EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

NISTOR LILIANA
MAE I
Extinderea este una dintre cele mai importante instrumente de politica ale UE,
intrucat, asa cum eenimentele recente ne!au demonstrat, unul dintre principalele motie care
au stat la "a#a trans$ormarii statelor Europei centrale si de est in state moderne si cu
democratii $unctionale a $ost tocmai dorinta de a adera la Uniune% Extinderea UE este un
proces &estionat atent care a'uta tarile implicate sa se de#olte, promoea#a pacea,
sta"ilitatea, prosperitatea, democratia, drepturile omului, primatul statului de drept si
economia de piata pe tot teritoriul european%
Pentru popoarele din Europa (entral) *i de Est, Europa sim"oli#a alorile la care cei care au
tr)it, mai "ine de o &enera+ie, ,n perioada (ortinei de -ier *i a R)#"oiului Rece, aspirau s) se
re,ntoarc)%
Dar re,ntoarcere ,n Europa a $ost mai mult dec.t un sim"ol pentru aceste popoare/ perspectia
ader)rii, ca mem"ru, la UE le!a a'utat s) trans$orme ,n ireersi"il) op+iunea lor pentru o
democra+ie
pluralist) *i o economie de pia+) *i le!a ,ncura'at s) mear&) mai departe pe calea re$ormei%
Perspectia acestei ancore de sta"ilitate a $ost o condi+ie preala"il) a re$acerii prosperit)+ii
economice, care la r.ndul s)u repre#int) $undamentul sta"ilit)+ii pe termen lun& ,n re&iune%
Dar drumul acestor popoare c)tre Europa nu a $ost u*or% Procesul de trans$ormare a
determinat
sc0im")ri masie ,n ,ntrea&a Europ) (entral) *i de Est/ nu toat) lumea a "ene$iciat ,n e&al)
m)sur)
de noile oportunit)+i ap)rute, iar unele structuri asociate cu un sentiment de securitate au
disp)rut%
(osturile reale ale extinderii nu pot $i cuanti$icate prin prisma "u&etului UE/ e$ectele cele mai
considera"ile ale adapt)rii au $ost de'a resim+ite ,n iitoarele state mem"re%
Pentru popoarele din actuala Uniune European), sta"ilitatea *i democra+ia din Europa
(entral) *i de
Est au dus de'a la o"+inerea unor "ene$icii semni$icatie, nu numai pe planul securit)+ii, ci *i
al
prosperit)+ii/ de#oltarea rapid) a comer+ului a contri"uit la crearea de oportunit)+i pentru

li"era ini+iati), inesti+ii, noi locuri de munc) *i o cre*tere economic) marcat) ,n Europa
Occidental)% Uni$icarea continentului european demonstrea#) dinamismul *i pro&resul
continuu al UE% 1n ultimii
23 de ani, UE a primit noi state mem"re ,n patru aluri consecutie 4 acesta $iind al cincilea
al%
Extinderea nu a ,mpiedicat UE s) reali#e#e pro&rese, deseori c0iar ,n perioadele ,n care ea
primea
noi mem"ri ,n r.ndurile sale%
Au aut loc cinci aluri de extindere succesie/
5672!Danemarca, Irlanda *i Re&atul Unit
5685 4 9recia
568: 4 Spania *i Portu&alia
566; 4 Austria, -inlanda *i Suedia
<33= 4 Repu"lica (e0), Estonia, (ipru, Letonia, Lituania, Un&aria, Malta, Polonia, Sloenia *i
Sloacia% A $ost o extindere istoric), o reuni$icare a Europei dup) #eci de ani de separare% La 5
ianuarie <337, aderarea Rom.niei *i >ul&ariei la UE a ,nc0eiat acest proces istoric%
Criteriile pentru a deveni stat membru
Reuniunea la niel ,nalt a liderilor UE de la (open0a&a, ,n iunie 5662, a lansat promisiunea
istoric)
potriit c)reia ?+)rile din Europa (entral) *i de Est, care ,*i exprim) dorin+a ,n acest sens, or
putea
adera la Uniune de ,ndat) ce sunt ,n m)sur) s) ,*i asume o"li&a+iile de mem"ru, prin
,ndeplinirea
condi+iilor economice *i politice@%
(u acea oca#ie, au $ost speci$icate clar pentru prima oar) condi+iile ce tre"uie ,ndeplinite
pentru a
deeni mem"ru, ce au deenit cunoscute su" numele de ?criteriile de la (open0a&a@% Acestea
sta"ilesc anumite standarde pentru +)rile care aspir) s) dein) mem"re ale UE/
A Sta"ilitatea institu+iilor care &arantea#) democra+ia, statul de drept, drepturile omului,
respectarea *i protec+ia minorit)+ilor%
A Existen+a unei economii de pia+) $unc+ionale, precum *i capacitatea de a $ace $a+) presiunii
concuren+iale *i $or+elor de pia+) din cadrul Uniunii%
A (apacitatea de a ,ndeplini o"li&a+iile de mem"ru, inclusi aderarea la o"iectiele uniunii
politice, economice *i monetare%
Primul criteriu, cel ?politic@, este considerat a $i o condi+ie preala"il) pentru desc0iderea
ne&ocierilor de aderare, ,n timp ce celelalte criterii tre"uie s) $ie ,ndeplinite p.n) ,n momentul
ader)rii% Al treilea criteriu presupune ca noii mem"ri s) $ie capa"ili s) preia politicile *i
re&lement)rile UE B?Cacquis-ulD, pe care apoi s) le pun) ,n practic) *i aplice ,n mod e$ecti%
>ene$iciile procesului de extindere sunt de'a i#i"ile% 1n iitoarele state mem"re din Europa
(entral) *i de Est, au ap)rut de'a democra+ii sta"ile, institu+ii democratice *i un respect tot mai
mare
pentru minorit)+i% Re$ormele lor economice au determinat de'a o"+inerea unor rate ,nalte de
cre*tere
economic) B,n compara+ie cu ratele de cre*tere din UED *i perspectie mai "une de ocupare a
$or+ei
de munc)% Acest proces a $ost ,ncura'at de perspectia de a deeni stat mem"ru UE, precum *i
de
asisten+a $inanciar) acordat) de Uniunea European) *i de alte institu+ii interna+ionale%
?(ondi+ionalitatea@ impus) de aceste criterii ce tre"uie ,ndeplinite pentru a deeni mem"ru
UE a
aut un puternic impact asupra ritmului re$ormelor *i le!a con$erit un caracter ireersi"il%
Sta"ilitatea *i prosperitatea tot mai mare care au re#ultat sunt ,n "ene$iciul actualilor *i
iitorilor
mem"ri%
Ast$el, UE reuni$ic) pro&resi continentul *i extinde c)tre al+i europeni #ona de pace,
sta"ilitate *i
prosperitate de care s!au "ucurat mai multe &enera+ii din Europa Occidental)%
Uniunea European) de ast)#i, cu <7 de state mem"re *i o popula+ie de aproximati ;33 de
milioane de locuitori este re#ultatul unui proces de inte&rare *i extindere de peste 'um)tate de
secol, a$lat ,n continu) eolu+ie%

Statele mem"re UE au conenit ca perspectia ader)rii la UE s) existe *i pentru +)rile din
Europa de sud!est 4 (roa+ia, -osta Repu"lic) Iu&osla) a Macedoniei, Al"ania, >osnia *i
Eer+e&oina, Muntene&ru, Ser"ia, Fosoo B,n irtutea re#olu+iei 5<== a (onsiliului de
Securitate al Or&ani#a+iei Na+iunilor UniteD *i Turcia% Aderarea a $i posi"il) numai dac) sunt
satis$)cute toate criteriile necesare%
1n pre#ent, Turcia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Islanda *i Muntenegru
sunt state candidate%
Turcia este un candidat o$icial la aderarea la Uniunea European)% Am"i iile europene ale
Turciei datea#) de la Acordurile de la AnGara din 56:2% Turcia a ,nceput ne&ocieri
preliminare la 2 octom"rie <33;% Totu i, anali tii consider) ca aceast) ar) nu a adera mai
dereme de <35;, datorit) num)rului mare de re$orme economice i sociale care tre"uie
,ntreprinse% De la acordarea statutului de ar) candidat), Turcia a implementat re$orme
permanente ,n priin a drepturilor omului, a a"olit pedeapsa cu moartea, a o$erit drepturi
culturale minorit) ii Gurde, i a aansat ,n re#olarea di$erendului cipriot% Totu i, datorit)
di$eren elor reli&ioase i culturale ,n rela ie cu Europa, Turcia se loe te de o opo#i ie
puternic) din partea &uernelor conseratoare i reli&ioase ale statelor mem"re, ,n special
-ran a , 9ermania, Austria, 9recia, (ipru i Sloenia%
(roa ia este un alt stat candidat la aderare% Aderarea ar putea aea loc p.n) ,n <353, de i
procesul de aderare a $ost ,ncetinit printre altele de necooperarea (roa iei cu Tri"unalul Penal
Interna ional pentru $osta Iu&oslaie BTPID% La 6 noiem"rie <33;, (omisia European) a
recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, deenind ast$el cea de a treia
repu"lic) ex!iu&osla) care c. ti&) acest statut%
Repu"lica Moldoa este un aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), ,n
care aceste dou) structuri ecine au sta"ilit un acord de cooperare, menit s) ,m"un)t) easc)
relatiile dintre cele < structuri% Aceasta este totodat) un mem"ru al Acordul (entral European

al (omer ului Li"erBun acord care pre&)te te statele mem"re acordului pentru aderarea ,n
UED i al Parteneriatului pentru paceBpro&ram lansat de NATOD%
Ser"ia este un aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), dar a putea
adera numai dac) a sta"ili relatiile cu Fosoo%
Al"ania a $ost un poten ial candidat la aderarea in Uniunea European) ,ncep.nd cu ianuarie
<332, i este aplicat ,n mod o$icial pentru aderarea la UE la data de <8 aprilie <336%
Ucraina este un potential, aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European)%
Fosoo este un potential, aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), dar
a $i di$icil s) intre, deoarece, state cum ar $i Rom.nia, Ser"ia, Repu"lica Moldoa, Spania,
Sloacia, (ipru i alte state nu recunosc independen a i se or opune%
Muntene&ru/ i acesta este un posi"il candidat la aderare ,n Uniunea European)%
>osnia i Eer e&oina / i acest stat este un posi"il candidat la aderare in UE% 1n pre#ent,
>osnia!Eer e&oina a an&a'at un proces de ne&ocieri cu Uniunea European) i#.nd, pe
termen lun& inte&rarea sa ,n cadrul Uniunii%
9eor&ia/ i 9eor&ia este un potential i aspirant la aderare in UE%
Armenia ar putea $i un posi"il candidat la aderare ,n UE%
A#er"ai'an ar putea $i un posi"il candidat la aderare ,n UE%
Po#i+ia Rom.niei/ Rom.nia spri'in) o politic) a Hu*ilor desc0ise@ pentru statele care au oin+a
*i capacitatea de a ,ndeplini criteriile presupuse de extinderea UE%
Noile sate membre i moneda euro
(on$orm criteriilor de aderare la UE, +)rile candidate tre"uie s) demonstre#e c) ?sunt capa"ile
s) ,*i
asume o"li&a+iile de mem"ru, inclusi aderarea la idealurile uniunii politice, economice *i
monetare%@ Se presupune c) ele or adopta moneda euro atunci c.nd or $i pre&)tite s) $ac)
acest
lucru, *i nu imediat dup) aderare%
Exist) condi+ii detaliate *i clar sta"ilite pentru $iecare nou stat mem"ru, implic.nd c.tea
etape/
I actuala etap) de pre!aderare, ,n care +ara candidat) tre"uie s) demonstre#e c) aansea#)
ireersi"il spre o economie de pia+) ia"il) "a#at) pe competitiitate *i pe o sta"ilitate
macroeconomic)
dura"il)J
I o etap) intermediar), post!aderare, ,n care noul stat mem"ru particip) pe deplin la pia+a
unic) *i
demonstrea#) c) pro&resea#) ,n sensul cre)rii condi+iilor necesare ,n ederea adopt)rii
monedei euroJ
I o perioad) de minimum < ani de participare cu succes la mecanismul ratei de sc0im"J
I ,ndeplinirea criteriilor aplica"ile actualelor state mem"re pentru adoptarea monedei unice/
de$icit "u&etar mai mic de 2K din PI>, procent al datoriei mai mic de :3K din PI>, in$la+ie
sc)#ut) *i rate ale do".n#ii mici, apropiate de media la niel UEJ condi+ia esen+ial) o
constituie
atin&erea unui &rad su$icient de coner&en+) real) *i dura"il)%
Adoptarea monedei euro a duce la cre*terea inte&r)rii comerciale a noilor state mem"re cu
economiile din #ona euro, la eliminarea riscurilor cau#ate de ratele de sc0im" asupra
inesti+iilor *i
la sc)derea pe termen lun& a ratelor do".n#ii%
(u toate acestea ,ns), calendarul ,n care tre"uie s) se ,ncadre#e noile state mem"re pentru
adoptarea
monedei euro un este deloc clar% Exist) o dier&en+) ,ntre criteriile HMaastric0t@, care au ,n
edere
reducerea in$la+iei *i limitarea de$icitelor "u&etare, *i neoia de inesti+ii din "u&etul pu"lic a
economiilor a$late ,n tran#i+ie% Aceast) c0eltuial) pu"lic) include sumele necesare punerii ,n
practic) a acquis-ului comunitar *i co!$inan+)rii proiectelor de in$rastructur), ca o condi+ie
pentru ca
aceste state s) primeasc) $onduri din "u&etul UE, precum *i neoile mai mari de inesti+ii ,n
moderni#area in$rastructurii *i a sericiilor pu"lice% Economiile ,n tran#i+ie ,nre&istrea#) *i
cre*teri a
ratelor de sc0im" reale, care duc la cre*terea in$la+iei, sau aprecieri ale ratei de sc0im"
nominale
Bsau am"eleD, *i ace*ti $actori pot s) in) ,n con$lict cu cerin+ele de sta"ili#are a ratei de
sc0im" *i
de sc)dere a in$la+iei, o"li&atorii pentru adoptarea monedei euro%
Din aceste motie, noile state mem"re or tre"ui s) c.nt)reasc) atent diersele a"ord)ri
posi"ile, ,n
drumul lor spre adoptarea monedei euro, +in.nd cont de natura strict) a re&ulilor impuse ,n
acest
23
sens% 1n acela*i timp, actualii mem"ri ai #onei euro or tre"ui s) respecte propriile re&uli,
inclusi
limitele impuse de Pactul de De#oltare *i Sta"ilitate ,n ce prie*te de$icitele "u&etare
excesie,
pentru a putea p)stra aanta'ele sta"ilit)+ii macroeconomice din UE pe care moneda unic) le!a
&enerat de'a%
Costurile bugetare
1ncep.nd cu anii 63, UE a inestit ,n +)rile candidate, pentru a le a'uta s) se pre&)teasc) ,n
ederea
ader)rii, c0eltuielile "u&etare ,n acest sens ridic.ndu!se la peste 2 miliarde euro pe an,
,ncep.nd din
<333 Be#i Ta"elul : din Anexa, ilustr.nd costurile "u&etare ale UE cu procesul de extindereD%
Dup) aderare, c0eltuielile nete ale UE pentru noile state mem"re or $i modeste% (on$orm
acordului
reali#at de la (open0a&a, ,n <33<, costurile, p.n) la s$.r*itul anului <33:, or $i de maximum
=3,8

miliarde euro, sum) ,n care sunt incluse su"en+iile a&ricole, inesti+iile ,n in$rastructur) *i
a'utoarele re&ionale, precum *i $ondurile destinate cre*terii si&uran+ei nucleare, amelior)rii
administra+iei pu"lice *i a securit)+ii la $rontiere Be#i Ta"elul 7 din Anex)D% Noii mem"ri or
pl)ti
contri"u+ii de aproximati 5; miliarde euro la "u&etul UE, *i 4 pentru c) este posi"il ca
ace*tia s)
nu $ie capa"ili s) $oloseasc) inte&ral "anii aloca+i ! c0eltuielile "u&etare nete alocate
extinderii, p.n)
,n <33:, calculate ca numerar e$ecti pl)tit, or $i pro"a"il de aproximati 53 miliarde euro
Bunele
din $ondurile alocate lor, cum ar $i $ondurile structurale *i de coe#iune, care trec printr!un
proces
complicat p.n) la plata e$ecti), se or pl)ti dup) <33:D%
De*i semni$icati) pentru noile state mem"re, aceast) c0eltuial) "u&etar) este totu*i modest)
pentru
UE, din punctul de edere al reali#)rii cre*terii economice *i al spri'inirii sta"ilit)+ii politice%
De
exemplu, ea este mai mic) dec.t costul campaniei de r)#"oi *i reconstruc+ie din Fosoo, care
a
dep)*it 53 miliarde de euro, iar ! din punct de edere al PI>!ului 4 este mult mai mic) dec.t
resursele alocate de 9ermania reuni$ic)rii sale ,n anii 63%
Pentru noii mem"ri, punerea ,n practic) a politicilor UE ,n domenii cum ar $i protec+ia
mediului *i
transporturi or necesita c0eltuieli semni$icatie pentru mai mul+i ani% Aceste state or tre"ui
s) &)seasc) "ani s) co!$inan+e#e proiectele de in$rastructur), pentru a $i eli&i"ile s) primeasc)
aloca+ii de la "u&etul UE% 1n acela*i timp, ele or spera s) se cali$ice pentru a deeni mem"re
ale #onei euro, ,n condi+iile ,n care or tre"ui s)!*i reduc) de$icitele "u&etare%
Impactul extinderii asupra "u&etului UE ,n perioada de dup) anul <337 depinde de cum
anume se restructurea#) "u&etul, *i dac) se restructurea#)% 1n $apt, costul extinderii a depinde
inte&ral de ce anume a decide UE ,n iitor% 1n ce prie*te c0eltuielile, aceste deci#ii se re$er)
,n special la : MurraL, A% <332%
2< politica a&ricol) comun) *i la $ondurile structurale destinate de#olt)rii economice a
#onelor *i sectoarelor mai s)race%
Monele rurale din UE sunt o component) important) dar ulnera"il) a societ)+ii, ,n care se
impune o politic) acti) din partea UE% Extinderea asi&ur) ,ns) o oca#ie de a continua
deplasarea accentului care se pune la ora actual) pe spri'inirea a&riculturii, spre aspectele mai
lar&i ale de#olt)rii economice ,n #onele rurale% Un raport recent conclu#ionea#) c)
men+inerea actualei politici a&ricole, cu enituri &eneroase pl)tite c0iar *i dup) scoaterea din
produc+ie , a ,mpiedica Europa (entral) s) se de#olte *i s) a'un&) din urm) actualele state
mem"re, deoarece a ,ncura'a actiit)+ile a&ricole neproductie ,n de$aoarea reorient)rii
spre sectoare economice mai productie%
Potriit unui studiu priitor la eolu+ia "u&etului UE dup) extindere, care sc0i+ea#) dierse
scenarii"u&etare posi"ile, costul extinderii este in$luen+at ,n mare m)sur) dac) actualele state
mem"re primesc sau nu ?compensa+ii@ pentru reducerea, ,n propriile lor re&iuni, a
c0eltuielilor din $ondurile structurale pe m)sur) ce acestea dein relati mai "o&ate ,n cadrul
unei Uniuni extinse% 1ntr!un scenariu ,n care politica a&ricol) comun) r)m.ne a"solut
nesc0im"at), la $el ca *i re&ulile actuale priitoare la $ondurile structurale, *i ,n ipote#a c)
actualele state mem"re primesc ,n continuare aceea*i cantitate de $onduri structurale ca *i ,n
<33:, costurile extinderii s!ar ridica de la 3,32K din PI>!ul Uniunii extinse ,n <33= la 3,<2K
din PI> ,n <352%
Re$ormarea acestor politici ar putea aea un e$ect considera"il asupra ,ntre&ului "u&et al UE,
precum *i asupra costurilor extinderii% (on$orm altor scenarii, o reducere a $ondurilor directe
destinate spri'inirii a&riculturii la 8;K din nielul actual p.n) ,n anul <352, ar duce la o
diminuare a costurilor extinderii la numai 3,58KJ ,n condi+iile aplic)rii stricte a re&ulilor
re$eritoare la a'utoarele structurale destinate actualilor mem"ri, costurile extinderii ar $i de
numai 3,55K% Sunt posi"ile *i re$orme ,n distri"uirea poerii $inanciare% Acordurile EU
re$eritoare la enituri au deenit din ce ,n ce mai complicate, *i se impune un sistem mai
ec0ita"il, mai transparent *i mai sta"il%
(et)+enii UE sunt preocupa+i de calitatea ie+ii dup) extinderea UE% Ei se ,ntrea") cum
anume a
a$ecta extinderea ia+a lor de #i cu #i, ,n domeniul securit)+ii interne, al mediului, al si&uran+ei
nucleare *i al standardelor alimentare% Au r)spuns ne&ocierile de pre!aderare acestor
,ntre")riN Ar$i mai "ine ca noii mem"ri s) $ie ,n interiorul *i nu ,n a$ara UEN
Securitatea intern
(riminalitatea, terorismul *i imi&ra+ia ile&al) ocup) un loc important ,n preocup)rile
cet)+enilor
europeni, $)r) le&)tur) cu extinderea UEJ statele mem"re ale UE tre"uie s) se str)duiasc) mai
mult pentru a r)spunde a*tept)rilor cet)+enilor% Extinderea poate aea consecin+e deose"it de
po#itie asupra securit)+ii interne, deoarece ea a intensi$ica cooperarea ,ntre $or+ele de
ordine, de $rontier) *i 'usti+ie pe tot continentul european%
Sec+iunea de $a+) anali#ea#) prooc)rile cu care Uniunea se con$runt) ,n ceea ce prie*te
securitatea intern) *i modalit)+ile de a"ordare a acestora% 1n continuare, sunt anali#ate
posi"ilele e$ecte pe care extinderea Uniunii le a aea asupra securit)+ii interne 4 respecti,
care sunt pro"lemele pe care extinderea le a solu+iona sau, dimpotri), le a a&raa *i cum
anume tre"uie a"ordate acestea%
UE ,ncura'ea#) li"era circula+ie a m)r$urilor, sericiilor, capitalului *i persoanelor pe ,ntre&
teritoriul Uniunii, ,n "ene$iciul tuturor cet)+enilor s)i% Dar aceste li"ert)+i pot crea *i condi+ii
pentru cre*terea criminalit)+ii, mai ales a crimei or&ani#ate trans$rontaliere 4 $enomene pe
care autorit)+ile na+ionale nu le pot re#ola sin&ure% Aceasta este, de alt$el, *i una din
prooc)rile la care UE ,ncerc) s) r)spund) prin ,nt)rirea cooper)rii pe pro"leme de securitate
intern)% 1ns) asi&urarea securit)+ii interne a cet)+enilor tre"uie com"inat) cu prote'area
drepturilor *i li"ert)+ilor indiiduale 4 acesta este *i motiul pentru care Uniunea a sta"ilit,
prin Tratatul de la Amsterdam, necesitatea cre)rii unei #one a li"ert)+ii, drept)+ii *i securit)+ii,
un o"iecti de#oltat pe lar& la reuniunea (onsiliului European de la Tampere, din 5666%
Aceast) #on) a li"ert)+ii, drept)+ii *i securit)+ii dep)*e*te cu mult pro"lemele stricte de
securitate, inclu#.nd cooperarea 'udiciar) ,n materie ciil)% L)r&irea UE a o$eri aanta'e *i ,n
acest domeniu%
De exemplu, ea a ,nlesni cet)+enilor dreptul la recurs ,n instan+ele ciile din alte +)ri ,n spe+e
le&ate de prote'area ie+ii priate sau a intereselor lor comerciale%
In domeniul securit)+ii, UE a adoptat politici ,n domeniul cooper)rii 'udiciare *i poli+iene*ti
interna+ionale, precum *i al &estion)rii comune a &rani+ei externe a UE% Aceast) cooperare a
dus, printre altele la ,n$iin+area Europol, al c)rui scop este de a ,nt)ri cooperarea ,ntre
or&anele de poli+ie *i cele amale, prin sc0im"ul reciproc de date *i anali#area in$orma+iilor *i
datelor secrete *i prin coordonarea anc0etelor comune, *i a Eurojust, institu+ie care $acilitea#)
cooperarea ,ntre procurorii de pe ,ntre& ,teritoriul Europei%
1n pre#ent se adopt) re&uli comune priind de$inirea in$rac+iunilor*i sta"ilirea pedepselor
minime pentru delicte cum ar $i tra$icul de $iin+e umane *i de dro&uri, acte
de terorism, in$rac+iuni ci"ernetice, rasism *i xeno$o"ie, ast$el ,nc.t s) nu mai existe ?paradise
si&ure@ pentru ast$el de actiit)+i criminale% Acordul priind mandatul de arestare european a
simpli$ica procedurile de extr)dare pe teritoriul UE% (ooperarea ,n domeniul com"aterii
terorismului s!a intensi$icat, dup) eenimentele din 55 septem"rie <335, *i iitoarele state
mem"re
au aderat ,n totalitate la planul de ac+iune al UE destinat com"aterii acestui $enomen%
2;
Imigraia ilegal
Una din temerile cet)+enilor este aceea le&at) de imi&ra+ia ile&al)% (.nd condi+iile politice,
economice *i sociale ale unei +)ri ,i ,ncura'ea#) pe cet)+enii acesteia s) caute oportunit)+i mai
"une ,n alt) parte, crima or&ani#at) se adaptea#) *i ea cerin+elor acestei ?pie+e@% Ast$el,
tra$icul de imi&ran+i 4 mul+i dintre ace*tia proenind din alte +)ri dec.t din statele candidate la
aderare dar a'un*i ,n UE trec.nd prin acestea 4 practicat de c)tre or&ani#a+iile criminale
constituie un aspect &ra al imi&ra+iei ile&ale, de*i este di$icil de calculat num)rul imi&ran+ilor
care recur& la tra$ican+i%
Sumele mari pl)tite de imi&ran+i pentru sericiile tra$ican+ilor, $ac ca ace*tia din urm) s)
acumule#e pro$ituri mari din actiitatea criminal)% 1n plus, imi&ran+ii sunt $recent exploata+i
de tra$ican+i *i o"li&a+i s) cer*easc) sau s) se prostitue#e, adeseori ca plat) pentru sericiile de
contra"and) de care au "ene$iciat% Tra$icul de imi&ran+i pus la cale de c)tre crima or&ani#at)
a$ectea#) , prin urmare, din punct de edere in$rac+ional, at.t societ)+ile din +)rile de tran#it,
c.t *i pe cele din +)rile dedestina+ie%
Imi&ra+ia ile&al) nu const) numai din tra$icul de persoane, ci *i din $olosirea a"u#i) a i#elor
B*ederea dup) expirarea termenului de ala"ilitate a i#ei, munca $)r) permisD, precum *i
c)s)toriile de $orm) sau $olosirea a"u#i) a statutului de student% Mul+i imi&ran+i nu au un
statut le&al, de*i nu au le&)tur) cu actiitatea in$rac+ional)% Statutul de imi&rant ile&al
,mpiedic) ,ns) accesul acestor persoane la sistemul "ancar sau la asisten+a 'uridic)
corespun#)toare, *i aceasta stimulea#) s).r*irea de delicte minore% Nu exist) solu+ii simple
pentru re#olarea acestor pro"leme, pentru c) ele au implica+ii care +in de drept, de politic)
social) *i de drepturile omului%
1nt)rirea securit)+ii la $rontierele externe este una din c)ile prin care UE com"ate imi&ra+ia
ile&al) *i asi&ur) protec+ia ,mpotria altor $orme de in$rac+ionalitate% Sistemul Sc0en&en
presupune eliminarea controalelor la $rontierele interne dintre statele mem"re UE, cu excep+ia
Marii >ritanii *i a Irlandei,6 pentru a $acilita deplasarea cet)+enilor% Pentru a contra"alansa
eliminarea acestor controale, statele mem"re au adoptat o serie de m)suri la $rontierele
externe, inclusi re&uli comune priitoare la trecerea, controlul *i suprae&0erea la $rontier),
*i un re&im comun de i#e, precum *i cooperarea ,n lupta contra criminalit)+ii *i imi&ra+iei
ile&ale%
O mare parte din imi&ra+ia ile&al) ,n Europa nu are le&)tur) cu ecinii UE, ci proine din +)ri
care su$er) de pe urma r)#"oiului sau a con$lictelor interne% (omisia caut) s) anali#e#e
condi+iile din +)rile din care proin imi&ran+ii ile&ali, pentru a reduce $actorii care ar putea
,ncura'a cre*terea num)rului de poten+iali imi&ran+i care doresc s) a'un&) pe teritoriul UE *i
pentru a include &estionarea pro"lemelor le&ate de imi&ra+ie ,n politica extern) a UE%
Mona de li"ertate, 'usti+ie *i securitate este un o"iecti al UE de dat) relati recent), ast$el c)
exist) ,nc) o di$eren+) considera"il) ,ntre de#iderat *i realitate% Multe c0estiuni, cum ar $i cele
re$eritoare la a#il, &estionarea imi&ra+iei, &rani+ele externe *i cooperarea poli+ieneasc) *i
'udiciar), impun apro"area unanim) a (onsiliului, iar rolul Parlamentului European *i,
respecti, al (ur+ii Europene de Ousti+ie este limitat% Pro"lemele de 'usti+ie *i de securitate sunt
c0estiuni delicate din punct de edere politic, ast$el c) &uernele na+ionale doresc s) ai") un
cu.nt &reu de spus ,n ela"orarea politicii din domeniu% 1ns) lipsa oin+ei politice, cuplat) cu
re&ula unanimit)+ii, au ,nt.r#iat pro&resul ,n domenii ca acordarea dreptului de a#il *i
cooperarea 'udiciar)%
Schimbari produse de extindere
Procesul extinderii a ,m"un)t)+it capacitatea iitoarelor state mem"re de a!*i ,ndeplini rolul ce
le reine ,n politicile de securitate ale Uniunii% Pro"lema controlului e$icient la $rontier) a $ost
6 Statele ne!mem"re ale UE, Islanda *i Nore&ia, $ac parte din Sen&0en, pentru a men+ine
Mona Nordic) a Li"erului Sc0im"%
2:de#")tut) continuu cu oca#ia ne&ocierilor de aderare *i +)rile candidate au acceptat s)
impun) un control strict la &rani+a extern) ,ncep.nd cu momentul ader)rii% S!au acordat
$onduri considera"ile,
prin pro&ramul de asisten+) pentru pre!aderare, pentru moderni#area $rontierelor externe *i
pentru instruirea poli+iei de $rontier) *i a personalului din 'usti+ie% Asisten+a te0nic) *i
proiectele de ,n$r)+ire institu+ional) au $ost destinate cu prec)dere acestui domeniu% Exist)
disponi"ile $onduri, prin pro&ramul (omisiei destinat ,m"un)t)+irii in$rastructurii la $rontier)
,n Rusia *i ,n Ucraina%
Piitoarele state mem"re or institui un control la $rontier) la nielul celui existent la &rani+ele
externe ale spa+iului Sc0en&en% Asisten+a $inanciar) su"stan+ial) destinat) ,nt)ririi securit)+ii
la $rontiere a continua *i dup) aderare%
Noile state mem"re nu or participa ,ns), su" toate aspectele, ,n cadrul acordului Sc0en&en,
imediat dup) aderareJ controlul la &rani+ele interne se a elimina numai dup) ce aceste state
or $i demonstrat c) ,ndeplinesc toate cerin+ele acquis!ului Sc0en&en% Acest lucru presupune
acordul unanim al tuturor statelor mem"re, care au eliminat de'a controalele la &rani+ele
interne, *i se "a#a pe o serie de exerci+ii de ealuare detaliat)% At.t 9recia c.t *i Italia au
tre"uit s)!*i moderni#e#e standardele timp de c.+ia ani, ,nainte de a putea deeni mem"re
depline a spa+iului Sc0en&en%
Ast$el, extinderea Uniunii ,nt)re*te a"ilitatea acesteia de a com"ate actiitatea criminal) *i
imi&ra+ia ile&al)% Uniunea a "ene$icia de intensi$icarea controalelor la &rani+ele noilor state
mem"re% 1n dreptul penal, politica ?nici un paradis pentru in$ractori@ se a extinde prin
includerea celor #ece state noi% (ooperarea poli+ieneasc) *i 'udiciar) pentru urm)rirea *i
pedepsirea in$ractorilor a $i $acilitat) datorit) extinderii ariei de 'urisdic+ie% Exist) *i condi+ii
pentru o mai "un) cooperare ,n domeniul securit)+ii cu +)rile din a$ara iitoarelor $rontiere
externe, inclusi cu Rusia *i +)rile din estul Peninsulei >alcanice% Sta"ilitatea politic) *i
prosperitatea economic) a noilor state mem"re or cre*te o dat) cu aderarea la UE, $apt care
a contri"ui ,n sine la com"aterea criminalit)+ii interna+ionale *i a imi&ra+iei ile&ale%
Securitatea nuclear
1n UE extins), statele mem"re or aea li"ertatea de a ale&e com"ina+ia ener&etic) necesar)
consumului lor de electricitate *i, deci, pot opta pentru ener&ie nuclear)% Din cele #ece iitoare
state mem"re, cinci au centrale nucleare ,n $unc+iune% 1n ultimii ani, UE a cerut acestor +)ri s)
&arante#e un niel ,nalt de securitate nuclear), con$orm a"ord)rii adoptate de 9rupul celor
Qapte +)ri puternic industriali#ate% (a re#ultat al procesului de extindere, aceste +)ri au ,nc0is
sau s!au an&a'at s) ,nc0id) instala+iile nucleare periculoase, sau le!au adus la standardele de
si&uran+) impuse%
1ns) securitatea nuclear) nu depinde doar de modul ,n care este conceput) instala+ia, ci este
re#ultatul unei culturi atotcuprin#)toare a securit)+ii Bcu re&lement)ri e$iciente *i
independente,
proceduri de operare, controale de calitate, metode moderne de &estiune *i instruire
pro$esional)D pe care UE o promoea#) *i ,n iitoarele state mem"re% Ast$el, extinderea a
contri"ui la ,nt)rirea securit)+ii nucleare ,n Europa%
Standarde alimentare
Importan+a securit)+ii alimentare ,n actualele state mem"re a crescut ,n ultimii ani, ca urmare
acri#elor surenite Bprecum "oala ?acii ne"une@, de exempluD, &enerate de practicarea
a&riculturii intensie, o practic) mai pu+in r)sp.ndit) ,n iitoarele state mem"re% UE a lansat o
re$orm) ,n anul <333, care ,m"in) toate aspectele securit)+ii alimentare, la toate nielurile
lan+ului tro$ic, de la preederi priind i&iena, la cerin+e priind s)n)tatea animalelor asociat)
cu s)n)tatea plantelor%
O"iectiul este de asi&ura un niel ,nalt de s)n)tate pu"lic) *i de protec+ie a consumatorului
pe teritoriul UE extinse%
Piitoarele state mem"re au acceptat s) aplice toate re&ulile de securitate alimentar) *i s)
instituie mecanisme de control% Nu s!a admis, ,n acest domeniu, nici o excep+ie cu oca#ia
ne&ocierilor de aderareJ produsele alimentare care nu respect) re&ulile UE, nu se or putea
comerciali#a ,n alte state mem"re% O"iectiul este ca extinderea UE s) nu duc), ,n nici un $el,
la sc)derea nielurilor actuale de securitate alimentar)%
Extinderea a promoa un set de re&uli comune ,n noile state mem"re, ridic.nd ast$el nielul
&eneral de si&uran+)% Ea a o$eri &aran+ia a*adar c) noile &rani+e ale UE sunt capa"ile s)
asi&ure protec+ie ,mpotria riscurilor care ar putea amenin+a s)n)tatea pu"lic), cea a plantelor
*i animalelor, ,ntr!o UE extins)% Alinierea la aceste standarde este ,ns) o sarcin) &rea pentru
iitoarele state mem"re% UE o$er) asisten+) $inanciar) ,n acest sens, iar (omisia monitori#ea#)
situa+ia din punctul de edere al securit)+ii alimentare, pentru a eri$ica dac) re&ulile se aplic)
,ntocmai%
Concluzie
In multe domenii importante pentru cet)+eni, extinderea a'ut) UE s) promoe#e standarde de
si&uran+) *i securitate superioare% Ast$el, extinderea/
I m)re*te capacitatea UE de a com"ate crima or&ani#at) *i imi&ra+ia ile&al), printr!o mai "un)
cooperare *i un control mai sus+inut al acestor $enomene ,n iitoarele state mem"re
I ridic) standardele de mediu ale iitorilor mem"ri, inclusi securitatea lor nuclear), cu e$ecte
po#itie pentru cet)+enii lor *i pentru UE pe ansam"lu
I promoea#) ,n iitoarele state mem"re re&ulile de securitate alimentar) impuse de UE
1ns) aceste "ene$icii tre"uie s) $ie consolidate *i prote'ate prin/
I pro&rese ma'ore ,n direc+ia cre)rii #onei de li"ertate, 'usti+ie *i securitate, inclusi a
re$orm)rii sistemului deci#ional
I o mai str.ns) *i mai "un) cooperare ,ntre statele mem"re *i institu+iile UE, ,n com"aterea
criminalit)+ii interna+ionale *i controlul imi&ra+iei
I inte&rarea considerentelor de mediu ,n alte politici
I monitori#area e$icient) a implement)rii re&ulilor UE ,n actualele *i ,n iitoarele state
mem"re
Ac+iunea comun) la nielul ,ntre&ii Europe presupune un e$ort din partea europenilor,
ast$el ca ace*tia s) se ,n+elea&) mai "ine unii pe al+ii, s) identi$ice interese comune *i s)
alun&e temerile con$orm c)rora o UE l)r&it) ar putea duce la pierderea identit)+ii%
Extinderea &enerea#) at.t neoia, c.t *i oca#ia de a Rmoderni#aR sistemul de &uern)m.nt al
UE%
UE este prins) ,ntre, pe de o parte, prooc)rile &enerate de sc0im"area rapid) a realit)+ii
interna+ionale, *i de cealalt) parte, neoia de a aea o mai "un) &uernare *i mai mult)
le&itimitate democratic)% Rela+ionarea acestor prooc)ri cu necesitatea unei &uern)ri
,m"un)t)+ite ar putea constitui solu+ia noatoare de care are neoie o Uniune cu ade)rat
politic)%