Tratamentul balnezofizioterapic:

Una din metodele cele mai importante este cura frecventa de repaus, de odihna. Beneficiul este
maxim daca bolnavul locuieste ntr-o localitate situata la o altitudine medie si nconjurata de
paduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (bai caldute la 35 timp de 3! min.", bai aromate cu
esente de brad, bai de acid carbonic
Psihoterapia # este o actiune multilaterala care se adresea$a at%t intelectului, c%t si sferei
emotionale a individului. &a cuprinde at%t o latura analitica c%t si una sintetica de recladire a
personalitatii pe ba$e mai sanatoase.
'sihoterapia n (rup da re$ultate foarte bune.
)oarte importanta este educatia vointei.
*desea este foarte util sa se asocie$e psihoterapiei, er(oterapia (terapia prin munca". *desea o
munca fi$ica# taiatul lemnelor, (radinaritul sunt mijloc salutar de a-si ntari sistemul nervos.
+ar adevarata terapie a neurasteniei nu se poate reali$a fara autoeducare. %ta vreme
conflictele proprii sufletesti nu sunt re$olvate nevro$a n (eneral persista si multa vreme si este o
lupta fara nvin(ator.
,ratamentul medicamentos este n (eneral foarte variat. 'entru calmarea bolnavului se folosesc
calante usoare si anumite tranchili$ante minore ca#
- Ciclobarbitalul sedativ hipnotic cu actiune rapida si de scurta durata.
ontraindicatii# - depresie de cau$a cerebrala-
- aler(ie la barbiturice-
- insuficienta hepatica, respiratorie, renala alcoolism
.eactii abverse# - oboseala, ameseli-
- de toleranta si dependenta-
- suprado$are acuta de coma.
Diazepam - pentru efectul lui tranchili$ant
ontraindicatii# - coma colaps-
- aler(ie la substanta-
.eactii adverse# - ameteli-
- tulburari de vedere-
- astenie fi$ica si psihica-
- hipotensiunea arteriala.
/n ceea ce priveste corectarea somnului si nlturarea insomniei se folosesc n special
barbiturice ca# iclobarbitalul, +ormicum, etc.
Dormicum - inductor al somnului, caracteri$at printr-un debut rapid al actiuni sale.
ontraindicatii# -intoleranta la substanta-
- psiho$e, depresii psihice, miastenie-
- prudenta la v%rstnici, insuficienta respinratorie-
.eactii adverse se datorea$a efectului sedativi sunt dependente de do$a administrata-
- injectabil poate apare somnolenta
*'0,12U2 3
SU'.*4&56&.&* '*0&7,U2U0 +07 818&7,U2
07,.9.00 ':79 2* &;,&.7*.& s0 &)&,U*.&*
,&670021. 08'US& +& *)&<0U7&
2.1. Internarea pacientului n spital
0nternarea bolnavului cu nevro$a astenica se face n clinica de psihiatrie c%ndacesta ia
primul contact cu spitalul. *cest prim contact constituie un eveniment important n viata
bolnavului, deoarece el se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa decur(a la ajuttorul
oamenilor straini.
0nternarea n spital a bolnavului se face pe ba$a buletinului de identitate, a biletului de
trimitere eliberat de# cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din
ambulatoriul sau pe ba$a biletului de ransfer eliberat de alt spita. 2a internarea unor persoane
(asite pe strada identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat or(anele de politie.
a$urile (rave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind
nscrisi n re(istrul de ur(enta. *colo se completea$a foaia de observatie cu datele de identitate ale
bolnavului si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori.
/n vederea examinarii bolnavului de catre medic, asistenta va ajuta bolnavul sa se de$brace
si va asi(ura conditii necesare unei bune derulari a examinarii.
&xaminarea clinica poate fi completata de prelevari de produse biolo(ice si patolo(ice si de
un examen psiholo(ic.
+upa stabilirea dia(nosticului nainte de a ajun(e n sectia cu paturi, bolnavul trece prin
serviciul de internare unde#
- va fi mbaiat si - daca e ca$ul - depara$itat-
- hainele si obiectele persoanle vor fi nre(istrate n vederea nma(a$inarii pe
perioada internarii.
- dupa terminarea baii bolnavul va fi mbracat cu pijama sau camasa de noapte,
ciorapi si papuci.
Bolnavul astfel pre(atit va fi dirijat pe sectia une se pre$inta la asistanta sefa sau
re(istratorul medical n vederea internarii.
1 primire adecvata n sectie diminuea$a stresul suferit de bolnav la internare si usurea$a
adaptarea lui la mediul spitalicesc. *sistenta de salon introduce bolnavul n salonul indicat, i face
cunostinta cu ceilaltti bolnavi, l ajuta sa-si aranje$e obiectele n noptiera, l conduce pentru a
cunoaste sectia, pre$ent%ndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, (rupul sanitar, l aduce la
cunstinta re(ulamentul de ordine intreioara.
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare
/n spitale de psihiatrie, asi(urarea conditiilor de specialitate a bolnavilor are un rol foarte
important.
Bolnavii internati aici sa se simta c%t mai confortabil, de aceea se vor asi(ura saloane de $i
c%t si saloane de noapte. Saloanele trebuie sa fie de dimensiuni mici (3-3", sa fie bine aerisite,
linistite. Se va avea nsa (rija ca pri$ele sa fie bine i$olate. +e asemenea, ferestrele preva$ute cu
(ratii, iar re$ervele re$ervate bolnavilor a(itati sunt capitonate cu cauciuc moale si sunt preva$ute
cu vi$oare. +e asemenea, sectia de psihiatrie trebuie sa asi(ure bolnavilor si ateliere pentru
er(oterapie.
'entru ca bolnavii stau majoritatea timpului spitali$arii n pat acesta trebuie sa aiba anumite
calitati# sa fie comod, sa pre$inte dimensiuni potrivite care sa satisfaca at%t cerintele de confort ale
bolnavului c%t si ale personalului de n(rijire, sa-i permita bolnavului sa se poata misca n voie, sa
nu limite$e miscarile. +e asemenea, se va asi(ura schimbarea lenjeriei de pat de c%te ori este
nevoie.
/n sala de mese trebuie sa se asi(ure conditii i(ienice de mediu, se aeriseste , se vor aranja
estetic mesele, toate pentru a-l creste apetitul.
2.. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati
Asigurarea igienei personale! corporale si "estimentare a pacientului
*si(urarea i(ienei (enerale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea
asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea re(ulilor de i(iena.
/n ca$ul neurastenicului, asi(urarea i(ienei (enerale si corporale este n majoritatea
ca$urilor precara pentru ca pacientul pre$inta de$interes pentru propria-i persoana si pentru cei din
jur.
+e aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a
ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci c%nd este ca$ul toaleta de dimineata si seara. *stfel ea va
ndemna bolnavul sa-si spele fata, (%tul, membrele superioare, re(iunea axilara. +e asemenea sa
efectue$e toaleta cavitatii bucale si sa-si n(rijeasca parul. +aca este ca$ul va atra(e atentia si
asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si n(rijita.
#bser"area pozitiei pacientului n pat
*sistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa suprave(he$e po$itia bolnavului n pat pentru
ca n foarte multe boli bolnavii, pentru a-si proteja partea bolnava, adopta po$itii care sa le
diminue$e durerea. /n ca$ul neurasteniei, care este o ,,boala a creierului,, bolnavii nu au o anume
po$itie n pat sau n timpul somnului care sa atra(a atentia, dar foarte frecvent lenevesc n pat si
este necesara suprave(herea po$itiei pentru a preveni escarele. ,otusi se poate urmarii po$itia
bolnavului pentru a sesi$a eventualele modificari survenite n timpul tratamentului.
+e asemenea este foarte importanta de urmarit si faciesul bolnavului. +e cele mai multe
ori, la un neurastenic se poate observa foarte usor un facies care tradea$a, oboseala, astenia de care
el se pl%n(e. &ste un facies putin mobil, cu trasaturile trase.
Pregatirea patului si accesoriile lui
'atul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrec%ndu-si bolnavul majoritatea
timpului de boala si convalescenta. 'atul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite, usor de
manipulat si usor de curatat, pentru ca n(rijirile, investi(atiile si tratamentele aplicate bolnavului
sa fie usor de efectuat.
*ccesoriile patului sunt# salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful plic, fata de
perna.
$chimbarea len%eriei de pat
&ste o problema n asi(urarea conditiilor de confort pentru odihna si n(rijirea bolnavilor.
2a intrarea n salon bolnavul (aseste patul pre(atit cu lenjerie curata, salonul bine aerisit.
Schimbarea lenjeriei se face de c%te ori este nevoie si pe parcursul internarii.
2.&. $upra"egherea functiilor "itale si "egetati"e.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, at%t
pentru a urmari evolutia boli, c%t si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele
medicamente pot influenta aceste functii. &le vor fi masurate de doua ori pe $i (dimineata si seara"
si vor fi notate n foaia de observatie.
.espiratia - nevoia omului de a capata oxi(enul din mediu si a elimina dioxid de carbon,
poate pre$enta unele modificari n neurastenie.
Bolnavii nevrotici se pl%n( adesea de o sen$atie subiectiva d sufocare, de lipsa de aer
(dispnee" ceea ce i face sa inspire din c%nd n c%nd profund uneori sa ofte$e.
.itmul respiratiei ( n mod normal este de =>-=? pe minut" este ceva mai des, iar uneori
poate exista o adevarata aritmie.
,emperatura corpului (valori normale 3>-3@ A" nu pre$inta modificari importante n ca$ul
unui bolnav neurastenic.
'ulsul este expansiunea ritmica a arterelor, cu valori normale cuprinse ntre >!-?!
bataiBminut la un adult sanatos.
/n ca$ul neurastenicului bate uneori mai des, pre$ent%nd o usoara tahicardie sau din potriva
mai rar (bradicardie". Se constata deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului, care bate c%nd mai
ncet, c%nd mai tare.
,ensiunea arteriala presiunea exercitata de s%n(ele circulant asupra peretilor arteriale,
pre$inta si ea unele modificari. 4alorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre ==5-
=C!B@!-D! mm6(.
/n ca$ul neurastenicilor ea este sca$uta (hipotensiune arteriala"
/n cea ce priveste functiile ve(etative, aici se constata c%teva modificari#
- diure$a neurastenicului nu pre$inta modificari-
- scaunul n ca$ul nevro$ei astenice cu predominanta tulburarilor di(estive poate
pre$enta unele modificari, bolnavii pot avea fie constipatie, fie diaree-
- varsaturile n ca$ul nevro$ei astenice cu predominanta tulburarilor di(estive, pot fi
pre$ente, dar au caracter trecator, fara sa influente$e evolutia bolii-
- transpiratia multi bolnavi pot pre$enta o usoara diafore$a, care nsa creea$a doar
un usor disconfort-
- nevro$a poate tulbura si buna functionare a (landelor endocrine, ele apar nsa mult
mai t%r$iu.
Unii bolnavi pot pre$enta si o aparenta hipotiroidie (care, daca exista nainte, poate
declansa sau mari intensitatea neurasteniei". +e asemenea hiperfoliculism, de obicei constitutional,
adesea nsotit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.
Secretia foliculara normala sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruatie abundenta
(hipermenoree", 5-> $ile si care are un ritm re(ulat. Sa constatat de asemenea ca apar fenomene
trecatoare de pseudo - fri(iditate, respectiv pseudo - impotenta.
2.'. Alimentatia bolna"ului
*limentatia bolnavului neurastenici este o alimentatie activa. &a trebuie sa aiba n vedere
hranirea substantiala a bolnavului cu at%t mai mult c%t acestia sufera de foarte multe ori de o lipsa
a poftei de m%ncare.
Bolnavii neurastenici au un re(im alimentar normal. Se vor suprima, nsa, pentru un timp
alcoolul, condimentele si excesul de carne sau de conserve. Bolnavul va avea mai multe mese pe
$i, usoare si dese, mai ales n starile dispeptice. *limentatia ca fi bo(ata n le(ume si fructe, care
sa-i asi(ure un aport marit de vitamine, n special vitamina *, B=, B>, .
2.(. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
=. /n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica
,,tratament,, din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de pre$entare (fiola, tablete"
do$a pe 3Ch, calea de administrare, do$a unica si orarul.
8edicamentele sunt substanta de ori(ine minerala, animala, ve(etala sau chimica de
sinte$a, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola "
folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
2a indicatia medicului asistenta medicala administrea$a medicamentele, prescrise,
tin%nd cont de re(ulile de administrare a medicamentelor.
3. /n ca$ul bolnavului cu nevro$a astenica se administrea$a urmatoarele
medicamente#
)lucoza 5E - 35! ml x 3B$i-
- se administrea$a parenteral prin punctie venoasa-
Insulina * =5 U0B $i-
* se administrea$a subcutanat-
Piracetam - 3 x = tableta B $i-
- se administrea$a per oral-
Peritol - 3 x = comprimat B $i-
- se administrea$a per oral-
+lectro"it - =x 3 drajeuri B $i-
- se administrea$a oral-
,itamina -1 lf - o fiola B $i-
-( lf - se administrea$a subcutanat sau intramuscular-
,itamina C - o fiola B $i(5!! m("-
- se administrea$a intavenos-
Dormicum - = tableta seara-
- se administrea$a oral.
2... /ecoltarea produselor biologice si patologice
.e(ulile de ba$a n aplicarea precautilor universale#
o considerarea toti pacientii potentiali infectati-
o considerarea ca s%n(ele, alte fluide biolo(ice si tesuturile sunt
contaminate cu 604 si 6B4-
o considera ca acele si alte obiecte folosite n practica medicala sunt
contaminate dupa utili$are.
Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicala le are n n(rijirea
bolnavilor l repre$inta si efectuarea recoltarilor de produse biolo(ice si patolo(ice.
&xamenele de laborator efectuate produselor biolo(ice si patolo(ice completea$a
simptomatolo(ia boli cu elemente obiective exprimata modificarile aparute. &le confirma sau
infirma dia(nosticul clinic.
/n nevro$a astenica recoltarea produselor biolo(ice se face pentru a exclude o tuberculo$a,
anemii, boli cronice, infectii de focar.
,.$.0. - vite$a de sedimentare a hematiilor este rapiditatea cu care se produce ase$area
hematiilor.
*sistenta medicala se spala pe m%ini, mbraca manusile de cauciuc sterile, aspira n serin(a
!,C ml citrat de sodiu, sol. 3,? E. Se punctionea$a vena si se aspira =,> ml s%n(e. Se scur(e serin(a
n eprubeta si se a(ita. Se etichetea$a si se trimite la laborator.
Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune
+lectrocardiograma 1+2)3 nre(istrarea (rafica a re$ultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.
Pregatirea pacientului pentru +2):
- se pre(ateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nlatura factorii
emotionali-
- se transporta bolnavul n sala de nre(istrare, de preferinta cu caruciorul cu =!-=5
min. nainte de nre(istrare-
- aclimati$area bolnavului cu sala de aclimati$are-
- bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultatie si va fi ru(at sa-si relaxe$e
musculatura.
8ontarea electro$ilor#
- 8ontarea electro$ilor pe membre
rosu - m%na dreapta-
(alben - m%na st%n(a-
verde - picior st%n(-
ne(ru - picior drept.
- 8ontarea electro$ilor precordiali
4=- spatiul 40 intercostal, pe mar(inea dreapta a sternului-
43- spatiul 40 intercostal, pe mar(inea st%n(a a sternului-
43- ntre 43 si 43-
4C- spatiul 4 intercostal, st%n( pe linia medioclaviculara-
45- la intersectia de la ori$ontala dusa din 4C si linia axilara
anterioara st%n(a-
4> - la intersectia dintre ori$ontala dusa din 4C si linia axilara mijlocie
st%n(a.
/n(rijirea pacientului dupa &F5# - ajuta bolnavul sa se mbrace-
- este ajutat sa se ntoarca n salon.
+ducatie pentru sanatate
Boala este o reactie a or(anismului fata de factori nocivi de materii. .estabilirea
completa a bolnavului nu poate fi conceputa, dec%t prin ndepartarea cau$elor, care au determinat-
o, adica acelor cau$e, care se datorea$a mediului nconjurator.
*sistenta trebuie sa-si desfasoare n asa fel activitatea educational sanitara, nc%t aceasta sa
constituie un factor de influenta po$itiva asupra psihicului bolnavului, sa constituie la crearea unor
emotii po$itive, care urmaresc otimismul si ncrederea bolnavului n medic si asistenta medicala si
n eficacitatea masurilor terapeutice. ,rebuie sa de$voltam ncrederea bolnavului n vindecarea sau
ameliorarea starii lui, daca va respecta constiincios si ri(uros presciptiile si recomandarile
medicale.
uv%ntul medicului si al asistentei, joaca un rol important n ntarirea neuropsihica a
bolnavului. Un cuv%nt cald de lamuriri si mbarbatarea totodata da forte noi or(anismului n lupta
sa cu boala, dupa cum un cuv%nt nechib$uit, care ar n(rijora pacientul sau i-ar distru(e speranta n
vindecare, poate scade puterea or(anismului si nrautatii cursul bolii.
8asurile de educatie sanitara se ncadrea$a tendintelor mereu actuale ale asistentei
psihiatrice de tip comunitar. /n acest scop toti membrii unei echipe terapeutice trebuie sa
sensibili$e$e anturajul familial si profesional n le(atura cu modalitatile de debut, evolutie si cu
particularitatile etapei terapeutice reabilitative.
.eadaptarea bolnavului la noul stil de viata, depinde n mare parte si de familia, care l
n(rijeste.
Profila4ia bolii !! dusmanul cunoscut este pe jumatate nvinsG. *celasi lucru si
pentru nevro$a astenica. 'entru a o depista din vreme, pentru a o preveni este bine ca fiecare sa-i
cunoasca bine manifestarile pentru a lua din vreme masurile ener(ice care se impun. &lementul
principal cade pe trei elemente principale asupra carora trebuie sa luam aminte# ntarirea sanatatii,
psihoprofilaxia si or(ani$area activitatii at%t n ce priveste re(imul de munca c%t si re(imul de
odihna.
2.15. +4ternarea bolna"ului
8omentul plecarii bolnavului din spital este stabilit de medicul curant si sef de
sectie. *sistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispo$itia
medicului de salon.
*sistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asi(ura alimentatia p%na n
ultimul moment. *sistenta cu 3-3 $ile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va
da explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. 4a lamurii n special prescriptiile
referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespun$ator tehnicile
necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se pre$inte la control.
*sistenta va nsoti bolnavul p%na la ma(a$ia cu efecte, unde l va ajuta sa primeasca
hainele si va lua de la bolnav efectele spitalului. /nainte de externare asistenta medicala va
verifica, daca bolnavul are biletul de iesire si retetele pentru tratamentul prescris.
&.51,&.*'0*
&.51,&.*'0* si *.,,&.*'0* fac parte din cadrul terapiei complexe recuperatorii si
inte(rate si au cas cop recuperarea persoanei handicapate.
'.00'002& &.51,&.*'0&0 #
=.-1mul este o fiinta de natura ocupationala-omul are nevoie fundamentala de ocupatie pentru
mentinerea entitatii sale fi$ice si mentale si pentru supravietuire.
3.-Boala are un potential de intrerupere a ocupatiei deoarece renuntarea la ocupatie repre$inta
un simptom de avertisment privind posibilitatea aparitiei unei boli sau certitudinea instaurarii.
3.-1cupatia (munca" este or(ani$atorul natural al comportamentului, ea fiind folosita pentru
or(ani$area sau reor(ani$area comportamentului $ilnic.
&.51,&.*'0* pre$inta implicatii 07)2U&7,&#
=. -pentru functii simple (precum coordonarea miscarilor".
3. -pentru functii complexe ce se refera la or(ani$area modului de viata (ritmul $ilnic este
determinat de pro(resul de munca".
3. -0n ca$ul in care comportamentul a fost alterat de boala, ocupatia (munca" este folosita ca
modalitate de terapie pentru a reface capacitatea de activitate fi$ica sau intelectuala.
'roblema esentiala care se pune in pre$ent este .&U'&.*.&* *'*0,*,00 +& 8U7*
* 6*7+0*'*,021. -* *7S*8B2U +& 8*SU.0 +&S,07*,& 075.0H0.00 S0
1.0&7,*.00 S'.& 1 40*,* U,02* S0 *,04* '&7,.U &0 07S0S0 S0 '&7,.U
S10&,*,&.
&.51,&.*'0* si *.,,&.*'0* SU7, +0S0'207& *2& ,&.*'0&0 1U'*,017*2&.
&.51,&.*'0* se incadrea$a in cadrul procesului de .&U'&.*.& a capacitatilor de
munca ale handicapatilor.
17&',& )U7+*8&7,*2&
.ecuperarea -in sens an(lo-american- reabilitare
france$a- readaptare, reeducare
.ecuperarea (+ef. *cademiei .omane =D@C" este pre$entata ca o activitate complexa medicala,
educationala si socioprofesionala prin care se urmareste restabilirea cat mai deplina a
capacitatilor functionale reduse sau pierdute de catre o persoana in urma unei boli con(enitale
sau dobandite sau a unor traumatisme precum si de$voltarea mecanismelor compensatorii si de
adaptare la viata activa prin asi(urarea independentei economice si sociale.
aracterul terapeutic al muncii este recunoscut si mentinut, *,040,*,&* fiind recomandata
ca metoda de tratament. &r(oterapia este destinata sa destepte interesul subiectilor pentru
diverse activitati.
&.51,&.*'0* are la ba$a semnificatia intrinseca a muncii remunerate in procesul de
reinsertie profesionala si sociala a bolnavului (subiectului si handicapatului". *ceasta
participare la activitati ca tesutul covoarelor, confectionari de obiecte, activitati a(ro$ootehnice,
cultura plantelor etc.
Se urmareste tre$irea interesului pentru munca si formarea unor stereotipuri dinamice pentru ca
ulterior prin intermediul unei activitati productive sa se ajun(a la o recuperare sociala.
2.'&.5U07 (=D?!" arata ca pro(ramul er(oterapeutic nu trebuie restrans numai la munca
creatoare de bunuri materiale ci trebuie extins si la activitatile distractive, culturale, fi(urative.
&ste o G metode de tratament pentru afectiunile fi$ice si mentale prescrisa de medici si aplicata
de specialisti folosind munca sau oricare alta forma de ocupatie in vederea corijarii tulburarilor
functionale.G
0n acceptia an(lo-saxona -ocupatia terapeutica cuprinde o sfera mai lar(a ce include terapia prin
munca alaturi de alte terapii.
&.51,&.*'0* difera dupa cate(oria de deficiente#
=. -pentru infirmii motorii se re$uma la reeducarea musculara.
3. -pentru +.8. er(oterapia urmareste formarea sentimentului deC utilitate sociala, de
autovalori$are, de tre$ire a sentimentului de incredere in sine, de stabilirea unor
contacte sociale in cadrul activitatilor de atelier, productie industriala sau a(ricola.
&.51,&.*'0* are 3 acceptiuni#
=. 0n sens lar(- sinonima cu terapia prin munca ca metoda in cadrul terapiei ocupationale.
uprinde formarea si educarea (esturilor de ba$a ale mainii, de$voltarea capacitatilor
normale de ba$a ale miscarii, preci$ie, forta, coordonare, vite$a de executie, or(ani$area
activitatilor de formare a abilitatilor manuale (enerale.
&ducatia terapeutica a abilitatilor motorii este inclusa direct in procesul de recuperare, in cel
de abilitare manuala, indeletniciri practice, lucrari practice preva$ute in planul de
invatamant al scolii speciale.
2a activitatile de atelier este necesar sa se reali$e$e simultan aceste obiective.
3. -0n sens restrans- este un procedeu de recuperare ce se desfasoara in cadrul atelierelor sau
unitatilor productive speciali$ate din cadrul spitalelor si unitatilor de asistenta sociala
(camine spital pentru deficienti" de asistenta medico-peda(o(ica (camine scoala, scoli
profesionale speciale, in unitati de asistenta sociala si scoli speciale, camine de batrani."
&ste conceputa ca o educatie functionala ce urmareste 074*,*.&* U71. *,040,*,0
+& 8U7* punand accentul pe formarea abilitatilor manuale inclu$and in sfera sa de
actiune toate ca$urile de la insuficienta motrica si (estuala pana la debilitate motrica
pre$enta la deficientii mintal.
07 *&',0U7&* .18*7&*S* (*l. 'opescu" er(oterapia este orice activitate fi$ica,
in particular de 8U7* 8*7U*2* U .12 &+U*,04 S0 .&.&*,04 indicata si
dirijata de medic in scop terapeutic si de readaptare. &ste o metoda de tratament prin munca
ce se poate desfasura in unitatile de asistenta sociala si sanitare pentru recuperarea totala sau
partiala a unor bolnavi cronici sau deficiente precum si pentru prevenirea proceselor
de(enerative la batrani.
&.51,&.*'0* este o forma distincta in cadrul terapiilor institutionale, este o metoda de#
=" *S0S,&7,* 8&+0*2*
3" '.1,&,0& S10*2*.
*re drept scopuri# 1B0&,04&#
=. - ameliorarea si recuperarea starii de sanatate.
3. - protectie sociala si beneficii economice.
&r(oterapia spre deosebire de terapia ocupationala se poate desfasura pe ba$a de
autofinantare.
S1'U2 &.51,&.*'0&0 consta in #
=. - stimularea increderii in sine a bolnavilor si handicapatilor si de$voltarea fireasca a
personalitatii lor.
3. - or(ani$area unui pro(ram de miscari dirijate in conditii de lucru.
3. - evaluarea capacitatilor si inclinatiilor restante ale subiectilor.
C. - corelarea recuperarii medicale cu cea profesionala.
5. - reinsertia rapida a subiectului in viata sociala, economica si profesionala (neincrederea
profesionala duce la instalarea de complexe de inferioritate determinand in unele situatii
refu$ul de incadrare in viata profesionala"
>. - inlaturarea starii de dependenta a subiectului care se exprima prin intampinarea unor
dificultati majore de relationare si actiune.
+ependenta este determinata de#
a. - afectiuni locomotorii (rave sau psihice.
b. - maladii or(anice avansate
c. - varsta avansata.
07,&.4&7,0* ,&.*'&U,U2U0 trebuie sa se axe$e in aceasta situatie pe urmatoarea
directie#
=.- punerea la dispo$itia subiectului a unor dispo$itive tehnice auxiliare.
3.- instruirea anturajului subiectului.
3.- amenajarea corespun$atoare a mediului inconjurator al subiectului.
.0,&.00 +& *2&5&.& * *,040,*,021. '.*,0& S*U * ,0'U.021. +&
8U7*
=. *ctivitatea practica sa fie adecvata ,0'U2U0 +& +&)00&7,* si nu numai cate(oriei
de +&)00&7,* 5&7&.*2*.
3. *,040,*,&* S* *0B* U7 8*.& 17,07U, ,&.*'&U,0
3. Sa pre$inte interes pentru deficient in masura in care conditionea$a calitatea si
randamentul in activitate.
C. Sa fie adecvata posibilitatilor reale ale deficientului si sa poata fi efectuata efectiv si
independent de catre acesta.
5. Sa nu ofere prilejuri de instalare a sentimentului de inutilitate sociala sau de excludere
din procesul muncii.
>. Sa forme$e sentimentul de utilitate sociala reali$abil prin abtinerea de produse
valorificabile.
@. Sa forme$e contactele sociale intre participantii cu acelasi dia(nostic intre cei cu
dia(nostice diferite in cadrul activitatilor prestate.