Curs 2 DPI - 17.02.

2014
Proprietatea industriala
Art.1 pct.2 al Conventiei de la Paris din 1883 revizuita, deineste proprietatea industriala ca
acea parte a proprietatii intelectuale ce are ca o!iect protectia !revetelor de inventie, a "odelelor de
utilitate, a desenelor si "odelelor industriale, "arcilor de a!rica, co"ert sau servicii, a nu"elui
co"ercial, a indicatiilor de provenienta si denu"irilor de ori#ine, precu" si repri"area concurentei
neloiale.
Proprietatea industrila ca institutie de drept civil este ansa"!lul de nor"e $uridice ce
re#le"enteaza raporturile privitoare la creatiile intelectuale aplica!ile in industrie, precu" si la se"nele
distinctive ale unei ase"enea activitati.
Ca drept su!iectiv civil, dreptul de proprietate industriala este acultatea sau posi!ilitatea
recunoscuta de le#ea civila titularului, p % p$, de a olosi in "od e&clusiv o creatie intelectuala aplica!ila
in industrie sau un se"n distinctiv al unei ase"enea activitati.
'atura $uridica a drepturilor de proprietate industriala
Intr-o pri"a etapa, cand drepturile de proprietate industriala erau atestate prin privile#ii re#ale,
nu e&ista nicio dierenta intre proprietatea industriala si dreptul de proprietate ca drept real principal.
(lterior, intrucat dreptul de proprietate industriala nu intruneste atri!utele clasice ale dreptului
de proprietate si nu este suscepti!il de drept de ur"arire si drept de preerinta, acestea au ost caliicate
dierit de dreptul de proprietate, dupa cu" ur"eaza)
-teoria potrivit carora drepturile de proprietate intelectuala sunt drepturi su!iective civile, altele
decat cele consacrate in dreptul ro"an. *iteratura ranceza a considerat drepturile de proprietate
industriala ca iind drepturi de clientela, caracterizate printr-un "onopol e&clusiv de e&ploatare ce
apartine titularului, drepturile iind a!solute. In consecinta, drepturile de proprietate industriala reprezinta
a treia cate#orie, alaturi de drepturile reale si de creanta, toate trei apartinand drepturilor patri"oniale.
Aceasta opinie a ost criticata prin aceea ca drepturile de proprietate industriala au si co"ponente
nepatri"oniale. In prezent, dreptul de proprietate industriala este un drept ce poarta asupra unui !un
incorporal, "aniestat printr-un "onopol e&clusiv de e&ploatare, recunoscut te"porar titularului.
+iciul de ,tat pentru Inventii si -arci .+,I-/
+,I- este or#anul de specialitate al ad"inistratiei pu!lice cetrale alat in su!ordinea directa a
0uvernului, cu unica autoritate pe teritoriul 1o"aniei in asi#urarea protectiei proprietatii industriale.
+,I- ela!oreaza si supune apro!arii 0uvernului strate#ia dezvoltarii in do"eniul proprietatii industriale
si aplica politica 0uvernului in do"eniu.
+,I- are ur"aroarele atri!utii)
1. Inre#istreaza si e&a"ineaza cererile din do"eniul proprietatii industriale2
2. 3li!ereaza titlul de protectie ce conera titularilor drepturi e&clusive de e&ploatare pe
teritoriul 1o"aniei2
3. 3ste depozitarul re#istrelor nationale ale cererilor depuse si al re#istrelor nationale ale
titlurilor de protectie acordate2
4. 3diteaza si pu!lica !uletinul oicial de proprietate industriala si 1evista ro"ana de
proprietate industriala2
4. Atesta si autorizeaza consilieri in do"eniul proprietarii industriale2
5. Acorda asistenta de specialitate in do"eniul proprietatii industriale2
7. ,pri$ina !revetarea in strainatate a inventiilor ro"anesti.
1
+,I- este condus de un director #eneral nu"it prin decizie de pri"ul-"inistru.
'otiunea de inventie !reveta!ila
'u e&ista o deinitie le#ala a inventiei !reveta!ile .*e#ea nr. 54%1661 repu!licata, i"preuna cu
re#ula"entul de aplicare/.
Inventia poate i deinita ca iind o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei
pro!le"e te7nice aplica!ile in industrie.
'otiunea de industrie este utilizata lato sensu .in sens lar#/ si se reera atat la industrie, cat si la
a#ricultura, prestarile de servicii si activitatea co"erciala.
'ici inventia !reveta!ila nu este deinita in le#e, dar sunt re#le"entate atat conditiile de ond,
cat si cele de or"a pe care o inventie tre!uie sa le indeplineasca pentru a avea vocatie la protectie.
Clasiicarea inventiilor
A. Dupa ele"entul la care se reera noutatea solutiei te7nice, deose!i" intre inventie de produs
si inventie de procedeu)
-produsul nou este un corp deter"inat cu o co"pozitie si o structura particulara, ce il
dierentiaza de alte corpuri.
-procedeul este "i$locul sau "odalitatea ce conduc la o!tinerea unui produs sau a
unui rezultat.
8. Dupa stadiul te7nicii, inventia poate i)
-o!isnuita2
-pioniera ."otorul otto, "otoarele cu aprindere e&terna/.
C. In unctie de co"ple&istatea lor)
-inventii si"ple
-inventii co"ple&e, care presupun utilizarea con$u#ata a "ai "ultor ele"ente %
"i$loace noi.
Conditiile de ond pozitive pentru !revetarea unei inventii
Pentru !revetarea unei inventii, tre!uiesc indeplinite cu"ulativ 3 conditii)
-inventia sa ie noua2
-sa i"plice o activitate inventiva2
-sa ie suscepti!ila de aplicare industriala.
'outatea - conditie de ond pozitiva pentru !revetarea unei inventii
'outatea tre!uie sa ie a!soluta in ti"p si in spatiu si se raporteaza la stadiul te7nicii "ondiale.
+ inventie este noua daca solutia te7nica pe care o oera nu este cuprinsa in stadiul te7nicii
"ondiale.
,tadiul te7nicii este deinit in le#e ca iind totalitatea cunostintelor accesi!ile pu!licului la un
"o"ent dat, indierent de "odalitatea in care au ost acute pu!lice.
'otiunea de pu!lic include toate persoanele, cu e&ceptia celor care le#al % contractual au
o!li#atia de a pastra secretul inor"atiilor pe care le detin in le#atura cu inventia.
Criteriul cu a$utorul caruia se apreciaza noutatea este eectul te7nic nou ce nu putea i prevazut
dinainte si care este deter"inant pentru sta!ilirea noutatii.
2
9aptele de natura a ace inventia pu!lica se nu"esc anterioritati.
Intre anterioritate si divul#are e&ista o relatie de tip intre#-parte .anterioritatile cuprind si
divul#area/, divul#area e"anand de la autorii inventiei.
Pentru a i distructiva de noutate, anterioritatea tre!uie sa ie certa in privinta e&istentei si a
datei si tre!uie sa ie suicienta pentru a per"ite unui o" de specialitate reproducerea inventiei.
Pentru a i indeplinita conditia noutatii, cercetarea anterioritatilor este neli"itata in ti"p si
spatiu.
Pentru a i indeplinita conditia de ond a noutatii, aceasta este apreciata la data or"ularii cererii
de !revet si a constituirii depozitului national re#le"entat.
Prioritati)
1. Depozitul national re#le"entat
Cererea de !revet continand datele de identiicare ale solicitantului, descrierea inventiei, desene
si sc7ite e&plicative, toate in li!a ro"ana, se depun la +,I- si i"preuna or"eaza depozitul national
re#le"entat.
Cererea de !revet de inventie se inscrie in re#istrul national al cererilor de !revet, iar continutul
acesteia este secret pana la pu!licarea datelor din ea in 8uletinul oicial de proprietate industriala.
2. Prioritatea unionista
Persoana care a depus o cerere de !revet de inventie intr-un stat pparte a Conventiei de la Paris
sau "e"!ru al +r#anizatiei -ondiale a Co"ertului, !eneiciaza de un drept de prioritate pe o perioada de
12 luni calculata de la data de depozit a pri"ei cereri. Inauntrul ter"enului de 12 luni, solicitantul este
o!li#at sa depuna in tara de do"iciliu cerere de !revet, conditie in care noutatea va i apreciata la data
depunerii pri"ei cereri.
Cererea de !revet tre!uie depusa in 12 luni su! sanctiunea decaderii.
3. Prioritatea de e&pozitie
Daca o!iectul unei inventii este e&pus intr-o e&pozitie internationala oiciala or#anizata intr-un
stat "e"!ru al Conventiei de la Paris sau al +r#anizatiei -ondiale a Co"ertului, conditia noutatii se va
analiza la data e&punerii inventiei, cu conditia ca cererea de !revet de inventie sa ie depusa in ter"en de
5 luni de la data e&punerii inventiei .ter"enul de 5 luni este un ter"en de decadere/.
Prioritatea unionista si cea de e&pozitie se invoca odata cu depunerea cererii de !revet sau, cel
"ai tarziu, in ter"en de doua luni de la aceasta data .ter"enul de 2 luni este un ter"en de decadere/.
Activitatea inventiva - conditie de ond pozitiva
+ inventie poate i !revetata daca i"plica o activitate inventiva. + inventie i"plica o activitate
inventiva daca solutia te7nica pe care o oera nu este evidenta pentru o persoana de specialitate si nu
rezulta din cunosintele cuprinse in stadiul te7nicii "ondiale.
,in#ura deinitie data activitatii inventive intr-un "od concis si ri#uros, apartine doctrinei
ranceze care spune 3&ista activitate inventiva daca te7nica curenta este depasita in principiile,
"i$loacele de realizare sau rezultatele o!tinute.
Aplicarea industriala - conditie de ond pozitiva
+ inventie este suscepti!ila de aplicare industriala daca o!iectul sau poate i realizat sau utilizat
in "od repetat in oricare din do"eniile industriale.
Aplicarea industriala este indeplinita c7iar daca se reera la o posi!ilitate viitoare de aplicare
.inventiile de perspectiva/.
Condiitii de ond ne#ative pentru !revetarea unei inventii
3
'u sunt !reveta!ile inventiile a caror e&ploatare co"erciala este contrara ordinii pu!lice sau
!unelor "oravuri.
'u sunt !reveta!ile creatiile privind soiurile de plante si rase de ani"ale .sunt prote$ate prin
le#i spearate, nu prin le#ea !revetelor de inventie/ si nici inventiile ce au ca o!iect corpul u"an sau parti
ale acestuia in dierite stadii de or"are si dezvoltare .este interzisa clonarea/.
'u sunt !reveta!ile creatiile intelectuale prote$ate prin alte le#i.
Curs 3 DPI - 24.02.2014
,u!iectele dreptului de proprietate industriala asupra inventiei
Autor al unei inventii poate i doar p. In consecinta, dreptul la !revetul de inventie apartine
inventatorului.
1ealizatorul unei inventii care o!tine !revet pe nu"ele sau se nu"este su!iect pri"ar. ,unt, de
ase"enea, su!iecte pri"are ale drepturilor privind inventia, si "ostenitorii autorului.
,u!iecte derivate ale dreptului de proprietate industriala asupra inventiei sunt p % p$ ce
do!andesc !revetul de inventie prin trans"itere de la un titular anterior. In consecinta, su!iectele derivate
do!andesc !revetul de inventie atat de la un su!iect pri"ar, cat si de la un su!iect derivat.
Daca o inventie este realizata de "ai "ulti autori i"preuna, acestia vor avea calitatea de
coautori ai inventiei. Coautorii sunt persoanele care au desasurat i"preuna o activitate inventiva si au
realizat o inventie !reveta!ila.
Inventiile de serviciu
In unctie de titularul protectiei si de "odul de realizare, deose!i" intre inventii li!ere si
inventii de serviciu.
Inventiile li!ere sunt inventiile realizate in "od independent de o p.
Inventiile de serviciu sunt inventiile realizate de un salariat in le#atura cu activitatea pe care o
desasoara in unitatea an#a$atoare. Peste 80: din inventiile !revetate sunt inventii de serviciu.
Inventia realizata de salariat si !revetata pe nu"ele unitatii
,alariatul este o p ce presteaza "unca in !aza unui CI-, su! autoritatea unui an#a$ator p % p$.
'u sunt asi"ilate contractului de "unca contractele de cola!orare, contractele "ilitarilor activi
an#a$ati sau ale "e"!rilor cooperatorii.
Inventiile de serviciu sunt re#le"entate pe de-o parte de re#uli apartinand dreptului "uncii .ca
re#le"entare #enerala/ si de re#uli ce apartin proprietatii industriale .*e#ea 54%1661 repu!licata/.
1. Inventia realizata de un salariat in e&ecutarea unui CI- prin care are incredintata in "od
e&plicit o activitate inventiva ce corespunde cu unctiile sale, va puutea i !revetata pe nu"ele unitatii
an#a$atoare .art.4 lit.a din *e#ea 54%1661/ - aceasta este o nor"a supletiva .suplineste vointa
nee&ppri"ata a ppartilor/.
2. Inventia realizata in !aza unui contract de cercetare va putea i !revetata pe nu"ele unitatii
care a co"andat cercetarea .art.4 alin.2/.
Drepturi si o!li#atii
,alariatul iinventator si unitatea au o!li#atia reciproca de a se inor"a periodic, in scris, asupra
stadiului crearii si realizarii inventiei si o!li#atia de a se a!tine de la orice divul#are a datelor privind
inventia.
4
In a"!ele situatii, dupa ce inventatorul inor"eaza in scris unitatea, in ter"en de 50 de zile de
la realizarea inventiei, aceasta tre!uie sa depuna la +,I- cererea de !revet. ;er"enul de 50 de zile este
un ter"en de decadere, iar depasirea acestuia are drept consecinta pierderea dreptului unitatii de a-i i
acordat !revet de inventie.
Dupa i"plinirea ter"enului de 50 de zile, dreptul la acoordarea !revetului de inventie .daca
unitatea nu a depus cerere la +,I-/ apartine iinventatorului salariat. Daca unitatea a depus cerere in
ter"enul prevazut de le#e, ea are o!li#atia de a inor"a inventatorul asupra stadiului e&a"inarii cererii de
!revet la +,I-, iar ulterior, asupra rezultatelor aplicarii inventiei.
Inventatorul are o!li#atia de a asii#ura titularului de !revet asistenta te7nica pe !aza de contract
pentru punerea in aplicare a inventiei si e&ploatarea acesteia .asistenta te7nica pe !aza de contract, nu are
la#atura cu contractul de "unca, este un alt contract/.
Inventatorul, in situatia prevauta de art.4 lit.a, are dreptul la o re"uneratie supli"entara sta!ilita
printr-un nou contract .de "unca/.
In cazul inventiilor realizate in !aza unui contract de cercetare, inventatorul are de ase"enea
dreptul la o re"uneratie supli"entara sta!ilita prin act aditional la contractul de cercetare.
Pentru a"!ele situatii, drepturile ppatri"oniale cuvenite inventarorului salariat, in a"!ele
situuatii, se sta!ilesc in unctie de rezultatul econo"ic al e&ploatarii inventiei. 1e"uneratia supli"entara
este o!li#atorie, o!li#ativitatea acordarii acesteia rezultand din le#ea inventiilor si nu din CI- sau de
cercetare.
Inventia de serviciu. Invenntia realizata de salariat si !revetata pe nu"ele salariatului
Daca an#a$atul realizeaza o inventie in e&ercitarea unctiei sale, in do"eniul de activitate al
unitatii, olosind "i$loacele te7nice si inor"atiile detinute de unitate, va putea i !revetata de salariat pe
nu"ele sau daca acesta nu are prevazuta in CI- o "isiune inventiva incredintata in "od e&plicit.
Inventia realizata de salariat in conditiile art.4 lit.a .cand are incredintata in "od e&plicit o
"isiune inventiva/ sau art.4 alin.2 .contractul de cercetare/ va putea i !revetata pe nu"ele salariatului
daca unitatea an#a$atoare nu a or"ulat cerere de !revet de inventie la +,I- in ter"en de 50 de zile de la
inor"area in scris a sa.
Conditiile de "ai sus nu tre!uiesc indeplinite cu"ulativ, ci este suicienta nu"ai una din
situatiile descrise.
(nitatea an#a$atoare, in aceste situatii, are un drept de preerinta la inc7eierea unui contract de
cesiune a drepturilor ce izvorasc din !revet.
Dreptul de preerinta al unitatii la inc7eierea unui contract privind drepturile ce se nasc in
le#atura cu inventia realizata de salariat tre!uie e&ercitat in ter"en de 3 luni de la oerta salariatului.
,alariatul este o!li#at, daca doreste sa inc7eie un contract de cesiune sau licenta a drepturilor
nascute in le#atura cu inventia, sa aca o oerta unitatii in scris, oerta tre!uind sa ie reala, serioasa,
er"a, neviciata si co"pleta.
Daca unitatea nu accepta oerta in scris in ter"enul de 3 luni .ter"en de decadere/, inventia
devine li!era.
;rannserul drepturilor nascute in le#atura cu inventia de la inventatorul salariat catre unitatea
an#a$atoare sau catre un tert, se ace pe !aza de contract, rezultat al acordului de vointa al partilor. In
aceasta situatie, unitatea este su!iect derivat.
;rans"iterea drepturilor nascute in le#atura cu inventia se poate ace)
1. Dupa realizarea inventieii, dar inainte de a se depune cerere la +,I-, situatie in care dreptul
la !revet va apartine cesionarului .cel care cu"para/2
2. Dupa realizarea inventiei si dupa depunerea cererii la +,I-, dar inainte de eli!erarea
!revetului de inventie2
4
3. Dupa eli!erarea cererii de !revet, situatie in care se trans"it drepturile ce se nasc din !revetul
de inventie
Procedura ad"inistrativa de eli!erare a cererii de !revet
Cuprinde 3 etape)
1. Inre#istrarea cererii de !revet.
Cererea de !revet redactata in li"!a ro"ana, ce cuprinde datele de identiicare ale solicitantului
precu" si descrierea inventiei, se depune direct la re#istratura +,I-, personal sau prin "andatar, prin
pposta sau in or"at electronic.
Inre#istrarea cereri se inalizeaa cu inre#istrarea ei in re#istrul national al cererilor depuse si
pu!licarea in !uletinul oiicial de proprietate industriala.
Cererea de !revet "ai poate sa cuprinda descrierea inventiei si "odului ei de unctionare,
invocarea eventualelor prioritati .unionista sau de e&pozitie/, sc7ite sau desene e&plicative si acte ce
dovedesc prioritatea invocata.
Cererea insotita de sc7ite, desene si e&plicatii privind "odul de realizare si e&ploatare a
inventiei constituuie depozitul national re#le"entar.
Descrierea inventiei tre!uie sa ie suicient de a"pla si de clara astel incat solutia te7nica pe
care o oera sa poata i inteleasa si reprodusa de o persoana de specialitate.
,c7itele, desenele si e&plicatiile privind inventia pot i depuse ulterior cererii de !revet, in
ter"en de "a&i" 2 luni de la data de depozit a cererii de !revet.
Datele din 1e#istrul national al cererilor de !revet depuse sunt nepu!lice. Pu!llicarea cererii in
8uletinul oicial de proprietate industriala poate i insotita de un raport de docu"entare a inventiei.
Cererea de !revet pu!licata conera titularului solicitant un drept e&clusiv de e&ploatare si ii
asi#ura acestuia in "od provizoriu o protectie si"ilara cu cea conerita de !revet.
Protectia provizorie dureaza pana la inc7eierea celei de a treia etape, respectiv ad"iterea %
respin#erea cererii de !revet.
Dierenta dintre protectia provizorie si cea deinitiva .cea conerita de !revet/ este aceea ca
titularul protectiei provizorii nu poate introduce actiune in contraacere, acest drept revenind e&clusiv
titularului de !revet.
3tapa a doua) e&a"inarea cererii de !revet.
3&a"inarea cererii de !revet poate i ceruta odata cu cererea de !revet sau cel "ult in ter"en de
30 de luni de la aceasta data. In aceasta etapa, +,I- e&a"ineaza ur"atoarele aspecte)
I.-daca solicitantul este p % p$ ro"ana sauu cu do"iciliul in 1o"ania2
-daca cererea de !revet este c"pleta, daca este insotita de docu"entele /sc7ite, desene,
e&plicatii/ cerute de le#e2
-daca descrierea, sc7itele si desenele sunt clare, co"plete si corecte2
-daca prioritatile invocate sunt dovedite prin inscrisuri2
II.
-daca sunt indeplinite conditiile de ond pozitive .noutatea, activitatea inventiva, aplicarea
industriala/ si conditiile de ond ne#ative2
Daca toate aceste conditii sunt indeplinite sau nu, totul se relecta intr-un raport de e&a"inare a
cererii de !revet, "otivat, si care se inc7eie cu o propunere de ad"itere % respin#ere a cererii, dupa caz.
3. Ad"iterea % respin#erea cererii de !revet
+,I-, in !aza raportului de e&a"inare a cererii de !revet, in ter"en de 18 luni de cand s-a
solicitat e&a"inarea cererii, 7otaraste respin#erea cererii de !revet % acordarea acesteia.
<otararea de acordare a !revetului % de respin#ere a cererii este "otivata si se pu!lica in
5
8uletinul oicial de proprietate industriala in ter"en de 50 de zile de la redactarea ei si va avea eect
incepand cu aceasta data.
8revetul de inventie este eli!erat de directorul #eneral al +,I- in te"eiul 7otararii de acordare
a acestuia. Durata de protectie a unui !revet de inventie este de 20 de ani, cu incepere de la data de
depozit .include protectia proviorie/.
8revetul de inventie este titlul eli!erat de stat prin or#anul sau de specialitate +,I-, pprin care
i se recunoaste titularului un drept e&clusiv de e&pploatare a inventiei sale. 8revetul de inventie este
national .produce eecte doar pe teritoriul statului care l-a eli!erat/ si esential"ente te"porar.
8revetul de inventie are caracter constitutiv de drepturi.
Curs 4 DPI - 3.03.2014
;rans"iterea drepturilor nascute in le#atura cu inventia
Dreptul la !revet, dreptul la acordarea !retului de inventie, precu" si drepturile ce decur# din
!revetul de inventie pot i trans"ise in tot sau in parte. Art.47 din *e#ea 54%61.
;rans"iteres drepturilor nascute in le#atura cu inventia se poate ace prin contract de cesiune
.ase"anatoare vanzarii/, prin coontract de licenta, succesiune le#ala sau testa"entara sau aport la
capitalul social.
+!iectul trans"iterii) pot i trans"ise prin contract de cesiune sau licenta)
-dreptul la acordarea !revetului de inventie, atunci cand actul de trans"isiune se
inc7eie inainte de depunerea cererii de !revet sau in cursul procedurii de eli!erare a !revetului, dar inainte
de pronuntarea deciziei "otivate de eli!erare a cererii de !revet2
-dreptul asupra !revetului atunci cand actul de trans"isiune se inc7eie dupa eli!erarea
!revetului de inventie, dar in cursul perioadei sale de validitate .inainte de i"plinirea celor 20 de ani/.
Aceasta trans"isiune se realizeaza prin contract de cesiune2
-drepturile nascute din !revetul de inventie, "ai e&act olosinta totala sau partiala a
inventiei. Aceste dreppturi se trans"it doar prin contract de licenta.
-odalitati de trans"itere a drepturilor privind inventia
Dupa "o"entul in care intervine trans"isiunea)
-trans"isiune pprin acte intre vii2
-trans"isiune prin acte intre "orti.
Dupa te"eiul le#al al trans"isiunii)
-trans"isiune voluntara .conventionala/ - prin contract2
-trans"isiune le#ala - prin succesiune2
Dupa "odul de trans"itere)
-trans"isiune prin acte cu titlu oneros2
-trans"isiune prin acte cu titlu #ratuit.
Contractul de cesiune a drepturilor nascute in le#atura cu inventia
Contractul de cesiune este instru"entul $uridic prin care prin conventie se trans"ite in tot sau in
parte dreptul la !revetul de inventie sau drepturile ce izvorasc din !revetul de inventie.
Contractul de cesiune este contractul prin care o parte nu"ita cedent trans"ite in tot sau in
parte celeilalte parti nu"ite cesionar dreptul sau la eli!erarea !revetului de inventie sau drepturile sale ce
izvorasc din !revetul de inventie.
7
Cedent poate i inventatorul, ppersoana indreptatita la eli!erarea !revetului de inventie sau
titularul de !revet.
Cesionar poate i orice p % p$.
9iind un act de dispozitie, contractul de cesiune poate i inc7eiat doar intre persoane cu
capacitate deplina de e&ercitiu.
Contractul de cesiune poate i atat cu titlu oneros, cat si cu titlu #ratuit.
-daca cesiunea este cu titlu oneros, ii sunt aplica!ile re#ulile de la vanzare-cu"parare2
-daca cesiunea este cu titlu #ratuit, cele de la donatie, "ai putin conditia de or"a.
Contractul de cesiune, dpdv al intinderii drepturilor trans"ise, poate i)
-cesiune totala atunci cand are ca o!iect toate drepturile ce izvorasc din !revet, pe
intre# teritoriul tarii, si pe intrea#a durata de protectie2
-cesiune partiala, cand se trans"it anu"ite drepturi ce izvorasc din !revet .dreptul la
a!ricarea produsului, dreptul la co"ercializarea acestuia, e&pportul, i"portul etc./2
-dupa inc7eierea unui contract de cesiune partial, cedentuul si cesionarul devin
coproprietari. Cesiunea poate i partiala si atunci cand se trans"it drepturile ce izvorasc din !revetul de
inventie doar pentru o anu"ita re#iune din teritoriu pe care ea este prote$ata.
Prin contractul de cesiune se trans"it)
-dreptul de proprietate asupra !revetului, in tot sau in parte, dupa cu" contractul a
ost de cesiune totala sau partiala2
-dreptul la actiunea in contraacere, pentru actele ulterioare inc7eierii contractului de
cesiune.
Contractul de cesiune nu are ca o!iect drepturile personal nepatri"oniale ale inventatorului.
Caractere $uridice ale contractului de cesiune)
a. 3ste un contract sinala#"atic % !ilateral .atunci cand este cu titlu oneros/. Daca este cu titlu
#ratuit este unilateral.
!. 3ste un coontract consensual intrucat le#ea nu prevede nicio conditie de or"a. In sc7i"!,
pentru dovedirea contractului, este necesara ad pro!atione" or"a scrisa. De ase"enea, intre parti
.cedent si cesionar/ produce eecte din "o"entul inc7eierii lui, dar ata de terti din "o"entul pu!licarii
acestuia in 8uletinul oicial de proprietate industriala.
c. 3ste un contract, de re#ula, cu titlu oneros, dar poate i si cu titlu #ratuit.
d. Daca este cu titlu oneros, este co"utativ, li!eralitate daca e cu titlu #ratuit.
e. 3ste un contractt nenu"it
. 3ste un contract translativ de drepturi .proprietate/
#. 3ste contract cuu e&ecutare dintr-o data.
Condiitii de or"a
a. Cedentul si cesionarul tre!uie sa ai!a capacitate deplina de e&ercitiu
!. Consi"ta"antul, iind consensual contractul, nu tre!uie sa i"!race o or"a speciala
c. +!iectul este un !revet in vi#oare pe de o parte, si pretul tre!uie sa ie
deter"inat%deter"ina!il, serios si li!er
d. Cedenntul tre!uie sa ie titular de !revet in vi#oare. Daca !revetul este e&pirat sau titularul
decazut din drepturi, contractul de cesiune este nul pentru lipsa !revetului.
3ectele contractului de cesiune .drepturile si o!li#atiile partilor/
+!li#atiile cedentului)
-cedentul tre!uie sa predea o!iectul contractului, ceea ce se traduce prin o!li#atia de a
tolera actele de e&ploatare ale cesionarului. Ca o!li#atie accesorie de predare, cedentul tre!uie sa puna la
dispozitia cesionarului ==no>-7o>-ul le#at de e&ploatarea inventiei.
-o!li#atia de #arantie. Cedentul tre!uie sa asi#ure linistita si utila olosinta a
8
o!iectului contractului. Cedentul nu #aranteaza asupra randa"entului econo"ic sau a valorii co"erciale a
inventiei. Cedentul tre!uie sa #aranteze pentru viciile ascunse ale o!iectului contractului.
+!li#atiile cesionarului)
-sa plateasca pretul cesiunii .daca e cu titlu oneros/, pret care poate i sta!ilit printr-o
su"a oretara .#lo!ala/, un procent din cira de aaceri, o cantiitate sau "i&t .si produse si !ani/.
Contractul de licenta a !revetului de inventie
3ste contractul prin care titularul unui !revet de inventie trans"ite unei alte persoane, in
sc7i"!ul platii unei redevente. 3ti"olo#ic, licenta in latina se"niica pro"isiune sau li!ertate de a
actiona.
Clasiicarea contractelor de licenta
Dpdv al drepturilor trans"ise)
-licenta si"pla atunci cand licentiatul do!andeste dreptul de a olosi inventia, iar
titularul !revetului pastreaza atat dreptul de a oolosi inventia personal, cat si de a trans"ite acest drept si
altor persoane2
-licenta e&clusiva atunci cand licentiatul doo!andeste olosinta e&clusiva a inventiei
sau a unei or"e de e&ploatare a acesteia, pe oo perioada li"itata de ti"p, sau pe un teritoriu restrans.
;itularul de !revet nu "ai poate olosi inventia pentru or"ele de realizare cedate % perioada de ti"p %
teritoriu la care se reera e&clusivitatea si nici sa inc7eie alte contracte de licenta pentru acestea.
-licenta a!sooluta, cand titularul de !revet, dupa inc7eierea contractului de licenta, nu
"ai poate olosi, e&ploata inventia, nici personal si nici nu "ai poate inc7eia alte contracte de licenta pe
perioada sau teritoriul la care se reera contractul.
Dupa o!iectul contractului)
-licenta de !revet2
-licenta de =no>-7o>2
-liceta de "arca2
-licenta de desen sau "odel industrial.
Dupa izvorul raportului $uridic)
-licenta vooluntara2
-licenta le#ala .o!li#atorie/.
Caractere $uridice)
a. Contract nenu"it, nu are o re#le"entare proprie, dar i se aplica prin analo#ie re#ulile de la
locatiune, co"odat .daca e licenta cu titlu #ratuit/2
!. 3ste un contract sinal#"atic .cand este cu titlu oneros/ sau unilateral .cand este cu titlu
#ratuit/2
c. Dpdv al or"ei, este un contract consensual .orice coontract nenu"it este consensual/.
d. De re#ula, contract cu titlu oneros.
e. Contract co"utativ .daca e cu titlu oneros/, li!eralitate .daca e cu titlu #ratuit/
. 3ste un contract intuitu personae in ce priveste calitatile licentiatului.
#. 3ste un contract cu e&ecutare succesiva.
Desi este contract consensual, pentru pro!a si opoza!ilitate ata de terti este necesara or"a
scrisa.
Intre parti, contractul de licenta produce eecte din "o"entul inc7eierii acestuia, iar ata de terti
din "o"entul pu!licarii in 8uletinul oicial de proprietate industriala.
Partile se nu"esc licentiator .titularul de !revet/, respectiv licentiat sau !eneiciar.
6
3ectele contractului de licenta
+!li#atiile licentiatorului)
-de a tranns"ite olosinta te"porara a drepptuurilor ce izvorasc din !revet2
-dreptul de a olosi inventia nascut printr-un coontract de licenta este un drept de
creanta. ,pre deose!ire de "onopolul e&clusiv de e&ploatare, care este un drept real.
-o!li#atia de a asi#ura asistenta te7nica si de a trans"ite =no>-7o>ul necesal
olosintei inventieii de catre licentiat
-sa #aranteze linistita si utila olosinta a o!iectului inventiei2
-sa rasppunda pentru viciile ascunse cu precizarea ca nu e&ista o!li#atie de #arantie
asupra valorii co"erciale a inventiei si nnici asupra renta!ilitatii econo"ice a e&ploatarii acesteia2
-la incetarea coontractului de licenta, titularul de !revet .licentiatorul/ are o!li#atia de
a prelua stocul de produse a!ricate pe !aza de licenta si nevandute2
+!li#atiile licentiatului)
-sa plateasca redeventa2
-o o!li#atie pproopter re" .reala/ care se naste prin le#e) o!li#atia de a e&ploata
inventia i"ediat dupa inc7eierea contractului de licenta. 3&ploatarea tre!uie sa ie serioasa, eectiva si
loiala. ,anctiunea poate i c7iar rezilierea contractului de licenta.
-licentiaatul tre!uie sa-l apere pe titularul de !revet i"potriva uzurparilor2
-o!li#atia de a sista e&ploatarea inventiei la incetarea contractului.
Incetarea contractului de licenta
-ca si la locatiune
,e nu"esc anulitati ta&ele pe care titularul de !revet tre!uie sa le plateasca anual pentru
"entinerea in vi#oare a !revetului. I"pozitele rezultate din e&ploatarea invventiei tre!uiesc platite ca
cesionar % licentiat. Anuitatea este i"pozitul pe dreptul de proprietate industriala.
Apararea drepturilor privind inventia
Drepturile nascute in le#atura cu inventia pot i aparate prin)
a. -i$loace de drept ad"inistrativ2
!. -i$loace de drept civil2
c. -i$loace de drept penal.
"i$loacele de drept ad"inistrativ .contestatia art.43 din le#ea 54%61, revocarea % anularea
!revetului de inventie .pentru nerespectarea dispozitiilor art.7-13, 18 din le#ea 54%61/
-i$loacele de drept civil presupune)
-incetarea incalcarii dreptului2
-despa#u!irea titularului de !revet, distru#erea pproduselor coontraacute2
-distruu#erea si%sau coniscarea "aterialelor si ec7ipa"entelor cu care au ost produse
prin contraacere o!iectul inventiei !revatate.
"i$loacele de drept penal repreinta sanctionarea ca inractiuni a)
-insusirii ara drept a calitatii de inventator2
-contraacerea .a!ricarea, olosirea, punerea in circulatie, i"portul sau e&portul ori
co"ercializarea ara drept a o!iectului unei inventii !revetate.
Drepturile ce izvorasc din !revet ppot i aparate prin actiunea in concurenta neloiala. ;e"eiul
acesteia este raspunderea civila delictuala.
10
,tin#erea drepturilor izvorate din inventii se poate ace)
1. Prin e&pirarea ter"enului de protectie .de 20 de ani/2
2. Decaderea titularului de !revet din drepturi .spre e&. Pt neplata anultitatii/
3. Anularea !revetului de inventie
4. 1enuntarea titularului la !revetul de inventie
4. 1evocarea din oiciu a 7otararilor +,I-, revocare care se nu"este retractare.
Curs 4 DPI - 10.03.2014
'otiunea de =no>-7o>
?no>-7o>ul este o realizare te7nica cu caracter de noutate relativa, care include si inovatia,
o!iect de proprietate industriala.
?no>-7o>ul nu are o re#le"entare proprie, dar este "entionat atat in le#islatia interna, cat si in
cea internationala ca o!iect de proprietate industriala, iind considerat un ele"ent valoros in patri"oniul
unei intreprinderi.
?no>-7o>ul se traduce prin a sti in ce el sau a sti cu" si este sinoni" cu savoire aire.
Deinitie) in doctrina, =no>-7o>ul este un ansa"!lu de cunostinte te7nice, inor"atii,
e&perienta, a!ilitate ne!reveta!ile sau !reveta!ile, dar ne!revetate, necesare a!ricarii sau co"ercializarii
unor produse ela!orarii sau unctionarii unor te7nolo#ii ori procedee.
Ca inalitate sau scop, =no>-7o>ul conera un caracter co"petitiv intreprinderii care il detine.
Cunostintele te7nice ce or"eaza =no>-7o>ul tre!uie sa ai!a caracter de noutate si
ori#inalitate.
*e#ea rancizei 76%1667 deineste =no>-7o>ul ca iind un ansa"!llu de or"ule, deinitii
te7nice, docu"ente, desene si "odele, retete, pprocedee care servesc la a!ricarea si co"ercializarea unui
produs.
3le"entele co"ponente ale =no>-7o>ului)
1. A!ilitatea sau de&teritatea te7nica a unei ppersoane care se reera atat la aptitudinile sale
natiive, cat si la aptitudinile do!andite prin e&perienta.
A!ilitatea si de&teritatea te7nica sunt calitati atasate persooanei si in consecinta nu pot i
appropriate de intreprindere. A!ilitatea si de&teritatea te7nica nu pot i i&ate sau trans"ise in scris printr-
o descriere precisa sii nu pot i trans"ise decat i"preuna cu persoana care le detine.
2. 3&perienta te7nica indelun#ata rezultat al unei practici industriale coonstante. Acest ele"ent
este suscepti!il de a i inre#istrat sau descris intr-un docu"ent si odata i&at pe un suport "aterial, eel
poate i trans"is, de re#uula, pe calea asistentei te7nice asi#urata de urnizor sauu prin pre#atirea de
specialisti ai !eneiciarului de catre titularul de =no>-7o>.
3. Cunostintele te7niice, rezuultat al cunoasterii si e&pperientei de catre un o" de "eserie a
te7nicii industriale curente asociata =no>-7o>ului. ,i acest ele"ent este trans"isi!il.
Caracterele =no>-7o>ului
1. ?noo>-7o>ul are un caracter te7nic, practic.
2. ?no>-7oul are un caracter trans"isi!il si iin consecinta, poate i co"unicat si altei persoane,
"aii putin a!ilitatea si de&teritatea te7nica ce poate i trans"isa doar i"ppreuna cu persoana
detinatorului.
3. Caracter secret. ,ecretul este asi#urat prin interzicerea accesului tertilor la cunostintele ce le
contine =no>-7o>ul. ,ecretul nu este prote$at pprintr-un titlu de protectie si doar printr-o protectie de
appt. ;itularul de =no>-7o>, in lipsa unui titlu de pprotectie, !eneiciaza doar de un "onopol de apt si
11
nu de un "onopol de drept.
?no>-7o>ul este dierit de secretul de a!ricatie sau secretul co"ercial.
,ecretul co"ercial este inor"atia care nu este cunoscuta sau nu este usor accesi!ila
persoanelor din "ediul care se ocupa in "od o!isnuit cu acest #en de inor"atii.
,ecretul de a!ricatie do!andeste valoare co"erciala prin aptul ca nu este accesi!il pu!licului.
,ecretul de a!ricatie sau secretul co"ercial este o te7nica, o oor"ul de a!ricatie izolata, pe
cand =no>-7o>ul reprezinta un ansa"!lu de ele"ente care, ara a avea caracter de noutate a!soluta, nu
sunt cunoscute in ra"ura respectiva.
,ecretul de a!ricatie are caracter static, pe cand =no>-7o>ul are un caracter dina"ic, iind
per"anent suscepti!il de a"elliorari .i"!unatatiri/ rezultate din activitatea de cercetare.
-i$loace de aparare a =no>-7o>ului
?no>-7o>ul neavand o re#le"entare proprie si neiind prote$at printr-un titlu de protectie, nu
poate i aparat prin actiunea in contraacere.
;itularul de =no>-7o> se poate apara i"potriva concurentilor sai coo"erciali prin actiunea in
concurenta neloiala. I"potriva persoanelor neconcurente, se ppoate apara titularul prin actiunea in
raspundere civila delictuala.
Dpdv ppenal, incalcarea drepturilor titularului de =no>-7o> poate constitui, duupa caz,
inractiunea de urt, divul#area secretului proesional sau divul#area secretului econo"ic.
Contractul de =no>-7o> poate i trans"is i"preuna cu alte o!iecte de proprietate industriala
."arca, inventie/ prin contract de ranciza sau sepparat, doar =no>-7o>ul, prin contract de coo"unicare
de =no>-7o>.
Contractul de co"unicare de =no>-7o> este un contract nenu"it, dar in practica se redacteaza
in or"a scrisa. 'u e&ista conditii de pu!licitate sau de opoza!ilitate ata de terti.
?no>-7o>ul neiind un o!iect de proprietate industriala proote$at printr-un titlu de protectie si
o le#e speciala, nu poate i trans"is prin contract de cesiune sau coontract de licenta.
'otiunea de "arca
Ca o!iect de proprietate industriala, "arca ace parte din cate#oria se"nelor distinctive, iind
un ele"ent i"portant in patri"oniul unei intreprinderi.
-arca per"ite consu"atorilor sa-si orienteze preerintele spre un anu"it produs sau serviciu.
1e#le"entare le#ala) *e#ea 84%68 priivind "artile si indicatiile #eo#raice.
Ca natura $uridica, "arca este un !un incorporal, suscepti!il ata de toate celelalte o!iecte de
proprietate industriala, la protectie ininita, prin reinnoirea succesiva a depozitului.
-arca este un ele"ent incorporal al ondului de co"ert, destinat sa atra#a clientela in $urul unui
produs sau serviciu, "otiv pentru care in doctrina se considera ca apartine dreptului de clientela.
Deinitie) "arca este un se"n suscepti!il de reprezentare #raica, ce serveste la deose!irea
produselor sau serviciilor unui co"erciant de cele ase"anatoare ale altor co"ercianti.
Caracterele "arcii
1. Caracter acultativ, titularul unei "arci are dreptul si nu o!li#atia de a-si "arca produsele. (n
co"erciant poate sa valoriice ara niciun el de restrictie atat produse inre#istrate ca "arca, cat si produse
sau servicii ara nicio "arca.
3&ceptie de la caracterul acultativ sunt !i$uteriile din "etale pretioase sau cu pietre pretioase,
care se "arc7eaza o!li#atoriu de 8anca 'ationala.
12
2. -arca are caracter individual. In principiu, "arca apartine unei sin#ure p % p$, insa nu este
e&clus ca ea sa ie detinuta in coproprietate.
3. Caracterul independent al "arcii ata de produsul sau serviciul "arcat. 'atura produsului pe
care ur"eaza sa ie aplicata "arca de a!rica sau co"ert nu poate constitui un o!stacol in inre#istrarea
"arcii. Interdictia ulterioara inre#istrarii "arcii de a a!rica sau co"ercializa un produs la un anu"it
"o"ent si intr-o anu"ita tara nu aecteaza vala!ilitatea "arcii.
Deose!irea intre "arca si alte se"ne distinctive
'otiunile de ir"a, nu"e co"ercial sau denu"ire sociala sunt sinoni"e dpdv $uridic si
reprezinta un atri!ut de identiicare a co"erciantului.
9ir"a sau denu"irea co"erciala este nu"ele su! care un co"erciant isi e&ercita activitatea si
su! care se"neaza. (n co"erciant are o sin#ura denu"ire co"erciala sau ir"a.
Prin ir"a, co"erciantul se identiica in raport cu ceilalti co"ercianti.
3"!le"a este un se"n distinctiv acultativ .spre deose!ire de ir"a care este o!li#atorie/, care
a$uta la identiicarea co"erciantului.
Atat ir"a, cat si e"!le"a identiica co"erciantul in raport de ceilalti co"ercianti.
-arca este uns e"n distinctiv ce a$uta la deose!irea produselor unui co"erciant de ccele
ase"anatoare ale celorlalti co"ercianti.
Ase"anari)
-atat ir"a cat si e"!le"a si "arca au aceleasi conditii de validitate) sa ie distinctive2
disponi!ile si licite.
9ir"a este o!li#atorie, pe cand e"!le"a si "arca sunt acultative. 9ir"a nu poate i instrainata
separat de ondul de co"ert, pe cand "arca poate i evaluata si instrainata separat de ondul de co"ert.
(n co"erciant poate avea o sin#ura ir"a si o sin#ura e"!le"a, intrucat acestea identiica
co"erciantul. In sc7i"!, un co"erciant poate avea una sau "ai "ulte "arci sau niciuna.
9ir"a poate i aparata i"potriva olosirii nele#iti"e de catre un alt co"erciant prin actiunea in
concurenta neloiala. -arca este prote$ata atat prin actiunea in concurenta neloiala, cat "ai ales prin
actiunea in contraacere.
,e"ne suscepti!ile de a constitui "arca
Pot constitui "arci se"ne distinctive cu" ar i) cuvinte, nu"e, desene, litere, cire, ele"ente
i#urative, or"e tridi"ensionale, culori, precu" si co"!inatii ale acestora. Aceasta enu"erare este
e&e"pliicativa. + sin#ura culoare nu poate i o "arca pentru ca nu are un caracter suicient de distinctiv,
pe cand o co"!inatie de culori poate i.
Curs 5 DPI - 17.03.2014
9unctiile "arcii
9@ra a i e&pers re#le"entate de le#e, unctiile "arcii au ost a"plu consacrate de doctrina.
1. 9unc4ia de dierentiere a produselor si serviciilor unui co"erci@nt de cele ase"anatoare ale altor
co"ercianti. Dpdv aceasta este pri"a dintre unctiile "arcii si in ti"p, acc3ntul s.a "utat pe indicarea
ori#inii si calit@tilor deose!ite ale produs3lor.
2. 9unctia de concurenta. Individualizand produs3le unui anu"it producator, "arca este un i"portant
"i$loc de atra#ere a clientelei. Consu"atorii isi orienteaza pr3erintele c@tre produsele care @u casti#at o
13
!una reput@tie. Din unctia de concurenta se nasc uctiile de recla"a, de or#anizare a pietei si cea de
#arantare a calitatii produselor.
3. 9uctia de #arantaee a calitatii produselor. -arca devine pt consu"@tor un si"!ol al calitatii, "otiv pt
care se sta!ileste o le#atur@ "orala intre producator si consu"@tor. Daca in ti"p producatorul nu respect@
si nu "entine calitate@ produselor, consu"atorul isi orienteaza preerintele catre produsele altui
co"erciant.
4. 9unctia de recla"a. Aceasta unctie releva cel "ai !ine independenta "arcii ata de produs. + recla"a
!ine co"pusa transor"a "arca intr.un si"!ol al calitatii produsului. Cu"paratorul va i atras de "arca
ara a "ai cerceta calitatea si provenienta produsului. -arca serveste la identiicare@ "ai usoara de catre
consu"ator a produselor si s3rviciilor dorite de acestea.
Aceasta ucie este sintatizata prin ada#iul "arca se vinde sin#ura.
4. 9uctia de or#anizare a pietei. -arca a$uta la re#larea raportului pe piata dintre cerere si oerta. In acest
el, "arca devine un instru"ent de "ar=etin#, a$utand producatorul la pro#nozarea cererii de !unuri si
servicii pentru @nu"ite cate#orii de consu"atori.
,iste"ul de do!@ndire a dreptului la "arca
Aparitia si 3volutia "arcilor a deter"inat si adoptarea a "ai "ulte siste"e de do!andire a dreptului la
"arca.
Pri"ul este sist>"ul de do!andire a "arcii prin prioritate de olosire. Potrivit acestui siste", "arca
apartine pri"ei persoane care o utilizeaza, aceasta putand i dierita de persoana care solicita inre#istrarea
"arcii.
Pentru ca actul de olosire a "arcii sa duca la do!andirea ei, el tre!uie sa indeplineasca cu"ulativ
ur"atoarele conditii)
-olosirea tre!uie sa ai!a un caracter pu!lic si s@ i3 acuta cu intentia de a apropria "arca2
-sa ie continua olosirea "arcii
-sa ai!a un caracter caliicat, adica olosirea""arcii sa ai!a o anu"ita notorietate
Al doilea siste" este siste"ul depozitului declarativ. Potrivit acestui"siste", dreptul la "arca este
do!andit prin or"ulare@ unei cereri, daca sunt indeplinite conditiile de ond pentru protectia "arcii la
+,I-.
,iste"ul depozitului atri!utiv. Potrivit @c3stuia, dreptul la "arca s3 do!a"deste prin inre#istrarea "arcii.
In acest siste", olosirea "arcii si c7iar depunere@ unei cereri in acest sens nu duce l@ do!andirea
dreptului la "arca. Acest siste" asi#ura cel "ai !ine clariicarea "o"entului de apropriere a "arcii si
#aranteaza securitatea raporturilor $uridice civile.
Pe lan#a cele 3 siste"e, dieritele"le#islatii au consacrat si siste"e "i&te ale acestor)
,iste"ul atri!utiv a"anat care consta intr.o inre#istrare provizorie a "arcii, iar dupa o perioada de ti"p
se do!andeste dreptul la "arca.
4. ,iste"ul depozitului provocator care presupune depunerea cererii, pu!licarea acesteia si un ter"en in
care tertii pot ace opozitie.
5. ,iste"ul avizului preala!il. Potrivit acestuia, dupa inre#istrarea "arcii, or#anul ad"inistrativ co"unica
solicitantului opozitiile la inre#istrarea "arcii, iar dupa o anu"ita perioada de ti"p "arca este
14
inre#istrata.
;rans"iterea dreptului la "arca
-arca este un !un incorporal ce ace parte din patri"oniul"unei intreprinderi si este trans"isi!ila
i"preuna sau separat de ondul,de co"ert. Dupa recunoasterea "arcii ca o!iect de proprietate industriala,
se considera ca dreptul la "arca este un drept de clientela, "otiv pentru care nu putea i trans"is separat
de ondul de co"ert. Aceasta interdictie a"ost in "od constant raudata cel "ai des prin renuntarea
e&presa la "arca de catre titular, ur"ata de inre#istrarea aceleiasi "arci de catre su!do!anditor.
In prezent, "arca poate i trans"isa separat de ondul de co"ert.
-arca poate i trans"isa prin conventie .contract de cesiune sau de licenta/, prin "ostenire le#ala sau
testa"entara sau ca aport la capitalul social al unei intreprinderi.
Contractul de cesiune a "arcilor
3ste contractul prin care o parte nu"ita cedent trans"ite celeilalte parti nu"ita cesionar, dreptul sau la
"arca. Cesiunea poate i atat cu titlu oneros, cat si cu titlu #ratuit.
Caractere $uridice
-contract sinala#"atic .cand este cu titlu oneros/ sau unilateral atunci cand este cu titlu #ratuit.
-contract consensual, le#ea nu prevede nicio conditie de or"a
-co"utativ
-nenu"it
-cu e&ecutare dintr-o data
Daca contractul de cesiun este cu titlu oneros, ii sunt aplica!ile re#ulile de la vanzare, iar daca este cu titlu
#ratuit, re#ulile de la donatie.
-este un act translativ de proprietate, "otiv pt care partile tre!uie sa ai!a capacitate deplina de e&ercitiu.
9or"a scrisa a contractului de cesiune este ceruta pentru pro!a, iar pentru opoza!ilitate ata de terti,
contractul de cesiune tre!uie inscris in 1e#istrul national al "arcilor.
9ara procedura de inre#istrare a "arcii
Contractul de licenta a "arcii
Prin contractul de cesiune a "arcii se trans"ite proprietatea acesteia in ti"p ce prin contractul de licenta a
"arcii se trans"ite doar dreptul de a olosi "arca.
Ca eect al inc7eierii contractului de licenta, titularul "arcii per"ite unei alte persoane sa oloseasca
"arca, respectiv sa o aplice pe produsele sale pe care le a!rica sau pe care le pune in circulatie.
Contractul de licenta este contractul prin care o parte nu"ita licentiator trans=ite celeilalte parti nu"ita
licentiat, in tot sau in parte, dreptul sau de a olosi "arca.
-arca este despartita de persoana producatorului si alaturata produsului ce se doreste a i individualizat.
In unctie de o!iectul ei, licenta poate i) de a!ricare, de olosire, de co"ercializare sau de recla"a.
Dupa intinderea drepturilor trans"ise, licenta poate i si"pla, e&clusiva sau a!soluta.
Prin contract de licenta a "arcii se poate trans"ite si un secret de a!ricatie sau un =no>-7o>.
Caractere $uridice)
-!ilateral cand e cu titlu oneros, unilateral cand e cu titlu #ratuit2
-co"utativ
14
-consensual
-nenu"it
-cu e&ecutare succesiva
-netranslativ de proprietate, se trans"ite doar olosinta
Contractul de licenta se inc7eie pe perioada deter"inata de ti"p. *icentiator poate i doar titularul unei
"arci in vi#oare. Daca contractul de licenta a "arcii este inc7eiat pe o perioada "ai "are de ti"p decat
durata de protectie a "arcii, licentiatorul are o!li#atia de a reinnoi depozitul "arcii.
Pentru pro!a contractului se cere or=a scrisa a acestuia, iar pentru opoza!ilitate ata de terti inecrierea
contractului in re#istrul national al "arcilo.
'otiunea de indicatie #eo#raica si indicatie de provenienta
Indicatia #eo#raica este un o!iect de proprietate industriala care ace parte din cate#oria se"nelor
distinctive.
Conditiile naturale speciice ale unui"teritoriu #eo#raic deter"inat, cat si anu=ite "etode de prelucrare
traditionala pot coneri calitati speciice inconunda!ile unor produse si in acest el, consu"atorii sa-si
orienteze preerintele in unctie de aceste ele"ente.
,pre deose!ire de "arca, indicatia #eo#raica nu poate i apropriata de o sin#ura persoana. Indicatia
#eo#raica nu individualizeaza un producator, ci anu"ite produse cu anu"ite calitati datorate "ediului
din care provin si "etodelor de prelucrare.
'otiunea de indicatie de provenienta si denu"ire de ori#ine sunt sinoni"e dpdv $uridic cu cea de
indicatie #eo#raica.
Indicatia de provenienta este "entiunea directa privind ori#inea #eo#raica a unui anu"it produs.
,u!iectul protectiei unei indicatii #eo#raice are caracter colectiv si i"prescripti!il.
Indicatiile #eo#raice, la el ca si "arca, sunt prote$ate prin e"iterea unui titlu de protectie nu"it certiicat
de inre#istrare. Perioada de protectie este aceeasi ca la "arca, respectiv 10 ani, cu posi!ilitatea de
reinnoire.
Curs 7 DPI - 31.03.2014
'otiunile de desene si "odele industruale
,unt co"ponente ale dreptului de proprietate industriala ce individualizeaza produsele prin
ele"ente estetice "enite sa atenueze "onotonia unei productii de serie.
Desenele si "odelele industriale se ala la rascrucea dintre arta si industrie. Prin destinatie si
"odul de reproducere, apartin proprietatii industriale, iar prin natura eortului creator apartin drepturilor
de autor.
1e#le"entare le#ala) * 126%1662 repu!licata.
Desenul industrial este aspectul e&terior al unui produs sau al unei parti al acestuia, redat in
doua di"ensiuni, rezultat din co"!inatia principalelor caracteristici, cu" ar i) conturul, culori, or"a,
te&tura etc.
-odelul industrial este aspectul e&terior al unui produs sau unei parti a acestuia, redat in trei
di"ensiuni, rezultat din co"!inatia principalelor caracteristici, cu" ar i) linii, contururi, culori, or"a,
te&tura.
Pentru a putea i prote$at, un desen sau "odel industrial tre!uie sa ie vizi!il .aparent/ si sa
conere produselor o iziono"ie atractiva si particulara.
15
'outatea - conditie de ond pentru protectia desenelor si "odelelor industriale
(n desen sau "odel industrial este nou daca nu a ost acut pu!lic inaintea datei de depunere a
cererii de inre#istrare.
(n desen sau "odel industrial poate i adus la cunostinta pu!licului prin e&punere sau
co"ercializarea produselor in care sunt in#lo!ate.
In "aterie de desene si "odele industriale, noutatea este ase"anatoare cu cea din "ateria
inventiilor. Aprecierea noutatii presupune ine&istenta unei anterioritati.
(n desen sau "odel industrial este considerat nou daca i"presia de ansa"!lu pe care o produce
asupra consu"atorului este dierita de cea a altor desene si "odele industriale.
Dierenta dintre conditia noutatii desenelor si "odelelor industriale ata de noutatea in "aterie
de inventii este aceea ca are un caracter su!iectiv, in ti"p ce "ateria inventiei are un caracter o!iectiv.
'otiunea de drept de autor
Dreptul de autor este o constructie $uridica, un ansa"!lu de nor"e destinate a prote$a creatiile
de or"a. Dreptul de autor se !azeaza pe conceptul de ori#inalitate, in ti"p ce proprietatea industriala
este unda"entata pe conceptul de noutate.
1e#e"entare le#ala) *e#ea 8%1665
Prin dreptul de autor se acorda protectie operelor ori#inale indierent de or"a concreta de
e&pri"are, valoarea si destinatia operei.
Ca iinstitutie $uridica, prin drept de autor intele#e" ansa"!lul de nor"e ce re#le"enteaza
relatiile sociale nascute din crearea, pu!licarea si valoriicarea operelor literare, artistice sau stiintiice.
Ca drept su!iectiv, dreptul de autor este posi!ilitatea recunoscuta de le#e titularului de a utiliza
opera potrivit dorintei sale, in scopul de a !eneicia de toate prero#ativele de ordin "oral si patri"onial,
in li"itele sta!ilite de le#e.
3&ista 2 teorii cu privire la dreptul de autor. 3l a ost caliicat, pe rand, la el ca si drepturile de
proprietate industriala, ca drept de proprietate, drept de clientela si drept al personalitatii.
;eoria "onista este unda"entata pe ideea i"posi!ilitatii de a disocia personalitatea autorului
de opera sa.
;eoria dualista considera ca dreptul de autor are 2 co"ponente) drepturile "orale de autor si
drepturile patri"oniale de autor. Aceste cate#orii de drepturi au o e&istenta distincta, un re#i" $uridic
propriu, ponderea iind data de drepturile "orale de autor.
Pentru ca o opera sa ai!a vocatie la protectie prin le#ea dreptului de autor, ea tre!uie sa ie
ori#inala, sa i"!race o or"a concreta de e&pri"are si sa ie suscepti!ila de a i adusa la cunostinta
pu!licului.
+ opera este ori#inala atunci cand, datorita anteziei de ale#ere si prelucrare a "aterialului,
autorul creeaza o opera individuala. +ri#inalitatea este o notiune su!iectiva, cu caracter relativ.
'u sunt prote$ate prin le#ea dreptului de autor ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si
inventiile. De ase"enea, sunt e&cluse de la protectie prin le#ea dreptului de autor, te&tele de natura
politica, le#islativa, ad"inistrativa sau $udiciara, si"!oluri ale statului sau autoritatilor pu!lice, stirile si
inor"atiile de presa. Aceasta enu"erare este li"itativa.
Conditii cerute pt protectia operelor prin legea dreptului de autor
Pt a avea vocatie la protectie o opera t! sa indeplineasca ur"atoarele conditii)
1. ori#inalitatea A o opera este ori#inala daca este rezultatul activitatii creatoare a autorului
Conditia ori#inalitatii "ai este nu"ita in doctrina individualitatea operei. 3le"entul esential al
ori#inalitatii este or"a de e&pri"are, ale#erea si prelucrarea "aterialului. +ri#inalitatea unei opere
este o notiune su!iectiva cu caracter relativ. Creatiile te7nice pt a avea vocatie la protectie t! sa ie noi.
17
+ opera literara, artistica sau stiintiica t! sa ie ori#inala. +ri#inalitatea se "aniesta dierit in unctie
de cate#oria de opera si art 7 din *e#e 8%1665 prevede in "od e&pres ca sunt prote$ate doar operele
ori#inale independent de valoarea lor.
2. opera t! sa i"!race o or"a concreta de e&pri"are, altel spus t! sa ie percepti!ila si"turilor.
3. opera t! sa ie suscepti!ila de a i adusa la cunostinta pu!licului prin reproducere, e&ecutare,
e&punere, reprezentare sau in orice alt "od
+ opera este recunoscuta si prote$ata independent de aducerea la cunostinta pu!licului prin
si"plul apt al realizarii ei. ,unt prote$ate inclusiv operele neter"inate.
Opera comuna
+ opera poate i rezultatul activitatii creatoare a "ai "ultor persoane. In aceasta situatie sunte"
in prezenta unei pluralitati de autori si de su!iecte ale dreptului de autor.
+pera co"una este o opera creata de "ai "ulti coautori in cola!orare.
+pera co"una este o opera unitara ce se caracterizeaza printr-o pluralitate de su!iecte ale
dreptului de autor asupra unui o!iect unitar.
+!iectul unitar al operei poate i divizi!il atunci cand contri!utia iecarui autor poate i
deter"inata, sau indivizi!il atunci cand contri!utiile autorilor or"eaza un tot si nu sunt identiica!ile.
In ce priveste "odul de repartizare a re"uneratiei cuvenite autorilor, le#ea sta!ileste aptul ca
aceasta se i"parte proportional cu contri!utia iecarui autor daca o!iectul operei este dizivi!il si in "od
e#al pt toti autorii daca contri!utiile acestora nu pot i sta!ilite.
Coautorii ur"arind un scop co"un sunt i"preuna titulari ai dreptului de autor.
+pera co"una cu o!iect indivizi!il poate i e&ploatata de coautori in co"un iar opera cu o!iect
divizi!il poate i e&ploatata separat de iecare coautor cu conditia ca aceasta e&ploatare sa nu
pre$udicieze drepturile celorlalti coautori.
Opera colectiva
3ste opera creata la initiativa si su! responsa!ilitatea unei pers iz sau $ur.
Contri!utiile personale ale coautorilor or"eaza un tot si datorita naturii operei nu este posi!il
sa se atri!uie un drept distinct vreunuia dintre coautori asupra operei in ansa"!lu.
+pera colectiva este o opera co"ple&a dpdv al o!iectului intrucat reuneste ele"ente de naturi
dierite.
+pera colectiva are o pluralitate de o!iecte carora le corespunde un sin#ur su!iect al dreptului
de autor. 3le"entul esential de dierentiere dintre opera co"una si cea colectiva este aptul ca opera
colectiva este creata la initiativa, su! controlul, responsa!ilitatea si nu"ele unei pers iz sau $ur.
Aceasta persoana i"pri"a conceptia de ansa"!lu asupra operei.
9iecare autor e&ecuta o parte distincta din ansa"!lul operei co"andate potrivit indicatiilor
persoanei din initiativa careia se realizeaza opera.
Atat opera colectiva cat si cea co"una au un scop unic si anu"e reunirea "ai "ultor persoane
printr-o co"unitate de inspiratie si de ti"p.
;itularul dreptului de autor asupra unei opere colective este pers iz sau $ur din initiativa si su!
responsa!ilitatea careia opera a ost creata.
Aceasta persoana va detine toate drepturile patri"oniale asupra operei.
Autorii contri!utiilor operei colective au dreptul de a e&ploata separat contri!utia lor cu conditia
ca aceasta e&ploatare sa nu pre$udicieze opera colectiva.
In ce priveste drepturile "orale de autor si acestea revin autorului operei respectiv persoana
izica din initiativa careia opera a ost creata.
,i autorii iecarei contri!utii au anu"ite drepturi "orale de autor dar in ansa"!lul lor acestea
revin autorului.
18
Drepturile morale de autor
Art 10 din *e#ea 8%1665 prevede in "od e&pres ur"atoarele drepturi "orale de autor)
1. dreptul de divul#are A este dreptul de a decide daca, in ce "od si cand opera va i adusa la cunostinta
pu!licului.
3ste un drept a!solut si discretionar iind unul dintre cele "ai personale drepturi si cel cre da
nastere drepturilor patri"oniale de autor.
2. dreptul la paternitatea operei A este dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor a operei.
Are 2 aspecte) unul pozitiv ce consta in dreptul autorului de a revendica oricand calitatea sa de
autor si nul ne#ativ care consta in dreptul de a se opune oricarui act de uzurpare.
3. dreptul la nu"e A este dreptul de a decide su! ce nu"e opera va i adusa la cunostinta pu!licului
4. dreptul la inviola!ilitatea operei A este dreptul de a pretinde respectarea inte#ritatii operei si de a se
opune oricarei "odiicari aduse operei.
Acest drept se naste din dreptul la divul#are, autorul iind cel care 7otaraste or"a su! care
opera va i adusa la cunostinta pu!licului.
4. dreptul de retractare - este dreptul autorului de a retra#e opera de pe piata despa#u!ind daca este
cazul pe titularii dreptului de e&ploatare a operei.
,i acest drept este a!solut si discretionar.
Caracterele drepturilor morale de autorilor
1. sunt strict personale
2. sunt inaliena!ile
3. sunt insesiza!ile .nu pot i e&ecutate silit/
4. au caracter perpetuu
4. sunt i"prescripti!ile
Drepturile patrimoniale de autorilor
,unt)
1. dreptul de a utiliza si e&ploata personal opera
2. dreptul de a consi"ti la utilizarea operei de catre terti
3. dreptul de suita .dreptul autorului unei opere de arta plastica ca ori de cate ori este revanduta opera
sa sa incaseze 4: din valoarea iecarei vanzari2 autorul unei opere de arta plastica t! sa stie oricand
unde se ala opera sa/
Curs 8 DPI - 07.04.2014
'otiunea de concurenta neloiala
Proprietatea intelectuala este un ansa"!lu de nor"e destinate sa prote$eze creatiile intelectuale
din do"eniul industrial, stiintiic, literar sau artistic.
-i$locul speciic de protectie a creatiilor intelectuale este actiunea in contraacere.
Concurenta neloiala este si un "i$loc de protectie a proprietatii industriale.
In dreptul ro"an, ca si in dreptul rancez, actiunea in concurenta neloiala isi are unda"entul in
raspunderea civila delictuala.
Actiunea in concurenta neloiala, ca "i$loc de protectie a proprietatii industriale, este o actiune
co"ple"entara actiunii in contraacere si nu"ai in anu"ite situatii, un su!stitut al acesteia.
Prin concurenta co"erciala se intele#e totalitatea actiunilor unui co"erciant "enite sa "areasca
dreptul de clientela.
Actele de concurenta pot i licite sau ilicite.
16
C7iar daca inluenteaza in "od ne#ativ co"erciantii concurenti, concurenta licita este !eneica
deoarece sti"uleaza pro#resul te7nic si prote$eaza consu"atorii.
Caracterul licit sau ilicit al concurentei co"erciale este dat de "odalitatile, "i$loacele de
atra#ere a clientelei.
,anctionarea practicilor co"erciale necinstite ocroteste interesele le#iti"e ale "ediului de
aaceri, adica ale co"erciantilor si a clientilor.
Concurenta neloiala presupune e&ercitarea unor acte sau apte ce incalca uzantele cinstite si au
ca rezultat pre$udicierea altor co"ercianti si c7iar a clientilor.
Daca co"erciantii au o clientela co"una, adica sunt in concurenta, incalcarea uzantelor cinstite
constituie concurenta neloiala. Daca co"erciantii apartin unor piete dierite, incalcarea uzantelor cinstite
constituie practica parazitara.
Deinitie le#ala) *e#ea 11%1661, art.2) concurenta neloiala este orice act sau apt contrar
uzantelor cinstite, in activitatea de productie, co"ercializare sau prestare de servicii.
Concuurenta neloiala a ost deinita ca iind, in literatura ranceza, captarea co"erciantilor
concurenti prin "i$loace ilicite.
Concurenta neloaiala cuprinde 3 ele"ente)
-o activitate pozitiva a co"erciantului .acte sau apte/2
-aceasta activitate este destinata captarii clientelei altor co"ercianti .concurenti sau
nu/2
-"i$loacele olosite sunt ilicite.
Actele de concurenta co"erciala presupun anu"ite li"itari, interdictii, care au ca scop crearea
unui "ediu onest de aaceri. Aceste in#radiri, dupa izvorul lor, pot i le#ale sau conventionale.
;e"eiul $uridic al actiunii in concurenta neloiala este raspunderea civila delictuala.
Concurenta neloiala este un instru"ent de re#lare a li"itelor actelor de concurenta co"erciala,
dar in e#ala "asura, un "i$loc de protectie a consu"atorului.
Concurenta neloiala vizeaza "i$loacele neoneste utilizate in scopul captarii clientelei celorlalti
co"ercianti. Initial, notiunea de concurenta neloiala se !aza pe un concept "oral - "orala in aaceri.
-orala in aaceri este o or"a particulara a "oralei universale, si anu"e su"a constran#erilor
din activitatea de concurenta co"erciala sanctionate de nor"e $uridice.
Concurenta neloiala vizeaza nu"ai "i$loacele olosite de un co"erciant, nu si scopul.
Deli"itarea actiunii in concurenta neloiala de actiunea in contraacere
Contraacerea dese"neaza orice atin#ere adusa "onopolului de e&ploatare a unui drept de
proprietate industriala. De o!icei, contraacerea se concretizeaza in reproducerea rauduloasa, olosirea
ori punerea in circulatie, ara drept, a unor o!iecte de proprietate industriala, prote$ate printr-un titlu de
protectie.
Contraacerea este pro7i!ita de le#e si constituie o or"a de concurenta interzisa.
Contraacerea este incalcarea unui drept su!iectiv, a!solut si e&clusiv.
Concurenta neloiala este o incalcare a le#ii, cu caracter #eneral, prin olosirea unor "i$loace
neoneste.
Contraacerea este ansa"!lul de nor"e $uridice prin care este ocrotit "onopolul de e&ploatare a
unui o!iect de proprietate industriala.
Concurenta neloiala este ansa"!lul de nor"e $uridice prin care)
a. ,e interzice incalcarea nor"elor de concurenta oneste
!. ,e repara pre$udiciul cauzat prin acte sau apte de concurenta neloiala adus altui co"erciant
;itular al actiunii in contraacere poate i nu"ai titularul protectiei unui o!iect de proprietate
industriala.
;itular al actiunii in concurenta neloiala poate i orice co"erciant prote$at i"potriva actelor de
20
concurenta neonesta.
Cele doua actiuni sunt distincte, independent. 3le pot i introduse atat separat, cat si si"ultan.
;e"eiul $uridic al actiunii in contraacere este dat de le#ile speciale ce re#le"enteaza o!iectele
de proprietate industirala.
Ca natura $uridica, actiunea in contraacere este o actiune reala intrucat are ca o!iect un drept de
proprietate industirala. Actiunea in concurenta neloiala izvoraste din raspunderea civila delictuala si, in
consecinta, este o actiune personala.
In principal, este reco"anda!il pentru titularul unui drept de proprietate industriala sa apeleze la
actiunea in contraacere.
<otararea pronuntata intr-o actiune de contraacere .deinitiva si irevoca!ila/, nu constituie
autoritate de lucru $udecat intr-o actiune de concurenta neloiala, deoarece nu e&ista identitate de o!iect si
cauza.
In principiu, actiunea in concurenta neloiala este un co"ple"ent al actiunii in contraacere
.atunci cand intre aceleasi parti se incalca un "onopol e&clusiv de e&ploatare prin acte sau apte ce
incalca uzantele co"erciale cinstite/. In aceasta situatie este per"is cu"ulul celor doua actiuni.
Deose!iri intre actiunea in concurenta neloiala si actiunea in contraacere
1. Izvorul or"al pentru contraacere, te"eiul de drept, este le#ea ce re#le"enteaza o!iectul de
proprietate industriala. Izvorul or"al al actiunii in concurenta neloiala este raspunderea civila delictuala,
re#le"entata de Codul civil.
2. Cauza cererii de c7e"are in $udecata) pentru contraacere, cauza este incalcarea unui drept
e&clusiv de e&ploatare sau incalcarea "onopolului e&clusiv de e&ploatare2 pentru concurenta neloiala,
cauza c7e"arii in $udecata este repararea pre$udiciului cauzat printr-un act sau apt .ilicit/ de concurneta.
3. +!iectul protectiei) actiunea in contraacere prote$eaza dreptul de proprietate asupra unei
creatii industriale. Actiunea in concurenta neloiala prote$eaza atat co"erciantii de co"porta"entul ilicit al
altor co"ercianti, cat si pe consu"atori.
4. 9inalitatea celor doua actiuni) actiunea in contraacere are ca scop inlaturarea incalcarii
dreptului e&clusiv de e&ploatare a unei creatii industriale. -i$loacele prin care se realizeaza sunt atat
civile, cat si penale, contraacerea iind pedepsita ca inractiune.
Actiunea in concurenta neloiala are ca inalitate incetarea practicilor de concurenta neoneste si
repararea pre$udiciului.
4. Do"eniul de aplicare) actiunea in contraacere este caliicata ca iind o actiune reala.
Actiunea in concurenta neloiala este o actiune personala.
Prin contraacere se ur"areste )
a. Incetarea incalcarii dreptului e&clusiv de e&ploatare .in principal incetarea incalcarii/ si daca
este cazul despa#u!irea titularului dreptului. Actiunea in concurenta neloiala vizeaza in principal
acoperirea pre$udiciului si in anu"ite situatii despa#u!irea co"erciantului dezavanta$at de practicile
concurentiale neoneste.
21