MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol.

I - Teoria generala
2. Calea de atac
este respins ca
neavenit
in
3. Calea de atac
este admis
Interesul
lrgirii cadrului
procesual
Forme de
intervenne forcata
LO
Reglementarea
in Codul de
procedura civil
Sancfiunea este fireasc de vreme ce, fat de art. 61 alin. I
civ., intervenientul accesoriu doar sprijin aprarea partii in
creia intervine, iar n condi t i l e art. 67 alin. (2) C. pr. er
poate s svarseasc dect acte de procedura care nu sunt
interesului prfii pentru care a intervenit;
206-2. daca partea originara exercit calea de atac, dar
judecat sau cererea de declarare a cii de atac exercitat de ;
parte este anulat - ca netimbrat, nemotivat, formu
respectarea conduiilor de regularitate -, este perimat sau
in temeiul unei excepfii procesuale, calea de atac exer
intervenientul accesoriu se socoteste neavenit, deoarece o calci
la care se renunf, este exercitat peste termen sau este am
considerata c nu exi st a
5 3 0
;
206-3. daca se admite calea de atac exercitat de partea n
creia a intervenit terful, va fi admis si calea de atac prin ca
formuleaz aceleasi critici.
2. 2. 2. Intervenga forcata
207. Este posibil ca interesul lrgirii cadrului procesual s
chiar prUlor initiale ori, n cazurile prevzute de lege, intervei
principal sau chiar celui chemat n garantie.
Partile pot s actioneze n acest mod din proprie initiatr.
sugestia judeetorului.
208. Codul de procedura civil reglementeaz trei fe
intervenue forfat - chemarea n judecat a altor persoane; d
n garantie; artarea titularului dreptului.
2.2.2.1. Chemarea n judecat a altor persoane
2.2.2.1.1. Nofiune. Particularitfi. Termen de depunere
209. Aceast forma de intervenue formata este r gl ement
art. 68-71 C. pr. civ.
5 3 0
In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c
recurs formulata de intervenient, deci nu este un act potrivnic interesului partii
profita dect dac si aceasta a dclart recurs cu respectarea conditiilor imp.
inclusiv cea privind termenul. In spe{, recursul prii n interesul creia s-a BIS
formult eu depsirea termenului inscris n art. 301 C. pr. civ. a fost respis
iar cererea de recurs formulata de intervenient a fost respins ca neavenit." -
decizia civil nr. 534/2000, Idem, p. 258.
370
3. Parti ci pant la procesul civil
3
Qi
. nema
o alta
210. Conform art. 68 alin. (1), oricare dintre pr| i poate sa cheme n
judecat o alta persoan care ar putea sa pretind, pe calea unei cereri
separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
211. Spcifie acestei forme de intervenue forfata este faptul c tertul
ar putea pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul^
1
.
Asadar, una dintre partile initiale sau intervenientul principal
considera, nu faptul c tertul pretinde, ci c ar putea pretinde aceleasi
drepturi ca si reclamantul, prin intermediul unei cereri pe care el ar
formula-o pe cale separata, deci printr-o cerere principal.
212. De pild, n cazul raporturilor juridice obligationale cu
pluralitate de creditori, daca debitorul este actionat n judecat numai
de unul sau de unii dintre creditori, el poate s solicite introducerea
n procs si a celorlaUji creditori pentru a evita chemarea sa ulterioar
n judecat de ctre creditorii care nu sunt parti n procs; in cazul
cesiunii de creant, daca debitorul cedat, cruia cesionarul i-a notificai
cesiunea, este chemat n judecat de cdent, are inters s-1 introduca
n procs pe cesionar, pentru a face o piata valabil; dac unul dintre
mostenitori il cheam n judecat pe degnatomi unui bun succesoral,
prtul are inters s-i introduc n procs si pe cealti mostenitori
pentru a se pronunta o hotrre care sa produca efecte fata de toti;
atunci cnd creditorul cere piata creantei sale iar debitorul invoca
faptul c un tert i-a notificai cesiunea creantei respective, reclamantul
creditor are inters s-1 cheme n judecat pe tert; dac cesionarul il
cheam n judecat pe debitorul cedat, iar acesta se apr invocnd
i nt erdi ct a de a piati pe care i-a notificat-o cedentul, reclamantul are
inters s-1 cheme n judecat pe cdent etc.
213. Desi, fata de art. 68 alin. (1) C. pr. civ., oricare dintre parti ar
putea s apeleze la chemarea n judecat a altei persoane, din alin. (2)
si (3) aie textului rezult c, totusi, partile care pot recurge la aceast
forma de intervenue sunt numai reclamantul, intervenientul principal
si prtul.
5 3 1
In jurispruden(a anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c n cauz,
reclamantii (persoane fizice, proprietari de apartamente proprietate personali, construite
eu sprijinul statului) au cerut, initial, obligarea prtului (oficiul jude(ean de construc{ii si
vnzri de locuinje) s efectueze o serie de remedieri n apartamentele lor. Ulterior, n baza
art. 57-59 C. pr. civ., au chemat n judecat si unitatea de constructii-montaj care a construit
blocul (pe baza contractului ncheiat eu prtul). Aceast din urm chemare n judecat a
unei alte persoane este nelegal deoarece, pe de o parte, unitatea constructoare nu se afl n
raporturi juridice eu reclamantii, ci doar eu prtul, pe de alt parte, aceast unitate nu este
n msur s pretind aceleasi drepturi ca si reclamantii de la part." - Tribunalul judeean
Timis, decizia civil nr. 1383/1987, apudM. Tbrc, Gh. Buta, Codul..., p. 260.
371
MIHAELA T ABARCA. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
cq
_Q
Termene
diferite pentru
formularea
cererii
-ft
Justificarea
termenelor
diferite
Faptul c art. 70 C. pr. civ. i confera celui chemat format in
pozitia procesual de reclamant, nu nseamna c el ar putea. 1
lui, s apeleze la aceast forma de interventie forfat.
Solutia se impune deoarece tei^ului i este recunoscut nu
zifia procesual" a reclamantului, i ndepender procesual s
iar nu nsasi calitatea procesual" de reclamant.
Dup cum, intervenientul accesoriu nu ar putea chema n _
alta persoan care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si re
si cu att mai pufin dac s-ar invoca faptul c terjul ar putea ]
aceleasi drepturi ca si intervenienml principal, pentru c intera
accesoriu nu poate s svarseasc acte de procedura prin caat |
unnreasc atragerea n procs a unor tere persoane.
214. Prfile crora li s-a recunoscut dreptul de a-1 chema inj
pe terful care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclama
apela la aceast forma de intervenfie pana la momente diferite.
Astfel, parami poate depune cererea n termenul prevzu
depunerea ntmpinarii naintea primei instante, iar dac ntn
nu este obligatorie
5 3 2
, cel mai trziu la primul termen de judeca
Prin urmare, regula este c cererea de intervenne formata se
nauntrul termenului de 25 de zile de la comunicarea ce
chemare n judecat, asa cum impune art. 201 alin. (1) C. pr. i
numai n mod excepcional cererea poate s fie depus pana la
termen de judecat. Dac reclamantul si modifica cererea,
putea s formuleze o cerere de chemare n judecat a altor per
mai trziu cu 10 zile naintea termenului fixt de instant, asped
rezult din dispozifiile art. 204 alin. (1) C. pr. civ.
In schimb, reclamantul sau intervenienml principal pot f
cererea pana la terminarea cercetrii procesului n prima instan;
215. Stabilirea acestor termene diferite se justifica prin
c parami este n msur s cunoasc persoanele care pot
aceleasi drepturi ca si reclamantul nca de la primirea copie:
cererea de chemare n judecat, pe cnd reclamantul sau inten
-

5 3 2
In prima instanj, intmpinarea nu este obligatorie in procedura de a^izLLij
dovezilor [art. 360 alin. (3) C. pr. civ.], in procedura ordonan^ei presedinjiale [ c f H
alin. (1) teza a II-a] si in procedura de evacuare [art. 1.041 alin. (3) C. pr. civ.].
5 3 3
Sub marginala Terminarea cercetrii procesului", art. 244 alin. ( 1 ) arat cz smmdi
cnd judectoral se socotete lmurit. prin incheiere, declar cercetarea procesului
si fixeaz tenrien pentru dezbaterea fondului in sedint publica.
372
3. Participanfli la procesul civil
I in
:rii
principal afl de exi s t er a acestor persoane
5 3 4
de rgula, pe parcursul
procesului.
Prin instituirea unor termene diferite de formulare a intervenfiei
formate nu se produce o discriminare a prtului, reglementarea fund
proportional cu scopul urmrit de legiuitor.
216. Cererea de intervenne poate s fie depus si cu ocazia rejude-
crii fondului n prima instanf dupa anularea sau casarea hotrrii cu
trimitere spre rejudecare n prima instanf, n nicio situafie chemarea
in judecat a altor persoane neputnd fi depus direct in cile de atac,
ct vreme nu exista un text similar celui inscris n art. 62 alin. (3)
C. pr. civ.
217. Sanctiunea nedepunerii cererii de chemare n judecat a altor
persoane n termenele artate nu este respingerea ei ca tardiva ci, n
raport de dispozitiile art. 185 alin. (1) C. pr. civ., nulitatea.
:e de
at
re la
2.2.2.1.2. Procedura de judecat a chemrii in judecat a altor
persoane
218. n legatura cu procedura de judecat a chemrii in judecat a
altor persoane vor fi analizate:
a) aspecte privitoare la i ns t a l a competent;
b) aspecte privitoare la cerere;
c) aspecte privitoare la admisibilitatea n principiu;
d) situaUa intervenientului;
e) calitatea procesual a terfului;
f) scoaterea partului din proces;
g) disjungerea cererii de intervenne;
h) solufii.
219. Fiind o cerere incidental, chemarea in judecat a altor
persoane este de competenza i ns t ant i care j udec cererea principal,
asa cum prevede art. 123 alin. (1) C. pr. civ.
220. Ct priveste forma cererii, chemarea in judecat a altor
persoane nu trebuie fcut n forma prevzut pentru cererea de
chemare in judecat.
5 3 4
Pentru determinarea momentului la care poate fi depus cererea de intervenne atunci
cnd n proces este formulata o cerere reconven(ional sau o cerere de intervenne voluntar
principal, a se vedea, in doctrina anterioar noului Cod de procedura civil, V.M. Ciobanu,
G. Boroi, T.C. Briciu, op. cit, pp. 81-82.
373
3. Participanf la procesul civil
imporriva cruia ar fi trebuit s se ndrepte reclamantul nca de la
nceputul procesului, fiind tertul.
Asadar, daca se admite cererea principal, se va admite si cererea de
intervenue, si tertul va fi obligat direct ctre reclamant, lucru posibil,
pentru c, desi ntre reclamant si terf nu exista niciun raport juridic,
prin definifie instanfa a fost sesizat cu o acfiune real.
Dac se respinge cererea de chemare in judecat se va respinge si
cererea de artare a timlarului drepmlui.
2.3. Introducerea forcata n cauz, din oficiu, a altor
persoane
2.3.1. Cazuri. Particularitti. Termen
287. Sub marginala Rolul judectorului in aflarea adevrului", art. 22
alin. (3) teza I prevede c j udect oml poate dispune introducerea in
cauz a altor persoane, n conditole legii.
288. In aplicarea acestui principiu, Codul de procedura civil
consacra trei situafii in care judectorul, din oficiu, poate introduce n
procs alte persoane, si anume:
- in cazurile exprs prevzute de lege;
- n procedura necontencioas;
- n materie contencioas, cnd raportul juridic dedus judectii o
impune.
Astfel, conform art. 78 alin. (1) si (2), n cazurile exprs prevzute
de lege, precum si n procedura necontencioas, judectorul va dispune
din oficiu introducerea n cauz a altor persoane, chiar dac partile se
mpotrivesc [alin. (1)]. n materie contencioas, cnd raportul juridic
dedus judectii o impune, judectorul va pune n discuta prfilor
necesitatea introducerii n cauz a altor persoane. Dac niciuna
dintre parti nu solicita introducerea n cauz a terfului, iar judectorul
apreciaz c pricina nu poate fi solutionat fr participarea terjului, va
respinge cererea, fr a se pronunta pe fond [alin. (2)].
289. Prin recunoasterea drepmlui judectorului de a proceda n sen-
sul artat, s-a urmrit evitarea unor procese ulterioare n contradictoriu
cu cei care ar fi trebuit s participe la judecat si care ar putea invoca
inopozabilitatea hotarrii fata de ei
5 5 9
.
5 5 9
Reglementarea nu este proprie doar legislaiei romnesti. Cu titlu de exemplu,
art. 332 alin. (2) din noul Cod de procedura civil francez prevede c n materie gratioas,
judectorul poate ordona introducerea n cauz a persoanelor ale cror drepturi sau situata
risc s fie afctate prin hotrrea ce urmeaz s se ia. La rndul su, sub marginala
Interventia din ordinul judectorului", art. 107 din Codul de procedura civil italian arat
4 0 1
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
-Si
Limitarea
disponibilittii
_Q
Judectorul
nu actoneaz
discrefionar
_Q
Judectorul nu
face cereri noi
X| Deosebire ntre
cazurile de
introducere din
oficiu
-S
-S
A) n cazurile
prevzute de lege
290. n gala msur, prin recunoasterea. dreptuhti j udeci
de a introduce din oficiu alte persoane n procs este I
disponibilitatea prtilor, ns necesitatea aflarii adevrului a
acest principiu fundamental
5 6 0
.
291. Pe de alta parte, judectorul nu actioneaz discretionax.
c el poate lrgi din oficiu cadrul procesual, chiar dac pas
mpotrivesc, numai atunci cnd litisconsortiul este necesar 5^
obligatoriu potrivit legii.
292. Prin introducerea din oficiu a unor terfi n procs, nu :
c judectorul va face si cereri noi.
Cadrul procesual iniziai va fi lrgit numai eu privire la parti. 1
limitele obiectului dedus judectii, asa cum rezult din art. 21 :
conform cu care, judectorul trebuie s se pronunce asupra a ta
ce s-a cerut, fr ns a depsi limitele nvestirii, n afar de caza
care legea ar dispune altfel.
Or, n situatia analizat, legea nu dispune altfel" pentru
ngduie si modificarea obiectului procesului.
293. Art. 78 C. pr. civ. reglementeaz distinct modul n care
proceda judectorul.
Astfel, numai n cele doua situatii prevzute la alin. (1), j udo!
nu este | inut de voinfa prilor, motiv pentru care, si dac aces
opun, va putea s dispun introducerea n cauz a altor persoane.
In situatia de la alin. (2), judectorul nu poate impune lrgirea 1
lui procesual prfilor care se opun, ns va putea respinge actiunes.
294. Unul dintre cazurile n care judectorul va dispune din ofk
troducerea n cauz a altor persoane este atunci cnd nsusi legnai
prevzut o asemenea obligafie pentru instanf. Cu titlu de exempta:
- despgubirea se stabileste si se efectueaz conform art. 43 :
iar n cazul stabilirti despgubirii prin hotrre j udec : : :
drepturile persoanelor pgubite prin accidente produs
vhicule aflate n proprietatea persoanelor asigurate n Ros
se exercit mpotriva asigurtorului de rspundere civi
c judectorul, daca apreciaz c este oportun ca procesul s se desfsoare in contrai
cu un tert cruia cauza ii este comuna, va ordona introducerea acestuia in proces.
5 6 0
n doctrina anterioar noului Cod de procedura civil s-a spus c prineipra
adevrului este un principiu superior celorlalte reguli procesuale, de aeeea j u
trebuie s intervin si s influenjeze cursul procesului atunci cnd constata c
dezechilibre de natura procesual determinate de: neglijenja prtilor, inegaHd
pregtire a acestora, reprezentare inegal etc." - V. Patulea, Confinutul priiK
oficialitrii in administrarea probelor in procesul civil, Dreptul nr. 11/ 2006, p. V.
4 0 2
3. Participant!! la procesul civil
limitele obligaUei acestuia, stabilit n prezentul capitol, cu
citarea obligatorie a persoanei/persoanelor rspunztoare de
producerea accidentului n calitate de intervenienti fortati
[art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurrile si
reasigurrile in Romani a];
- in cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident
de ci rcui at e, judectoria va cita si societatea de asigurri
menfionat in procesul-verbal de constatare a contraventiei
[art. 33 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenditor];
- i ns t a l a de contencios administrativ poate introduce in cauz, la
cerere, organismele sociale interesate sau poate pune in discutie,
din ofciu, necesitatea introducerii in cauz a acestora, precum
si a altor subiecte de drept
5 6 1
[art. 16
1
din Legea nr. 554/2004 a
contenciosului administrativ];
- plngerea cu privire la actele sau faptele tutorelui pgubitoare
pentru minor se solutioneaz de ur geva, prin ncheiere
executorie, de carr i ns t a l a de tatel, cu citarea prtior si a
membrilor consiliului de familie [art. 155 alin. (2) C. civ.];
- printii si copilul vor fi citati in toate cauzele referitoare la filiatie,
chiar si amnci cnd nu au calitatea de reclamant sau de part
[art. 436 C, civ.];
5 6 1
In doctrina anterioar noului Cod de procedura civil s-a spus c recurgand la
mijloacele procesuale puse la ndemna sa de art. 16
1
teza a Il-a din Legea nr. 554/2004
si de art. 129 din Codul de procedura civil, instanfa de contencios administrativ este
indrituit s pun in discuta prtilor si s dispun msuri privind: denumirea corect a
autorittii emitente greit indicate de ctre parte, citarea n procs a beneficiarului actului
administrativ, care nu a figurt n cererea de chemare n judecat formulata de un terj, citarea
emitentului unui act preparatoriu, dedus judectii odat cu acrul administrativ propriu-zis,
sau citarea emitentului actului ce face obiect al exceptiei de nelegalitate, chiar dac nu are
calitatea de parte n procesul de fond." - G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ
contentata si adnotat cu legislare, jurisprudenf si doctrina, Editura Universul Juridic,
Bucuresti, 2008, p. 255.
In jurispruden{a anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c plangerea se
ndreapta imporriva actului autorittii contractante, nsa Ordonanta de urgenza a Guvernului
nr. 34/2006 nu interzice exprs participarea n cauz ?i a celorlalte persoane care au
formult oferte i care au inters n solutionarea cauzei, aceasta completndu-se n mod
corespunztor cu prevederile Legii nr. 554/2004, care prevede posibilitatea introducerii n
cauz si a altor subiecte de drept din oficiu. Prin urmare, castigatomi licitatici are calitate
procesual pasiva, n contextul n care fiind cstigtorul licitatici, este titular al raportului
juridic dedus judectii, soluta pronuntat de instala putnd avea efect asupra dreptului
dobndit de acesta urmare a procedurii licitatici, necitarea ncalcndu-i dreptul la aparare,
precum si principiul contradictorialittii." - CA. Bucureti, Seccia a VIII-a de contencios
administrativ si fiscal, decizia nr. 965/2009, Revista romna de jurisprudente nr. 5/2009,
p. 91.
4 0 3
MIHAELA TBARC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
a
B) In procedura
necontencioas
C) O impune
raportul juridic
dedus judectii
- in cazul in care, potrivit legii, o achune privitoare la fila
fi pornit imporriva mostenitorilor, iar mostenirea este
actiunea poate fi introdus impotriva comunei, orasului
caz, municipiului de la locul deschiderii mostenirii. Citareai
a renunttorilor, daca exista, este obbligatone [art. 439 C.
In astfel de cazuri, nu este nici la aprecierea judector
la latitudinea prtilor largirea cadrului procesual initial.
,judectorul va dispune", folosit in art. 78 alin. (1) C.
dovedeste caracterul imperativ al normei.
295. Un alt caz de introducere forcata in proces, din oficiu.
regsit in procedura necontencioas.
Astfel, dac in cursul solufionrii unei cereri necont
judectorul constata c exista persoane care ar putea s fie pi
prin hotrrea ce urmeaz s dea, va dispune introducerea ac
cauz, chiar dac persoanele din cererea cu care a fost nvestit sei
Reglementnd procedura de judecat a cererii necont
art. 532 alin. (2) prevede c i ns t a l a poate dispune, chiar din
orice msuri utile cauzei. Ea are dreptul s asculte orice perse
poate aduce lmuriri in cauz, precum si pe acelea ale cror il
putea fi afctate de hot rre
5 6 2
.
Sintagma s asculte orice persoan" trebuie interpretata S i
in sensul c persoana este audiat in proces, ci si in sensul la
refera art. 78 alin. (1) C. pr. civ.
Prin introducerea forfat a ter^ului in proces, se asi gun| |
clarificare, o stabilitate a situatiei juridice ce formeaz obiectul <
necontencioase. Se evita astfel incidenza prevederilor art. 534 al i
conform cu care, apelul poate fi fcut de orice persoan inte
chiar dac nu a fost citata la solufionarea cererii, termenul de
curgnd de la data la care a luat cunostinf de ncheiere, dar
trziu de un an de la data pronuntrii.
296. A treia situatie in care Codul de procedura civil a i n a
introducerea altor persoane in proces, din oficiu de ctre instanti,
in procedura contencioas.
Atunci cnd in raportul juridic dedus judectii printr-o d
in procedura contencioas sunt implicate mai multe persoane.
5 6 2
Procedura de ncuviin^are a adoptei este una necontencioas. Dac se unni
adopta unui copil a crui fliatie este stabilita fa de un singur printe, si pana la fms
adoptiei este stabilit si filiaia fa| de cel de-al doilea printe, ntruct este neon
consimmntul la adoptie al acestuia [art. 463 alin. (1) lit. a) C. civ.], judectorul 3|
introduce in proces din oficiu.
404
3. Participanpj la procesul civil
nu figureaz tate ca prti in proces, in respectarea principiilor
contradictorialittii si al dreptului la aparare, judectorul va pune in
discufia prfilor necesitatea introducerii acestora in cauz.
Faf de dispozitiile art. 78 alin. (2) C. pr. civ., judectorul nu va
proceda in modul artat or de cate ori este sesizat cu un raport juridic
cu pluralitate de subiecte, ci doar atunci cnd raportul juridic dedus
judectii o impune" si judectorul apreciaz c pricina nu poate s fie
solutionat fr participarea terfailui
563
. O asemenea situafie se iveste
in cazul litisconsorfiului necesar atunci cnd, pentru chiar valabilitatea
hotrrii
5 6 4
, trebuie s figureze in proces tate prtile raportului
j uri di c
5 6 5
.
5 6 3
In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c actiunea n
anularea actului juridic prin care s-au constituit drepturi n favoarea unei persoane nu poate
fi solutionat far chemarea in judecat a titularului dreptului. Omisiunea reclamantului de
a-1 chema in judecat d dreptul si obliga pe judector s pun n discuoia contradictorie a
prtilor aceast mprejurare, precum i orice alte aspecte, de fapt sau de drept, chiar dac nu
sunt menzionate n cerere saunntmpinare."-CA. Cluj, Seccia civil, demuncsiasigurri
sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 2181/R/2008, Buletinul Curfilor de Apel
nr. 1/2009, pp. 63-64; Atunci cnd se ataca un contract chemarea n judecat a ambelor
pari este o necestate jurdica obiectiv, deoarece nu este de conceput ca acelasi act, expresie
a unuia i aceluiai consimpmnt, s fie n acelai timp valabil pentru o parte si nevalabil
fa{ de cealalt." - Tribunalul judejean Hunedoara, decizia civil nr. 644/1987, apud
M. Tbarc, Gh. Buta, Codul..., p. 232, nr. 1 ; Este de principiu c atunci cnd printr-o cerere
n justifie se solicita anularea ori constatarea nulittii absolute a unui contract, atragerea n
judecat, ca parti, a tuturor contractantilor este o condire necesar, nendeplinirea ei fcand
acfiunea inadmisibil." - CA. Cluj, Seccia civil, decizia nr. 2055/2002, Idem, p. 232,
nr. 2; In procesul avnd ca obiect anularea unui contract, partea reclamant are obligaba
s cheme n judecat n calitate de parati pe toti contractanjii si nu numai pe unui dintre ei,
deoarece drepturile i obligajiile prtilor derivnd din contract sunt indivizibile. In acest caz
coparticiparea procesual pasiva este obligatorie, iar ignorarea acestui aspect conduce la
respingerea actiunii pentru lipsa coparticiprii procesuale pasive." - CA. Bucureti, Seccia
a IV-a civil, decizia nr. 187/2005, Idem, p. 233, nr. 3.
In egal msur, dac se solicita anularea unui certificat de mostenitor, trebuie s
participe la judecat toti cei care figureaz n actul notarului public.
5 6 4
Sub marginala Desfiin{area partajului", art. 684 alin. (2) C. civ. prevede c partajul
fcut fr participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta.
5 6 5
Pentru instituirea unei servituji de trecere trebuie s fie chemati n judecat toti
vecinii peste a cror proprietate trece calea de accs.
In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c potrivit art. 616
C. civ., proprietarul al crui loe este nfundat, care nu are nicio iesire la calea publica, poate
reclama o trecere pe locul vecimihii su, pentru exploatarea fondutili, cu ndatorirea de a-1
despgubi n proporle cu pagubele ce s-ar putea oeaziona... Stiut fiind c orice Servitute
de trecere trebuie s aib un traseu continuu, strict dtermint si individualizat pe teren,
avnd obligatoriu un nceput de pe parcela alturat fondului domint, precum si un punct
terminal la calea publica, apare cu evident faptul c toti vecinii, peste ale cror proprietari
trece calea de accs respectiva, trebuiau chemari n judecat." - CA. Cluj, Sectia civil,
de munc si asigurri sociale, pentru minori si familie, decizia nr. 60/R/2009, pe site-ul
www.juridice.ro sub titlul Curtea de Apel Cluj. Sinteze de practica judiciar online
(2009) - Trimestrul I.
4 0 5
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
Parami are calitate
procesual
Partile au drept de
apreciere
CD
-S)
Opunerea prtilor
Prjile au cerut
judecarea n lips -
consecinte
Pe de alta parte, din faptul c, in condi t i l e art. 79 alin. (1) C
celui introdus n procs i sunt comunicate numai cererea ce
n judecat si ntmpinarea, iar nu si cererea reconven:
eventualele cereri de intervenue voluntar sau formata, rezui
intentia legiuitorului a fost sa recunoasc instan| ei dreptul de a
la msura analizat numai daca o impune raportul j uri dk
judectii prin cererea principal, nu si prin cereri incidentale,
pentru a nu se complica mult prea tare procesul.
297. Este de remarcat faptul c, dac actioneaza n modur:_r
judectorul nu aduce corecturi" cererii de chemare n ju
considerentul c reclamantul s-ar fi ndreptat mpotriva unei
lipsite de calitate procesual.
Prtul chemat n judecat de ctre reclamant are calitate p
- pentru c, altfel, cererea mpotriva lui va fi respins n temeii
C. pr. civ. - ns calitatea sa procesual trebuie ntregit" pri n,
n procs si a altor persoane. Pe cale de consecinj, dac prmi
calitate procesual nu se va face aplicarea art. 78 C. pr. civ.
298. Spre deosebire de situatia din alin. (1), cnd judectorui
| inut de punenti de vedere al prtilor eu privire la introducerea
n procs, pentru ipoteza din art. 78 alin. (2) C. pr. civ. leg
lsat prtilor dreptul de a aprecia asupra necesittii lrgirn
subiective a procesului.
Totusi, si situara reglementat de acest text este o forma a w
certi for|ate n procs a unui ter| , din oficiu.
Aceast apreciere decurge din solutia prevzut de lege I
n care prfile nesocotesc solicitarea instantei. Astfel, dac
dintre parti nu solicita introducerea n cauz a tertului, ju
care considera c pricina nu poate s fie solutionat fr partid
acestuia va respinge cererea, fr a se pronunja pe fond.
299. Opunerea prtilor, care nu poate s fie considerata j us
toemai datorit ipotezei de aplicare a textului - n cazul litisconsc
obligatoriu -, poate s fie expresa sau chiar tacita, prin nepreze
naintea judectorului sau prin netrimiterea la dosar a unei ce
introducere in cauz a tertului.
300. Dac partile au cerut judecarea cauzei n lips, pe n~
putea da solutia preconizat de art. 78 alin. (2) C. pr. civ., si c;
ca o sanctiune pentru eie, i ns t a l a trebuie s le comunice
prevederilor emanate.
4 0 6
3. Participanfii la procesul civil
-9
-9
301. Pentru introducerea in cauz a terfului nu este necesar acordul
prfilor existente in dosar la momentul la care a aprut aceast
problema.
Este suficient ca una dintre parti sa formuleze cererea de introducere
in cauz a terfului.
302. Art. 78 alin. (2) C. pr. civ. stabilente c instanfa va respinge
cererea, far a se pronunfa pe fond - deci far ca intr-un litigiu ulterior
hotrrea s poat fi opus cu autoritate de lucru judecat - dac sunt
ndeplinite cumulativ dou cerinje:
a) niciuna dintre parti nu solicit introducerea in cauz a tertului; si
b) judectorul apreciaz c pricina nu poate s fie solu| ionat far
participarea terfului.
Tocmai pentru c nu decide asupra fondului, instanfa nu va respinge
actiunea ca nefondat; acfiunea nu va fi respins nici ca inadmisibil,
ct vreme l egnat omi nu a prevzut aceast solufie
5 6 6
. Drept urmare,
acfiunea va fi respins, pur si simplu, far vreo precizare suplimentar.
Solufia de respingere a cererii este rspunsul" la abuzul de
disponibilitate svrsit de parti prin faptul ca, in mod direct sau doar
implicit, nu sunt de acord cu introducerea in proces a tertului.
Desi art. 78 alin. (2) C. pr. civ. se refer la respingerea cererii",
instanfa nu va respinge numai cererea in legatura cu care a aprut
problema litisconsorfiului obligatoriu, ci toate cererile cu care a fost
sesizat in dosar. Asadar, va respinge, practic, acfiunea". Prin aceast
sunt sanzi onat e toate persoanele care aveau calitatea de parti la
momentul la care judectorul a pus in discufie necesitatea introducerii
5 6 6
Atunci cnd a vrut ca o cerere sa fie respins ca inadmisibil, legiuitorul a prevzut-o
in mod expres. De pild, sub marginala Cererea de recuzare. Conditii", art. 47 alin. (2) si (3)
arata c este inadmisibil cererea in care se invoca alte motive dect cele prevzute la
art. 41 si 42 [alin. (2)]. Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la
alti judectori dect cei prevzuji la art. 46, precum si cererea ndreptat mpotriva aceluiasi
judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate [alin. (3)]; sub marginala Procedura
de judecat. Ci de atac", art. 64 alin. (3 ) prevede c ncheierea de admitere in principiu
sau de respingere ca inadmisibil a cererii de interventie nu se poate ataca dect odat cu
fondul; sub marginala Ordinea exercitrii cilor de atac", art. 459 alin. (2) teza I prevede
c in cazul hotrrilor susceptibile de apel, dac acesta nu a fost exercitat, recursul este
inadmisibil; sub marginala Apelul incident", art. 472 alin. (2) prevede c dac apelantul
principal isi retrage apelul sau dac acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru
alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident prevzut la alin. (1) ramane
far efect; sub marginala Solutiile pe care le poate pronunja Inalta Curte de Casale si
Justitie", art. 497 teza final prevede c in cazul in care casarea s-a facut pentru c instala
a depit atributiile puterii judectoresti sau cnd s-a nclcat autoritatea de lucru judecat,
cererea se respinge ca inadmisibil; sub marginala Conditii de admisibilitate", in conditiile
art. 504 alin. (1 ). contestala in anulare este inadmisibil dac motivul prevzut la art. 503
alin. (1) putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului.
407
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
Respingerea
actiunii - ci de
atac
Pana cnd poate fi
introdus tertul n
procs?
Neintroducerea
terjului in cauz -
critici in ci de
atac
n procs a altor persoane, pentru c nu u cerut introducerea
a tergimi.
Prin reglementarea unei asemenea solutii, legiuitorul a "
dependent^ procesual pe care Codul de procedura civil o
intervenienfilor, voluntari sau follati, si care ar fi dus la jude
rii lor si dupa stingerea procesului asupra cererii principale.
303. n condi t i l e art. 78 alin. (5), hotarrea prin care cer
respins n condittile alin. (2) este supus numai apelului.
Textul exclude posibilitatea atacarii eu recurs a deciziei dafc
apelului exercitat mpotriva hotarrii de respingere a aciunii
motivul prevzut n alin. (2).
n acest sens trebuie mfeleas sintagma conform cu care,
este supus numai apelului".
304. n oricare dintre situatiile prevzute de alin. (1) si
poate s fie introdus n procs pana eel mai trziu la ter
cercetrii procesului naintea primei instante. Conform art. 78 ;
introducerea n cauz va fi dispus, prin ncheiere, pana la te~
cercetrii procesului naintea primei instante.
Cnd necesitatea introducerii n cauz a altor persoane este
tata cu ocazia deliberarti, i ns t a l a va repune cauza pe rol,
citarea prtilor, potrivit art. 78 alin. (4). n acelasi sens sunt si i
tiile art. 400 C. pr. ci v, sub marginala Repunerea pe rol".
305. Nerespectarea de ctre judeetor a dispozifiilor art. 78 C
poate constitui motiv de critica n cile de atac?
Desi expresiile folosite de legiuitor att n alin. (1), cat
alin. (2) al art. 78 C. pr. civ. conduc spre caracterul imper
nonnel or ce impun in sarcina judectorului obligatia de introd
7
cauzVde puncre n discuoia prUlor a necesittii introducerii
n procs, rspunsul trebuie nuant, toemai pentru c si legii
rglementt cu nuance modul n care procedeaz judectorul.
Astfcl, dae judectorul nu a dispus din oficiu introducerea ini
a terUfiui n cazurile exprs prevzute de lege, orice parte in'
poate invoca n cile de atac nerespectarea acestei obligatii.
ntruct cele dou situa^ sunt reglementatc unitar prin a l a
si n procedura necontencioas se poate invoca, n cile de
nerespectarea de ctre judeetor a obligatiei analizate.
4 0 8
3. Participanfii la procesul civil
n gala msur, nesocotirea de ctre judectorul' primei instance
a dispozifiilor imperative ale art. 78 alin. (1) C. pr. civ., poate s fie
invocata din oficiu si de ctre judectorul de control judiciar.
n schimb, in cazurile la care se refera alin. (2), pentru a evita
abuzurile procesuale si pentru a nu fi afectat solufionarea cauzei in
termen optim si previzibil, trebuie sa se dea prioritate disponibilitati in
modalitatea aleas de parti in prima instanf, astfel nct nici acestea,
si nici instanfa din oficiu, s nu poat invoca direct n cile de atac
neintroducerea terfului n procs.
2.3.2. Procedura de judecat
306. Instanfa dispune introducerea terfului in procs prin ncheiere,
care are caracter interlocutoriu, si care poate s fie atacat numai odat
cu fondul.
307. n lipsa unui text care s impun astfel - cum o fac art. 69
alin. (3), art. 74 alin. (2), art. 77 alin. (2) si (4) C. pr. civ. -, n caz
de introducere forcata n cauz a altor persoane, din oficiu, nu se pune
problema discutrii admisibilitfii n principiu.
308. Conform art. 79 alin. (1) teza I, cel introdus n procs va fi citat,
odat cu citafia comunicndu-i-se, n copie, si ncheierea prevzut la
art. 78 alin. (3), cererea de chemare n judecat, ntmpinarea, precum
si nscrisurile anexate acestora.
n vederea citrii terfului, n ndeplinirea obligafiei impuse de
art. 11 C. pr. civ., care stabilente c partile trebuie s contribuie la
desfasurarea far ntrziere a procesului si s urmreasc tot astfel
finalizarea acestuia, instanfa va pune n vedere reclamantului, pentru
c el trebuia s formuleze cererea de chemare n judecat si mpotriva
terfului, s indice domiciliul sau sediul acestuia.
Dac reclamanml are mandatar, avocat sau neavocat, si nu este
ndeplinit dispozifia instanfei, acesta ar putea fi amendt n temeiul
art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. c) C. pr. civ.
Nu exclud nici posibilitatea amendrii reclamantului, n temeiul
art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. i) C. pr. civ., pentru motivul c, prin neindi-
carea adresei celui introdus n procs, este mpiedicat exercitarea atri-
bufiei judectorului de a introduce din oficiu n procs alte persoane.
309. Faf de prevederile art. 79 alin. (1) C. pr. civ., celui introdus
n procs i vor fi comunicate numai cererea de chemare n judecat
si ntmpinarea, nsofite de nscrisurile ce le-au fost anexate, nu si
4 0 9
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
Acordarea
cheltuielilor de
judecat
Dac terful trebuia s participe la judecat n calitatCi
este admis cererea de chemare n judecat, va fi admi^:
introducere n procs a tertoilui. Dac cererea de chemare "
este respins, va fi respins si cererea de introducere n eau
Atunci cnd terful a fost introdus n procs n comi
alin. (1) C. pr. civ., si cnd, asadar, nu exista o cerere" i
s se poat pronunfa instante, n functie de probatoriul
introducerea n cauz a terfului va fi admis sau r espi nsi
315. Avnd n vedere specificul motivatiei care sal
introducerii terfului n procs - faptul c el trebuia s t
judecat nc de la debutul procesului -, problema chei*
judecat la care ar putea fi obligat cel introdus n procs,
cade n pretentii, sau la care acesia este ndrepttit atunci
procesul, se rezolv potrivit regulilor obisnuite n materie.
Astfel, n condfdile art. 453, partea care pierde p~
obligat, la cererea partii care a castigai, s i plteascl
cheltuieli de judecat [alin. (1)]. Cnd cererea a fost adi- : I
parte, judectorii vor stabili msura n care flecare dintre pn
obligat la plata cheltuielilor de judecat. Dac este cazuL f
vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecat [alin
Este lipsit de relevant modul n care tertul a deven
procs, ci faptul c prezen| a lui n procs a fost necesar, l ua
de solutia data n privinta sa.
Exercitarea
drepturilor
procesuale
- Q
Ca regula,
reprezentarea este
posibil
2.4. Reprezentarea prtilor in judecat
2.4.1. Formele reprezentrii. Aspecte generale
316. Conform art. 80 alin. (1) teza I, partile pot s
drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Fata de specificul reprezentrii legale si judiciare, textul
doar la reprezentarea conventional, in cazul celorlalte dou
reprezentare partile neavnd dreptul de optiune recunoscut de
317. In mod obisnuit, reprezentarea prtilor in procesul
posibila
5 6 7
.

5 6 7
A se vedea si D.-A. Sitaru, Considerafii privind reprezentarea in noni
romn, Revista romna de drept privt nr. 5/2010, pp. 137-169.
4 1 2
3. Participanpi la procesul civil
Cel care poate sta in judecat poate s si dea mandat altuia s-1
inlocuiasc si s-i apere interesele, svrsind actele de procedura
necesare.
318. Codul de procedura civil cuprinde mai multe texte care fac
aplicatia acestei reguli. Astfei:
- instanfa poate hotri asupra unei cereri numai dac partile au fost
citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afar
de cazurile in care prin lege se dispune altfel [art. 153 alin. (1)];
- dac partea prezent in instanf, personal sau prin reprezentant,
nu a primit citafia sau a primit-o intr-un termen mai scurt dect
cel prevzut la art. 159 ori exist o alta cauz de nulitate privind
citafia sau procedura de inmnare a acesteia, procesul se amn,
la cererea partii interesate [art. 160 alin. (1)];
- partea prezent in instanf personal, prin avocat sau prin alt
reprezentant este obligat s primeasc actele de procedura si
orice nscris folosit in proces, care i se comunica in sedinf. Dac
se refuz primirea, actele si nscrisurile se considera comunicate
prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere, partea le poate
primi sub semntur [art. 170 alin. (1)];
- cererea de chemare in judecat, depus personal sau prin
reprezentant, sosit prin posta, curier, fax sau scanat si transmis
prin post electronic ori prin nscris in forma electronic, se
inregistreaz si primeste data certa prin aplicarea stampilei de
intrare [art. 199 alin. (1)];
- partea care a depus cererea personal sau prin mandatar si a luat
termenul in cunostinf, precum si partea care a fost prezent la
un termen de judecat, personal sau printr-un reprezentant legal
ori conventional, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste
termenul, nu va fi citata in tot cursul judecrii la acea instanf,
considerndu-se c ea cunoaste termenele de judecat ulterioare.
Aceste dispozif ii sunt aplicabile si partii creia, personal ori
prin reprezentant legal sau conventional ori prin functionarul sau
persoana insrcinat cu primirea corespondentei, i s-a inmnat
citafia pentru un termen de judecat, considerndu-se c, in
acest caz, ea cunoaste si termenele de judecat ulterioare aceluia
pentru care citatia i-a fost inmnat [art. 229 alin. (1)];
- la termenul prevzut la art. 367 partile, prezente personal sau
reprezentate, pot conveni ca avocaf care le asist si le reprezint
zentarea in noul Cod ch
4 1 3
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Voi. I - Teoria generala
s administreze probele in cauz, potrivit dispcr
subsecuni [art. 368 alin. (1)];
- cererea se face personal sau prin mandatar cu precari
[art. 406 alin. (2)];
- in litigiile arbitrale, partile pot formula cereri si si pai
drepturile procesuale personal sau prin reprezenta:/
fi asistafi de alti specialisti [art. 546 alin. ( 1 )];
- creditorul si debitorul au dreptal s asiste, personal
reprezentantii lor, la efectuarea tuturor actelor de ex: ,
cunostinf de actele dosarului de executare si s obtin
si copti de pe aceste acte, certificate de executorul "
pe cheltuiala partii intersate, iar atunci cnd se
vtmati in drepturile ori intersele lor legitime, pc
actele de executare sau executarea silit mssi, in tesa
conditiile prevzute de lege. Acest drept il au si z:.
care justifica un inters ocrotit de lege [art. 645 ali
- cererea nu va fi admis dect dac va fi semnanY
coproprietarii si dac va fi depus personal ori. in
mandatar avnd procura special. Dac cererea ac
legalizat de notami public sau certificata de avocai,
putea fi depus de oricare dintre coproprietari, personal
reprezentant, ori va putea fi, de asemenea, transmis p
dup caz [art. 822 alin. (2)].
319. Potrivit art. 80 alin. (1) teza a Il-a. reprezentarea
legala, convenfional sau j udi ci ar
5 6 8
.
320. In cazul persoanelor fizice, reprezentarea este egaMt
cei lipsiti de capacitate de exercitiu - minorul sub 14 ani si ed
interdicale.
321. Aceste persoane nu stau personal in proces
reprezentantii lor legali. Conform art. 80 alin. (2), persoareje
lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecat prin rep
legai.
322. Reprezentantii legali ai minorului sunt printii sau
acestora, tutorele ori cei care il reprezint pe cel dat in plasarxen.
5 6 8
Sub marginala Temeiul reprezentrii", art. 1.295 C. civ. prevede i
de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dimr-:
judectoreasc, dupa caz.
ffi *
Frmele
reprezentrii
Reprezentarea
legala
SI
Cei reprezentafi
nu stau personal in
proces
kj
Reprezentantii
legali ai minorului
4 1 4
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
3. Participarea Ministerului Public in proc
Aspecte de analizat
452. Sub margnala Modalitt de participare", artv
consacr patru forme de participare a procurorului in
a) pornirea actiunii civile;
b) participarea la judecat;
c) exercitarea cilor de atac;
d) solicitarea de punere in executare silit a oricror
Cp
Pornirea ac|iunii
civile
3.1. Pornirea actiunii civile
453. Conform art. 92 alin. ( I)
6 4 7
, procurorul
6 4 7
Curtea Constitu{ional, sesizat cu excepta de neconstitutioc
art. 45 alin. (1) din vechiul Cod de procedura civil - conform cu cart
poate pomi acjiunea civil ori de cte ori este necesar pentru ap
intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicpe f
precum si n alte cazuri exprs prevzute de lege - a pronmrjat
publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 309 din 10 J
artat faptul c: prevederile art. 130 alin. (1) din Constitute stabiles;
Public in general, far a face o distillerie expres ntre procesul penal
Totusi, nu poate fi primit suspnerea autorilor exceptei conform
exercit atributile in egal msur in ambele categorii de procese.
Aceasta rezult din analiza specificului procesului penal si a celui eh
actual, raportate la atributile procurorului prevzute de textul c
prevederilor art. 130 alin. (1) din Constitute, procurorul este repre
generale ale societari si n aceasta calitate acjioneaz pentru aprarea
a drepturilor si liberttilor cettenilor. In ceea ce priveste procesul civil,
natura sa un procs in care se confrunt interese private. De aceea, pe
mod obiectiv, rolul Ministerului Public este mai redus. Referitor la fcr
a procurorului n procesul civil, Curtea a observt c prevederile an.
Constitue se refera n mod generic la rolul procurorului n activitatea j s i
rezult c acest text constitutional nu impune condici sau modalitji expr
procurorului in procesul civil. Esentai este ca prin ansamblul rglementai
asigurat rolul procurorului prevzut de Constitue.
Potrivit dispozi{iilor art. 45 C. pr. civ. in procesul civil participarea j
realizeaz in urmtoarele patru forme: pornirea actiunii civile, participai
cauzelor civile, exercitarea cilor de atac si cererea de punere in execoSi
civile. Curtea a constatt c dintre aceste forme Constitutif contine prei
numai cu privire la cea de-a treia, exercitarea cilor de atac. Astfei, potm
art. 128, Impotriva hotrarilor judeetoresti, parlile interesate i Miniai
exercita cile de atac, in conditile legii". De aici rezult c legiuitorul cona
consacre exprs dreptul Ministerului Public de a exercita cile de atac impea
judeetoresti. n acord cu aceste prevederi constitutionale art. 45 alin.
prevede c Procurorul poate, in conditile legii, s exercite cile de atac ina
hotrari [...]". In ceea ce priveste celelalte forme ale participrii procuron
civil, dispozitiile art. 45 alin. (1) C. pr. civ. reglementeaz dreptul procura
procesul civil n cazurile n care este necesar pentru aprarea drepturiki
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disprx
n alte cazuri prevzute exprs de lege. Pe cale de consecin{, procurorul a
a cere punerea n executare a hotrarilor promulgate n favoarea acestor per
474
3. Participantii la procesul civil
prevd dispozitiile art. 45 alin. (5). Participarea procurorului la judecata cauzelor civile
are loc n cazurile n care apreciaz c este necesar pentru aprarea ordinii de drept si a
drepturilor i liberttlor cetjenilor, precum si atunci cnd legea prevede exprs aceasta
[art. 45 alin. (3) si (4)1.
Rezult de aici c legiuitorul a considrt c rolul procurorului, consacrt de art. 130
alin. (1) din Constituye, se realizeaz n procesul civil n principal prin participarea si
punerea de concluzii n cadrai sedinjelor de judecata. Curtea a constatt c aceast optiune
a legiuitorului nu ncalc prevederile constitutionale. Prin dispozitiile art. 45 C. pr. civ. s-a
urmrit realizarea unui echilibru ntre frmele de participare a procurorului n procesul
civil, n acord eu principiile si prevederile constitutionale, precum si eu principiile ce
guverneaz desfurarea procesului civil. In aceast ordine de idei Curtea a constatt c
procesul civil este guvernat, ca principiu de baz, de principiul disponibiliti. Fundamentul
constitucional al acestui principiu l constituie prevederile art. 21 alin. (1) din Constitue,
potrivit crora Orice persoan se poate adresa justijiei pentru aprarea drepturilor, a
liberttlor si a intereselor sale legitime". Este consacrata astfel o component de baz a
principiului disponibilittii, si anume dreptul persoanei intersate de a sesiza instantele
judectoresti. Legiuitorul constituant a considrt acest drept ca fiind strns lgat de voin|a
persoanei ce se pretinde vtmat n drepturile sau intersele sale legitime.
Aceasta rezult din faptul c, n timp ce prevederile art. 128 din Constitue consacra
exprs dreptul procurorului de a exercita cile de atac, nici un ait text constitucional nu
prevede posibilitatea procurorului de a porni procesul civil, iar dispozitiile art. 21 fac
referire numai la persoan interesat, n ceea ce priveste momentul initial al sesizrii
instanjei. Apare astfel evident voina legiuitorului constituant ca declansarea procesului
civil s fie atributul persoanei intersate. Altfel spus, declansarea procesului civil reprezint
o chestiune privata, iar ulterior, o data sesizate instacele de judecata, procesul civil capata
un carcter public. Din acest motiv participarea n cadrai unui procs civil deja nceput
reprezint modalitatea principal de realizare a rolului procurorului, prevzut la art. 130
alin. (1) din Constitue.
In concluzie, posibilitatea declansrii procesului civil trebuie s apanina, n principiu,
doar persoanei care pretinde c drepturile, libertrie sau intersele sale legitime au fost
nesocotite. Curtea a constatt c din interpretarea sistematica a prevederilor constitutionale
ale art. 21 alin. (1), art. 128 si ale art. 130 alin. (1) nu rezult c legiuitorul are obligaia
de a rglementa dreptul procurorului de a declansa procesul civil, fiind de competenta sa
exclusiva ca n considerarea anumitor mprejurri determinate s consacre posibilitatea si
altor persoane sau organe, n afar de persoan care se pretinde titularal dreptului, de a sesiza
instantele judectoresti. In considerarea unor asemenea situatii dispozitiile art. 45 alin. (1)
C. pr. civ. consacra posibilitatea procurorului de a porni procesul civil n cazurile n care
persoan interesat se afl ntr-o imposibiltate jurdica (fiind lipsit de capacitate de exercitiu
sau avnd capacitate de exercitiu restrns) ori obiectiv (cazul persoanei disparate) de a-si
exercita dreptul de accs la justifie. De asemenea, pe baza aceleiasi dispoziii legiuitorul este
ndrepttit s prevad aceast posibiltate si n alte situatii n care considera necesar, avnd n
vedere specificul unor actiuni care se judec potrivit procedurii civile, raportat la prevederile
constitutionale privind rolul si atributile procurorului. In consecint, Curtea nu a putut
primi sustnerile autorilor exceptiei conform crora dispozitiile art. 45 alin. (1) C. pr. civ.
ar limita atribupile procurorului prevzute la art. 130 alin. (1) din Constitue, ntruct
aceste atributii au fost avute n vedere n ansamblul reglementrii participrii procurorului
n procesul civil. Pentru aceste argumente Curtea a constatt c n prezenta cauz nu pot fi
aplicabile considrentele i solua din Decizia Curtii Constitutionale nr. 1 din 4 ianuarie
1995, rmas definitiva prin Decizia nr. 26 din 21 martie 1995, ambele publcate n
Monitorai Oficial al Romniei, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995. Prin decizia mentionat
a fost admis exceptia de neconstituonalitate a dispozitiilor art. 45 alin. (1) C. pr. civ., n
redactarea anterioar, n ceea ce priveste restrngerea posibilittii participrii procurorului
la judecata proceselor civile doar atunci cnd era necesar pentru aprarea drepturilor si
intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie, precum si n alte
cazuri prevzute de lege. Ins, considrentele acestei decizii au privit doar cea de-a doua
forma de participare a procurorului n procesul civil, participarea la sedinjele de judecata,
neputnd fi aplicate mutatis mittandis si n ceea ce priveste pornirea procesului civil. Asa
4 7 5
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
Decizii n interesul
legii
acfiune ci vi l
6 4 8
, ori de cte ori este necesar pentru aprarea n
si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor p
interdictie si aie disprutilor, precum si in alte cazuri exprs
de l ege
6 4 9
.
cum s-a artat mai sus, exista o difereirf esentala ntre participarea procurer.:..
civil prin pornirea acestuia, pe de o parte, si participarea procurorului n cadrai mH
civil n curs, pe de alta parte. De aceea invocarea acestei decizii nu este relevand_H
cauz, susfinerile autorilor exceptei urmnd s fie respinse."
ws
Sub marginala Regimul militati", art. 46 alin. final C. civ. prevede c mm
actul s-a ncheiat far autorizarea instantei de tutela, necesar potrivit legii scai
sesiza procurorul n vederea exercitrii ac{iunii n anulare; sub marginala ..Peri :
pot invoca nulitatea absoluta", art. 296 C. civ. prevede c orice persoan imeraa*|
introduce actiunea in constatarea militati absolute a cstoriei. Cu tate acestea. ana
nu poate introduce actiunea dup incetarea sau desfacerea cstoriei, cu exceppa<
care ar actona pentru aprarea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub i
A se vedea si, L. Mimi, Competenza anulrii unui inscris fais in cazul unei s
neurmrire penala, Dreptul nr. 7/2003. pp. 191-193.
m
1. In interpretarea legislatiei anterioare noului Cod de procedura civil. pnr
nr. XV (15) din 21 noiembrie 2005, publicat n Monitorili Oficial al Romniei
nr. 119 din 8 februarie 2006, nalta Curte de Casate si Justice - Sectii Unis
recursul in interesul legii dclart de ctre procurorul general al Parchetului de
Inalta Curte de Casaie si Justicie si a stabilii, n aplicarea dispozitiilor art. 14 alin.
C. pr. pen. si a dispozitiilor art. 184 C. pr. civ., c n cauzele n care actiunea penal
in faza de urmrire penala, printr-o solute de netrimitere n judecat, adoptat de
acesta are calitatea de a exercita in fata instantei civile actiunea pentru desfiinta
sau part,ial a unui inscris falsificai, numai n cazurile prevzute de art. 45 alin. (1)
De asemenea, s-a stabilii c n celelalte cazuri, aceeasi actune apartine prtilor.
In considrentele hotrrii s-a rejinut c ori de cte ori repararea pagubei in
se face prin restituirea lucrurilor sau restabilirea sirua{iei anterioare svrsirii inj
ci prin desfiintarea total ori parjial a unui inscris sau prin orice alt mijloc cr
competenza de a dispune repararea pagubei n natura apanine instantei de judeca:;
penala are competeva de a dispune cu privire la repararea pagubei in natura, ine?,
desfiintarea total sau partala a unui inscris falsificai, daca ac{iunea civil este : :
actunii penale in cadrai procesului penal, fie prin constituirea persoanei vtmate
civil potrivit art. 14 alin. (2) C. pr. pen., fie prin exercitarea din oficiu a acjiun:: :
cazurile prevzute in art. 17 alin. (1) din acelasi cod, iar instaba penala este sesiz;:: .
sohrfionarea actunii penale, ct si cu sohrfionarea actunii civile, rezolvarea acri::::,
de ctre instanta penala fiind strns legata de rezolvarea actunii penale, asa cum r e a t t H
din prevederile art. 346 C. pr. pen.
Pentru cauzele n care actiunea penala s-a stins n faza de urmrire penala. ::
penala nefiind deci sesizat cu sohuionarea actunii penale, nici o forma de pi
penala nu prevede competenza acestei instante de a se pronun{a cu privire la actiune;
si de a dispune repararea pagubei n natura prin desfiintarea total ori partala a uni:: s
sau prin orice alt mijloc de reparare.
Ca atare, n lipsa unei norme de procedura care s prevad competenja instantei paj*r
de a solutona actiunea civil n cauzele n care procurorul a adoptt o solute de nei::,
n judecat si n raport cu prevederile art. 184 C. pr. civ., potrivit crora cnd nu este cszm
judecat penala sau dac actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceadU
instanja civil, prin orice mijloace de dovad, competenta de a dispune desfiintarea uoft
sau parfial a unui inscris falsificai, in cauzele n care actiunea penala s-a stins in fazs m
urmrire penala, apartme instantei civile.
In ceea ce priveste dreptul la actiunea pentru desfiintarea total sau partala a aai
inscris falsificai, exercitat n fata instantei civile, ntruct art. 45 alin. (1) C. pr. civ. prevaifc
476
pentru aprarea <
persoanelor
cazuri exprs
articiparea procurorul,
procurorului in cadrai
iecizii nu este relevant
C. civ. prevede c L
cesara potrivit legii.
sub marginala Persc
orice persoan intere
asatonei. Cu tate acestea. p
castoriei, cu exceptia i
persoanelor puse sub i_
fals in cazul unei !
procedura civil, prin I
Oficial al Romniei, P
stifie - Secti Unite 2 1
al Parchetului de pi
lozifiilor art. 14 alin. :
care acfiunea penala
ecat, adoptat de piai
nea pentru desfiintarea!
de art. 45 alin. (1)C.
apanine prtilor.
;pararea pagubei in na
erioare svrsirii inf
orice alt mijloc de 1
nstanfei de judecat.
gubei in natura, inclusrv
liunea civil este a
persoanei vtmate \.
a
p
din oficiu a acdunii ci vdJ
penala este sesizat atitd
, rezolvarea acfiunii i
penale, asa cum rezuhSi
urmrire penala, i nsoa
ci o forma de pr ocedi
privire la acfiunea CI VI
ori palliala a unui nsci
npetenfa instanti penale
t o solutie de netrimitar
rora cnd nu este caz de
, falsul se va cerceta de
spune desfiinfarea totali
:nal s-a stins in faza de
tal sau partial a umi
. (1) C. pr. civ. prevede
3. Participant" la procesul civil
c Ministerul Public poate pomi actiunea civil ori de cte ori este necesar pentru aprarea
drepturilor i intereselor lgitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicfie si ale
dispnrfilor, precum si in alte cazuri exprs prevzute de lege, iar normele de procedura
sunt de strict interpretare, procurorul are calitatea procesual activa numai in limitele
stabilite prin acest text de lege.
Prin urmare. procurorul poate exercita n faf a instanti civile acfiunea pentru desfiinfarea
total sau parfial a unui inscris falsificat numai in cazurile prevzute in art. 45 alin. (1)
C. pr. civ. In celelalte cazuri, avnd in vedere principiul disponibilitfi, ca principiu general
al desfsurrii procesului civil, acfiunea pentru desfiintarea total sau parlala a unui inscris
falsificat aparfine prfilor.";
2. Prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2011, publicat in Monitorai Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 372 din 27 mai 2011, nalta Curte de Casafie si Justice - Secfii Unite a admis
recursul in interesul legii dclart de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng
nalta Curie de Casale si Justifie si a stabilit, in interpretarea si aplicarea dispozifiilor art. 45
alin. (1) teza final C. pr. civ., raportat la dispozifiile art. 245 alin. (1) lit. c
1
) C. pr. pen., c
procurorul are legitimare procesual activa de a formula acfiunea civil pentru desfiinfarea,
in tot sau in parte, a unui inscris falsificat, aranci cnd acfiunea penala s-a stins in faza de
urmrire penala printr-o solufie de netrimitere in judecat.
n considerentele hotrrii s-a refinut c interpretarea art. 45 alin. (1) teza final C. pr. civ.
conduce la concluzia c acest text consacra doua ipoteze distincte pentru legitimarea procesual
activa a procurorului in procesul civil: aranci cnd este necesar pentru aprarea drepturilor ?i
intereselor lgitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicfie si ale dispratlor si,
respectiv, atunci cnd dispozifii din alte legi prevd exprs o astfel de legitimare.
Ca regul generala, teza final a art. 45 alin. (1) C. pr. civ. are in vedere dreptul pro-
curorului de a acfiona pentru aprarea drepturilor si intereselor lgitime ale altor categorii
de persoane dect acelea care sunt enumerate in prima tez a textului, cum ar fi persoanele
minore, cele puse sub interdicfie ori cele disprute.
Relativ la dreptul procurorului de a pomi actiunea civil n cauzele n care actiunea
penala s-a stins in faza de urmrire penala, printr-o solutie de netrimitere in judecat s-a
pronunfat Decizia in interesul legii nr. XV/2005 de Inalta Curte de Casafie si Justitie -
Secfii Unite. Prin decizia mentionat, Sechile Unite au admis recursul in interesul legii
dclart de ctre procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casafie si
Justifie si, in aplicarea dispozitiilor art. 14 alin. (3) lit. a) C. pr. pen. si a dispozitiilor art. 184
C. pr. civ.. au stabilit c procurerai are calitatea de a exercita in fafa instanfei civile acfiunea
pentru desfiintarea total sau parfial a unui inscris falsificat, numai in cazurile prevzute
de art. 45 alin. (1) C. pr. civ., in celelalte cazuri, aceeai acfiune aparfinnd prfilor. Din
considerentele deciziei rezult c aceast limitare s-a impus justificat de faptul c la 21
noiembrie 2005. cnd s-a pronunfat instanfa suprema, nu exista un text de lege special care
s i ingduie procurorului s sesizeze instanfa civil cu o acfiune n desfiinfarea unui inscris
i in alte cazuri dect cele prevzute de art. 45 alin. (1) C. pr. civ.
Ulterior pronunfrii deciziei in interesul legii a fost adoptat Legea nr. 356 din 21 iulie
2006 pentru modificarea i completarea Codului de procedura penala, precum si pentru
modificarea altor legi.
Prin art. I pct. 132 din Legea nr. 3 56/2006 au fost modificate prevederile art. 245 C. pr. peti.,
prin care se stabilesc msurile care se dispun de procurer prin ordonanfa de incetare a
urmririi penale, in sensul c dupa lit. c) a alin. (1) s-a introdus o noua liter, litera e').
Prevederile art. 245 alin. (1) lit. c
1
) C. pr. pen. prevd c prin ordonanta de incetare
a urmririi penale se dispune si asupra sesizrii instanfei civile competente cu privire la
desfiinfarea total sau parfial a unui inscris".
La rndul lor, prevederile art. 249 alin. (2) si art. 228 alin. (6) teza final C. pr. pen.
prevd c dispozifiile art. 245 alin. (1) lit. c
1
) din acelasi cod sunt aplicabile si in cazul in
care procurerai dispune neinceperea urmririi penale sau scoaterea de sub urmrire penala.
Rezult c voinfa legiuitorului a fost in sensul de a conferi legitimare procesual activa
procurorului de a formula acfiune pentru desfiinfarea total ori parfial a unui inscris ori de
477
MIHAELA TBARC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
Cq
Actiuni strict
personale
Cq
Pozitia procesual
a procurorului
Cq
Introducerea in
proces a titularului
dreptului
454. ntruct textul nu cuprinde interdicfia expresa pen
de a exercita actiuni cu carcter strict personal, daca e
pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale ca
persoane menzionate in alin. (1), procurorului trebuie sa i se
legitimare procesual activa si in actuni cu carcter strict
dac prin lege nu se prevede in mod exprs altfel
6 5 1
.
In schimb, pentru persoanele care nu sunt menfionate m
procurorul nu are posibilitatea formulrii de actiuni cu <
personal.
455. Atunci cnd exercit acfiunea, procurorul dobndef
procesual a reclamantului, desj nu este titularul dreptulua
dedus judectii.
456. n temeiul art. 93, in cazurile prevzute de art. -'.
titularul dreptului va fi introdus in proces si se va putea
cte ori promurfa una din solubile de netrimitere n judecat, anume de ineeoB
penale sau, dup caz, de nencepere a urmaririi penale ori de scoatere de m
penala.
Expresia se dispune", folosit de legiuitor n art. 245 alin. (1) C. pc. poi
faptul c, n situatia data, procurorul nu are drept de apreciere, ci este o b l i M
instanja civil.
Pe cale de interpretare logica, reglementarea continut de lit. c
1
) a an. 3
C. pr. pen. reprezint un caz exprs prevzut de l ege", n frrfelesul prevedo
alin. (1) teza final C. pr. civ., in care procurorului i se recunoaste legitimaK
pentru a formula acquine civil, care este distinct de cazurile prevzute in 35
acestui articol in care o astfel de legitimare este recunoscut procurorului oe
este necesar pentru aprarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor. e
puse sub interdictie si ale disparador.
Aceast dispozifie legala, continut de art. 245 alin. ( 1 ) lit. 1 lit. c
1
) C. pt pa
cu valoare de principiu asupra dreptului procurorului de a sesiza instanta civflii
desfiintarea total sau prpala a unui inscris, far a face vreo distinctie cu privas
pentru care se solicita desfiintarea nscrisului. Imprejurarea c aceast csoc
nu face trimitere expresa la nscrisul falsificai nu este de natura s excnufi
procesual a procurorului de a solicita instanti civile desfiinfarea si a unui asds.
In jurispradenta anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c Jt
art. 245 alin. (1) lit. c
1
) C. pr. pen. rezult faptul c prin ordonanja de incerai
penale se dispune totodat si asupra sesizri instanti civile competente z
desfiinjarea total sau parlala a unui inscris. Anularea actiunii civile pna
ordonant a Parchetului si impunerea, de ctre instala civil, a conditiei a
de ctre procuror s se fac printr-un act suplimentar de procedura apare a
forma unui formalism rigid si deci inacceptabil." - Inalta Curte de Casatie pM
comercial, decizia nr. 1242/2011, Revista romna de jurisprudenf nr. 3 21
6 5 ( 1
A se vedea si I. Deleanu, V. Deleanu, Cu privire la dreptul procar
introduce acfiune in stabilirea paternittii, Revista romna de drept nr. 7 19*A
6 5 1
Sub marginala Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta", art.
prevede c orice persoan interesat poate introduce actiunea in constara
absolute a cstoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce m
ncetarea sau desfacerea cstoriei, cu excepta cazului n care ar acciona pen
drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie.
478
iena expresa pentru p
personal, dac este t
legitime ale catego
dui trebuie s i se reca
: u carcter strict p e n
sal t fel
6 5 1
.
,unt menzionate in A
de aefiuni cu caractot
curorul dobndeste pi
imlarul drepmlui sti
zute d e art. 9 2 a
si se va putea preval
at. anume de incetare a i r a
ori de scoatere de sub
5 alin. (1) C. pr. pen., do*
:ciere, ci este obligat s
t de lit. c
1
) a art. 245 a
in infelesul prevederilor
;cunoaste legitimare pra
rile prevzute in teza in
ut procurorului ori de c
te ale minorilor, ale perso
it. 1 lit. c
1
) C. pr. pen., m
siza instanfa civil cu pn
distinefie cu privire la m(
a c aceast dispozifie
natura s exclud legitima
area si a unui astfel de nsci
l s-a decis c din economi
onanfa de incetare a urmru
ile competente cu privire M
Riunii civile promovate pam
i, a condifiei ca sesizarea m\
ocedur apare ca i mbraca
e de Casafie si Justifie, Secfia
mdent nr. 3/2012, p. 61.
dreptul procurorului de a
fceptnr. 7/1986, pp. 27-32.
Dlut", art. 296 C. eh.
n constatarea milita:
introduce acfiunea dupa
r aefiona pentru aprarea
, star_ -
3. Participantii la procesul civil
: ^lantfi in
executrii
suite
dispozifiile art. 406, 408, 409 si art. 438-440, iar dac procurorul si
va retrage cererea, va putea cere continuarea judecfii sau a executrii
suite.
Atunci cnd acfiunea este pornit de ctre procuror, pentru c
hotrrea trebuie s produca efecte faf de timlarul drepmlui, acesta va
fi introdus n procs.
De vreme ce timlarul drepmlui la care se refera acfiunea pornit de
ctre procuror poate srenunfe la judecat (in condifiile art. 406 C. pr. civ.)
sau la dreptul subiectiv (in condifiile art. 408-409 C. pr. civ.), poate s
ncheie o tranzaefie (in condifiile art. 438-440 C. pr. civ.) ori poate s
cear continuarea judecfii, nseamn c el va fi introdus n procs in
calitate de reclamant.
Pe de alta parte, desi art. 93 C. pr. civ. face trimitere n mod exprs
numai la texte care reglementeaz svrsirea actelor procesuale de
dispozifie, nu nsemn c, odat introdus n procs, timlarul drepmlui
este incorsetat in cadrul procesual stabilit de ctre procuror
6 5 2
. De
pild, in msura in care sunt ndeplinite cerinfele art. 204 C. pr. civ., el
ar putea s modifie cererea de chemare in judecat, far ca procurorul
s se poat opune. Aceasta, ntruct, dac independent de pozifia
procurorului timlarul drepmlui poate s svrseasc acte procesuale de
dispozifie, cu att mai mult trebuie s i se recunoasc dreptul de a-si
conduce" procesul si in privinfa altor acte de procedura.
457. n dispozitivul hotrrii trebuie s figureze att Ministerul
Public, ct si timlarul drepmlui introdus n procs. Drept urmare,
instanfa va admite/respinge acfiunea pornit de Ministerul Public si
continuata i de timlarul drepmlui.
458. Dac procurorul renunf la judecat iar timlarul drepmlui
introdus n procs a cerut continuarea judecfii, instanfa va admite/
respinge acfiunea formulata de Ministerul Public si continuata de
timlarul drepmlui care si-a manifestt voinfa in acest sens.
459. ntruct principiul disponibilitfii si gseste aplicare si in cea
de-a doua faz a procesului civil, in cazul in care procurorul a cerut
punerea in executare silit a hotrrii, creditorul poate s fae acte
procesuale de dispozifie asa cum i ngduie art. 93 C. pr. civ.
. renunt
L Soluti
-9
6 5 2
n egala msur, chiar dac procurorul ar declara c renunf la judecat cererii,
titularul dreptului introdus n procs poate s cear continuarea judecfii.
479
MIHAELA TBRC. Drept procesual civil. Vol. I - Teoria generala
3.2. Participarea la judecat
or
Pune concluzii n
orice procs civil
460. Potrivit art. 92 alin. (2), procurorul poate s
in orice proces civil, in oricare faz a acestuia, dac apm
necesar pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor
cettenilor
6 5 3
.
6 5 3
Curtea Constitujional, sesizat cu exceptia de neconstituti
art. 45 alin. (3) din vechiul Cod de procedura civil - conform cu care,
pune concluzii in orice proces civil, in oricare faz a acestuia, dac apre;
pentru aprarea ordinii de drept, a drepturilor si liberttilor cettenilor-a
nr. 68/2005. publicat in Monitorai Oficial al Romniei, Partea I, tir. 145
2005. prin care a artat faptul c: prevederile art. 45 alin. (3) C. pr. civ..
participarea procurorului la judecarea cauzelor civile, se ntemeiaza pe
alin. (1) din Constitivde. Procesul civil este, prin natura sa, un proces in
interese private. Dar raporturile juridice conflictuale ce fac obiectnl
depsesc, in unele cazuri, interesul prtilor si intra in sfera interesului
parte, este de rejinut c, in toate cazurile, conflictul juridic este generat de
sau presupus a unei norme de drept si c judectoral este chemat s
conformitate cu legea care guverneaz drepmrile subiective disputate de
inssi, norma obiectiv pe care se ntemeiaza drepturile subiective ale pAl
element de inters general, fiind izvort - in procedurile stabilite prin Cai
voinja societari constituite in stat.
Procurorul fiind. prin natura sa, un organ al legii, un reprezentant al inten
al societari in activitatea judiciar, prezen^a lui in procesul civil este ct se pea
Sustnerea autoralui excep|iei in sensul c, intruet procurorului i se atribu
parte in procesul civil, dispozitile legale atcate contravin prevederilor an. :
(2) si art. 21 alin. ( 1) si (2) din Constituye nu poate fi primita, in primul rndpe
procurorul nu este parte in procesul civil dect in sens procesual, iar nu si in i
iar in indeplinirea acestei atribudi - ca de altfei n indeplinirea tuturor anr
el are obligaba, inscris in art. 132 alin. (1) din Constitute, de a fi impaniai.
In toate cazurile de participare a procurorului in procesul civil, calitatea de
sens material apartine titularului dreptului subiectiv ce formeaz obiectul
este liber s dispun de acest drept si s-i exercite tara nicio constrngere
procesuale.
Procurorul este, fr indoial, un organ al statului, dar el nu este un j\
statului" in procesul civil. Atunci cnd statu are interese procesuale, acestea s
tate prin autoritarie care administreaz aceste interese -Ministeral Finantekr
institufiile administrapei publice cu personalitate jurdica, societarie comerciaJeoi
de stat s.a.
Ca si in procesul penai, procurorul este, in procesul civil, un exponent a! ina
generale ale societari, consacrate prin Constitute si prin legi. Procurorul arar!
nonnativ, iar in felul acesta nu dezechilibreaz procesul in favoarea unuia sau
titulara drepturilor supuse judectii, asa cum fr temei se susjine in motivarea ss
Ca si judectoral, procurorul este un subiect oficial al procesului civil. El ac
intotdeauna din oficiu si atunci cnd declanseaz procesul, si atunci cnd intervine i
si in cererile pe care le adreseaz. Scopul actunii sale nu este acela de a obti-.r : l
dintre par t i satisfacerea unei pretendi, ci de a veghea ca admiterea sau respingerei
prtilor s se faca in confonnitate cu legea.
Procurorul nu este parte, in sensul afirmat in motivarea excepjiei de neconstituij;
el este un organ al legii. In felul acesta, principiul oficialittii in temeiul cruia ac
procurerai nu anihileaz si nici mcar nu miesoreaz efectele principiului dispo*
care guverneaz actiunea si comportamentul partlor in procesul civil. Indepa
actiunea Ministeralui Public, partile au in continuare libertatea s dispun de drep
subiective, materiale sau procesuale."
480
3. Participant" la procesul civil
461. Indiferent dac a pornit sau nu procesul civil, si chiar si
atunci cnd procesul are ca obiect drepturi cu carcter strict personal,
procurorul poate s participe la judecat si s puna concluzii cu privire
la orice aspect.
462. Potrivit art. 92 alin. (3), n cazurile anume prevzute de
l ege
6 5 4
, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt
obligatorii
6 5 5
, sub sanctiunea nulittii absolute a hotrrii.
6 5 4
Conform art. 23 alin. (1) din Legea nr. 33/1994 privino! exproprierea pentru cauz
de utilitate publica, solufionarea cererii de expropriere se face cu participarea obligatorie
a procurorului; conform art. 16 alin. (1) din Legea nr. 115/1996 pentru declararea si
controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu funcfii de conducere
si de control si a funcfionarilor publici, presedintele curj de apel sau precedimele
sectei de contencios administrativ si fiscal, primind dosami, fixeaz termen de judecat,
potrivit legii, si dispune citarea tuturor prtilor care au fost chemate la Agenzie. Statu,
prin Ministeml Economiei si Finanfelor, va fi ntotdeauna citat in instala. Participarea
procuromlui si a Agenjiei Nationale de Integritate este obligatorie; conform art. 18 alin. (2)
din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civil, actiunea se introduce la judectoria
in a crei raz are domicliul persoana interesat sau unde are sediul institutia de ocrotire
a copilului. In vederea solufionrii, instanfa solicit politiei verificri pentm stabilirea
identittii, precum si avizul medicului legist cu privire la vrsta si sexul persoanei al crei
act de nastere se cere a fi ntocmit. Judecarea cauzei se face cu participarea procuromlui;
conform art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociali $i
fundafii. dac neregularittile constatate privesc dispozijiile art. 40 alin. (2) din Constitute,
pentm termenul fxat va fi citat si parchetul de pe lng instanfa sesizat, cmia i se vor
comunica, in copie, cererea de inseriere impreun cu actul constitutiv si statutul asociatiei.
In acest caz, punerea concluziilor de ctre procuror este obligatorie; conform art. 20 alin. (1)
din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, Tribunalul Bucureti examineaz cererea
de nregistrare a partidului politic in edinf publica, cu participarea reprezentantului
Ministerului Public; conform art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea
si combaterea violenfei in familie, cererile se judec de urgenza, in camera de consiliu,
participarea procuromlui fund obligatorie; conform art. 121 alin. (1) din Legea nr. 67/2004
pentru alegerea autoritfilor administratiei publice locale, judecarea de ctre instanj
a intmpinrilor, contestajiilor si a orieror alte cereri prevzute de prezenta lege se face
potrivit regulilor stabilite de lege pentm ordonanta presedintial, cu participarea obligatorie
a procuromlui; conform art. 125 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecfia si
promovarea drepturilor copilului, cauzele prevzute la art. 124 se solutioneaz in regim
de urgenza, cu citarea reprezentantului legai al copilului, a directiei generale de asistenf
sodala si protecfia copilului si cu participarea obligatorie a procuromlui; conform art. 39
alin. (7) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetfenilor romni
in strintate, prezenfa procuromlui la toate edin{ele de judecat este obligatorie;
conform art. 508 C. civ., instala de tutela, la cererea autorittilor administratiei publice
cu atributii in domeniul protecfiei copilului, poate pronuba deederea din exercitiul
drepturilor printesti dac printele pune in pericol via{a, snatatea sau dezvoltarea
copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante,
prin purtarea abuziv, prin neglijenja grava in indeplinirea obligatiilor printesti ori prin
atingerea grava a interesului superior al copilului [alin. (1)]. Cererea se judec de urgenza,
cu citarea printilor i pe baza raportului de anchet psihosocial. Participarea procuromlui
este obligatorie [alin. (2)].
6 5 5
In jurisprudent anterioar noului Cod de procedura civil s-a decis c la termenul
de astzi s-a invocat, in conditile art. 306 alin. (1) C. pr. civ., nulitatea hotrrii decurgnd
din nelegala constituire a completami intruct la judecat nu a partieipat procuroml. Aceast
critica nu poate fi primit. Conform art. 45 alin. (4) C. pr. civ., in cazarile anume prevzute
de lege, participarea si punerea concluziilor de ctre procuror sunt obligatorii. Nu exist
4 8 1