Sunteți pe pagina 1din 5

Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social, un element important al pieţei serviciilor de consum. Rolul turismului în economia naţională este deosebit de important, prin complexitatea sa şi prin desfăşurarea activităţilor ce conduc la apariţia, menţinerea şi dezvoltarea lui. Turismul românesc încearcă să-şi dezvolte, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, criterii de recunoaştere definitorii la nivel global, privind calitatea serviciilor oferite şi a obiectivelor naturale sau culturale de care dispune în prezent. Această încercare este determinată de faptul că România a încetat să mai fie o destinaţie turistică atractivă din cauza concurenţei, a ofertei limitate, infrastructurii şi serviciilor necorespunzătoare, potrivit strategiei de dezvoltare a turismului românesc publicata de Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT). 1 Turismul are funcții multiple: economice, sociale, politice si chiar educative, perspectiva fiind dată de obiectivele care trebuie realizate în domeniul respectiv prin intermediul turismului. Indiferent de domeniu, atenția trebuie focalizată pe consumator si pe nevoile sale. Succesul se poate obține prin păstrarea valorilor fundamentale care sunt calitatea distinctă si experiențele înrudite, valori care se adaptează permanent la tendințele în schimbare ale pieței. O înțelegere profundă a consumatorului si a procesului său perpetuu de învățare precum si a cererii turistice în schimbare sunt câteva din premisele succesului. 2 De-a lungul timpului, încep să se diversifice motivaţiile de călătorie, conturându-se tot mai mult activitatea de turism, determinată de acţiuni religioase, folosirea băilor curative, deplasările cadrelor şi studenţilor către centrele universitare, călătorii către lumi noi. În paralel cu creşterea traficului de călători, s-a dezvoltat şi industria hotelieră, comunicaţiile, transportul, activităţi destinate turismului. Turismul pune în valoare şi exploatează din punct de vedere economic bogăţiile create de natură şi climat, sau cele datorate istoriei, folclorului şi civilizaţiei, având un rol important şi pe plan uman, materializat într-o serie de efecte pozitive, în ceea ce priveşte turistul, pe de o parte, iar pe de altă parte populaţia din zonele de destinaţie turistică. Turismul joacă un rol important în economie şi prin faptul că generează noi locuri de muncă, având, astfel, o contribuţie majoră la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, deci, la reducerea şomajului. Pentru România, turismul reprezintă unul din sectoarele prioritare care, prin resursele pe care le antrenează şi prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, constituie un

1 Turcu, D., Weisz, J., - Economia tursimului, Editura eurostampa, Timisoara, 2008

2 Lohmann, M., - New Demand Factors in Tourism, European Forum for Tourism, Budapest,

2004

factor important pentru progresul economic. Cu toate că are un aport semnificativ la crearea PIB- ului, turismul are şi o contribuţie aparte la realizarea valorii adăugate. Având ca specific consumul mare de muncă vie, de inteligenţă şi creativitate, turismul participă la crearea valorii adăugate într-o măsură mai mare decât alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. Există ţări care realizează până la 80% din PIB ( Insulele Maldive ) din activitatea turistică, dar şi ţări cu o economie dezvoltată ( Franţa 7,3% PIB, Elveţia 7,7% PIB) care au ponderi ridicate ale activităţii turistice în PIB. În prezent, aportul turismului românesc la economia naţională este încă nesemnificativ în raport cu realizările altor ţări concurente, inclusiv din Europa Centrală şi de Est, sectorul turistic având o contribuţie directă în PIB de 2,6%, valoare nesemnificativă dacă se au în vedere ponderile realizate de celelalte ţări. 3 România reprezintă o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonală, promovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programele culturale şi mănăstirile din Nordul Moldovei şi Bucovina. De-a lungul timpului oferta turistică românească nu a ţinut pasul cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare de pe piaţa internaţională devenind necompetitivă. Tipurile de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în România fiind foarte diverse: hoteluri, moteluri, hanuri turistice, hoteluri pentru tineret, hoteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacanţă, campinguri, tabere de elevi şi preşcolari, popasuri turistice, pensiuni turistice, pensiuni agro-turistice, unităţi de tip căsuţă. Pentru ţara noastră în etapa actuală, ca urmare a prezenţei unor resurse turistice neexploatate şi insuficient puse în valoare, turismul constituie o ramură cu posibilităţi însemnate de creştere şi deci rămâne o sferă de activitate care poate absorbi o parte din forţa de muncă rămasă disponibilă prin restructurarea economică. Începând cu anul 2012, turismul românesc a intrat pe o pantă ascendentă, datorită privatizării structurilor de cazare din patrimoniul statului, a investiţiilor şi a programelor naţionale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului. Marea diversitate şi bogăţie turistică a României, ca una dintre principalele oportunităţi de dezvoltare economică şi socială, nu a fost suficient valorificată şi în unele situaţii chiar deloc, în lipsa unei politici consecvente de creare şi dezvoltare a infrastructurii de bază a turismului. 4

Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechite, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate după un stereotip, la un nivel de calitate minim iar raportul calitate-preţ este neconcludent. În raport cu evoluţia economică generală, şi turismul românesc a înregistrat în ultimii 3 ani o scădere continuă fapt ce a condus la scăderea numărului locurilor de muncă în industria turismului şi călătoriilor. În raport cu potenţialul existent în ţara noastră, şi comparativ cu celelalte ţări centrale şi est- europene România se prezintă modest în ceea ce priveşte performanţele economice ale industriei turismului. În contextul mondializării pieţei turistice şi a unui mediu de afaceri caracterizat printr-o concurenţă acerbă, în care centrul de gravitaţie al pieţei devine clientul şi mai puţin produsul, firmele trebuie să îşi schimbe modul de a gândi şi de a acţiona, pornind de la premisa că satisfacerea exigenţelor clienţilor reprezintă o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru a obţine performanţe pe piaţă. Preţul de vânzare al produselor turistice ce se stabileşte luându-se în calcul cheltuielile cele mai mari necesare obţinerii unei unităţi de produs. Preţurile sunt stabilite în mod diferenţiat pentru acelaşi produs în funcţie de momentul consumului, existând diferenţe de până la 40% între preţurile practicate în perioada sezonului de vârf şi extrasezon. Preţurile sunt variate în funcţie de localizarea ofertei în raport cu elementele de atracţie turistică. Preţurile sunt diferenţiate şi în funcţie de raportul de schimb valutar. Criza economică mondială are un efect puternic asupra României, care nu are o economie de piaţă dezvoltată, ci o economie bazată pe consum şi creditare. Turismul va fi afectat în următorii ani de criza economică, întrucât toate preţurile vor creşte, iar populaţia va fi mai atentă atunci când işi vor cheltui banii. Vor exista restrângeri financiare şi economice şi, cu siguranţă, va exista o scădere a turismului. Determinarea costului acţiunii turistice se realizează pornind de la programul turistic şi de la următoarele elemente de cheltuieli:

cheltuieli directe din prestaţiile asigurate de terţi ( cazare, masă, cheltuieli culturale, diurnă pentru personalul de însoţire – şofer, ghid, etc.);

cheltuieli directe din prestaţiile auto;

comisionul agenţiei;

TVA.

Campaniile de promovare ale destinaţiei turistice din România nu sunt suficiente pentru a atrage turiştii, dacă nu este înbunătăţită calitatea serviciilor, personalul din industrie nu este instruit, iar preţurile continuă să fie ridicate. Pentru a intra în competiţia turistică internaţională este necesară modernizarea, relansarea şi dezvoltarea turismului românesc precum şi crearea unor produse turistice moderne şi competitive pe piaţa turistică externă. Turismul a devenit un sector extrem de dinamic, care trebuie să se adapteze schimbărilor mediului economic, modificării comportamentului şi cerinţelor consumatorilor, schimbărilor structurale ale economiei şi ocupării forţei de muncă şi, nu în ultimul rând, alinierii la standardele europene. Turismul reprezintă un domeniu prielnic în ceea ce priveşte relansarea şi modernizarea oricărei economii, deoarece afacerile sunt de dimensiuni reduse iar necesităţile de capital sunt mici imprimând investiţiilor un ritm rapid de dezvoltare. În concluzie importanţa serviciilor de turism poate fi sintetizată prin următoarele:

creşterea şansei sociale şi profesionale prin realizarea de noi locuri de muncă în servicii turistice şi infrastructură general;

crearea de noi locuri de muncă sezoniere, cu precădere pentru tineri ( elevi, studenţi );

asigurarea şi dezvoltarea progresului social, de creştere a curăţeniei şi igienei publice, a confortului general în localităţile turistice;

dezvoltarea sistemelor de înţelegere şi toleranţă deoarece schimburile interculturale între turişti şi populaţia gazdă facilitează dispariţia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale;

creşterea încasarilor din recepţia de turişti duce la sporirea influenţei turismului în cadrul balanţelor de plăţi externe;

creşterea volumului exporturilor şi diversificarea lor este o altă latură de natură economică importantă, deoarece varietatea de produse şi servicii puse la dispoziţia turiştilor determină creşterea încasărilor valutare şi implicit echilibrarea balanţei de plăţi. Prin esenţa şi structura sa, turismul s-a dovedit a fi un fenomen foarte complex, componentele sale politice, economice, sociale, cultural-educative fac ca implicaţiile turismului să fie resimţite practic în aproape toate sectoarele economiei naţionale.

1.

2004

2.

3.

4.

Bibliografie

Lohmann, M., - New Demand Factors in Tourism, European Forum for Tourism, Budapest,

Turcu, D., Weisz, J., - Economia tursimului, Editura eurostampa, Timisoara, 2008