Iluminismul - este un curent literarar secolului al XVIII-lea supranumit 'secolul

luminilor'.
Aparitia acestui curent literar a fost favorizata de cateva conditii social-istorice:
- revolutia burgheza din Anglia;
- semnarea 'Declaratiei Drepturilor mului'.
!rasaturile iluminismului:
- promovarea ratiunii;
- sustinerea tolerantei interetnice;
- combaterea docmelor si a bisericii "anticlericalismul#;
- asezarea in centrul preoparilor a valorilor umane.
Iluminismul romanesc - poarta numele de '$coala Ardeleana'.
%eprezentanti ai iluminismului romanesc:
- $amuil &icu 'lein;
- (heorghe $incai;
- )etru &aior;
- Ion *udai-Deleanu.
+popeea - este o specie a genului epic in versuri de mari dimensiuni cu un fir epic intins
si cu persona,e cu puteri supranaturale- aceste sunt de obicei persona,e legendare.
+popeea apare in (recia Antica si e preluata de cultura latina.
.ele mai celebre epopei sunt: '+liada si diseea' de /omer si '+neida' scrisa de
Vergiliu.
Introducere
'!iganiada' este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai
celebra epopee din literatura romana.
Desi redactata in doua variante ea nu a,unge sa fie publicata decat in 0123. Din
aceasta cauza literatura romana va avea foarte mult de pierdut. $i alti autori pasoptisti
"e4: Ion /eliade %adulescu# incep sa scrie o epopee a neamului insa aceste proiecte nu
sunt finalizate.
(eneza operei
Ion *udai-Deleanu- om de o vasta cultura gaseste punctul de plecare al '!iganiadei'
in lucrarea'*atra homiamahia' "'5upta broastelor cu soarecii'# de !asso- in 'Don 6ui,ote de
la &ancha' a lui .ervantes si in 'rlando furioso' de Aristo.
!ema operei
'!iganiada' are ca tema calatoria alegorica pe care o face neamul tiganesc in
cautarea unei forme statale.
$emnificatia titlului
!itlul este unul alegoric creat dupa modelul marilor epopei "'Iliada'- 'diseea'-
'+neida'#. Acesta ne trimite la persona,ul central al operei si
anume la etnia tiganilor . !itlul este unul alegoric deoarece sub intruchiparea tiganilor-
Ion *udai-Deleanu ascunde ascunde aspiratiile iluministe ale romanilor din Ardeal.
.ompozitia
Din punct de vedere compozitional '!iganiada' sau '!abara tiganilor'este alcatuita
din 02 cantece compuse de cantaretul 5eonachi (hianeu si imbogatita 'cu multe
insemnari si luari aminte- critice istorice- filosofice- filologice si gramatice de catre &itru
)erea si alti mai multi in anul 0788'. astfel de structura isi dovedeste modernitatea
datorita multitudinii de voci naratoriale. )ersona,ele care comenteaza evenimentele in
subsolul paginii devin voci naratoriale de sine statatoare. +le nu e4plica ceva ci au rolul
de a crea o opera in opera.
9irul epic
Actiunea se desfasoara in &untenia lui Vlad !epes. Domnitorul se hotaraste sa-i
inaremeze pe tigani pentu a lupta impotriva turcilor deoarece dorea sa evite folosirea
acestora ca iscoade. )entru a-i convinge Vlad voda le promite o localitate numita $pateni
unde acestia sa se organizeze intr-o formatiune statala. !iganii se lasa greu convinsi- mai
intai avand loc un sfat care are rolul de-ai evidentia caracterul eterogen si instabil.
&ai intai tiganii sunt supusi unor probe de cura,. Vlad !epes si armata lui se
deghizeaza in turci fara a fi recunoscuti de tigani iar apoi pune in calea acestora carele cu
bucate. 5a cele doua probe tiganii esueaza dovedind lipsa cura,ului si o pofta de mancare
nemasurata.
In schimbul intrarii in lupta Vlad !epes le ofera ca recompensa localitatea $pateni
plasata strategic intre *arbatesti si Inimoasa.Denumirea localitatilor este una evident
parodica ea desemnand lipsa cura,ului si a tragerii de inima din partea tiganilor.
data intrati in lupta tabara tiganilor este tulburata de interventia $atanei care o
rapeste pe %omica- logodnica viteazului )arpangel. )entru a-si regasi iubita acesta
porneste intr-o cala torie initiatica la capatul careia trebuie sa dovedeasca faptul ca este
apt de a se insura- de a-si intemeia o familie si de a conduce etnia tiganilor. *ineinteles ca
aceasta calatorie este tot parodica. )arpangel este supus unor probe astfel trece printr-o
padure vra,ita si poposeste la un han care in mod miraculos se transforma dimineata intr-o
balta cu broaste. $atana reuseste de fiecare data sa-l amageasca pe )arpangel. Dezamagit-
eroul se hotaraste sa se intoarca in tabara tiganilor. )e drum se intalneste cu viteazul
Argineanu imbracat in armura vra,ita si ,ac schimb de haine. Astfel )arpangel intra in
lupta impotriva turcilor. Infricosati de vederea armurii si crezant ca este Argineanu turcii
bat in retragere si toata aceasta aventura eroica se termina cu o banala cadere de pe cal a
lui )arpangel.
5esinat mai mult de frica eroul cala toreste in iad si in rai. .and isi revine o
regaseste pe %omica si fac nunta. 5a ospatul de nunta )arpangel povesteste tuturor
tiganilor cele vazute in iad si in rai. Dupa acestea tiganii pornesc un sfat
in vederea stabilirii formei de organizare statala. :u reusesc din cauza naravurilor
innascute ale acestora. !otul se incheie cu o dezbinare a tiganilor fiecare apucand pe o
alta cale.



)ovestirea spusa de )arpangel tiganilor despre calatoria sa in rai este impanzita de
elemente specifice neamului tiganesc cel mai important fiind mancarea.
Aspectele relevante pentru descrierea taramului infatisat de )arpangel sunt: situarea
geografica 'intre cer si pamant'- clima zile senine- ceriul limpede- fara nouri'- 'vantucele
dragalase- line'- 'nu e vara zadufoasa- nici iarna cu ger- nici toamna rece- ci tot primavara
mangaioasa'- relieful 'campuri cu flori osebite'- 'dealuri si coaste de cas- de branmza- de
slanina' - 'muntii si stancele gurguiate tot de zahar- stafide- smochine'- 'rauri de lapte dulce
pe vale'- flora si fauna 'rodii in loc de arburi si copace'- 'in loc de nisip si tarana; !ot
graunta de aur iei in mana'- 'struguri- vin'.
In descrierea acestui rai )arpangel porneste de la formele de relief- clima si
vegetatia intalnite in lumea reala si le transforma idealizandu-le intr-un rai tiganesc. In
acest rai al tiganilor totul trimite le o abundenta de bucate semn ca tiganilor nu le este
data munca ci lenea si ospatul.
:aratorul este cel care povesteste niste intamplari reale sau imaginare. Vocea
naratoriala a acestua se identifica cu persoana a III-a singular. :aratorul care stie tot
despre persona,e si intamplarile prin care acestea vor trece se numeste narator omniscient
si omniprezent "sau narator creditabil#.
:aratorul necreditabil este acel narator care din diverse mative deformeaza lumea
prezenta astfel incat el nu mai poate fi crezut de catre cititor.
)arpangel este un astfel de narator necreditabil. Acest erou este actor al intamplarii
povestite si totodata si narator. Vocea naratoriala se identifica cu cea a persona,ului si
prezentarea se face la persoana I.
Incheiere
Intitulata 'poemation eroi-comico-satiric'- '!iganiada' se dovededeste a fi o alegorie
ce intrupeaza nazuintele de veacuri ale romanilor ardeleni. +senta acesteia o reprezinta
democratia fara fond. In incercarea lor de a-si gasi o forma dre organizare statala- tiganii
dovedesc lipsa adecvarii la fondul lor originar acela de populatie omada fara posibilitatea
de a se aseza intr-un loc.
)rezenta vocilor naratoriale aflate in subsolul paginii nu are rolul de a e4plica un
eveniment ci de a imbogati te4tul. :umele din subsol sunt caracterizante- ceea ce spun
persona,ele se regaseste in semnificatia numelor acestora creand astfel o opera in opera.
Ion *udai-Deleanu se dovedeste a fi un creator modern care trece de limitele
timpului sau.