &ira$1 sla'9nog ai mic1 insigni&iant 5sau mai &rumos -
insigni&ia'il6B t4mpiel1 dus cu sorco$a
5a6 c;ni $eni1 a merge1 a se deplasa Kdin latin9 $enireL +#. am z;nit cu $oie 'un9 s9
petrecem ;mpreun9.
5a6 c;m'ri a po&ti 5la o mancare6
5a6 cmotocN $ezi !motocN
co&t un sos mai su'ire &acut la o m4ncare din carne1 de o'icei din zeama lasat9 de
carne ;n procesul de ;nc9lzire. +#. 8n untur9 se pun c4rnaii la pr9jit1 ai c4nd
sunt gata se scot ai ;n zoftul r9mas se pun roaiile1 ceapa1 usturoiul ai &oile de
da&in ai se las9 s9 dea (-4 clocote. !e adaug9 sare dupa gust1 piper1 cim'ru ai
p9trunjel.
cogne ciorapi 5$ezi ai atrNm&i6
coHie ap9 murdar9 care se &ace dup9 ce sQa sp9lat ce$a1 ap9 murdar9 r9mas9 dup9
sp9latul $aselor sau al ru&elor" ce zoaVe curge de pe masa asta e ,aV des la pl.
@9turV1 ap9 murdar9 de la 'uc9t9rie
coHl9 5*eg.6 Drud91 osteneal9B str9danie1 &r9m4ntareB 3eart91 g4lcea$9B Grans.
Eold. c'ucVum1 trud9" n casa luK, vec-ea zoal cu slugile. 5!la$icV6. , da o
zoal uneK trebK, a o &ace r9pede
coiis1 -oas9 m4njit1 murdar1 slinos
congor9 chitar9 Kdin magh. zongoraL
curg9lJu1 zurgal9u 5-Ji6 clopo el - din zurui1 zorn9i
5a6 c$4rlN 58n concuren 9 cu azv'rli6 a arunca ce$a 5printr-o mi care 'rusc96B a da la o
parte1 a lep9da un lucru 5ne &olositor sau $9t9m9tor6B a proiecta ;n a&ar9 5ca
urmare a unei impulsii l9untrice6. 4ulcanul zv'rle lav6 a risipi1 a ;mpr9 tia1
a cheltui 'ani &9r9 socoteal9B a arunca cu ce$a asupra cui$a 5pentru a-l lo$i1
a-l alunga etc.6B 5despre animale6 a iz'i cu picioarele1 a &i n9r9$a B a lo$iB
5re&l.6 a se repezi1 a se precipita1 a porni cu mare a$4ntB a se arunca1 a s9ri. 9e
zv'rle pe cal. : 3&. scr. $rljiti1 'g. h$9rljam.
3onjgarea $er'ului a merge"
eu m9r
tu mOi
el1 ea mOre
noi mOem
$oi mOe
ei1 ele m9r
eu m9rs9i
tu m9rs9ai
el1 ea mars91 mas9
noi m9rs9r9m1 mars9r9m
$oi m9rs9r9i
ei1 ele m9rs9r91 mars9r9
+#presii"
a a$ea oase ;n 'urt9" a se apleca ane$oie
a a$ea pitici pe creier" a &i ner$os1 nesatis&9cut1 o&ticat1 a a$ea draci1 a &i s9rit de pe &i#
a 'aga cornul in perna" a dormi1 a trage pe dreapta1 +#" ,a duc sa 'ag cornuin perna jumade ora.
a '9ga la ramazan" a m4nca1 a hali
a 'ate c4mpii " a spune cu totul altce$a dec4t ceea ce se discut91 a di$aga1 a $or'i aiurea
7 'ate palma cu cine$a " a da m4na cu cine$aB p. e#t. a ;ncheia cu cine$a o tranzac ie1 d4nd m4na cu el
;n semn de ;n$oial9
a 'elii &asolea" a r4nji1 a se hlizii1 a r4de ca prostu. +#" nu mai 'elii &asolea la mine 5&asolea &iind cei
doi incisi$i din &a 96
a c9dea pe spate" a &i uimit
a da ap9 la aoareci" a pl4nge1 a $9rsa lacrimi
a da colu " a muri
a da la rae" a $omita
a disp9rea ca m9garul ;n cea9" a disparea 'rusc dintr-un grup &9r9 sa anuni
a &ace pe cine$a cu ou si cu otet" a tine moralaB a certa1 a-l &ace in toate &elurile
a &ace 5p4nze de6 p9ianjeni" se spune despre &emeile care nu au &9cut se# de mult timp
a &i dus" ne'un1 ciudat1 anormal
a &i din os s&4nt 5sau din oase s&inte1 din os domnesc sau de domn6" 5a &i6 de $i 9 no'il9
a mere pe ospat" a &i in$itat la cine$a unde s9 stai si s9 mananci &9r9 cheltuial91 &iind pl9tit de gazd9
a5-i6 muia6 cui$a oasele" a-l 'ate &oarte tare pe cine$a
a- i l9sa 5sau a-i r9m4ne1 a-i putrezi6 oasele pe unde$a" a muri pe meleaguri str9ine
a o &ace de oaie" a inta intr-o incuracatura 1 a da-o in 'ara1 a da de 'lea
a sp9la putina" a disp9rea1 a &ugi1 a pleca
deM hoi neme " 5apro#.6 daM de undee
o &ost zisa
o &ost dusa
am $rut zice
aae cum z4ci
&9 dar9 ce i-am z4se" &9 odat9e
d9ra' d9 $reme" de o $reme
nit9 tue" ia uitee
no1 amu" acuma
no1 amu nit9" uite-acuma
no1 iou$on.e " 5apro#.6 ne-am ;n eles1 e 'ine aaa.e
mO aa aee" merge ai aaae - se spune c9-s primele cu$inte ;n$9tate de nemi dupa ce au sosit ;n ardeal "6
5asta ca paralel9 intre rigurozitatea german9 ai spiritul de impro$izaie romanesc6
pula calului" ;n 7rdeal un sinonim pentru nimic1 zero 'arat ;n patru1 ni#1 nada1 ciu-ciu
-----
@egea lui 7rhimede
$arianta academic9"
sn corp scu&undat intr-un lichid in repaus este impins de jos in sus cu o &orta $erticala numeric egala
cu greutatea lichidului dezlocuit de acel corp.
$arianta ardeleneasc9"
2 chiatr9 tiu&lecat9 ;n ap9 chierde din terhetiul ei pont-terhetiul apei de su't chiatra tiu&lecat9.
traducere"
2 piatr9 scu&undat9 ;n ap9 pierde din greutatea ei e#act-greutatea apei de su' piatra scu&undat9.
-----
Cum reacioneaz0 sudi1$ii la auzul dulcelui grai ardelenesc - 23 "ulie 4522
sursa" http"//%%%.t$dece.ro/cum-reactioneaza-sudistii-la-auzul-dulcelui-grai-ardelenesc/
7m un prieten1 ardelean1 desigur1 care s-a mutat la capital91 c9 acolo-s c4inii cu multinaionalele ai
salariile mari ;n coad9. Dimp de dou9 s9pt9m4ni1 a stat mai lo% pro&ile1 ca orice coleg nou. 7poi1 s-a
;nt4mplat ine$ita'ilul"
b7i auzit. !e c9s9toreate ae&uleU
b<o 5ardelenesc61 &aineU
b3e-ai spus.U
b<o1 &aineU
bjahaha1 mai zi o dat9eU
b<o1 &aineU
bA&ahahahahahahaeee 091 ia $enii ;ncoaM s9-l auziie jahahaeee ,ai zi o dat9eU
b<o1 ce plm.U
<o1 io nu ;neleg ce-i aaa special la bnoU.
-----
6raiul 0r0nesc - limbajul pre7era$ de muli ardeleni din diaspora - 48 'ar$ie 4529 25:3;
!ursa" http"//%%%.agerpres.ro/media/inde#.php/cultura/item/1G4)44-+F3@s!E?-0ihor-=raiul-
taranesc-lim'ajul-pre&erat-de-multi-ardeleni-din-diaspora.html
=raiul 9r9nesc1 considerat mult9 $reme ca &iind un de&ect1 re$ine ;n &or9 ai se impune ca o
'ijuterie de su&let mai cu seam9 ;n r4ndul 'ihorenilor a&lai ;n str9in9tate1 care m9rturisesc c9 atunci
c4nd se ;nt4lnesc a $or'i ;n grai popular de$ine o e$iden9.
Dac9 unii se simt &ericii doar $or'indu-l1 alii ;ai noteaz9 cu s&inenie cu$intele $echi ;n
$oca'ulare1 iar cei mai de$otai editeaz9 chiar c9ri de specialitate.
Aro&esoara de englez9-japonez9 *odica jora1 care a locuit &oarte mult9 $reme ;n raponia ai
7ustria1 a relatat1 pentru 7=+*A*+!1 c91 ;mpreun9 cu ardelenii a&lai departe de cas91 &ace un titlu de
onoare din a $or'i ;n grai 9r9nesc.
<e &ace mare pl9cere s9 $or'im ;n grai criaan pentru c9 aceste cu$inte au o sa$oare deose'it9.
+u am &ost plecat9 zece ani ;n 0ucureati ai cu toi ardelenii de pe acolo c4nd ne ;nt4lneam ne pl9cea
pur ai simplu s9 ne reg9sim ;n lim'ajul nostru1 ;n graiul de acas91 a spus *odica jora.
7ceast9 tendin9 a utiliz9rii graiului 9r9nesc de c9tre ardelenii a&lai departe de cas9 a &ost
o'ser$at9 ai de antropologul &ranco-rom4n !imona Eaco'-@e *o1 sta'ilit9 de peste zece ani ;n Wrana.
8n opinia ei1 tendina nu este rezultatul purei ;nt4mpl9ri sau al $reunui simplu e&ect de mod91 ci are mai
multe e#plicaii.
?or'irea ;n grai nu este un simplu dialog1 un simplu schim' de in&ormaii. +a creeaz9 un cadru
special1 un spaiu tranziional care este deopotri$9 ;n prezent ai ;n trecut1 ;n str9in9tate ai acas91 ;n sat.
+l ;i permite de a planta decorul1 de a duce masa discuiilor ;n $atra satului ai de a aduna ;n jurul ei
oameni de aici ai z4m'ete din lumea de dincolo.
!imona Eaco'-@e *o consider9 c9 $or'itul ;n grai este ai rezultatul anumitor caracteristici ale
cu$intelor populare" Wiecare cu$4nt din grai are o po$este a lui1 o anumit9 ;nc9rc9tur9 sim'olic91 este
un ciorchine de sensuri. Ae de o parte1 ele ating anumite emoii1 sunt &erestre c9tre imagini ai amintiri.
3u$intele din grai sunt cu$inte de la ;nceputul lumii noastre ca indi$izi1 cu$intele cu care p9rinii ai
'unicii noatri au domesticit pentru noi lumea1 au separat 'inele de r9u. Ae de alt9 parte1 la ni$el
inconatient1 ne introduc ;ntr-o anumit9 $iziune asupra lumii1 un anumit mod de $ia9.
*e$italizarea graiului criaan nu se rezum9 doar la utilizarea lui tot mai &rec$ent9 de c9tre
ardelenii plecai de acas9. snii dintre aceatia au ;nceput s9 scrie ade$9rate dicionare ardeleneati-
rom4neati. *odica jora ne-a dest9inuit c9 are deja un caiet ;ntreg zmotocit de at4ta purtat prin g9rile
+uropei1 ;n care a notat ;n &iecare zi cu$intele pe care ai le-a amintit.
3rearea acestui tip de dicionar a &ost ridicat9 la cote atiini&ice de c9tre &ilologii ,iron 0laga ai
2cta$ian 0laga. C'teva aspecte ale graiului din >eme$i ):i-or*1 dicionarul creat de ei1 a $9zut
lumina tiparului ;n 2010. 3ei doi autori nu s-au rezumat doar ;n a alc9tui o culegere de cu$inte1 ci au
e#plicat ai conte#tele ;n care acestea erau &olosite.
+ditat ;n 400 de e#emplare1 dicionarul realizat cu toat9 aparatura atiini&ic9 necesar91 cu
trimiteri 'i'liogra&ice1 transcriere &onetic9 internaional9 ai glosar de pro$incialisme1 a &ost di&uzat ;n
'i'liotecile judeului 0ihor ai ;n 3entrele pentru conser$area ai promo$area culturii tradiionale din
ar9. +l a a$ut mare c9utare printre 'ihorenii din diaspora1 c4te$a e#emplare reg9sindu-se ai ;n
comunitatea rom4nilor din =ula1 din sngaria.
Aro&esorul ,iron 0laga1 unul dintre autori1 susine c9 este important un asemenea $olum at4t
pentru dialectologie1 pentru le#icul lim'ii rom4ne1 c4t ai pentru comunitatea local91 pentru ceea ce $a &i
ea ;n $iitor1 ;n momentul c4nd graiurile ;ncep s9 dispar9 su' in&luena lim'ii literare1 a acolii1 mass-
media etc.
P<n contextul globalismului, n care ptrund tot mai mult neologismele, pstrarea sau
readucerea aminte a unui limba! dintr-o anume perioad vorbete despre ceea ce am fost, despre
identitatea noastr, despre influen$ele manifestate ntr-o anume perioad1 a su'liniat pro&esorul.
Dicionar 7rdelean - *om4n >(
+l a e#plicat c9 aceast9 nou9 tendin9 nu $ine ;n contra lim'ii literare1 ci1 dimpotri$91 ca o
completare ai o ;m'og9ire a acesteia. PBraiul popular este o comoar de care ar trebui s avem foarte
mare gri! s nu o pierdem pentru c este legtura noastr cu strmoii notri, cu sufletul neamului
nostru rom'nesc, a completat ai pro&esoara *odica jora.
------

Dictionar Ardelean (Popular) - Roman

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar Ardelean (Popular) - Roman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dicionar Ardelean (Popular) - Romn

De la lume adunate ... si-napoi la lume date ...

+e aproape la &el de popular ca <o-ul... intraducti'il... multi-semantic1 intr-un &el

S-ar putea să vă placă și