Nuvelele lui Slavici se nscriu in linia construirii unei identiti sociale a

personajului feminin, care ncerc s posede eul ca subiect social i s-i

stpneasc destinul individual. roinele lui Slavici,ca de altfel toate
personajele sale, se despart de reali!rile de pn atunci, de clieele
romantice. "emeia pro!ei paoptiste si postpaoptiste era o realitate
determinat, liniar sau contradictorie, delimitat strict n a susine teoria
autorului-naratorului. ra ceea ce numeste #asile $opovici, un personaj
monolo%ic, care nu tie cum s-i descopere subiectivitatea i nici nu are
nc reacii dialo%ale& uimirea adevrat, bnuiala, teama, bucuria, ura
fierbinte, iubirea, ca sentiment %radat i nuanat. Slavici nu trebuieanali!at
doar din perspectiva etic, scriitorul este interesat de firea omeneasc,
care n%lobea! eticul dar si socialul i istoricul. 'pera lui Slavici nu e doar
o copie a realitii,ct mai e(act, ct mai adecvat, ci o vi!iune a ei,
sublinia )a%dalena $opescu. *a proiecie mental a universului feminin,
scriitorul nu recur%e la ironia pe care o re%sim n )omentele cara%ialiene.
Se observ o dinamic a construirii personajului feminin. +e la Novele din
popor pn la )ara, feminitatea este surprins n devenire. "emeia la
Slavici are vocaia ntemeierii, ea i caut rostul i sensul. )ai mult, c,iar,
ea contienti!ea! nevoia cutrii centrului, aflat, de altfel, n strns
le%tur cu lumea rural, ceremonial, dar i cu momentele decisive ale
e(istenei feminine& csatoria i maternitatea. "emeia pro!ei romneti a
secolului al -.--lea fusese pn n acel moment asociat cu spaiul nc,is,
al casei, un n%er al interiorului. /n pro!a lui Slavici femeia caut casa n
care s se ae!e. roinele lui Slavici sunt tinere, la vrsta mritiului,
Sanda din Scormon, .leana din 0a crucea din sat, )arta din 1ura satului,
Simina din $dureanca, precum i $ersida, fata )arei sunt toate n
cutarea cuibului. (cepie fac Sevasta din ' via pierdut i 2na din
)oara cu noroc, dei tinere, cele dou nu se raportea! la iubire ca la un
nceput.
$rocesul de formare a familiei este una din temele preferate ale pro!ei lui
Slavici. ste momentul n care femeia i arata adaptabilitatea,
e(traordinara capacitate de a se adecva realitii, deplina ei vitalitate. 3i,
toate acestea, n condiiile n care personajul feminin se tre!ete aruncat n
aren. *eea ce se petrece cu eroinele slaviciene nu rmne nev!ut,
necomentat, nejudecat. *u ct sentimentul !%uduie interioritatea feminin,
cu ct viaa i cere drepturile mai e,ement, cu att intimitatea este mai
vi!ibil. Satul este o comunitate nc,is, dominat de le%i nescrise care
re%lementea! comportamentul indivi!ilor. /n interiorul acestei lumi e(ista
un dispo!itiv de alian, un sistem de cstorie, de fi(are i de!voltare a
le%turilor de rudenie, de transmitere a bunurilor i a numelui. /n acest
dispo!itiv partenerii au un statut bine definit din punct de vedere social, se
dorete meninerea le%ii care %uvernea! relaiile, fiind articulat pe
economie i pe transmiterea i circulaia bo%iilor. Scriitorul este un
maestru n pre!entarea procesului comple( al trecerii femininului de la o
stare e(istenial la alta.
)ara. Un chip feminin important n literatura romn l reprezint chipul unei
ranci din care face parte i Persida, personajul principal al romanului Mara de
Ioan Slavici.Persida ilustreaz n roman, ideea c omul poate izbuti n via numai
prin voin , luciditate i draoste, prin stpnirea de sine, care sunt principalele
arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat. !ire sinur i voluntar, delicat i
pur, Persida nvine liviturile sor ii cu mult cutezare dar i cu o calm
resemnare."a trie te o iubire pasionant, o emo ie puternicp, scriitorul sondnd
sufletul omenesc cu o neobi nuit for de suestie a cuvntului i o deosebit
miestrie artistic, nct Pompiliu Marcea not impresionat# $%raostea Persidei
este un dramatism rscolitor. &imeni pn la Slavici n'a descris draostea n tot
ceea ce are mai dramatic, rav, cu atta adncime i vioare realist, cu attea
poezie$.
(eore )linescu ramarc faptul c $ jumtate din roman noteaz inun ,
rbdtor, aprinderea, propaarea i izbucnirea iubirii la o fat consistent prin
frumuse e de farmecele ei, nti provoctoare i nehotrt, apoi stpnit i n stare
de orice jertf. Sentimentul se strecoar la nceput ca un simplu sacrificiu , se
ndrept este cu mil i devine la sfr it jratic mistuitor.$
Pasiunea statornic pentru barbatul ei este nso it de sinuritate i delicate e
sufleteasc, rundu' i mama s nu'l blesteme pe &a l, deoarece, $eu sunt de
vin$. Persida o mo tene te pe Mara i disponibilit ile sale de enerie sunt
inepuizabile. "a se manifest, nc de la ntrarea n scen, protectoare fratelui ei i
rmne pe tot parcursul ac iunii, protectoarea cuiva.
Persida i se te drumul n via dup mari frmntri suflete ti, dar ndat
ce i'l descoper nici o piedic nu'i mai poate sta n cale spre demnitate, este
con tientp de frumuse ea sa i'i rmne strin deprinderile ca cele practicate de
so ia lui *ocioac. "a trie te, mai presus de orice, prin ac iunile sale. Iubirea i
umple via a i spre deosebire de &a l i d ncredere i trie s biruie toate
pierdirile.
Mara este vduv, are alt statut. Moartea brbatului ei a aruncat'o ntr'un
spa+iu al celor marinaliza+i. ,r, Mara, nu poate pronun+a acest cuvnt, ea are
obsesia centrului. "a nu i este de ajutor Persidei printr'o comunicare necesar.
-ntre ea .i Persida nu e/ist o $fluen+ afectiv$.
Mara, de.i nu'l iubise rozav pe brbatul ei .i nici 0nu'i folosise$ prea mult,
este totu.i lipsit de un sprijin prin moartea lui. 1cest sprijin este unul social. "a
avea alt statut,colectivitatea o percepea ca ntre, ca o familie. 1cum, prin moartea
lui, acest ntre era .tirbit, .i aceasta era fisura prin care$neputin+a$ putea rzbi, dar
Mara transform handicapul n avantaj.
2upta aceasta a ei cu lumea,dorin+a ei disperat de a accede la un loc
satisfctor n societatea aceea lipsit de scrupule, o pastreaz afectiv. &u mai are
receptori pentru frumos, pentru poetic. Petrecndu'.i via+a 0ferro et ine$ 3prin foc
.i sabie4 .i cu ochii a+inti+i la c+i florini a adunat, a uitat s mai coas la herhef .i
s'.i mnie suficient copiii.
Supravie+uirea, n prim instan+ e/clude ifosele .i dantela, dar Mara 0rmne
n cizmele$ unui Persida, abandonat la minori+i, dezvolt aptitudini, capacit+i .i
comportamente determinate de aceast ndire .i acest mediu.5ririle sale nu sunt
imprt.ite mamei sale.
Parte din ele le cunoa.te maica 1lida, un succedaneu reu.it al mamei, iar o
alt bun parte nu le mprt.e.ete nimnui. %ac Safta este ln fata ei, Mara
lipse.te, pentru c trebiue s c.tie pentru to+i trei banul de zi cu zi, .i mai ales
trebuie s c.tie .i al+i bani pentru 0formare$, .i pentru $nevoi$ care apar de'a
lunul vie+ii.
Mara se instaureaz riid n rolul su de 0stlp$ al familiei pierznd treptat din
vedere celelalte roluri#de so+ie, despre care nu .tim, noi cunoscnd'o drept vduv
cu doi copii, .i cel de mam. Interesant este cum recepteaz Persida acest raport cu
Mara .i consecin+ele finale ale acestui raport.2a mnstirea minorit nva+ ns .i
s cunoasc $lumea celuilalt$ astfel nct comunicarea ei cu &a+l nu va fi un
impediment.
Intr'un fel &a+l al ei cre.te, ntr'un alt spa+iu cultural, construindu'.i o alt
perspectiv asupra vie+ii. !amila lui avea alt stabilitate financiar, tensiunea dintre
el .i tat fiind ntr'un fel fireasc, ns n cazul de fa+ este o tensiune e/cesiv, dar
neeneratoare de traume insurmontabile. %e altfel aceste tensiuni tat'fiu sunt
necesare .i pentru a stimula tnrul s'.i prseasc matca, s se maturizeze, .i s
se ntoarc napoi ca om ntre, nu ca fecior la mama.
Persida cu Mara este una n care n+elesurile nu mer pn la final. )omunicarea
cu ea nu este o necesitate a clipei, Persida nu trie.te prezentul cu Mara. 6ela+iile ei
cu Mara sunt de respectare a unor norme, dar pe care Persida le subiectivizeaz.
)nd Persida prime.te .tiri despre familia ei de acas o ncearc o emo+ie
puternic. "mo+ia +ine .i de sentimentul vinov+iei pe car'l are 3de.i dac s'ar fi
repetat situa+ia ar fi repetat estul4.
7inov+ia ei nu este n raport cu fapta, ci cu n+eleerea Marei. %ar Persida a ales
pentru sine .i ca urmare .i asum consecin+ele.Intr'un plan de fundal, dar deloc de
nelijat, romanul surprinde ascensiunea Marei de la vduva srman la femeia
care'.i c.ti sinur averea n admira+ia .i respectul concet+enilor si, brba+i .i
femei. -.i c.ti dreptul de a ocupa o pozi+ie similar cu a lui 8ubr la botezul
nepotului, ceea ce reprezint ma/imum pentru Mara 0srmana vduv cu doi
copii$. "ste clipa ei de lorie consumat nu n intimitate ci 0n aora$. "ste ceea ce
de fapt avea nevoie Mara, aceasta fiind scopul ei# recunoa.terea.
Moara cu noroc. 1na reprezinta personajul feminin principal din Moara cu
&oroc. Portretul ei fizic depinde de sufletul barbatului care o iubeste, care
sculpteaza in cuvinte u model clasic al feminitatii# 91na era tanara si frumoasa,
1na era fraeda si subtirica, 1na era sprintena si mladioasa.9 "volutia ei se
desfasoara pe doua planuri# in familie ' mama si sotie iubitoare, deschisa, devotata:
' iar in contact cu lumea e/terioara, mai ales cu 2ica, la inceput tremuratoare, si
apoi razbunatoare si apoi apria. )and sotul hotaraste plecarea la moara, mama
1nei se opune, mai ales ca 91na imi parea prea tanara, asezata, oarecum prea
blanda la fire si'mi vine sa rad cand mi'o inchipuiesc carciumarita9.
In evolutia 1nei, momentul aparitiei lui 2ica la moara este o cumpana. !ascinata de
prezenta lui, 1na ram ane 9privind ca un copil uimit9. !emeia intuieste primejdia si
actioneaza cu disperare la transformarile sotului ei. Indurerata si zbuciumata, 1na
inreistreza fiecare est si nuanta din vocea si din tacerile lui (hita, dorind sa'i fie
de folos acestuia. %ar el o respine, izolandu'se. In jurul 1nei se tese o plasa
nevazuta, plasa destinului malefic. " semnificativa scena in care (hita il invata pe
copil sa calareasca pe )ula, cainele cel mare. 1na ii priveste cu roaza, isi simte
copilul in primejdie, dar nu vrea sa'si supere sotul, si cand acesta renunta la jocul
cel cumplit, 1na insasi va aseza copilul pe caine, invinandu'si teama de mama din
iubire pentru sot.
"a este un e/emplu de daruire si devotament. %esele vizite ale lui 2ica la moara o
fac pe 1na sa fie 9muncita de anduri rele care o imbatranira oarecum intr'un
sinur ceas9.
Instrainarea ei fata de (hita se accentueaza pe masura ce cei doi barbati se leaa tot
mai mult. "volutia sinuoasa a personajului traverseaza pe rand inrijorarea,
nedumerirea, spaima, revolta, infruntarea si sila fata de 2ica, pe care il refuza la
inceput, cand o invita la joc. %ar (hita staruie si ea cedeaza pentru a'i face pe plac
sotului# 91na isi calca pe inima si se dete la joc. 2a inceput se vedea ca a fost
prinsa de sila9, dar, treptat, incepea sa'i placa. 2ica are asupra ei puterea unei vraji.
Sensibila, fraila, vazandu'si barbatulinstrainandu'se de ea, 1na se va intoarce spre
pacat cu o forta eala cu cea a puritatii ei interioare, o forta devastatoare, care o
face sa'i afirme# 95u esti om, 2ica, iar (hita nu e decat o muiere imbracata in haine
barbatesti.9 %isperarea 1nei se mistuie in suflet si rareori cuvintele ii vin pe buze#
95u ma omori, (hita, ma seci de viata, ma chinuiesti, ma lasi sa ma omor eu din
mine.9
)utremurat din strafunduri, sufletul ei se ofileste vazand si inteleand ca sotul ei
face afaceri necinstite cu 2ica. !emeia incearca sa afle adevarul# 95rebuie sa aflu
adevarul de draul copiilor mei, daca nu de alta;9 (hita mijloceste o intalnire a
1nei cu 2ica si'l duce la moara pe jandarmul Pintea. Sacrificarea 1nei are
dramatismul sacrificarii unui ideal.
1propiera de 2ica se face atat datorita atractiei malefice a acestuia, cat si datorita
dorintei de razbunare a sotiei inselate in increderea ei nestramutata in sot. 1na il
paraseste in disperarea iubirii convertite in ura. " reu de stabilit cat e de vinovata
sau nevinovata. "a insasi nu intelee bine care e pacatul ei. Uciderea 1nei de catre
(hita devine o pedeapsa a divinitatii pentru ca 1na a incalcat leea crestineasca a
cununiei poate din prea mare si prea profunda iubire pentru un sot care n'a mai fost
capabil sa asculte freamatul sufletului ei.
GURA SATULUI. Marta din Gura satului nu-i doar cinstea casei lui nenea
Mihu, dar ct ine prea!a casei nu se "#sea ni!eni !ai presus de Marta.
$a%ele &i ne'estele o pri'esc cu dra" &i cu in'idie(ne'estele &i %a%ele
pi)!a&e de tineree "ra%esc la porti# &i pri'esc *n ur!a ei. + ,ru!os cu! *&i
ine capul, cu! *&i poart# trupul &i cu! se !l#die la tot pasul- &i ,ru!os *i
&ade p#rul cre pe ,runte, ,ru!os i se lipe&te %o"a)ta sal%# pe sn, ,ru!os *i
cad altiele pe %rae &i c#trina %#tut# cu ,ir ,ru!os i se rotune&te pe
pulpi..hiar %a%# s# ,ii, o pri'e&ti &i ai dori s-o tot 'e)i.La a&a ,at#, centrul
decide un so pe !#sur#( Toderic#, %#iatul lui .os!a /lorii .a)acului, ,ecior
&i tat#, cnd calc#, puntea le scrie su% picioare. .ei doi se potri'esc la
stare &i la ,#ptur# nu doar *n satul lor, ci *n &apte sate. 0#rinii tinerilor
sunt e"ali din punct de 'edere econo!ic. 1e a,l#! *n plin dispo)iti' de
alian# centrat pe trans!iterea &i circulaia %o"#iilor, pe trans!iterea
%unurilor prin c#s#torie. .o!porta!entul indi'i)ilor este att de codat, *nct,
curtarea ,etei are o anu!it# se!ni,icaie &i *i *ndepartea)# pe ceilali
poteniali pretendeni odat# ce aceasta &i-a e2pri!at pre,erinele pentru un
anu!it partener. 1econcreti)area acestui ritual na&te %#nuieli, incit# "ura
lu!ii s# &u&oteasc#, s# anali)e)e, s# interprete)e. /isura care apare *n acest
co!porta!ent este c# nu ,ata a ales, ci acel persona-spectator, care doar
crede c# &i tinerii se doresc *ntr-o 'iitoare c#s#torie. +ste 'or%a, desi"ur,
despre "ura satului. 0resiunea este uria&#, 'ecin#tatea se !ani,est#
co!plice, dar &i ostil, la ne'oie, iar p#rinii sunt pri!ii care reacionea)#. Se
&tie c# secolul al 3I3-lea a stat su% se!nul !ariaelor aranate de c#tre
,a!iliile tinerilor. 4e cele !ai !ulte ori scopul era ascensiunea %#r%atului sau
asi"urarea unei 'iei lipsite de "rii a ,e!eii. Aici nu este ca)ul. Marta &i
Toderic# sunt sortii unul altuia pentru e"alitatea *n presti"iu a p#rinilor.
Senti!entele r#!n pe al doilea plan(Toadere5 )ise el peste puin, ap#snd
asupra 'or%elor asupra 'or%elor. A! socotit c-ar ,i 're!ea sa te *nsori.
-4e, taic#5 r#spunse Toader. .u! 'ei socoti d-ta.
-0rea %ine5"r#i %atrnul. .e )ici6*i place Marta, !arta Mihului, a Mihului
Sa,tei6
-4e, taic#5 r#spunse Toader, &i dete din u!#r.
Adec#, ast,el, ne-a! *neles, *ncheie .os!a, apoi se ridic#, *&i lu# %#ul &i ie&i
cu pa&i lai.0entru a o pei pe Marta, p#rinii lui Toader ale" cu "ri# doi
oa!eni de nea! %un &i %ine '#)ui *n sat. +i inspectea)# "ospod#ria lui
Mihu &i a leic#i Sa,ta care-&i etalea)# ani!alele, slu"ile &i "rnele, pe de-o
parte &i 'elinele lucrate de Marta, pe de alta parte. /iecare !i&care a
personaelor este *nc#rcat# de sens, ,a!ilia Martei o,er#, iar e!isarii lui /lorii
.a)acului citesc &i aprecia)# ceea ce '#d &i aud. 7n aceste condiii Marta a
stat *naintea lor &i a )is c# are s# ,ie cu! 'rea Mihu, st#pnul casei, ,iindc#
ast,el se cu'ine s# r#spund# o ,at# de cas# %un#.
Ma"dalena 0opescu a anali)at e2e!plar aceast# scen#, insistnd pe rolul
li!%aului ca nor!# tradiional# &i o%&teasc#.4ac# norocul 'ine de la
4u!ne)eu, c#s#toria poate a'ea loc. +ste posi%il ca toc!ai e2cesul de
!ediere s# ,ie sursa e&ecului unui lucru att de %ine re"i)at de ceilali. 7ntre
Mihu &i .os!a stau peitorii, *ntre Marta &i Toader st# o colecti'itate
*ntrea"#. .nd au loc *ntlniri directe, 'iaa, cu or"olii sau cu senti!ente, *&i
spune cu'ntul &i trece dincolo de ri"iditatea codului. Marta se si!te %ine
doar al#turi de cio%anul Miron, str#inul,cel care p#trunde dinspre peri,erie
c#tre centru. Gndul la Miron o tul%ur#. 4e-a%ia acu! accentul se pune pe
tr#iri, st#ri &i sen)aii. Marta se i)olea)#, ar 'rea s# ,u"# de ritual(8i iar#&i
chipul lui Miron se arta *n su,letul ei-*l 'edea dinaintea ei att de 'iu,att de
a 'or%ind, *nct parc# ra)ele soarelui ar cadea asupra lui &i l-ar lu!ina. 8i
att se si!ea de u&urat# cnd se perdea *n "ndurile despre dnsul, att de
%ine se si!ea cnd &i-l *nchipuia *n apropiere, &e)nd ln"# dnsa,
'or%indu-i *n "raiul lui cel li!pede &i ade!enitor, apucnd-o de !n#,
coprin)nd-o cu %raul &i )icndu-i( Marto5 .4ar, acu! *ntia oar# *n 'iaa
ei, Marta si!ea c# nu poate s# spuie ni!#nui ceea ce "nde&te. 1u-&i "#sea
loc de ast!p#r, dorea de sin"ur#tate, *i 'enea s# pln"#... 7ntlnirea cu
Miron pune *n e'iden# iu%irea, ceea ce 9ean $audrillard *n Strate"iile ,atale
nu!ea dispo)iti' de ener"ie cu circulaie li%er#.7n structurile arhaice
ritualul era esoteric &i punea accent pe respectarea strict# a re"ulilor. Iu%irea
ordonea)# lucrurile dup# a,ect &i nu dup# re"uli. Marta &i Miron *&i
!#rturisesc unul altuia dra"ostea &i ,ata, curaoas#, este dispus# s#-&i ri&te
reputaia pentru a-l 'edea pe Miron(Las#-!# s# 'in !ereu la tine, s# st#!
*!preun#, s# ne pln"e! de lu!e, s# ne po'esti! dra"ostea.
Miroane5.Miron este !ai cu!p#tat, iar cu!p#tarea &i curaul sunt 'irtui
%#r%#te&ti, do!inatoare, ele *ntre"eau *n antichitate ,i"ura conduc#torului.
Gria intens# a Sa,tei pentru Marta *l pune pe "nduri pe Mihu, care credea
c# e)it#rile Martei sunt o consecin# a te!erilor pe care el *nsu&i le *ncerca(
.u! adec# un ,l#c#iandru s# 'ie, s#-i ia ,ata din cas# &i el *nsu&i, care a
crescut-o &i a p#strat-o ca pe lu!ina ochilor s#i, s# )ic#(Ia-o &i te du cu
ea5.nd Sa,ta *i d# de *neles c# Marta nu 'rea s# se !#rite cu Toader, Mihu
sare ca ars.4ou# st#ri contradictorii *l *ncearc#( pe de o parte nelin&tea
pentru )%uciu!ul Martei, pe de alt# parte statutul do!inant pe care *l are *n
sat, *i "dil# or"oliul. 7ntlnirea de pe punte, cu .os!a,nu ,ace dect s#
adnceasc# ,isura ap#rut# *n structura ritualic# a lu!ii. 0ri'irea 'ecin#t#ii
este acu! ostil# ,a!iliei lui Mihu. :a!enii a!pli,ic#, %a chiar in'entea)#
!oti'e pentru ca lo"odna dintre Toderic# &i Marta s# se rup#. :rdinea sare *n
aer att la ni'el !acro-social, *n sat,ct &i la ni'el !icro-social, *n casa
Mihului, care a,l# c# ,ata lui se pr#p#de&te dup# un cio%an, care, de neca)
c# n-o poate a'ea pe Marta pleac# *n lu!e. 4up# doi ani de tristee &i
a!#r#ciune, situaia iniial# se repet#( Marta este ne'oit# s# se lo"odeasc#
cu Manea,cu )ece ani !ai !are, o! ,oarte cu!secade, a&e)at &i ca! &tiutor
de carte, *ns#, la un %lci, apare Miron,un Miron cu uncani din pr#sil# la
!unte, dar care o iu%e&te *nc# pe Marta..ei doi se '#d(pri'irile lor se
*ntlnesc &i r#!n !istuindu-se una pe alta, a!ndoi stau
*ncre!enii.Iu%irea )ide&te lu!ea risipit#.Miron o cere Mihului pe
Marta,care,*l pune pe tat# *n ,aa opiunii(s# &tii c#-i dai !oartea sau 'iaa.
P1%U6"1&)1. !iica unui taran sarac, &eacsu din <ambru, Simina pleaca
impreuna cu tatal ei la seceris, la )urtici, pe pamanturile boatului *usuioc.
*usuioc este tatal lui Iorovan, tanarul care o iubeste pe Simina. In viziunea lui
Slavici, o iubire ca aceea intre Iorovan si Simina este una interzisa. , stie in
primul rand Iorovan, o stie si Simina. &u intamplator, atunci cand Iorovan vine
sa'i ia, pe ea si pe &eacsu, pentru seceris, fata incepe sa plana. Iubirea si teama se
amesteca in lacrimile Siminei# 0' %eeaba te uiti, rai dansa, ca nu'i nimeni acasa:
si chiar daca ar fi, mie nu mi'e rusine sa plan. ' 1tunci de ce plani= rai el
apropiindu'se de dansa. 1m venit eu ca sa te vad planand=; ' Mai stiu si eu de ce
ai venit; raspunse ea asezandu'se si intorcand fata de la dansul>>.
Plecarea nehotarata spre )urtici din acel an amenintat de holera ' tot semn al
destinului ', se va dovedi ireversibila pentru personaje. 1junsi la )urtici, Iorovan
si Simina dau frau liber pasiunii. Pentru &eacsu, aleerea Siminei e impotriva firii.
Si fata pare a sti acest lucru dar nu se poate impotrivi iubirii. Indoiala din sufletul
Siminei e maistral ilustrata de prozator# 9&'a crezut Simina niciodata ca Iorovan
o va lua de nevasta, cel putin asa zicea, ca nu crede: acum insa, cand il vedea pe
parintele ei atat de inrijat, ea incepu a se teme ca tot o va lua Iorovan si ar fi voit
sa'i arate batranului ca n'ar fi o nenorocire pentru dansul, nici pentru dansa9.
Saracia Siminei si boatia lui Iorovan sunt insa bariere pe care iubirea nu le poate
trece. Pentru Simina, spre deosebire de Iorovan, esecul in iubire nu inseamna
sfarsitul. &edorita dintru inceput de batranul *usuioc, Simina nu accepta sa faca
niciun compromis atunci cand, disperat de deruta lui Iorovan, batranul hotaraste s'
o peteasca. Surprinzator pentru *usuioc, Simina refuza cererea in casatorie.
6aceala demnitatii fetei e motivata si de pierderea tatalui ei, &eacsu, rapus de
holera care ar fi trebuit sa'i tina acasa. 6efuzul Siminei de a se casatori cu Iorovan
doar pentru a vindeca disperarea batranului *usuioc, dovedeste e/ceptionala tarie
de caracter a fetei. %e altfel, personajele feminine ale lui Slavici au, toate,
demnitate si o tarie de caracter uneori inaccesibile personajelor masculine.
Simina traieste esecul iubirii pentru Iorovan cu superioara resemnare. "a se stine
vazand cu ochii, dar isi pastreaza demnitatea. Stirea ca Iorovan e pe moarte o
determina sa revina in spatiul in care traise marele esec al iubirii. %isperarea
ultimei imbratisari ii confirma fetei ca Iorovan o iubise. %e aceea Simina primeste
moartea lui Iorovan cu disperare de o clipa, inseni'nandu'se apoi# 0Simina se
indrepta, stete catva timp ca scoasa din fire, apoi se intoarse repede, se uita prin
casa, se duse sa deschida usa si stria tare, dar cu las asezat si deschis# ' ,
lumanare;9.
%urerea pierderii iubitului e substituita cu acceptarea destinului. 5raedia pierderii
lui Iorovan, drama Siminei, nu e rodul actiunii omului, ci decizia soartei.Iar
intelepciunea nascuta din suferinta e semnul prin care se incheie confiurarea ca
personaj a Siminei.
S.:RM:1. 7n Scor!on, de e2e!plu, Sanda este surprins# iniial *n starea
de inocen#( Sanda e sin"ur#-sin"uric#. 7i !ai place a,ar# pe uli#. 1u
pentru c# ar ,i trec#tori dar a,ar# cntecul 'ine !ai %ine. + cald, dar deprins#
e ,ata la "er &i la ar&i#. .u %raele "oale, cu poalele aninate *n %ru &i cu
&ter"arul pe cap, ea nici nu si!te 're!ea lui cuptor- cnt#, *ntinde ,irul,
descurc# ire%ia &i se perde *n tinereele ei .Sinurtatea Sandei, de.i nu este
ntmpltoare, nu reprezint un acces mai facil ctre stri de reverie tipice fetelor de aceast
vrst. 1pari+ia lui Scormon declan.eaz trecerea de la starea de bine, de nepsare fa+ de
e/terior, la con.tientizarea celuilalt# $Unde e Pascu=?...@)ine .tie, poate a .i murit n ctnie.?...@
*ietul cine;?...@ )ine .tie, poate a .i murit; 5rei ani vor fi la toamn de cnd l'au dus n ctnie.
Ai mul+i mor n ctnie. Se zice c'i bate .i'i +in cu mncri rele. 7ai .'amar; &u se mai aude
nimic de el.$ 1minteam c nu este ntmpltoare sinurtatea Sandei. Izolarea favorizeaz
lisarea ndurilor, fata se las n voia lor,de la compasiune pentru ciobanul pe care nu'l a.teapt
nimeni, cu e/cep+ia unui cine slab, la nvinov+ire# $Sanda ncepu a'.i face mustrri. %e trei ani,
de cnd s'a dus Pascu, ea abia cteodat .i'a adus aminte de el. Mcar numai s se fi ndit la el.
Ai a.a nu se mai nde.te nimeni altul n lume. %ar atunci cnd l luase n ctane Sanda era nc
tnr, de tot tnr .i nepriceput.$ -ntr'o frac+iune de secund se produce con.tientizarea
trecerii de la o vrsta la alta. Un 0 impuls erotic ce'.i face ntotdeauna loc pe scen$ remarca
7asile Popovici n studiul citat. 1cesta este semnalul care declan.eaz desf.urarea eneriilor
interioare, chiar dac protaoni.tii sunt deruta+i .i se sperie. Imainea lui Pascu este scoas la
suprafa+ odata cu recunoa.erea lui Scormon, dar, reactualizarea acestei imaini se realizeaz
printr'o deviere de sens# ciobanul bun, care'i aducea Sandei'copil cel mai frumos dintre to+i
mieii, apare la suprafa+ cu o nea.teptat ncrctur erotic. !ata .tie acum c# 0%a; %e draul ei
el ar fi fost ata s fac orice$. )ompasiunea se transform n interes special pentru brbat# 01r fi
dorit s .tie unde'i .i ce face, .i cum e, .i ce nde.te, ar fi dorit s'l vad .i numai s'l vad.$
-.i schimb atitudinea fa+ de mesaer, transfernd asupra cinelui impulsul ctre Pascu.
Scormon nu mai este doar un cine fr stpn, el l reprezint pe cel absent#$ Scormon; Stri ea
nduio.at, apoi i cuprinse capul .i l srut, privind speriat mpreiur, ca s vad dac nu o va
fi zrit cineva.$ 1pari+ia Martei amplific, incon.tient, la nivel etic .i social, imainea ciobanului
plecat. !r s bnuiasc ce se petrece n sufletul Sandei, naica Marta .i'l aminte.te pe Pascu ca
pe 0un biat bun care fcea brnza ca nimeni altul$. %ac pentru Marta este evident c bietul
cine url fiindc i'a murit, cu certitudine, stpnul, pentru fat moartea tnrului nu mai este att
de siur din momentul n care nu era doar rijuliu cu fata, ba mai mult, fcea brnz ca nimeni
altul. -n ziua urmtoare, Sanda nu mai este aceea.i. -ntmplarea a lsat urme. !ata se ntoarce
ctre ea nse.i# 0Ai din zi n zi Sanda se fcea tot mai tcut, mai alben .i mai nditoare -i
plcea s ias seara afar, numai cu Scormon$. Se teme de lasul dorin+ei# 0parc'i spunea un
las tainic c el trie.te, iar cnd auzea acest las, parc se temea de ceva$. Madalena Popescu
numeste aceast temere 0spaim n fa+a manifestrii vitalit+ii$. Pascu se ntoarce i fata i
caut sin%ura rostul i sensul. 2cum nu mai este doar o copili, este tnr
femeie.Sanda urc la stna lui $ascu, cu prete(tul de a-i duce stru%uri. +e fapt fata are
nevoie de reconfirmarea interesului erotic al brbatului la adresa ei. )anifestarea lui, cu
economie de mijloace, se face la nivelul de adncime. $ascu i pre!int turma mare i
frumoas, %est prin care, simbolic, flcul arat i dup ntoarcerea din ctnie c este
pre%tit s-o aib pe Sanda prin preajm. *nd fata d s plece, brbatul reacionea!&
Nu tiu ce i nu tiu cum...$ascu se simi c nu mai tie..."r de a putea s-i dea
seam n ce c,ip, el se tre!i c mbriea! pe Sanda
21 )6U)"1 %I& S15. -n 2a crucea din sat Ileana este fata lui badea Mitru, om cu stare.
-n casa lor, la clac, se ntlnesc mai mul+i tineri, veseli, pu.i pe lume .i rs. %intre to+i, *ujor
trei zile .i trei nop+i ar 0scorni$ la minciuni pentru a ntre+ine atmosfera de veselie. *a, mai mult,
*ujor 0mai este bun la clac .i pentru c nu se mnie cnd Ileana i face o lum, iar Ileana i
face cte una. 1.a'i asta ntre tineri.$Ileana se distreaz .i i face baiatului o cunun de pene.
!iindc ea rde mai tare dect to+i, flcul accept .otia. 05inerii sunt supraveea+i din umbr de
tatl Ilenei, badea Mitru, care nu particip la veselia eneral. -n schimb el .tie foarte bine ce se
ntmpl sub ochii lui#$un joc al esturilor, un joc al cuvintelor efemere, un joc al privirilor, un
joc al minilor, un joc al trupurilor$. "l .tie c ntre fata lui .i *ujor s'a dezvoltat un 0ntre
arsenal de conduite .i comportamente pentru a fi atra.i .i pentru a atrae, pentru a plcea .i a fi
plcu+i$.Ai toate acestea nu'i sunt btnului tat pe plac pentru c *ujor este slu, iar Ileana e
fat de om nstrit, nso+irea lor nu este ceea ce dore.te badea Mitru pentru fata lui. )u toate c au
trecut .ase ani de cnd *ujor este ca .i al casei, fcnd treaba n ospodria Mitrului mai bine
dect celelalte dou slui vorbele lui Mitru l'au rea.ezat n inferioritatea ini+ial. *iatul .tie ca
btrnul e om bun, dar 0"rau ns .i al+ii de fa+. "ra .i (hi+. *ujor s'a suprat pe Ileana pentru
c ea a auzit aceast vorb, Ileana l mhnne.te#ea n'ar trebui s asculte la asemenea
cuvinte.$*ujor a pierdut stima public, .i, odat cu ea, speran+a c va fi cu Ileana. )u toate c n'
ar fi vrut, fata a ajuns 0personaj'spectator$ desprins, aparent,de letura sufleteasc stabilit
dinainte cu tnrul."a cunoa.te codul onoarei, .tie c *ujor trebuie s plece din ospodria tatlui
ei,dar, n acela.i timp n'ar vrea ca el s renun+e att de u.or la ea#
$-i plcea c *ujor vrea s mear: pentru lumea asta nu ar fi voit ca el s rmn: .i totu.i,
adeseori, fa+a i se aprindea de mnie, ndind c el chiar se duce.$ "chilibrul se stric pentru a se
reconstrui, cu caracter definitiv, de aceast dat.
Madalena Popescu delimita dou planuri aflate n conflict# al tinerilor, arunca+i ntr'o zon
de nesiuran+ sentimental .i al prin+ilor. 1stfel, Ileana .i *ujor trebuie s reconfirme unul
pentru cellalt sentimentul. -ntr'o 0cultur a ru.inii$ presiunea normei sociale este fireasc.
1pare o tensiune ntre ceea ce vrea biatul .i for+a e/ercitat de norma social. *ujor ar
vrea sa rmn, ns 0al+ii$ au fost de fa+ cnd i'a vorbit badea Mitru, a.a c decide s se
ntoarc n ospodria tatlui, vecin cu badea Mitrea 0om crturar ce era, de.i srac, se +inea mai
presus de boatul su vecin$. 1cesta este cel de'al doilea plan conflictual, dar, el necesit o
nuan+are#tatl lui *ujor este crturar, pozi+ie demn de respectul public, iar *ujor are 0o
n+eleere tainic cu pmntul$, este cel mai bun pluar din sat .i ct timp a stat la badea Mitrea
nu era ospodrie mai boat. 1poi nimeni nu .tie s repare rzboiul la care +ese Ileana, a.a ca
*ujor.
,amenii .tiu .i'l laud pe flcu, netezind drumul reconcilierii. Mitrea este nstrit .i
0diferen+ele sociale constituie un motiv temeinic pentru neacceptarea unei cstorii.$Se pare c
statutul su social +ine .i de o proiec+ie imainar, pentru c, de.i boat, Mitrea nu mai este att
de bine vzut# 0acum se fcuse lene. .i cam ncrezut.$5otu.i, cu toat atitudinea clement a
instan+ei colective, tensiunea este ma/im .i cele dou conflicte mer, pn la un punct, n
paralel# Ileana crede c biatul e suprat pe ea, iar *ujor .i spune c fata e 0minioas$ pe el.
"liminarea cel pu+in a unuia dintre conflicte este necesar. Sentimentul ncearc s scape de
codare, este prea viu .i intens. 2a biseric, spa+iu propice dezvoltrii unei 0semioloii a
comportamentelor .i a aparen+elor$ ei doi se privesc# 0ochii lui ntlnir ntre sute de al+ii, doi
ochi, a cror privire a+epenit l fcu mut$ ?...@$Ai privirea aceea; 1stfel el nc nu a privit'o. -i
venea s pln aici n biseric: att de mare plcere sim+ea, nct dureri i erau plcerile.$
1ceast privire'mrturisire marcheaz ceea ce Madalena Popescu numea c.tiarea interiorit+ii
proprii, a interiorit+ii celuilalt, cele dou ajunnd s fie transparente .i s comunice. ,dat
detensionat acest plan, tinerii recur la disimulare pentru a ndeprta de la ei aten+ia colectivit+ii.
Pe de alt parte, Stan .i badea Mitru l revendic pe *ujor. Unul este tatl natural .i *ujor
poate lua .apte fete c nu'i altul ca el .i cellalt este formatorul iar *ujor nu ar fi fost cel mai
harnic tnr din sat dac nu tria la casa lui Mitrea care l'a 0 fcut om$. 7ecinii se despart
supra+i. &aica !loarea o ceart pe Ileana c st n rdin cu *ujor, cnd e fat de mritat .i
trebuie s'.i 0pzeasc numele$. Ileana e tare trist, badea Mitrea l'ar vrea napoi pe biat,situa+ia
conflictual pare fr ie.ire.
-n final, presiunea erotic este mai puternic. "a apas asupra celor doi ndrosti+i, care
simt nevoia s clarifice situa+ia. "i renun+, fr vreo n+eleere prealabil, la disimulare. -n
noapte, *ujor l caut pe badea Mitru pentru a i'o cere pe Ileana, iar fata caut mpcarea la naica
Sanda, 0muma$ lui *ujor.
.oan Slavici 4n. 56 ianuarie 5676 la 8iria, jude9ul 2rad : d. 5; au%ust 5<=>
la *rucea de ?os, n apropiere de $anciu, jude9ul #rancea@ a fost un scriitor
Ai jurnalist romn. ste al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al
lenei."recventea!a coala B%reco-ortodo(B din satul natal, avndu-l
dascl pe +. #ostinari. Crmea! 0iceul din 2rad, stnd la %a!d precum
eroii si din Dudulea Eaic,ii. Susine bacalaureatul la Satu-)are, iar n
toamn se nscrie la Cniversitatea din Dudapesta. /n ianuarie e bolnav,
ntrerupe facultatea i revine la Siria. Se mai nscrie i la Cniversitatea din
#iena 4aprilie@, dar n au%ust l aflam n funcia de secretar al notarului din
*umlaus.
/n toamna e din nou la #iena, n armat, urmnd i "acultatea de +rept.
2cum se mprietenete, pentru toat viaa, cu minescu, student i el n
capitala .mperiului ,asbsbur%ic. "irete, vorbea cursiv limbile %erman si
ma%,iar. /i ia Be(amenul de statB.+ebutea! la *onvorbiri literare cu "ata
de birau 4comedie@. /n vara, mpreuna cu minescu, or%ani!ea! serbarea
panromneasc de la $utna astfel punnd ba!ele Societ9ii 2cademice
Sociale 0iterare Fomnia ?un.0a finalul anului 56;7, se stabileAte la
DucureAti, unde este secretar al *omisiei *olec9iei Gurmu!ac,i, profesor,
apoi redactor la Eimpul. /mpreun cu .. 0. *ara%iale Ai 1. *oAbuc, editea!
revista #atra. /n timpul primului r!boi mondial, colaborea! la
!iarele Hiua Ai 1a!eta DucureAtilor./n anul 56;> se cstoreste cu
caterina S!IJe )a%KarosK. *ltorete la #iena i Dudapesta, iar toamna
e numit de )aiorescu profesor la 0iceul B)atei DasarabB - Ducureti.*iva
ani mai tr!iu, din cau!a unor articole n care revendica drepturile romnilor,
e nc,is de ctre autoritile ma%,iare, dar curtea de juri l eliberea!.
+ivorea! de prima soie caterina. Se cstorete, la Sibiu, cu leonora
Ensescu, n toamna nscndu-i-se primul baiat, Eitu 0iviu, n total avnd
ase copii. /n urma unui proces de pres e condamnat la L !ile nc,isoare.
/n anul 56<= devine cetean romn, iar n anul 5<ML primete premiul
2cademiei Fomne. )ai tr!iu este arestat i nc,is la "ortul +omneti, apoi
la ,otelul B0uvruB. /n timpul ocupaiei %ermane, scrie articole de orientare
pro%erman./n 5<5< la nc,eierea pcii i ntoarcerea din )oldova a re%elui
"erdinand i a %uvernului, Slavici e arestat din nou, judecat i condamnat la
> ani de nc,isoare, dar eliberat n acelai an. Eotui din cau!a
convin%erilor sale filo%ermane, este privit de cei din jur cu dumnie.Slavici
Ai-a e(primat preri antisemite, spunnd n lucrarea sa Soll Ai Gaben:
*,estiunea vreilor din Fomnia c evreii sunt o boal, Ai c ar trebui
arunca9i n +unre.Dolnav i obosit de via a%itat, cu procese i detenii
n pucrii, se refu%ia! la fiica sa, care traia la $anciu, n pod%oria
asemntoare cu Siria natal. 0a 5; au%ust trece n lumea umbrelor,
nmormntat la sc,itul Dra!i. Slavici ne-a lsat una din cele mai autentice i
mai profunde opere memorialistice. $rin nuvelele, romanele i
memorialistica sa, Slavici este, alturi de ceilali clasici, scriitorul care a avut
o contribuie decisiv la ae!area literaturii noastre n f%aul modernitii,
ntemeietor al realismului nostru modern, Slavici va fi punct de reper nu
numai pentru romanul social, ci si pentru cel psi,olo%ic.
+ac minescu e nceptorul poe!iei romne moderne, iar *ara%iale al
teatrului, Slavici este, alturi de *rean%, cel care a pus ba!ele pro!ei
noastre moderne, respectiv ale romanului.