BOALA PARKINSON

Elaborat: Chicu Uliana

Gr. 215 K
CUPRINS
Anamneza
Generaliti
Cauze
Simptome
Diagnosticare
Profilaxia
Tratament



Numele Boboc
Prenumele Alexandru
Vrsta 60 ani
Localitatea Clrai
Ocupaia fr serviciu
Diagnoza Boala Parkinson,cu debut
clinic recent
GENERALITI
Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine
n urma distrugerii lente i progresive a neuronilor, este o
afectiune neurologica progresiva, care se caracterizeaza prin
tremuraturi ale extremitatilor (miini, picioare, cap),
rigiditate (intepenire) a muschilor si bradikinezie (miscare
lenta, greoaie). Aceasta este o boala cronica si progresiva,
insemnind ca simptomele sale se dezvolta si se inrautatesc
de-a lungul timpului, iar boala nu poate fi vindecata.
Aceasta afectiune apare deobicei in jurul virstei de 60 ani si
afecteaza aproape in aceeasi masura barbatii si femeile.
Moartea celulelor care produc
dopamina, un mediator chi-
mic care permite controlarea
micrilor.
Proteina Alpha-synucleina es-
te recent considerat cauzatoa-
re.
CAUZE I FACTORI DE RISC
CAUZE I FACTORI DE RISC

Cauza pierderii progresive a neuronilor n boala Parkinson rmne ns
necunoscut. Oamenii de tiin indic o asociere dintre factorii de mediu i cei
genetici.
Factorii genetici: toate cauzele genetice cunoscute explica mai puin de 5% din
cazurile de Parkinson, au fost descoperite numeroase gene care cresc riscul
imbolnavirii. Momentan, se considera ca prezenta acestor gene nu este suficienta
pentru a crea boala ci sunt necesari factori declansatori de mediu.
Factorii de mediu:
expunerea la substane poluante chimice sau la pesticide (ierbicide i insecticide)
consumul unui drog (MPTP) care are un efect similar pesticidelor
Vecinatatea locuintei cu fabrici industriale sau cariere
Consumul de apa de fintina
medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele care blocheaz receptorii de
dopamin
intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan
hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala Wilson.




Factori protectivi pentru boala Parkinson


Consumul regulat de cafea si/sau ceai- legatura este mai
puternic demonstrata la barbati;
Fumatul- desi este daunator pentru toate organele si sisteme, se
pare ca fumatul ar reduce riscul de boala Parkinson;
Nivelul crescut de acid uric si urati din singe- barbatii cu un
nivel al acidului uric la limita superioara a normalului au
dezvoltat mai rar boala Parkinson, iar cei care s-au imbolnavit
au avut o progresie mai lenta;
Un nivel crescut de Vitamina D in organism;
Exercitiile fizice.

SIMPTOME


Tipul i severitatea simptomelor bolii variaz de la un
bolnav la altul i n funcie de stadiul bolii. Simptomele, care
pot aprea la un pacient n primele faze, pot s nu se dezvolte
dect n fazele tardive ale afeciunii la ali pacieni sau pot s
nu apar deloc.


Cele mai frecvente simptome sunt clasificate
in 3 categorii:
1. Motorii- tulburari ai muschilor voluntari,
cele mai importante si frecvente;
2. Neuropsihiatrice- care afecteaza
dispozitia, comportamentul, cognitia;
3. Autonome- disfunctii ale SN care
controleaza functiile non-voluntare
(respiratia, T/A, urinare).

Simptomete motorii:
Tremorul este prezent in repaus, si dispare in timpul somnului;

Rigiditatea musculara apare la nivelul MS-re si MI-re, se manifesta
printr-o intepenire a segmentului respectiv si poate uneori determina o
pozitie anormala(fectata) a acestuia.

Bradikinezia- lentoarea miscarii, prezenta in special la inceputul
miscariiAfecteaza mai intii bratele, pe parcurs poat fi afectate MI-re, cu
mers dificil, si muschii fetei ce determina expresivitate redusa.

Instabilitate posturala- pierderea echilibrului si modificarea axei corpului (
inclinata spre anterior).

Distonia- aparitia de contractii musculare involuntare, sub forma de
spazme sau crampe, are loc mai ales in regiunea piciorului sau gambei.
Neuropsihiatrice:

Depresia sau anhedonia (pierderea placerii pentru activitati
anterior placute) pot aparea chiar inaintea semnelor motorii.

Anxietatea- apar mia des in perioadele tardive ale tratamentului
cu levodopa.

Insomnia- afecteaza cam jumatate din pacienti.

Dementa- cca 40% din pacientii Parkinson dezvolta dementa.
Modificari ale SNV:

Disfagie (dificultati de inghitire);
Salivatie excesiva;
Constipatie;
Tulburari de urinare (senzatie falsa de a avea nevoie de
urgenta de a urina;
Diminuarea simtului olfactiv;
Hipotensiune ortostatica (scaderea brusca a tensiunii arteriale
la ridicarea picioarelor);
Disfunctii sexuale disfunctie erectila la barbati si libido
scazut si anorgasmie la femei.

Simptomele pacientului:

Tremor de repaus al unui brat;

Reducerea dexteritatii la acea mina- observata de pacient la
gesturi precum imbracarea unei haine cu nasturi;

Reducerea intensitatii vocii si a mimicii faciale (observate de
anturaj);
Scaderea simtului mirosului, constipatie, hipersalivatie,
hipersudoratie, disfunctii sexuale;

Modificari ale dispozitiei, lentoare in gindire.


Diagnosticul bolii Parkinson s-a bazat pe exis-
tena semnelor i simptomelor specifice i eliminarea altor
cauze care le-ar determina. Pacientul a avut cel puin dou
simptome parkinsoniene, dintre care unul este bradikinezia
sau tremorul (mai pronunat n stare de repaus) - Pasul 1.
Dar si evaluarea criteriilor care exclud diagnosticul de
boala Parkinson- Pasul 2. :
Istoric de lovituri multiple la cap;
Istoric de encefalita;
Istoric de AVC-uri repetate;
Prezenta tratamentului cu neuroleptice, la debutul
simptomelor;
Semne ale afectarii cerebeloase;
Semne precoce de dementa, cu afectiunea limbajului,
memoriei.
Imagistica ce demonstreaza prezenta unei tumori cerebrale sau
a hidrocefaliei comunicante;



DIAGNOSTIC
Pasul 3 sustinerea diagnosticului de boala
Parkinson:
Debut unilateral;
Prezenta tremorului de repaus;
Asimetrie a afectarii motorii, mai marcata pe partea care a
debutat boala;
Semne de afectiune progresiva;
Progresie clinica de minim 10 ani;
Raspuns excelent la tratamentul cu levodopa;
Mentinerea raspunsului terapeutic la levodopa peste 5 ani;
La fel se mai folosesc scale de evaluare a bolii
Parkinson.

Scale de evaluare a bolii:
Scala lui Hoehn e Yah: examineaz parametrii expresiei
faciale, tulburrile de vorbire, tremurul, rigiditatea postura,
tulburrile de mers, bradikinezia. Pentru fiecare simptom
fiindu-i atribuit un scor n 4 etape, n care 0 reprezint normal
i de invaliditate.
Indicele Barthel: analizeaz activitatea cotidiana: baia,
utilizarea toaletei, continenta, deplasarea prin cas, nutriia.
Pentru fiecare aspect pot fi alocate pn la trei puncte, cu ct
scorul este mai mic, cu att pacientul este mai autonom.
Scale de evaluare a bolii:
Mini Mental State: evalueaz orientarea n spaiu, memoria,
atenie i de capacitatea de calcul, de evocare, limbajul,
practica constructiv. Scorul maxim este de 30: sub 24 de
puncte se presupune un deficit cognitiv, sub 17 de puncte,
deficit sever. nainte de aplicarea acestui test trebuie s se in
seama de interferena care o poate aduce un deficit de auz sau
vizual, tremurul sau impactul la miscare.

Profilaxia
Stilul de viata al bolnavului de Parkinson trebuie sa includa:
- o dieta echilibrata, bazata pe legume, fructe si alimente
bogate in proteine (lactate, cereale);
- consumul unei cantitati suficiente de apa si evitarea
alcoolului si a bauturilor cu cafeina;
- aport de multivitamine si minerale
- program de exercitii fizice sedentarismul inrautateste
starea generala de sanatate. Miscarea mentine flexibilitatea
articulatiilor si tonusul postural, tonifica muschii, imbunatateste
circulatia sanguina si reduce stresul.
- activitati in aer liber (plimbari, gradinarit)
- cat mai multe modalitati de petrecere a timpului liber care
ii fac placere pacientului.
TRATAMENT

Dei nu exist un tratament curativ pentru boala
Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul
medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via, se
recomand meninerea unui stil de via activ. Pe lng
tratamentul medicamentos, prescris de medicul curant n
procesul de tratament se include: Kinetoterapie, Fizioterapie si
Masaj, ce sunt adaptate gravitii deficitului funcional.

Tratamentul simptomatic
Medicamentele prescrise au rolul de a reduce
simptomele bolii, dar nu opresc evoluia sa.
Asocierea dintre levedopa i un inhibitor de dopa-
decarboxilaz (carbidopa sau benzerazid) este tratamentul
simptomatic standard pentru boala Parkinson, cu cele mai
puine efecte adverse pe termen scurt.
Kinetoterapia i ortofonia
Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important i
const n exerciii fizice zilnice i gimnastic, reeducare
funcional, refacerea echilibrului postural etc.
Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburri de
vorbire), datorate unei articulaii dificile.

Obiectivele Kinetoterapiei :
Meninerea tonusului muscular;
Meninerea mobilitii artriculare;
Reeducarea respiraiei;
Educarea i reeducarea echilibrului i coordonrii;
Corectarea mimicii;
Corectarea posturilor vicioase i a mersului;
Scderea n greutate.
Mijloace i tehnici folosite:
Exerciii de nclzire;
Exerciii e mobilitate i coordonare;
Exerciii de echilibru;
Exerciii pentru mobilitatea gleznei;
Exerciii pentru mimica feei;
Posturri;
Gimnastica respiratorie;
Elemente din terapia ocupaional;
Hidrokinetoterapie.
Exerciii de nclzire:
1. Decubit dorsal, anteversia si retroversia bazinului, cu
inspir-expir;
2. Decubit dorsal, cu genunchii flectai i palmele aezate una
pe torace, iar ceallt pe abdomen : inspiraie cu ridicarea
abdomenului ; expiraie cu retractarea lui;
3. n seznd, cu bastonul la nivelul umerilor, se face extensia
(inspir) membrelor superioare, flexia lor la nivelul omoplailor
(expir), din nou extensie (inspir) si flexie pn la nivelul
coapselor.
4. n eznd, cu bastonul la nivelul omoplailor, se fac
abducii i adducii ale membrelor superioare i rotaii ale
capului pe direcia de micare.



5. n eznd, cu bastonul la nivelul omoplatilor, se fac extensii
(inspir) si flexii ale membrelor superioare(expir);

6. Decubit dorsal, genunchii flectati, membrele superioare pe
langa corp, se ridica bazinul si se duce calcaiul pe genunchiul
opus ( expir). Se revine in pozitia initiala cu inspir.

7. n ortostatism, cu membrele superioare abduse, se flecteaz
genunchiul drept i se atinge cu mna stng, se revine la
pozitia iniial i se repet cu celelalte membre;




8. Decubit dorsal, flexia genunchilor la piept,
ajutndu-ne cu membrele superioare.
9. Decubit dorsal, cu genunchii flectati, se face
abducia genunchilor, cu feele plantare alipite.
10. Mers pe loc cu coordonarea micrilor picior-
bra;
11. Mers, cu un obiect n mna, mutarea obiectului
dintr-o mna ntr-alta n ritmul pailor.


Exercitii pentru mobilitate si coordonare:
Exerciii de mimic:
Ridicarea frunii;
Stngerea ochilor;
Artarea dinilor;
Strmbarea nasului;
Zmbete;
Umflarea obrajilor alternativ;
Deplasarea limbii pe arcada dentar;
Deplasarea gurii la stnga i dreapta.
Tratamentul chirurgical
Pentru pacienii ce se gsesc ntr-un stadiu avansat al
bolii, n care simptomele nu mai rspund la medicaia
obinuit, se poate recurge la o intervenie chirurgical, n
funcie de starea general a persoanei i de calitatea vieii.

Metode chirurgicale:
Talamotomia
Palidotomia
Stimularea palidal
Stimularea subtalamic
Talamotomia consta n distrugerea unei pri a
talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian.

Palidotomia const n lezarea chirurgical a unei pri
din formaiunea numit globus pallidus i are drept rezultat o
ameliorare important a celor trei semne radicale ale bolii
Parkinson (tremor, rigiditate, bradikinezie), precum i o
reducere a diskineziei.



Stimularea palidal const n implantarea unui
stimulator n formaiunea numit globus pallidus i
controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson
(tremor, rigiditate, bradikinezie) precum i diskinezia.
Stimularea subtalamic este n prezent cea mai comun
intervenie chirurgical n boala Parkinson i const n
implantarea unui stimulator n nucleul subtalamic. Aceasta
controleaz toate simptomele cardinale ale bolii Parkinson
precum i fluctuaiile motorii i diskinezia.


VACCINUL ANTIPARKINSON
A intrat n prima faz a studiului clinic, urmnd s fie
testat n clinica vienez privat Confraternitt, pe 32 de
pacieni. Fiecare dintre acetia va fi testat timp de 12 luni.
Studiul se va ncheia la sfritul anului 2013.
Are ca scop distrugerea proteinei alpha-synucleina, care
are un rol-cheie n declanarea i evoluia bolii Parkinson.
Ofer n premier un tratament ce se concentreaz asupra
cauzelor bolii Parkinson i nu numai asupra ameliorrii
simptomelor.

BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.ro
www.asociatia-antiparkinson.ro
www.divahair.ro
www.sfatulmedicului.ro
http://www.vindeca-te.ro/kinetoterapie/boala-parkinson-
program-de-recuperare.html