1. Direcia profilactic n stomatologie.

Definiia noiunilor de profilaxie, dispensarizare i

sanare a cavitii bucale. Sanarea cavitii bucale, scopul, elurile i principiile.
Organizarea sanrii cavitii bucale a copiilor, formele i metodele.
Orientarea profilactic n stomatologie este un principiu de baz a crui aplicare conxecvent
n practica stomatologic are menirea de a reduce considerabil prevalena principalelor boli buco-dentare
i a nevoilor de tratamente stomatologice, de a depista i trata ct mai precoce leziunile i bolile buco-
dentare i maxilo-faciale, de a preveni accidentele i complicaiile, frecventele leziuni sau boli iatrogene,
de a crea condiii optime de munc i de a transforma radical ntreaga practic siomatologic, a crei
posibilitate de realizare a fost demonstrat stiinific i care ofer perspective extraordinare pentru viitor.
n anul 1978, la Alma-Ata, OMS pune bazele metodelor de prevenire a bolilor, preciznd modul de
nregistrare a afeciunilor i mijloacele cele mai eficiente de prevenire a lor.

Promovarea sntii reprezint procesul prin care indivizii sau colectivitile pot s-i
sporeasc controlul asupra determinanilor sntii, mbuntind starea de sntate.
Prevenirea bolii reprezint strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladii, sau de
ntrire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boal, precum i activitile destinate unor boli deja
instalate.
Strategia stomatologiei preventive este complex i cuprinde: profilaxia primar, secundar i
teriar.
Profilaxia primar are drept scop evitarea apariiei maladiilor i vizeaz pe de o parte cretera
rezistenei esuturilor cavitii bucale la aciunea factorilor nocivi i pe de alt parte eliminarea factorilor
cu rol determinant sau favorizant n declanarea afeciunilor stomatologice.
n cadrul profilaxiei primare trebuie s evitm apariia bolilor prin:
- educaie sanitar;
- alimentaie corect;
- raionalizarea consumului de zahr;
- igien buco-dentar corect;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agenilor chimici de inhibare a plcii bacteriene .a.
Toate aceste mijloace se adreseaz tuturor membrilor colectivittii.
Proflaxia secundar urmrete: depistarea i diagnosticul ct mai precoce al afeciunilor buco-
maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un volum de
munc redus, cu un timp minim necesar din partea pacientului, permind aplicarea unor metode curative
ct mai conservatoare pentru toate structurile teritoriului OMF.: dini, parodoniu, rebord alveolar,
maxilare i pri moi.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul tratamentului curativ, deci cnd
afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei lor. Aceasta
include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a
gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
2. Elementele de baz ale profilaxiei. Cile i metodele de realizare a strategiei OMS n
stomatologie.
Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are n vedere cele patru metode propuse de OMS:
- fluorizarea general i local;
- igiena alimentaiei;
- igiena buco-dentar;
- sigilarea anurilor i gropielor.
Profilaxia primar a parodontopatiilor se refer la:
- ndeprtarea plcii bacteriene prin igien buco-dentar corect i apelarea la tehnicile profesionale
caracteristice stomatologiei preventive.
Profilaxia primar a cancerului din sfera B.M.F.:
- eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
- suprimarea iritaiilor cronice: margini ascutite ale dinilor cariai, obturaii debordante, lucrri protetice
traumatizante.
Studii recente arat c 1/3 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primar.
Proflaxia secundar a cariei dentare include:
- examinare, depistare, tratament corect i precoce;
- profilaxie local cu fluor (cltiri, geluri, lacuri etc.);
- control periodic.
Proflaxia secundar a parodontopatiilor include:
- examinare, depistare, tratainent corect i precoce al gingivitelor i parodontopatiilor marginale cronice
superficiale;
- eliminarea factorilor de iritaie cronic local;
- control periodic.
Proflaxia secundar a cancerului din sfera B.M.F. include:
- depistarea i diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitii i a leziunilor de debut ale
cancerului bucal. Prevenirea cancerului bucal este considerat de OMS obiectiv prioritar al stomatologiei.
Prin profilaxia secundar a cancerului bucal, nc o treime din cancerele cu aceste localizri pot fi salvate.
Orice leziune ulcerativ care nu are tendin de vindecare spontan, sau n urma unui tratament n decurs
de 14-21 zile, necesit consultaia de urgen la medicul specialist.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul trataimentului curativ, deci cnd afeciunile
stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei lor. Aceasta include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a
gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
OMS recomand drept cerine obligatorii pentru medici n general - competena i ndemnarea. Acestea,
dublate de contiinciozitate i de o nalt conduit etic, sunt condiiile eseniale pentru o medicin
stomatologic moder, orientat profilactic.
3. Nivelurile intensitii cariei dentare propuse de OMS. Indicii frecvenei i intensitii
cariei dentare i ale afeciunilor parodoniului. Frecvena i intensitatea cariei dentare i
a afeciunilor parodoniului la copii de diferit vrst din Moldova.
Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
recomanda urmatorii indici: indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a
intensitatii (rata cariei). Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de varsta separat, iar in
unele cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile geografice si de viata, starea generala a sanatatii,
caracterul alimentatiei etc. OMS recomanda ca aprecierea in functie de varsta a acestor indici sa fie
realizata la copiii de 6, 12 si 15 ani. Mai informative sunt datele examinarilor epidemiologice ale
copiilor la varsta de 12 si 15 ani. Afectarea dintilor prin carie la copiii de 12 ani si starea tesuturilor
parodontiului marginal la varsta de 15 ani permit de a aprecia eficacitatea realizarii programelor de
profilaxie.
Indicele de frecventa (LF.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup de
populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).
Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati , obturati (O) si extrasi
(E) ce revin la o persoana. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea (activitatea) procesului. Exista
diferite adnotari ale acestui indice: CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin obturatii); DMF
(D - decay (carie); M - missing (extractie); F - filling (obturatie)).
In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se folosesc litere mari, iar pentru dintii
temporari litere mici (co, cr, dmf). Dintii temporari extrasi din cauza resorbtiei radiculare inaintea
substitutiei lor cu cei permanenti nu se noteaza.
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0-1,1);
2. joasa (1,2-2,6);
3. moderata (2,7-4,4);
4. inalta (4,5-6,5);
5. foarte inalta (6,6 si mai mult).
Caria dentara are un nivel de intensitate foarte jos in Etiopia, China, Nigeria de Nord, Tuva, in unele
localitati ale Georgiei si Armeniei.
Un nivel jos s-a depistat in Mozambic, Uganda, Sri-Lanca, Birma, Indonezia, Elvetia, Danemarca,
Belgia, Uzbekistan, Tadjikistan, Rusia: regiunea Altai si Amur, Bureatia, Kolomna, Tambov, Cita.
Intensitate moderata a cariei dentare s-a stabilit in Republica Moldova, Romania, Marea Britanie,
Suedia, Austria, Cehia, Finlanda, Iordania, Argentina, Azerbaidjan.
Un nivel inalt al cariei se observa in Germania, Franta, Norvegia, Iran, Mexic, Cuba, Chili, in Rusia:
regiunea Kamceatka, Murmansk, Mahacikala, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Ekaterienburg, Smolensk,
Tveri, Krasnodar, Voronej, Moscova.
Intensitate foarte inalta s-a stabilit in Japonia, Canada, SUA, Italia, Lituania, Letonia, Estonia, in
Rusia: Arhanghelsk, Omsk, Soci, Nikolaevsk-pe-Amur.
Afectarea prin carie a populatiei, si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atat in limitele unei tari,
cat si in diferite regiuni si localitati ale tarii.
OMS considera ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii, in ; functie de
necesitatile, particularitatile si posibilitatile sale, conducandu-se derecomandarile si indicii unici in
aprecierea sanatatii orale si de sarcinile globale in acest domeniu.
4. Elementele minerale, microelementele (cu excepia fluorului) n profilaxia cariei
dentare. Vitaminele, preparatele antimicrobiene i vaccinele n profilaxia cariei dentare.
5. Rolul alimentrii n profilaxia principalelor afeciuni stomatologice.

Igiena alimentatiei este inclusa de OMS intre cele patru mijloace deprevenire a cariei dentare, alaturi de
fluorizarea generala si locala, sigilarea santurilor si fosetelor si igiena buco-dentala. Educatia privind
igiena alimentatiei are un rol important in mentinerea sanatatii orale.

Prin dieta se intelege totalitatea alimentelor solide si lichide ingerate care includ componentele nutritive.
Acestea vin in contact cu dintii, cu parodontiul si cu placa bacteriana. Dintre constituentii dietei,
intereseaza in mod deosebit hidratii de carbon cu rol deosebit in etiopatogenia cariei dentare. Initial,
cercetarile dadeau o pondere mare actiunii postrezorbtive a hidratilor de carbon in perioada de formare a
dintilor (SOGNAES, citat de OLTEAN si colab., 1996), dar majoritatea cercetarilor ulterioare a
demonstrat punctul de vedere a lui MHLEMANN (1969), cum ca hidratii de carbon actioneaza in
primul rand prerezorbtiv. Hidrocarbonatele cele mai frecvent intalnite in alimentatie sunt: polizaharidice
(amidonul, dizaharidele, zaharoza, maltoza) monozaharidice (glucoza, fructoza, lactoza, galactoza).

6. Nivelurile de stat, de grup si individual de profilaxie a principalelor afectiuni
stomatologice. Profilaxia primara si secundara a afectiunilor stomatologice. Profilaxia
principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite, scoli)

La nivel de stat in RM programul de profilaxie stomatologica este coordonat prin urmatoarele
reprezentati:
ministerul sanatatii,
ministerul invatamintului,
ministerul finantelor,
ministerul economiei si reformelor,
centrul national stiintific practice de igiena,
societati stiintifice a stomatologilor,
uficiul European OMS

Pentru realizarea programului la nivel national se folosesc urmatoarele metode
educatia sanitara
igiena orala prin minajarea salelor de igiena orala in toate institutile prescolare, scolare, sputale si
policlinici
procesul de fluorizare centralizat si necentralizat
profilaxia primara: sunt 4 metode propuse de OMS pentru prevenirea primara a cariei dentare
fluorizarea generala si locala
igiena alimentatiei
igiena bucodentara
sigilarea santurilor si gropitelor
profilaxia secundara: urmareste depistarea s idiagnosticarea cit mai precoce a afectiunilor buco-dentare
mai ales carie si include:
1.examinarea . depistarea, tratament precoce si correct
2. profilaxia locala cu flor(lacuri, gelui) si clatituri cu antiseptice
3Control periodic

Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite , scoli)----
pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
dispensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni
televizatesi radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii
metode de educatie sanitara
1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue
sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme,
tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin
joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru
memorizarea informatiei cu 95%

7.Igiena cavitatii bucale in profilaxia afectiunilor stomatologice. Obectele si remedile de
igiena orala. Metodele periajului dentar.
Principalul obiect de igien oral este periua de dini. Exist o varietate foarte larg de periue, dar,
indiferent de preferinele individuale, exist un set de cerine fa de orice periu dentar:
- s fie individual. nu se admite untilizarea n comun a obiectelor de igien oral cu alte persoane.
- s fie schimbat o dat la 3-4 luni, sau de fiecare dat cnd prezint semne de deteriorare a firelor.
- periile cu fire sintetice sunt de preferat fa de cele cu fire naturale, deoarece se supun mai uor curirii.

De asemenea, periuele dentare difer dup supleea firelor, avnd pe mnere marcajul corespunztor:
extrasoft, soft, medium, hard i extrahard. Periuele medium se potrivesc cel mai bine pentru igiena
zilnic. Cele soft i extrasoft sunt indicate pacienilor cu afeciuni parodontale, dini mobili, gingii subiri
care se traumeaz uor. Periuele hard i extrahard trebuie utilizate cu precauie, deoarece pot provoca
abraziuni ale esuturilor dentare. Ele se recomand fumtorile, persoanelor cu predispunere spre formarea
tartrului dentar.Este binevenit dotarea periuelor cu diverse elemente din gum, proeminene de for,
suprafee pentru curarea limbii. Toate acestea mresc eficiena periajului.

De o popularitate tot mai nalt se bucur periuele electrice. Acestea pot avea la baz 2 tehnologii de
punere n micare: prin vibraie i rotaie-oscilaie. Doar cele din urm sunt considerate a fi mai eficiente,
dect cele manuale, dei este demonstrat c o igien corect este asigurat, n primul rnd, de tehnica
periajului i nu te tipul periuei utilizate. Totui, periuele electrice pot fi de mare folos celor ce nu dispun
de dexteritatea necesar unui periaj manual.

Arsenalul de obiecte de igien oral mai poate include aa dentar, scobitorile, flosete, periua
interdentar, stimulatorul gingival .a. Aa dentar sau flosa este un obiect extrem de necesar pentru
igiena dentar, deoarece este unul din puinele atribute de igien, ce permite o curaate optim a spaiilor
interdentare. Este foarte important de a curaa aceste spaii, deoarece depunerile dentare ce se acumuleaz
aici, pot demineraliza smalul , astfel provocnd cariile interdentare - o form des ntlnit a cariei. Aa
dentar poate fi cerat ce i permite s alunece mai bine n spaiile interdentare. De asemenea flos poate
fi impregnat cu diverse substane medicamentoase cu efect antimicrobian sau remineralizant.

Scobitorile tot pot fi utilizate pentru igienizarea spaiilor interdentare, ns aceasta necesit o atenie
sporit. Nu se recomand copiilor utilizarea scobitorilor, deoarece acestea pot trauma papila interdentar -
poriune de gingie dintre dini. Odat ce se opteaz pentru folosire lor, trebuie de inut minte c nu se
admite introducerea forat a scobitorilor n spaiile interdentare.

8. Metode de periaj dentar
1.Metoda Bass:
Este eficienta pt indepartarea placii bacteriene, atat la marginea gingivala libera cat si din santul
gingival. E recomandata tuturor pacientilor,dar mai ales celor care au zone proximale deschise si retractie
gingivala cu expunerea radacinii. Se utilizeaza perii moi, cu cap rotunjit,si se introduce periuta in
vestibule,parallel cu axul dintilor,apoi se roteste la 45s, a.i. pilii sa fie pozitionati in zona cervicala,atat pe
dinte,cat si pe gingie. Se executa miscari de vibratie fata-spate,cu presiune pe dinte, de 10-20 ori pe
acelasi loc. Se periaz 2-3 dinti o data. Perierea se executa vestibular si apoi oral,atat la arcada
superioara,cat si la cea inferioara. Pt zona frontala,palatinala si lingualaa peria se tine in axul dintilor,in
lungime si se executa miscari de rulare la fiecare dinte. Avantaje:usor de instruit,indeparteaza placa
bacteriana interdentara; e adresata pacientilor sanatosi si celor cu parodontopatii.
2.Metoda rularii:
Se recomanda pacientilor cu parodontiu integru; indeparteaza placa bacteriana si resturile
alimentare,fara a pune accent pe santul gingival. Gura este intredeschisa,periuta se pozitioneaza in
vestibule parallel cu axul dintelui, a.i. manerul sa fie in dreptul ului de ocluzie. Se realizeaza o miscare de
rotire,insurubare.
3.Tehnica Stillman:
Se adreseaza curatarii gingiei si zonei cervicale dentare. Peria se aplica la 45s,intre gingie si zona
cervicala,se preseaza pe dinte pana albeste gingia si se executa o miscare combinata de rotire si vibrare in
acelasi timp. Pt zona palatinala si zona linguala se foloseste tehnica rularii.
3.Tehnica Charters:
Realizeaza indepartarea placii bacteriene,masajul,stimularea mecanica. Se utilizeaza periute tari.
Periutele pot fi pozitionate atat in unghi drept cu axul dintelui, cat si la 45s,a.i. pilii se angajeaza
interdentar,cu portiunile terminale catre ocluzal. Se adreseaza pacientilor cu spatii
interdentare maari(treme,diasteme) sau pacientilor purtatori de punti care trebuie igienizate special.
5.Metoda Fones:
Se realizeaza cu perii moi, periuta introducandu-se intre obraji si dinti,cu arcadele in contact si se
realizeaza o rotatie ampla,igienizand ambele arcade simultan. Se incepe de la molari spre frontali si dupa
igienizarea zonei vestibulare, se deschide gura si se spala palatinal si lingual.
6.Tehnica verticala Leonard:
Perie arcadele separat ,cu dintii frontali cap la cap; miscarea se face de sus in jos pe fetele dintilor, cu
ousoara rotatie.
7.Tehnica orizontala:
Absolut contraindicate si nociva,pt ca miscarile pe orizontala in zona vestibulara, cu paste abrasive si
presiune pe dinti,abrazeaza aceste fete, nu curate spatiile interdentare si imping placa bacteriana in santul
gingival.
8.Tehnica de periaj fiziologic Smith:
Periajul ar trebui sa fie facut in acelasi sens cu miscarea alimentelor(jos-sus,ocluzal-gingival). Tehnica
nu poate indeparta placa bacteriana interdentara si e adresata numai pacientilorcu parodontiu sanatos si
fara anomalii.Peria se miscadinspre ocluzal spre gingival.
PERIAJUL ELECTRIC:
Periutele electrice produc 4 tipuri de miscare al partii ctive;oscilatorin (de la gingia fixa spre ocluzal si
incizal si inapoi),deplasari orizontale(rectilinii-dus-intors),miscari combinate(oscilant+rectiliniu) si
miscari de rotatie completa. Au turatii diferite,in functie de sursa de alimentare(baterii-l000 turatii/min; cu
acumulatori-2000 turatii/min; sursa de current>3600t/min). Exista o controversa legata de utilizarea
periutelor electrice. Ambele metode,daca sunt correct utilizate,sunt la fel de bune.


9. Metodele si subectul instruirii igienice a populatiei. Formele instruirii sanitare a
populatiei. Formarea deprindelor igienice la copii in functie de virsta. Instruirea igienica a
copiilor, periajul dentar sub control in colectivitati organizate de copii.
Pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
despensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni
televizatesi radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii

Metode de educatie sanitara :
1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue
sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)toate acestea trebue sa fie memorizate de copii pina la 80% din
totalul de informatie expus.
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme,
tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin
joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru
memorizarea informatiei cu 95%
factori de risc in aparitia cariei dentare.

10.Factorii de risc in aparitia cariei dentare. Metode de apreciere a rezistentei smaltului la
actiunea acizilor.
Caria apare atunci cind intensitatea situatiei cariogene depaseste in CB rezistenta tesuturilor dure dentare.
Caria este un process patologic provocat in anumite conditii de factorii patogeni mai ales factori
microbieni si igienici.

Pentru aparitia cariei este necesara prezenta unei conditii:
prezenta microorganismelor in placa dentara
insuficienta igienei cav. Bucala
dereglarea alimentatiei
factorul de timp

Factorii predispozanti pentru aprecierea cariei dentare:
in perioada antinatala ---influenta negative asupra gravidei si a fatului datorita factorilor nocivi:
toxicozele gravidelor.
intoxicatiile
boli endocrine, cardiovasculare, nefropatiile
deficitul de flor in apa potabila
alimentatia insuficienta si irationala
numarul sarcinilor
in perioada post-natala (in 1 an de viata)
maladii generale(rahitism, avitaminoze)
tipul alimentatiei: natural , artificial, mixt
eruptia dentara : precoce, tardiva
hipoplazia smaltului
igiena orala insuficienta
deficitul de flor in apa potabila
in perioada la copii si adolescenti
factorii sus mentionati
Anomalii de pozitie a dintilor
anomalii de ocluzie
hiposalivatia
mediul bucal acid
insuficienta de vitamine din grupul ABCD +insuficienta proteinelor si carenta ioniilor de F,P, Ca

Metode de apreciere a rezistentei smaltului la actiunea acizilor:
inlaturarea placii bacteriene si izolarea dintilor frontali supeiori de actiunea salivei
aplicare unei picaturi de sol. HCL pe suprafata vestibulara a unui incesiv superior timp de 5 sec.
spalarea si uscarea suprafetei vestibulare
aplicarea unei picaturi de sol. 1% albastru de metilen
intensitatea culorii se apreciasa cu cheia de 10 culori unde fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte
astfel se face un table pentru masurarea cario-rezistentei a smaltului
10-30= cario-rezistenta inalta
40-50= cariorezistenta moderata
60-70= cariorezistenta joasa
Peste 80 de puncte = cario-rezistenta foarte joasa
2.determinarea rezistentei smaltului la actiunea acizilor prin colorarea smaltului demineralizat si
determinarea intensitatii culorarii
-aplicarea solutii indigo-carmin in sol. Acid sulfuric
- portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in rosu
- intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(rezultatele ca la 1 metoda).

11. Depunerile dentare. Metode de depistare si inlaturare.
Pot fi clasificate astfel:
placa dentara sau bacteriana
pelicula dobindita o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival, se formeaza in citeva ore si
nu se poate elimina prin clatiri sau periaj
materia alba- complex de bacterii si cellule care acopera placa
resturi alimentare meniralizate
tartru dentar supra si sub gingival
depunerile dentare se depisteaza prin examenul clinic simplu(inspectie , sondare) si poate fi inlaturat prin
detartraj manual sau ultrasonic sau mixt si prin periaj.

11. Factorii de risc n apariia cariei dentare. Metodele de apreciere a rezistenei smalului
la aciunea acizilor. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la aparitia cariei
dentare: succeptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa bacteriana, substratul(alimentar) si
timpul. Metoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizant si determinarea intensitatii
colorarii. SE inlatura placa bacteriana si se izoleaza de actiunea salivei dintilor frontali isuperiori,
apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central se aplica cu ajutorul unei pipete
o picatura de diametrul 1,5 2, 0 mm a solutiei de indigocarmin (30 g;l) in sol. 0,2 M de acid
sulfuric timp de 5 sec., imbinind astfel etapa de gravaj acid si coloratie a smaltului. Dupa aceasta
colorantul se inlatura cu un tampon de vata. Portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in
rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte).
Aprecierea rezult. se efec. prin evaluarea intensitatii coloratiei: 10-30 puncte: cariorezistenta inalta;
40-50 moderata; 60-70 joasa; peste 80 foarte joasa.

12. Depunerile dentare, metodele de depistare i de nlturare. Nemineralizante: pelicola
dobindita, placa dentara, materia alba, resturile alimentare. Mineralizante: tartrul dentasupra si
subgingival.

13. Metodele de profilaxie a cariei dentare, aprecierea eficacitii lor. Principalele remedii
pentru profilaxia cariei dentare i mecanismele aciunii lor.
Igiena bucala este cea mai importanta metoda de profilaxie, Are ca si scop indepartarea placii
dentare. Periajul profisional. Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este, practic, un periaj
dentar realizat cu ajutorul instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara.
Este foarte eficient dar are un mare dezavantaj : se poate efectua doar la cabinetul stomatologic.
Placa dentara se depune dupa fiecare masa de aceea, periajul mecanic trebuie sa fie insotit de
o igiena bucala corecta. Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar.
Datorita faptului ca, tartrul se formeaza prin calcifierea placii dentare acesta contine o cantitate
foarte mare de microbi. Detartrajul se efectueaza la cabinetul stomatologic, este nedureros, si se
face cu ajutorul unor instrumente speciale bazate pe ultrasunete. In mod ideal trebuie sa va faceti
detartrajul de 2 ori pe an. Sigilarea santurilor si fosetelor Aceasta este o metoda foarte eficienta
prin care se preintampina stagnarea microbilor in santurile si fosetele molarilor si premolarilor
prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel. Practic se realizeaza niste obturatii speciale cu
materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele dentare facandu-le mult mai greu accesibile
pentru bacterii sau microbi. Depistarea si tratarea cariilor incipiente: Este o metoda eficienta de
profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor. Cariile mici sunt usor si
relativ ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorita evolutiei cariilor, tratamentul este atat
mai complicat cat si mult mai scump. Metode de profilaxie pentru factorul alimentar: Sunt mult
mai greu de aplicat deoarece e foarte greu sa-i indici cuiva ( cu atat mai putin unui copil ) sa nu mai
consume dulciuri. De aceea, in cel mai bun caz, se poate indica o reducere a consumului de
zaharuri, desi, si acest lucru este de cele mai multe ori greu de dus la indeplinire. Metode de
profilaxie pentru teren: Aceste metode se refera, in principal, la cresterea rezistentei smaltului
dentar. Cea mai importanta metoda este fluorizarea. Cea mai importanta fluorizare este cea care se
efectueaza incepand de la nastere pana la varsta de 12 ani adica in perioada de formare a dintilor
definitivi. Administrat pe o perioada mai lunga de timp, florul va intra in componenta smaltului
dentar facandu-l mai dur si mai rezistent.

14. Metodele i remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii n perioada de formare a
esuturilor dentare. Fluorarea apei potabile, indicaiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea srii de
buctrie, indicaiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea laptelui, pinii i apelor minerale pentru
profilaxia cariei dentare.
15. Preparatele pentru profilaxia exogen a cariei dentare, indicaiile, dozarea, metodica aplicrii,
eficacitatea. Fluorlacurile, indicaiile, dozarea, metodica aplicrii, eficacitatea. Fluorgelurile,
indicaiile, dozarea, metoda de aplicare i eficacitatea.

16. Sigilarea fisurilor, indicatiile, tehnicile de sigilare, materialele si eficacitatea lor.
"Sigilarea se face atat la dintii temporari (de lapte) dar, mai ales, la cei permanenti, de obicei
imediat dupa ce au erupt. Imediat dupa eruptie, molarii prezinta o morfologie cu santuri si fosete
adanci, locuri unde se acumuleaza resturi alimentare si micro-organisme care initiaza caria
dentara. Aceste santuri, mai degraba fisuri, au un diametru mai mic decat firul periei de dinti si
sunt profunde. Sansele atacului carios sunt astfel mai mari in ciuda igienei conventionale:
spalatul sau curatarea dintilor. Ambele metode sunt ineficiente in indepartarea resturilor
acumulate. Astfel acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant
are un efect benefic si este considerata metoda cea mai sigura de profilaxie primara in special la
copii.
Materialele folosite - sigilantii - sunt rasini compozite transparente sau opace. Sunt preferati
sigilantii fotoactivi (cei care se intaresc cu ajutorul lampii cu ultraviolete).
Etapele de lucru pentru sigilarea dentara:
1) Curatarea suprafetei dintelui cu ajutorul unor periute rotative, neimplicand frezajul dintelui;
2) Gravarea dintelui (mordansare). Un gel cu consistenta fluida, in a carui concentratie intra si
acid fosforic, este aplicat prin pensulare, injectare sau cu ajutorul unui burete, fiind lasat sa
actioneze 15-30s, dupa care spatiul de lucru este spalat si uscat.
3) Aplicarea sigilantului se realizeaza cu instrumente speciale cu varfuri de unica folosinta.
Sigilantul trebuie sa acopere toate santuril. Acesta se mentine 10-15s pentru a permite penetrarea
si saturarea smaltului mordansat in mod optim, dupa care se fotopolimerizeaza.
4) Adaptarea functionala consta in refacerea morfologiei functionale a suprafetelor sigilate,
indepartandu-se eventuale contacte identificate cu ajutorul hartiei de articulatie prin utilizarea
pietrelor diamantate.
5) Reevaluarea pacientilor - dintii sigilati trebuie controlati periodic de catre medic, ideal la
fiecare 6 luni.
Incidenta cariei dentare in urma sigilarii dintilor se reduce cu pana la 80%. Aceasta reprezinta
metoda ideala in profilaxia cariei dentare la copii.

17. Factori de risc in afectarea tesuturilor parodontiului. Metodele si remediile de
profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Raspindirea afectiunilor parodontiului la copii este in functie de mai multi factori, dintre care se
pot mentiona: nivelul social-economic al tarii; nivelul de cultura a populatiei; nivelul igienei
cavitatii bucale; particularitatile alimentatiei.

Metode de profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Periajul dentar corect, precum si prezentarea la controlul periodic stomatologic din 6 in 6 luni
sunt modalitati elementare, dar foarte eficiente de prevenire a aparitiei bolii parodontale. Periajul
dentar trebuie executat de 2 ori pe zi, dimineata si seara. De asemenea, e foarte importanta
tehnica de periaj pentru ca un periaj incorect poate deveni chiar nociv. De aceea, adresati-va unui
medic stomatolog care va poate explica o modalitate corecta de periaj. Alaturi de periajul zilnic
este necesar un detartraj insotit de un periaj profesional, o data la sase luni.

18. Programul complex de profilaxie a principalelor afectiuni stomatologice. Aprecierea
eficacitatii programelor de profilaxie a cariei dentare si afectiunilor parodontiului.
Experienta aplicarii practice a programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice in
diferite tari.
Afectarea prin carie a populatiei si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atit in limitele unei tari cit
si in diferite regiuni si localitati ale tarii. In ultimii 20 ani se manifesta tendinta de reducere a intensitatii
cariei dentare in tarile economic dezvoltate (Elvetia, Marea Britanie, Danemarca, Japonia, SUA). Exista
diferite opinii in legatura cu aceste reduceri care in general se refera la conditiile de viata, alimentatie,
rezistenta tesuturilor dentare, microflora. Evident ca ele pot fi explicate prin aplicarea programelor de
profilaxie a cariei dentare(florarea apei, igiena cavitatii bucale, utilizarea larga a remediilor profilactice.
OMS recomanda ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii in functie de necesitatile,
particularitatile si posibilitatile sale, conducindu-se de recomandarile si indicii unici in aprecierea sanatatii
orale si de sarcinile globale in acest domeniu. Caria dentara apare atunci cind intensitatea situatiei
cariogene in cavitatea orala depaseste rezistenta tesuturilor dure dentare. Interactiunea a 4 factori cu
actiune majora poate sa duca la aparitia cariei dentare: susceptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa
bacteriana, substratul(alimentar) si timpul. Aparitia cariei dentare este in functie de anumite conditii:
1.prezenta microorganismelor in placa dentara, 2.insuficienta mecanismelor specifice (immune) si
nespecifice de aparare a cavitatii orale, 3. Dereglarea alimentatiei, 4. Factorul de timp. Afectarea prin
carie a dintilor temporari si celor permanenti la copii si adolescent sunt in functie de factori geografici, de
nivelul de viata, de virsta, de sex, de ereditate, de caracterul alimentatiei, de gradul de igiena orala, de
starea organismului.

19. Structura contemporana si scopurile serviciului de asistenta stomatologica a copiilor.
Policlinica stomatologica pentru copii este o institutie curative-profilactica care asigura
diagnosticul, tratamentul si profilaxia afectiunilor stomatologice la copii.
Sarcinile principale ale policlinicii stomatologice pentru copii:
- Profilaxia afectiunilor regiunii oro-maxilo-faciale la copii
- Organizarea si efectuarea masurilor pentru depistarea bolnavilor cu patologie oro-maxilo-
faciala
- Asistenta stomatologica calificata
Policlinica stomatologica pentru copii:
- Efectueaza sanarea planificata a cavitatii bucale a copiilor din colectivitatile organizate
de copii din sectorul pe care il deserveste
- Acorda asistenta stomatologica copiilor care se adreseaza
- Duce evidenta si efectueaza analiza morbiditatii stomatologice la copii
- Apreciaza eficienta masurilor profilactice si curative aplicate copiilor
- Organizeaza educatia sanitara a copiilor si parintilor in problemele profilaxiei primare si
secundare a principalelor afectiuni stomatologice.