Filosofia n Grecia antica.

n dezvoltarea filosofiei din Grecia anticadeosebim trei perioade:preclasica,clasica si elenista.

Intervalul de timp in care putem vorbi de filosofia greaca este secolul VI i.h. si secolul V d.h.
(!"#, cand printr$un decret al unui imparat roman este desfiintata scoala de la %tena. %cest
interval de timp a fost impartit in mai multe etape:
&tapa preclasica considerata o etapa cosmologica, intre secolul VI si inceputul secolului V
i.h.
&tapa clasica considerata o etapa antropologica, intre secolul V si IV i.h.
&tapa elenistica sfarsitul sec.IV si inceputul sec. I i.h.
&tapa preclasica a filosofiei Grecesti.In aceasta etapa sunt mai multe scoli filosofice cum ar fi :
'. scoala din (ilet!. scoala )*thagoriciana+. scoala &leata,. -eraclit din &fes,
(%na.agoras#.scoala atomista(/eucipp.0emocrit#
!.&tapa clasica (sec. V$IV .-r.# 1 este etapa apogeului filosofiei antice grecesti si aavut un
caracter pronuntatantr opologic, adica n prim$planul interesului filosofilor au
trecutproblemele omului.
2ei mai importanti filosofi ai epocii clasice au fost: sofistii ()rotagorasdin %bdeba, Gorgias
din /eontinoi, -ippias din Iulis, 2ritias, 2allicles, etc.#si cei maivalorosi filosofi greci: 3ocrate,
)laton si %ristotel.
n filosofia greceasca se nregistreaza n etapa clasica o deplasare semnificativa acentrului de
interes al filosofilor dinspre problemele naturii spre problemele omului. 0aca filosofia
presocratica avusese un pregnant timbru cosmologic, fizicalist, n etapa clasica ea vadeveni
preponderent antropologica, adica va pune n centrul interesului problematica socio$umana.
%ceasta mutatie de accent al interesului filosofic are at4t cauze logice c4t si cauzeistorice. 3ub
raport logic problematica omului, care fusese numai implicita n filosofiapresocratica, trebuia
sa fie e.plicita. 3ub raport istoric deplasarea centrului de interes alfilosofiei dinspre natura
spre om se e.plica prin mutatiile care au loc n viata social$politica si n planul constiintei.
3ocrate 1 filosoful care nu a scris nimic 1 s$a bucurat n posteritate de o celebritate pecare nu
au atins$o alti autori care au umplut cu operele lor rafturi ntregi de biblioteci.iar trecerea sa
prin lume a fost comparata cu cea a lui Iisus. 3ocrate nu a scris n mod deliberat nimic,
invoc4ndn acest sens doua motive:
a# pretindea ca nu stie nimic (5stiu ca nu stiu nimic6# si deci nu are despre ce scrie7
b# considera ca adevarul este indisolubil legat de persoana care$l detine, astfel nc4t
detasarea sa de aceasta l$ar denature.
)laton este considerat uneori cel mai important filosof al tuturor timpurilor.)laton si$a
scris opera sub forma de dialoguri si nu de tratate, cum va face discipolulsau %ristotel. n
dialogurile sale )laton a integrat numeroase mituri, parabole si alegorii, ceeace le sporeste
valoarea artistica, dar creeaza si mari dificultati n descifrarea semnificatiei lor teoretice.
%ristotel a fost unul dintre cel mai prolifici filosofi ai antichitatii, fiindu$i atribuite circa', de
lucrari n cele mai diferite domenii. 2ea mai mare parte a acestor lucrari sunt cursuripredate
de el la /iceu.%ristotel a supus unei criticisevere filosofia platoniciana. &l si$a motivat aceasta
atitudine fata de conceptia dascalului sauprin dictonul: 5)laton imi este prieten,dar adevarul
e mai presus6.
+. &tapa elenistica a filosofiei antice grecesti este cuprinsa n mod conventional ntre anii++'
.-r., anul ncheierii campaniilor lui %le.andru (acedon de cucerire a cetatilor grecesti side
nglobare a lor n 8egatul (devenit apoi imperiu# (acedonean, si +' .-r., anul n careultimul
stat a imensului Imperiu (acedonean 1 &giptul 1 a cazut sub stap4nire romana.2el mai
semnificative e.presii ale filosofiei elenistice au fost doctrina
lui&picur,stoicismulsi scepticismul.
2ele mai consistente informatii pentru reconstituirea filosofiei lui &picur ne$au fost
transmise de filosoful roman 9itus /ucretius 2arus n lucrarea sa )oemul naturii (0e rerum
natura# si de 0iogenes /aertios n 0espre vietile si operele filosofilor.
3toicismul a fost o orientare comple.a de g4ndire aparuta la nceputul epocii
elenistice(sf4rsitul secolului al IV$lea .-r % fost fondat de :enon din 2ittium ,fenician de
origine, nascut nsa n insula 2ipru, dar stabilit din tinerete la %tena.3toicii considerau0 es
tinul ca o putere de nenvins, care 5ordoneaza si conduce totuln univers6, fiind 5ratiunea
lumii sau legea tuturor lucrurilor6. 0estinul stoic, conceput ca onlantuire implacabila de
cauze si efecte, facea ca lumea sa$si ncheie un ciclu de viata n5conflagratia universala6
(influenta a filosofiei lui -eraclit din &fes#, pentru ca apoi sa$si reiacu aceeasi necesitate
istoria.
3cepticismul nu reprezinta at4t o scoala filosofica, c4t, mai degraba, un mod de viata, o forma
mentis, caracteristica etapei elenistice a filosofiei antice
grecesti si celei romane. &ste vorba de o atitudine generala n confruntarile asupra
cunoasterii,care s$a pronuntat asupra problemei posibilitatii elaborarii de conceptii coerente
si semnificative asupra lumii si vietii. 0enumirea acestei orientari filosofice provine de
latermenul grecescs ;epti;os 1 cel care e.amineaza, care analizeaza.Fondatorul scepticismului
este considerat )*rrhon din &lis.
+. Importanta filosofiei grecesti.
In perioada cosmologica dezvoltarea filosofiei din Grecia antica cuprinde aparitia primelor
conceptii filosofice despre lume,a dialecticii spontane si a contradictiei dintre dialectic si
metafizica.nvatatura e.pusa de reprezentantii scolii din (ilet va influenta dezvoltarea
gndirii filosofice si stiintifice din alte orase ale Greciei antice.Filosofii din (ilet afirmau ca la
baza a tot ce e.ista este o substanta.%pa lui 9hales,aerul lui %na.imene sunt substante ce
apartin lumii fenomenelor natural.<u este vorba de notiuni abstracte,despre categorii si
legi.9oate substantele enumerate si fi.ate ca temelii a e.istentei sunt perceptibile.Filosofii
acestei scoli n$au reusit sa depaseasca lumea fenomenelor,proceselor,evenimentelor
e.perientei senzoriale.)rocesul studiului filosofic se afla abea la nceputul propriei istorii.

=n rol important la avut si )laton ce a edificat un sistem filosofic original.)unctul initial
al idealismului sau obiectiv l constituie negarea e.istentei generalului n lumea lucrurilor
senzoriale.
%cademiei platonice , cel mai reprezentativ fiind %ristotel.n conceptiile stiintifice ,sistemul
filosofic argumentat de %ristotel a influientat dezvoltarea cunoasterii n mileniile
urmatoare.(aterialistii au dezvoltat ideile despre natura,despre cunoastere,despre stat si
politica,iar idealistii ,spiritualistii ,irationalistii au gasit n sistemul lui %ristotel punctele slabe$
despre cauza miscarii,conceptia despre forma,ideile despre rolul deosebit al lui 0umnezeu.
Gndire filosofica din Grecia antica de la o epoca istorica la alta se maturizeaza ,se
complica,se definitiveaza .%re loc diferentierea cuno tifice,treptat sunt assimilate noi domenii
de cercetare .
Heraclit este un ginditor foarte original si ideile lui vor influenta pe multi filozofi antici si moderni.
Ba ceva si mai mult, "heraclitismul" va deveni - alaturi de eleatism - una din temele fundamentale
ale istoriei filozofiei.
Focul mai este "esenta" actuala, comuna tuturor lucrurilor. Pentru Heraclit, dincolo de aspectele
senzoriale ale lucrurilor mai exista ceva invizibil, ceva care face ca lucrurile sa fie ceea ce sunt si care
fundamenteaza unitatea tuturor lucrurilor. Focul este principiul activ al miscarii universale . "Nici un
om nu poate s intre n apa aceluiai r!u de dou ori, deoarece nici r!ul i nici omul nu mai sunt la fel."